ELABORAT DE:

PROCA SEVERIUS – VASILICA

Regim juridic: PF
Date de identificare:
CNP: 1691023046671
cursul 4,2575 lei/EURO din data de
06,02,2009
PLAN DE AFACERI
Intocmit la data de 6.02.2009
1
A.

I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

 Denumirea/Numele solicitantului

P.F. PROCA SEVERIUS – VASILICA

 Date de identificare ale acestuia

ADRESA: sat Plopu, comuna Podu Turcului, jud. Bacau

CNP: 1691023046671

 Obiectul de activitate*

CULTURA VEGETALA
Sectorul agricol : culturi de câmp (cereale – grau si porumb );

(Se va mentiona obiectul de activitate efectiv: cultura vegetala, cresterea animalelor, etc)
*în situatia când solicitantul este deja autorizat, se va completa obiectul de activitate conform Cod CAEN

 Forma juridica a solicitantului

PERSOANA FIZICA – urmand a se înregistra si autorizeza în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 44/2008 pâna la data semnarii Contractului de Finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si
Pescuit.

1
Secţiunea A a Planului de afaceri, se va completa de către solicitant pentru obţinerea sprijinului în cadrul Măsurii 112, în situaţia în care
solicitantul nu prevede obţinerea de sprijin nerambursabil prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”
1
  Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare)
PROCA SEVERIUS – VASILICA

II. DESCRIEREA SITUATIEI CURENTE

 Istoricul activitatii (Se prezinta pe scurt principalele elemente din activitatea solicitantului)

Exploatatia agricola a luat fiinta in 1991, prin mostenirea a 9 ha teren arabil de catre Proca Vasile. In 1993 acesta
cumpara un tractor Universal 650 M, de nou, si un plug PP3,3. Ca urmare a acestei achizitii, s-a marit si suprafata exploatata,
prin luare de teren arabil in arenda. 1995 este anul cand s-a achizitionat de la SC Mecanica Ceahlau SA un disc GDU 3,2 si o
semanatoare SPC 6. Suprafata de teren cultivat creste pana la 25 ha.
In anul 1997se achizitioneaza o combina de recoltat cereale Gloria CP 12, un cultivator pe 6 randuri si un combinator
si un tractor Universal 650. Anul urmator este cumparata inca o combina Gloria C14 M, si un utulaj de administrat
ingrasaminte chimice MA 3,5. Suprafata de teren cultivat ajunge la 48 ha, iar in 2000 se cumpara o semanatoare de grau
SUP 21 de la SC Semanatoarea SA. In 2003 este cumparata o instalatie de ierbicidat performanta, iar in 2006 se cumpara
o combina Claas 204 Mega 2, fabricate in 1998.
Cererea de subventie depusa la APIA Bacau in anul 2008 insumeaza 69,10 ha teren arabil. In data de 05.02.2009
Proca Vasile transfera intreaga exploatatie fiului sau , Proca Severius Vaslica.
 Bazele de productie ale solicitantului
Terenuri agricole (ha) în anul 0
Nr Localitate/ Suprafata agricola totala Din care:
Crt. Judet
în folosinta proprietate Arabil Pasuni Fânete Pomi Vii Alte
(arenda/concesiune) categorii
1. PLOPU, COMUNA 69,10 64,05 5,05
PODU TURCULUI,
JUD. BACAU
TOTAL 69,10 64,05 5,05

2
Dotarile fermei (se vor mentiona cele mai importante cladiri, masini si utilaje agricole) în anul 0

Nr Detaliere Suprafata Capacitate

Crt Numar (mp)

I. Cladiri pentru productia vegetala

1. Magazie cereale - - -
2. Remiza utilaje 1 400 -
Total 1 400 -
II. Cladiri pentru productia zootehnica
1. Grajduri - - -
2. Saivane - - -
3. Padocuri - - -
Total - - -
III. Alte cladiri (cu exceptia celor de locuit)
1. Pensiune agroturistica - - -
Total - - -
IV. Masini si utilaje agricole
1. Tractoare 2
2. Combine 1
CLASS 204 MEGA 2
3. Semanatoare 6
SPC – 6, SUP 21, MIG – 3,5, GDU – 3,2, CPEC – 4, CPU - 6
4. Instalatie erbicidat – PP 3,3 2
Total 11

III. OBIECTIVELE RESTRUCTURARII SI DETALIEREA INVESTITIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

Obiectivele restructurarii exploatatiei sunt:

- imbunatatirea si cresterea competitivitatii exploatatiei;

3
 - realizarea conformităţii cu standardele comunitare;
- imbunatatirea managementului exploatatiei agricole prin preluarea acesteia de catre Proca Severius (varsta
de pana in 40 ani).
- cresterea veniturilor exploatatiiei conduse de tanarul fermier.
Exploatatia foloseste o suprafafa agricola de 69.10 ha teren din care 64.05 ha arabil si 5.05 pasuni, teren luat in arenda
de la diversi proprietari de pe raza comunei Podu Turcului. Terenul este destinat in totalitate culturilor de camp si in special a
graului si porumbului. Contractele de arendare sunt incheiate pe o perioada de 10 ani, garantand stabilitatea activitatii
desfasurate. PF Proca Severius foloseste utilaje agricole performante, care garanteaza valorificarea eficienta a produselor
agricole cultivate. Pentru o exploatare eficienta a suprafetei se doreste achizitionarea de utilaje agricole performante
constand intr-un tractor, plug si semanatoare. Folosind utilaje agricole performante se garanteaza valorificarea eficienta a
terenului agricol si cresterea productivitatii muncii. Prezentul proiect prevede investiţii pentru respectarea standardelor
comunitare în vigoare, prin achizitionarea unei semanatori de porumb prevazuta cu fertilizator. Aceasta prezinta patine de
incorporare in sol a ingrasamintelor chimice la o adancime de 5 cm odata cu semanatul evitandu-se astfel imprastierea la
nivelul solului. Astfel se evita poluarea atmosferica cu particole si reziduri chimice din ingrasamant. Norma de ingrasaminte
chimice la unitatea de suprafata se micsoreaza prin administrarea cu aceasta semanatoare protejandu-se apele freatice de
poluarea cu nitriti si nitrati. Se vor lua masurii eficiente pentru cresterea veniturilor exploatatiei, prin restructurare si
modernizare, fata de situatia prezentata la momentul instalarii în anul 0. Astfel prezentul proiect prezinta o necesitate
crescuta fiind in concordanta cu obiectivul masurii privind realizarea conformităţii cu standardele comunitare ( Protectia apelor
împotriva poluarii cu nitrati din surse agricole), cresterea veniturilor exploatatiei, prin restructurare si modernizare cu
respectarea cerintelor de siguranta alimentara. Se prevede astfel o crestere a veniturilor la nivelul exploatatiei, ceea ce va
conduce la cresterea contributiei sectorului in cadrul economiei locale si regionale. Prin realizarea prezentei investitii se va
obtine o crestere a valorii produselor prin respectarea conditiilor de calitate si de siguranta alimentara precum si satisfacerea
cerintelor de piata. De asemenea se are in vedere optimizarea activitatii de exploatare a terenului prin evitarea cheltuielilor
suplimentare.
4
 Detalierea investitiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice.

Obiectul investitiei Suprafata/Numar/ Valoare Date tehnice

Capacitate Fara TVA (dupa caz)
(lei)

4 litri -5 litri,
Achizitie TRACTOR 160.000 4 cilindri
1 85 CP – 100 CP, 63 – 74 KW ;
Cabina standard cu sistem de incalzire, ventilator si Aer Conditionat ;

Achizitie PLUG 1 36.000 Plug reversibil cu cadru compus din 3 trupite

6 RANDURI + fertilizator
Achizitie SEMANATOARE Latime de lucru [m] 5 - 6
1
PORUMB 32.000 Debit de seminte reglabil in 48 de trepte [boabe/ha] 30.000 – 1.000.000
Productivitate [ha/h] 1,10 – 2,90

Total x 228.000 x

IV. SCHIMBARI DE MANAGEMENT SI PREGATIRE PROFESIONALA SOLICITATA

Transformarile semnificative ce au loc în agricultura si, în mod deosebit, restructurea exploatatiei agricole în acest,
determina o amplificare a problemelor cu care se confrunta managerii, a caror solutionare impun gasirea unor modalitati de

5
actiune încât sa asigure folosirea integrala a resurselor materiale si participarii active a subordonatilor la realizarea
obiectivelor unitatii.
Schimbarile vizate ale managementului presupun transferul exploatatiei de la Proca Vasile la Proca Severius Vasilica
(sub 40 ani) . Reînnoirea managementului de exploatatie agricole devine o necesitate, având ca efect atât îmbunatatirea
competitivitatii acestuia, cât si îmbunatatirea vietii sociale a comunitatilor rurale. Generatia tânara de fermieri poate sa
îndeplineasca mai usor cerintele pe care societatea le solicita profesiei de agricultor
În folosirea completa a resurselor materiale de care dispune exploatatia si în relansarea sa, managementul are un rol
aparte, atât în ceea ce priveste elaborarea coordonatelor de dezvoltare, cât si în activitatea de operationalizare a acesteia.
Aceasta înseamna ca personalul din unitate trebuie sa posede cunostinte solide de specialitate si o pregatire generala
corespunzatoare.
Practicarea unui management stiintific în exploatatiile agricole presupune o permanenta considerare a particularitatilor
proceselor economice ale ramurii de productie din care face parte.
Echipa de management se regaseste in urmatorul tabel:

Nume Vârsta Post Responsabilitati importante

Proca Severius - Vasilica 39 Sef exploatatie Activeaza in raporturile cu tertii

Controleaza intreaga activitate a exploatatiei
Verifica mijloacele fixe si circulante
Administreaza si îsi asuma riscuri economice
privind exploatatia agricola

Experienta relevanta:

Intreprinderea Functia avuta si principalele indatoriri Perioada

CAP CABESTI CONTABIL – CONTABIL FERMA 1988 - 1991

FERMA FAMILIALA CONTABIL, LUCRATOR AGRICOL 1991 - 2008

6
 Locuri de munca nou create
Prin implementarea prezentului proiect de investitii se vor realiza doua noi locuri de munca. Acestea vor fi locuri de
munca specializate, permanente, pentru care se vor incheia contracte de munca pe durata de timp nedeterminata. (1 mecanic
agricol si un muncitor calificat)
Analizând structura de vârsta a managementului în cadrul exploatatiilor agricole individuale mai mari de 1 UDE, se
constata ca o pondere foarte mare de 71% o reprezinta sefii de exploatatii cu vârsta de 55 de ani si peste, comparativ cu
ponderea celor cu vârsta între 35 si 55 de ani de 25% si a tinerilor sub 35 de ani de numai 4%. (EUROSTAT, 2005)
Spre deosebire de situatia la nivel comunitar, în România suprafata agricola utilizata de tinerii sub 35 de ani este mult
mai mica fata de cea utilizata de celelalte categorii de vârsta. (EUROSTAT, 2005)
Agricultorii tineri (sub 40 de ani) reprezinta numai 10% din populatia totala de fermieri, exploatând un procent de 10%
din SAU. La cealalta extrema, agricultorii care au depasit vârsta pensionarii (peste 65 de ani) reprezinta 43% din numarul total
de fermieri si exploateaza 31% din SAU.
Având în vedere ca segmentul de vârsta cuprins între 40 si 55 de ani detine în prezent o pondere foarte mare, fara a
lua masuri de întinerire, ponderea sefilor de exploatatie cu vârsta de peste 65 de ani va creste semnificativ în perioada
urmatoare.
Pentru a asigura o dezvoltare corespunzatoare, în viitor a exploatatiei este necesar sa existe preocupari intense privind
pregatirea si dezvoltarea resurselor umane disponibile. Existenta unor preocupari ale managementului pentru dezvoltarea
profesionala, înseamna privira exploatatiei, în etapele urmatoare de dezvoltare. Personalul si managementul competent, au
implicatii semnificative asupra productivitatii muncii si, desigur, eficienta economica a produselor pe care le livreaza.
Intensificarea activitatilor de pregatire si dezvoltarea resurselor umane din explatatia agricola se resimt în etapa actuala, când
are loc un proces de recalificare si angajare de personal cu un real potential uman, dar care a profesat meseria de baza în

7
alte ramuri ale economiei nationale sau angajeaza tineri fara o pregatire practica, în prealabil, dar cu o pregatire teoretica
solida.P.F. Proca Severius se angajeaza sa urmeze un curs de pregatire profesionala finantat prin Masura 111 „Formare
profesionala, informare si difuzare de cunostinte” în domeniul „Managementul exploatatiei agricole”
V. TIPUL SI CANTITATEA PRODUSELOR OBTINUTE ÎN TIMPUL SI DUPA RESTRUCTURARE, INCLUSIV
OPORTUNITATILE DE PIATA

1. Pentru exploatatiile agricole vegetale

In anul 0 a existat 1 ha teren necultivat si 5.05 ha fanete permanente si pasuni. Pe parcursul anului 2009 se vor
incheia noi contracte de arenda pentru o suprafata de 10,90 ha. Suprafata totala arendata in anul 2009 (75 ha) se
va mentine si pentru anul 1 de previziune.
 Planul de cultura inclusiv pentru suprafete cultivate cu furaje

Denumire
cultura An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Suprafata* Productie Suprafata Productie Suprafata Productie Suprafata Productie Suprafata Productie Suprafata Productie
(ha) (tone)** (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone)

Grâu 40,4 121,2 35 140 40 180 45 202,5 50 250 50 250

Porumb 19,6 78,4 40 280 40 320 40 360 35 315 40 400
Floarea - - - - - - - - - -
soarelui 1,55 2,325
- - - - - - - - - -
Orzoaica 0,65 1,625
Plante - - - - - - - - - -
nutret 0,85 12,750
TOTAL 63,05 216,300 75 420 80 500 85 562,5 85 565 90 650

VI. CALCULUL UNITATII DE DIMENSIUNE ECONOMICA (UDE)

Unitatea de dimensiune Unitatea de dimensiune
Activitate economica a fermei în anul 0 economica a fermei în anul
tinta (Anul 3)
Productia vegetala (Cultura grau 16,172 21,12
si porumb boabe)
Productia zootehnica -
TOTAL 16,172 21,12

8
VII. ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIU
Realizarea prezentei investitii conduce la o crestere a eficientei energetice prin reducerea consumului de combustibil.
Cresterea eficientei energetice reprezinta îmbunatatirea eficientei utilizarii energiei datorita schimbarilor tehnologice, de
comportament si/sau economice. Masurile de crestere a eficientei sunt toate aceste actiuni care, în mod normal, conduc la o
crestere a eficientei energetice ce poate fi verificata, masurata sau estimata.
Semanatoarea cu fertilizator care doreste a fi achizitionata prin prezentul proiect este destinata semanatului de precizie
al plantelor prasitoare concomitent cu administrarea de ingrasaminte chimice granulate, pe terenuri plane sau cu panta de
maxim 8°, folosind un distribuitor de seminte pneumo-mecanic de mare precizie.
Prezentul proiect este in concordanta cu rolul pe care îl joaca agricultura în combaterea schimbarilor de clima
(reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de munca si crestere economica în mediul rural, constientizare a
efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole.
Tehnologiile utilizate prin realizarea investitiei nu prezinta un impact asupra securitatii alimentare, igiena si bunastare a
animalelor. Realizarea investitiei conduce la obtinerea de materie prima pentru produse de calitate superioara.
Modul de prevenire si combatere a poluarii solului se realizeaza astfel:
- Degradarea fizica a solului se previne prin pregatirea solului in conditii de umiditate optima
- Efectuarea lucrarilor agricole corect si la timpul potrivit
- Norma de ingrasaminte chimice la unitatea de suprafata se micsoreaza prin administrarea cu semanatoarea cu
fertilizator protejandu-se apele freatice de poluarea cu nitriti si nitrati.
- Folosirea asolamentelor (rotatia culturilor )
Acidificarea solului se previne prin:
- Controlul poluarii solului

- Utilizarea fertilizantilor in cantitate necesara (fara exces) Ea se combate prin amendamente cu saruri de calciu.

9
 Carenta sau excesul de elemente nutritive se combate prin:
- Corectare ph-ului cu amendamente pentru a se obtine o valoare cuprinsa intre 6,5-7,5
- Controlul continutului de microelemente
- Asigurarea cantitatii necesare de azot, fosfor, potasiu
Excesul de apa se previne prin:
- Afanarea solului pe o adancime de 70-80 cm
- Folosirea asolamentelor

VIII. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Principalele riscuri care pot afecta activitatea exploatatiei in urmatoarea perioada si pe care le are in vedere pot fi
analizate pe urmatoarele directii.

Probabilitatea de Impactul riscului

de producere a de la 1 (impact Ierarhizarea
Risc identificat
riscului scazut) la 10 riscurilor
1÷5 (impact maxima)
I Riscuri de ordin tehnic
Neidentificarea celor mai buni furnizori de utilaje Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

Aparitia unor evenimente meteorologice si 1

seismice si Caracterul sezonier pe care il prezinta 5 5
agricultura
II Riscuri de ordin financiar
Sistarea sau intreruperea finantarii proiectului 2 6 12

Depasirea costurilor alocate

2 4 8
(iclusiv ca urmare a cresterii preturilor la materiale)
III Riscuri de ordin institutional
Schimbarea administratorului 1 7 7

10
 IV Riscuri de ordin legal
Schimbari ale cadrului legislativ in domeniu 2 5 10

Fata de ierarhia stabilita a riscurilor care au fost identificate, se va adopta urmatoarea strategie de management
al riscului:
Riscul privind „neidentificarea celor mai buni furnizori – risc major influentat de impactul major asupra proiectului
pe care il poate produce acesta precum si de probabilitatea destul de ridicata de a se produce. –
Strategii de management al riscului ce pot fi adoptate:
1. Acceptarea (asumarea) riscului – probabilitatea de producere a acestuia este acceptata iar impactul
este cunoscut;
2. Reducerea riscului – incheierea de contracte ferme cu furnizorii; organizarea de proceduri de
selectie
Pentru celelalte riscuri se va adopta strategia de asumare a riscului. Aceasta in principal datorita probabilitatii
destul de reduse de a se produce.
IX.GRAFICUL DE TIMP PENTRU RESTRUCTURARE, INCLUSIV OBIECTIVE SI ETAPE

Obiectivul Perioada propusa Observatii

Imbunatatirea managementului exploatatiei Martie 2009 – Seful exploatatiei agricole dovedeaste o pregatire
agricole Septembrie 2009 profesionala, in raport cu proiectul si se angajeaza
sa urmeze un curs de pregatire profesionala in
domeniul „Managementului exploatatiei agricole”
Realizarea conformitatii cu standardele Septembrie – 2009 Achizitie semanatoare cu fertilizator – Realizandu-
comunitare se standardul „Protectia apelor împotriva poluarii cu
nitrati din surse agricole”
2009 - 2014

Imbunatatirea si cresterea competitivitatii Investitiile si introducerea de tehnologii

11
 exploatatiei performante vor conduce la transformarea intr-o
exploatatiei viabila din punct de vedere economic.
Se vor achizitiona utilaje agricole performante
valorificandu -se eficient terenul agricol.
Cresterea veniturilor exploatatiiei conduse de 2009 - 2014 Pentru urmatorii 5 ani se previzioneaza: o crestere
tanarul fermier a productiei medii la hectar (justificata de potentialul
zonei, tehnologiile noi care vor fi utilizate) cat si o
crestere a suprafetei agricole exploatata .

X. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATARE

Indicatori An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Venituri
Sectorul vegetal 127.600 280.000 332.000 373.500 370.500 430.000
Sectorul zootehnic - - - - - -
TOTAL VENITURI 127.600 280.000 332.000 373.500 370.500 430.000
Cheltuieli
Sectorul vegetal 90.205 240.900 283.376 301.089 302.710 319.056
Sectorul zootehnic - - - - - -
TOTAL CHELTUIELI 90.205 240.900 283.376 301.089 302.710 319.056
REZULTAT BRUT 37.395 39.100 48.624 72.411 67.790 110.944

Veniturile realizate in anul 0 sunt veniturile aferente vanzarii productiei de grau si porumb, celelalte productii
obtinute sunt valorificate pentru consumul propriu in cadrul fermei. Cheltuielile la ha pentru anul 0 au totalizat aproximativ
1.430 ron/ha totalizand lucrarile cu lucrul mecanizat, cheltuielile cu materia prima si materialele si cu forta de munca.

12
B2

XI. DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTITII

1. Denumirea investitiei, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesitatii si oportunitatii acesteia.

Denumirea investitiei: „ACHIZITIE UTILAJE AGRICOLE IN VEDEREA IMBUNATATIRII SI CRESTERII

COMPETITIVITATII EXPLOATATIEI AGRICOLE, IN SATUL PLOPU, COMUNA PODUL TURCULUI, JUDETUL BACAU”
În cadrul acestui proiect se doresc a fi sprijinite investitiile de dotare cu utilaje agricole performante în raport cu structura
agricola actuala si previzionata a se realiza in vederea cresterii competitivitatii.
Obiectivele investitiei:
1. Cresterea competitivitatii exploatatiei agricole printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de
productie si îndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare;
2. Realizarea conformitatii cu standardele comunitare in vigoare
3. Cresterea veniturilor exploatatiei agricole;
4. Cresterea viabilitatii economice.
Prin prezentul proiect se doreste achizitionarea de utilaje agricole performate constand in : tractor 4 litri -5 litri, 4 cilindri, 85
CP – 100 CP, 63 – 74 KW . plug cu cadru compus din 3 trupite extensibil la 4 (3+1) si o semanatoare porumb cu 6 randuri +
fertilizator.
Astfel se concretizeaza conformitatea obiectivelor investitiei cu obiectivele Masurii 121:
a) Îmbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole;
b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipului de investitie
c) Cresterea calitatii produselor obtinute .

2
Secţiunea B a Planului de afaceri împreună cu secţiunea A, se completează de către solicitant pentru proiectul de investiţii care nu
prevede lucrări de construcţii montaj realizate prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”
13
 Proiectul este în acord cu potentialul agricol al zonei si se va demonstra in prezentul Plan de afaceri imbunatatirea
performantelor generale ale exploatatiei agricole.
Pentru o exploatare eficienta a suprafetei se doreste achizitionarea de utilaje agricole performante constand intr-un
tractor, plug si semanatoare. Folosind utilaje agricole performante se garanteaza valorificarea eficienta a terenului agricol si
cresterea productivitatii muncii.
Astfel prezentul proiect prezinta o necesitate crescuta fiind in concordanta cu obiectivele de ordin tehnic, economic si de
mediu. Realizarea prezentei investitii determina cresterea productivitatii muncii, crestere a valorii produselor prin respectarea
conditiilor de calitate si de siguranta alimentara precum si satisfacerea cerintelor de piata. De asemenea se are in vedere
optimizarea activitatii de exploatare a terenului prin evitarea cheltuielilor suplimentare prin reducerea costurilor de productie si
cresterea rentabilitatii economice a exploata!iei agricole
Se prevede astfel o crestere a veniturilor la nivelul exploatatiei, ceea ce va conduce la cresterea contributiei sectorului in
cadrul economiei locale si regionale.
Prin implementarea prezentului proiect de investitii se vor realiza 2 noi locuri de munca. Acestea vor fi locuri de munca
specializate, permanente, pentru care se vor incheia contracte de munca pe durata de timp nedeterminata. (1 mecanic agricol
si un muncitor calificat)

2. Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate în vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu, sanitar-
veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene.

Prezentul proiect prevede investiţii pentru respectarea standardelor comunitare în vigoare, prin achizitionarea unei
semanatori de porumb prevazuta cu fertilizator. Aceasta prezinta patine de incorporare in sol a ingrasamintelor chimice la o
adancime de 5 cm odata cu semanatul evitandu-se astfel imprastierea la nivelul solului. Astfel se evita poluarea atmosferica
cu particole si reziduri chimice din ingrasamant. Norma de ingrasaminte chimice la unitatea de suprafata se micsoreaza prin

14
 administrarea cu aceasta semanatoare protejandu-se apele freatice de poluarea cu nitriti si nitrati. Prin achizitia
semanatoarei cu fertilizator se realizeaza standardul „ Protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati din surse agricole”

3. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea

produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului.

Aprovizionarea cu materii prime, materiale si servicii pentru buna functionare a exploatatiei agricole se face de la
furnizori persoane juridice alesi pe criterii de profesionalism. Plata furnizorilor se face in termen de 30 zile lucratoare.
Principalii furnizori ai solicitantului sunt :
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de Adresa Produs furnizat si cantitate Valoare % din total
materii prime/materiale aproximativa aproximativa achizitii
auxiliare/produse/servicii (Lei)
SC CHIMICOM SRL BACAU ERBICIDE SI FUNGICIDE 15.000 22%
SC MONSANTO SRL BUCURESTI SAMANTA 8.000 12%
SC SEMROM SRL BARLAD SAMANTA 9.000 13%
SC SOFERT SRL BACAU INGRASAMINTE CHIMICE 20.000 29%
SC PETROM SA BARLAD MOTORINA 16.000 24%

Principalii clienti ai solicitantului sunt:

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si adresa) Valoare % din vânzari
(Lei)
1 SC ALFRED TEOPHER SRL 80.000 69%
2 SC COMCEREAL SA 20.000 17%
3 SA PANIMON SRL 15.000 14%

4. Responsabil legal (nume, prenume, functie în cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala), relevante pentru
proiect

15
 Responsabil legal este domnul Proca Severius - Vasilica. A absolvit liceul, iar in prezent este student in anul IV, curs de
id, la Facultatea de Agricultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Iasi. In acelasi timp se ocupa
cu administrarea exploatatiei agricole care a fost preluata de la tatal sau, avand urmatoarele atributii:
 reprezinta exploatatia in raporturile cu tertii;
 controleaza exploatatia in intreaga ei activitate verifica gospodarirea mijioacelor fixe si circulante, casa si registrele
de evidenta contabila.
Prin pregatirea si activitatea desfasurata, domnul Proca Severius - Vasilica prezinta garantia unei cunoasteri riguroase a
cadrului legal si economic in care functioneaza exploatatia.
Experienta relevanta:

Intreprinderea Functia avuta si principalele indatoriri Perioada

CAP CABESTI CONTABIL – CONTABIL FERMA 1988 - 1991
FERMA FAMILIALA CONTABIL, LUCRATOR AGRICOL 1991 - 2008

5. Descrierea achizitiilor propuse a se realiza prin proiect, repectiv denumirea, numarul, valoarea si caracteristicile
tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/dotarilor ce
urmeaza a fi achizitionate prin Masura 121 (achizitiile trebuie sa fie fundamentate în functie de capacitatea de
productie existenta si/sau prognozata).

Nr. Denumire/Tip Numar Valoare TVA Total cu

crt. utilaj/echipament bucati fara TVA (Lei) TVA
(Lei) (Lei)
1 TRACTOR 1 160.000 30.400 190.400
2 PLUG 1 36.000 6.840 42.840
SEMANATOARE CU
3 1 32.000 6.080 38.080
FERTILIZATOR
4 TOTAL 228.000 43.320 271.320

16
Caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor ce se doresc a fi achizitionate :

TRACTORUL
- 4 litri - 5 litri,
- 4 cilindri
- 85 CP – 100 CP, 63 – 74 KW ;
- Cabina standard cu sistem de incalzire, ventilator si Aer Conditionat ;
PLUGUL
- sectiune inchisa a ramei principale cu o ranforsare triunghiulara intr-o parte ;
- cadru compus din 3 trupite extensibil la 4 (3+1) ;
SEMANATOAREA
- 6 RANDURI + fertilizator
- Latime de lucru [m] 5 - 6
- Debit de seminte reglabil in 48 de trepte [boabe/ha] 30.000 – 1.000.000
- Productivitate [ha/h] 1,10 – 2,90

Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata în cadrul proiectului (plan de cultura pe
perioada de cinci ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnica si altele).

Tehnologia de cultivare a grâului

Rotatia
Porumbul pentru boabe este o premergatoare mediocra pentru grâu, pe de o parte din cauza recoltarii târzii, iar pe de
alta parte, solul ramâne uscat, cu o cantitate mare de resturi vegetale si uneori cu multe buruieni, în conditiile din zona Podu
Turcului este inevitabila amplasarea grâului dupa porumb din cauza suprafetelor mari care se cultiva cu aceste plante, precum
si datorita faptului ca zonele importante de cultura coincid. Este, însa, obligatorie respectarea anumitor conditii care pot
transforma porumbul într-o buna premergatoare pentru grâu: cultivarea unor hibrizi cu perioada ceva mai scurta de vegetatie,

17
prin comparatie cu potentialul termic al zonei; semanarea porumbului în epoca optima, în aratura adânca de toamna;
administrarea la porumb, în optim, a îngrasamintelor, organice si minerale; combaterea foarte buna a buruienilor; recoltarea la
timp, eliberarea terenului imediat si bine de resturile vegetale.
La rândul sau, grâul este o buna premergatoare pentru majoritatea culturilor, deoarece se recolteaza timpuriu si lasa
solul curat de resturi vegetale si de buruieni si într-o stare buna de fertilitate.
Fertilizarea
Grâul este cunoscut ca o planta care reactioneaza foarte bine la aplicarea îngrasamintelor minerale si organice, desi
consumul specific de elemente nutritive este relativ redus: 2,3 - 3,3 kg N, 1,1 - 1,8 kg P 2O5, 1,9 - 3,7 K2O/100 kg boabe + paiele
aferente
Azotul este principalul element nutritiv care se administreaza.
Azotul influenteaza dezvoltarea vegetativa a plantelor, formarea de plante viguroase, mai înalte, bine înfratite, cu frunze
late, de culoare verde-închis, favorizeaza procesul de fotosinteza, formarea componentelor de productie (elementele
productivitatii), continutul boabelor în substante proteice.
Insuficienta azotului conduce la formarea de plante mai slab dezvoltate, de culoare verde-galbuie, care produc putin.
Excesul de azot determina dezvoltarea vegetativa prea puternica, înfratirea este exagerata, culturile fiind predispuse la cadere,
au un consum mare de apa, se amplifica atacul de boli foliare si ale paiului, creste pericolul de sistavire prin întârzierea
vegetatiei.
Lucrarile solului
Este necesara curatirea cât mai buna a terenului de resturi vegetale, urmata de discuiri repetate (1-2 lucrari) pentru
maruntirea resturilor de plante si a buruienilor.
Aratura se efectueaza imediat, ceva mai adânc, la 20 - 25 cm adâncime, cu plugul în agregat cu grapa stelata,
urmarindu-se încorporarea resturilor, fara însa a scoate bulgari; pâna la semanat ar trebui sa ramâna cel putin 2-3 saptamâni,
pentru ca pamântul afânat prin aratura sa se aseze.

18
 În continuare, aratura se lucreaza în mod repetat, cu diferite utilaje (grape cu discuri, combinatoare) pentru mǎruntire,
nivelare si pregatirea patului germinativ.
Pe terenurile bine lucrate în anii anteriori (arate adânc, afânate, nivelate), aratura poate fi înlocuita prin doua lucrari cu
grapa cu discuri grea sau medie; aceasta lucrare permite mobilizarea solului pâna la 12 - 16 cm adâncime, realizându-se,
concomitent, si încorporarea îngrasamintelor minerale si, eventual, a resturilor vegetale, bine maruntite anterior. În continuare,
se fac lucrari de întretinere a araturii si pregatirea patului germinativ (cu grapa sau combinatorul), conform celor prezentate
anterior.
Samânta si semanatul
Epoca de semanat a grâului se stabileste astfel încât, pâna la venirea iernii sa ramâna 40 - 50 zile în care plantele sa
vegeteze normal, în care sa se acumuleze 450 - 500°C temperaturi pozitive, astfel încât, la intrarea în iarna plantele de grâu sa
ajunga în stadiul de 2 - 3 frati si 3 - 4 frunze (fara ca fratii sa fie prea dezvoltati).
Daca se întârzie semanatul fata de perioada optima recomandata, plantele rasar târziu, nu înfratesc, intra în iarna
neînfratite si necalite, fiind sensibile la ger, primavara lanul va avea o densitate mica si se îmburuieneaza mai usor, vegetatia se
întârzie si se prelungeste spre vara, apare pericolul de sistavire a boabelor. De asemenea, boabele de grâu aflate în curs de
germinare sunt foarte sensibile la temperaturi scazute; aceeasi sensibilitate manifesta plantutele rasarite dar neînfratite, cu
sistemul radicular înca slab dezvoltat.
Daca se seamana prea devreme, plantele de grâu se dezvolta prea puternic, sunt expuse înca de la începutul vegetatiei
atacului de daunatori (afide, muste) si boli, lanul se îmburuieneaza din toamna; masa vegetativa bogata face ca plantele sa fie
sensibile la ger si asfixiere pe timpul iernii; în primavara lanul este foarte des, plantele sunt predispuse la cadere si sensibile la
boli, boabele ramân mici datorita densitatii exagerate.
Densitatea de semanat la grâu este stabilita astfel încât sa se asigure, la recoltare, o densitate de 500 - 700 spice/m 2.
Pentru a realiza acest lucru se seamana 450 - 600 boabe germinabile/m 2. Între aceste limite, densitatea de semanat se
stabileste în functie de capacitatea de înfratire a soiului, data semanatului (fata de epoca optima), calitatea pregatirii patului

19
germinativ, umiditatea solului (asigurarea umiditatii pentru un rasarit rapid). De asemenea, este luat în calcul un procent mediu
de rasarire în câmp, pentru conditii bune de semanat, de 85-95% (din boabele germinabile semanate). Procentul de rasarire în
câmp depinde în cea mai mare masura de: tratamentele efectuate la samânta; starea solului la semanat, sub aspectul asigurarii
umiditatii si a calitatii patului germinativ, si care depinde, la rândul sau de utilajele cu care s-a lucrat.
Cantitatea de samânta la hectar (norma de semanat) rezultata din calcul (pe baza densitatii stabilite si a indicilor de
calitate a semintei) este cuprinsa, de regula, între 200 si 250 kg samânta/ha.
Adâncimea de semanat a grâului depinde de umiditatea solului, textura, soi, marimea semintei, data semanatului (fata
de epoca recomandata), în conditiile din România, grâul este semanat Ia 4 - 5 cm adâncime pe terenurile cu umiditate
suficienta si textura mijlocie spre grea, unde apa pentru germinare este asigurata, iar strabaterea germenilor spre suprafata
este ceva mai dificila; pe terenurile cu umiditate insuficienta la suprafata si textura mai usoara, precum si în cazul semanaturilor
timpurii, sa se semena ceva mai adânc, la 5 -6 cm.

Lucrarile de îngrijire
Grâul este o cultura cu o tehnologie total mecanizabilǎ, deosebit de rentabila sub aspectul consumului de forta de
munca. Felul lucrarilor de îngrijire care se aplica grâului si numarul acestora depinde de foarte multi factori (calitatea patului
germinativ; dezvoltarea plantelor în toamna si starea de vegetatie la desprimavarare; mersul vremii si al vegetatiei în primavara;
rezerva de buruieni, infestarea cu boli si daunatori; dotarea tehnica, posibilitatile materiale si calificarea cultivatorilor). Sunt
situatii în care sunt necesare sau sunt efectuate numai l - 2 lucrari de îngrijire si sunt situatii în care sunt efectuate foarte multe
lucrari (7-8 treceri).
Tavalugitul semanaturilor de grâu imediat dupa semanat apare ca necesar atunci când s-a semanat în sol afânat si
mai uscat, si se face cu scopul de a pune samânta în contact cu solul si de a favoriza, astfel, absorbtia apei.
Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura grâului. Pierderile de recolta la grâu din cauza
concurentei buruienilor sunt, în mod obisnuit, de 10 - 20%, dar pot ajunge în situatii extreme pâna la 60 - 70%. Ca urmare,

20
reducerea rezervei de buruieni si împiedicarea aparitiei acestora în culturile de grâu trebuie urmarite prin toate mijloacele:
rotatie, lucrarile solului, semanatul în epoca si cu densitatea optima, combatere chimica.
În cultura grâului, combaterea chimica a buruienilor este o lucrare obligatorie.
Combaterea daunatorilor din culturile de grâu se realizeaza prin masuri preventive si curative. Pentru diminuarea
atacului trebuie evitata amplasarea grâului pe terenurile infestate si, de asemenea, se trateaza samânta înainte de semanat,
Combaterea bolilor se face în mod eficient prin combinarea metodelor preventive cu cele curative (combatere
integrata).
Masurile preventive constau din cultivarea de soiuri rezistente, respectarea rotatiei, distrugerea samulastrei, asigurarea
densitatii normale a lanului, fertilizarea echilibrata.
Recoltarea
Momentul optim de recoltare a grâului este la maturitatea deplina, atunci când boabele ajung Ia 14 - 15% umiditate; în
acest stadiu masinile de recoltat lucreaza fara pierderi si boabele se pot pastra în bune conditii, fara a fi necesare operatiuni
speciale de uscare. De regula se începe recoltatul mai devreme, când boabele au 18% umiditate, din cauza suprafetelor mari
cu grâu care trebuie recoltate, pentru a preîntâmpina întârzierea si a limita pierderile de boabe prin scuturare (datorita
supracoacerii sau a vremii nefavorabile); în acest caz, este necesara uscarea boabelor, pentru a le aduce la umiditatea de
pastrare si a evita deprecierea calitatii lor.
Lucrarea de recoltare trebuie încheiata când boabele au ajuns la circa 12 -13% umiditate; mai târziu grâul trece în faza
de supracoacere si se amplifica pierderile prin scuturare. Perioada optima de recoltare a unui lan de grâu este de aproximativ
5-8 zile.
Lanurile de grâu sunt recoltate, dintr-o singura trecere, cu ajutorul combinelor. Combina are montate dispozitive speciale
pentru tocarea paielor si împrastierea acestora pe latimea de lucru a combinei, concomitent cu recoltatul. Ulterior, se
realizeaza, fara dificultate, încorporarea în sol, prin aratura, a paielor bine maruntite, de dorit împreuna cu doze moderate de
îngrasaminte cu azot pentru a facilita descompunerea paielor în sol.

21
 Productii. Productia medie la grâu a fost în ultimii ani înjur de 3500 - 4000 kg boabe/ha

Tehnologia de cultivare a porumbului

Conditiile climatice si cele edafice din zona Podu Turcului si potentialul productiv al hibrizilor din cultura, în conditiile
aplicarii unor tehnologii moderne de cultivare, pot asigura realizarea unor recolte la un nivel ridicat.
Rotatia
Rotatia grâu-porumb este obligatorie, din cauza ponderii de circa 60% a celor doua culturi, în aceasta rotatie porumbul
este favorizat, fiind cultivat dupa o premergatoare timpurie, în culturile atacate de fuzarioza, boala comuna ambelor specii,
aceasta rotatie se întrerupe dupa 4-5 ani.
Rezultatele din tara noastra reliefeaza ca cele, mai eficiente productii se realizeaza în asolamente de 4 - 6 ani
La rândul sau, porumbul este o buna premergatoare pentru culturile de primavara si chiar pentru grâul de toamna.

Fertilizarea
Datorita productiei mari de masa uscata la unitatea de suprafata, porumbul este o planta mare consumatoare de
substante nutritive.
Consumul de NPK în kg/t de boabe si productia secundara aferenta, în functie de nivelul recoltei.Rezulta ca porumbul
este o mare consumatoare de azot (18 - 28 kg/t) si potasiu (23 - 36 kg/t).
Azotul este principalul element în fertilizarea porumbului, care asigura formarea unei mase foliare bogate, colorata în
verde intens si care influenteaza favorabil acumularea substantelor proteice. Carenta se manifesta prin îngalbenirea limbului de
la vârf spre baza, de-a lungul nervurii mediane care se deschide la culoare. Plantele ramân firave, cu stiuletii mici. Excesul de
azot intensifica transpiratia, cresterea, este luxurianta plantele devin sensibile la seceta si boli.si întârzie maturitatea.
Absorbtia azotului este intensa de-a lungul întregii perioade de vegetatie.

22
 Fosforul joaca un rol multiplu în cresterea si fructificarea porumbului. Insuficienta lui se manifesta prin înrosirea
frunzelor de la vârf spre baza, sistemul radicular este slab dezvoltat, ritmul de crestere este scazut, se accentueaza protandria.
Excesul fosforului determina insuficienta zincului.
Potasiul mareste rezistenta la cadere, seceta si boli. Carenta se manifesta prin îngalbenirea frunzelor de la vârful lor
spre baza, iar sistemul radicular ramâne slab dezvoltat.
Dintre microelemente, frecvent pe cernoziomurile cambice apare carenta de zinc, manifestata prin aparitia dungilor
galbui între nervurile jumatatii inferioare a frunzelor, pâna la necrozarea lor. Carenta este favorizata de tem peraturile scazute
din mai-iulie, de monocultura si de excesul de fosfor si azot.

Lucrarile solului
Acestea încep imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare si vizeaza, pe lânga mobilizarea solului,
încorporarea resturilor vegetale, maruntirea, nivelarea si realizarea în rezerve cât mai mari de apa în sol.
Dupa premergatoare timpurii se executa aratura de baza fa 20 - 25 cm adâncime pe terenurile mai usoare si la 25 - 30
cm pe terenurile mijlocii si grele, cu plugul în agregat cu grapa stelata.
Pâna în toamna terenul se mentine afânat si curat de buruieni, prin lucrari cu grapele cu discuri.
Efectuarea a doua araturi, vara fa 20 cm adâncime, si toamna la 30 cm, nu se justifica prin sporurile de productie
obtinute.
Dupa plantele recoltate târziu se executa aratura de toamna la aceleasi adâncimi ca si aratura de vara, cu plugul în
agregat cu grapa stelata.
În conditiile solurilor grele, compacte, cu exces temporar de umiditate, pentru îmbunatatirea regimului aero-hidric se
executa afânari adânci la 50 - 80 cm, odata la 4 ani.
Pe solurile cu strat arabil subtire, adâncimea araturii se va limita în functie de grosimea acestuia.
Pe terenurile în panta araturile se vor executa numai de-a lungul curbelor de nivel.

23
 Lucrarile solului din primavara asigura calitatea însamântarii, încoltirea si rasarirea porumbului.
Daca terenul este nivelat, neîmburuienat si rara resturi vegetale la suprafata, solul se va lucra în preziua semanatului cu
combinatoriii sau cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colti.
Daca la desprimavarare terenul este denivelat, si îmburuienat, dupa zvântarea terenului se executa o lucrare cu grapa
cu discuri în agregat cu grape cu colti, pregatirea patului germinativ urmând sa se faca în preziua semanatului, cu combinatorul,
perpendicular pe directia de semanat.
Se vor evita trecerile repetate cu agregatele, de la desprimavarare si pâna la semanat.
Este corespunzator patul germinativ când solul, pe adâncimea de 3 - 6 cm este maruntit si zvântat, iar dedesubt este
„asezat", pentru a favoriza ascensiunea apei la bob.
Pentru obtinerea de economii de combustibil si evitarea tasarii accentuate se recomanda efectuarea printr-o singura
trecere a mai multor operatiuni: administrarea îngrasamintelor, a erbicidelor, insecticidelor, o data cu lucrarile de pregatire a
patului germinativ.
Samânta si semanatul
Samânta. Materialul seminal trebuie sa aiba puritatea minima de 98% si germinatia minima de 90%.
Împotriva agentilor patogeni din sol samânta se trateaza cu Tiradin75 (3kg/t), Metoben 70 (2kg/t), TMTD 75 (4kg/t). Se
previn, astfel, fenomenele de „clocire a semintelor” în sol.
Protectia împotriva daunatorilor din sol se realizeaza prin tratarea semintelor cu Seedox 80 WP (12,5kg/t), Furadan 35
ST (2,5kg/t), Diafuran 35 ST (25kg/t), Carbodan 35 ST (25kg/t), Sinolintox 10 G (20 l/t).
Perioada de semanat. Semanatul porumbului se realizeaza atunci când. la ora 7, la 30 cm adâncime, temperatura este
de 8°C si vremea este în curs de încalzire.
Calendaristic, cele mai bune rezultate se obtin în zona de câmpie, când se seamana între l - 20 aprilie si între 15-30
aprilie, în celelalte zone.

24
 Semanatul timpuriu, de obicei, asigura umiditatea necesara germinarii, iar încoltirea si rasarirea se produc în timp scurt.
Pentru flecare zi câstigata la rasarire se grabeste cu doua zile aparitia paniculelor si a stigmatelor: se reduce deci, perioada de
vegetatie. Daca semanatul se face prea timpuriu, se prelungeste durata rasaririi, ceea ce are drept consecinta o stagnare în
crestere, existând si pericolul putrezirii boabelor în sol. La fel de mari sunt pagubele si prin întârzierea semanatului, când se
reduce umiditatea solului; perioada de înflorire-fecundare este împinsa în intervalul cu temperaturi ridicate si umiditate relativa
aerului mai mica, fapt care sporeste procentul plantelor sterile si reduce randamentul de boabe.
Semanatul începe cu hibrizii timpurii, mai rezistenti la temperaturile scazute, pe soluri cu textura usoara, care se zvânta
mai repede.
Densitatea. Constituie factorul tehnologic de baza pentru realizarea unor recolte mari, porumbul reactionând mai
puternic la acest element tehnologic decât alte prasitoare
Intensivizarea tehnologiei de cultivare a porumbului prin introducerea de hibrizi noi, marirea nivelurilor de fertilizare,
irigarea etc., au condus la recolte mai mari numai prin corelarea acestor verigi cu densitatea lanului, respectiv cu cresterea
suprafetei foliare la unitatea de suprafata. La densitati prea mari însa, frunzele inferioare ajung la un randament, fotosintetic
scazut, în lan se accentueaza protandria, se reduce continutul de substante proteice din boabe.
Factorii obligatorii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea densitatii sunt: hibridul cultivat, umiditatea si fertilitatea
solului.
Caracteristicile hibridului luate în considerare sunt: înaltimea plantelor, numarul de frunze, latimea frunzelor fata de
tulpina si rezistenta la frângere si cadere.
Rezulta ca hibrizii timpurii care au talie mai joasa si în numar de frunze mai mic comparativ cu hibrizii târzii se vor cultiva
cu densitate mai mare.
Hibrizii cu raportul productiei de boabe: aparat vegetativ de circa 1:1 asigura productii ridicate la densitati mai mari decât
cei cu raportul favorabil aparatului vegetativ.

25
 Cantitatea de samânta la hectar variaza între 15-30 kg, în functie de puritate, germinatie si MMB. Pentru realizarea
densitatilor dorite la recoltare, la semanat, se mareste numarul de seminte cu 10 - 15% reprezentând pierderile ce apar pâna la
rasarire si în intervalul rasarire - recoltare.
Distanta între rânduri este de 70 cm pe terenurile neirigate
Reducerea distantei între rânduri la 50 cm a determinat realizarea unor sporuri de 5 - 10%, dar nu în toate cazurile. Prin
reducerea distantei se realizeaza o mai buna distributie a plantelor în lan.
Adâncimea de semanat variaza în functie de textura si umiditatea solului, în regiunile mai umede, cu soluri grele
semanatul se va realiza la 5 - 6 cm. Pe suprafetele din zone mai uscate, pe soluri cu textura mijlocie, adâncimea de semanat se
mareste la 6 - 8 cm. Fiecare centimetru în plus la adâncimea de semanat, în functie de temperatura, întârzie rasarirea cu 5 - 30
ore.
Lucrari de îngrijire
Combaterea buruienilor reprezinta principala lucrare de îngrijire, porumbul având un ritm lent de crestere în primele
faze si o densitate redusa la unitatea de suprafata, nu poate rezista în competitia cu cele 800 - 1.500 buruieni care rasar la l
m2 .Cercetarile efectuate în 15 statiuni experimentale din tara noastra arata ca la hibrizii cultivati în prezent pierderile de recolta
datorate îmburuienarii sunt de 30 - 90%, ceea ce înseamna 3.000 - 7.000 kg/ha boabe.
Combaterea buruienilor se realizeaza prin lucrari mecanice si manuale, prin utilizarea erbicidelor sau, combinat, prin
lucrari mecanice si folosirea erbicidelor.
Utilizarea erbicidelor permite înlaturarea prasitului manual, dar nu exclude efectuarea a l - 3 prasile mecanice.
Combaterea daunatorilor în perioada de vegetatie poate sa apara ca necesara, daca nu s-au efectuat tratamente
adecvate la samânta, sau când porumbul este amplasat pe terenuri proaspat arate, dupa pasuni, fânete, dupa leguminoase
perene, care mentin solul reavan, si favorabil atacului viermilor-sârma. Este de preferat ca aceste terenuri sa fie evitate.
Recoltarea

26
 Recoltarea mecanizata sub forma de boabe. Începe când umiditatea acestora scade sub 25%. Boabele recoltate
trebuie aduse la umiditatea de 14%.
Productia de grau si porumb previzionata a se realiza in urmatorii 5 ani este prezentata in tabelul urmator:
Nr. Categoria UM Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
crt.
1 Grau kg 121.200 140.000 180.000 202.500 250.000 250.000

2 Porumb kg 78.400 280.000 320.000 360.000 315.000 400.000

3 Floarea soarelui kg 2.325 - - - - -

4 Orzoaica kg 1.625 - - - - -
5 Plante nutret kg 12.750 - - - - -
TOTAL 216.300 420.000 500.000 562.500 565.000 650.000

Planul de cultura
Denumire culturi: Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata
An 0 (ha) An 1 (ha) An 2 (ha) An 3 (ha) An 4 (ha) An 5 (ha)

Grau 40,4 35 40 45 50 50

27
 Porumb 19,6 40 40 40 35 40
Floarea soarelui 1,55 - - - - -
Orzoaica 0,65 - - - - -
Plante nutret 0,85 - - - -
Total 63,05 75 80 85 85 90

6. Durata de realizare (luni) si etape principale

Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.

Durata de realizare a investitiei este de 6 luni justificata de urmatoarele activitati aferente achizitiei:
RON
Indicatori Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Total
Organizarea procedurilor de achizitie publica 0 0
Procedura de achizitie publica 0 0
Achizitia si livrarea utilajelor 271.320 271.320
Ajutor FEADR 112 63.863 63.863
Ajutor FEADR 121 149.226 149.226
149.226
Total 63.863 0 271.320 484.409

7. Devizele investitiei, cu detalierea pe structura devizului general, însotit de devizele pe obiecte, conform
legislatiei în vigoare (HG nr.28/09.01.2008). (Detaliati cheltuielile eligibile si neeligibile pe elemente).

Obiectivul:ACHIZITIE UTILAJE AGRICOLE IN VEDEREA IMBUNATATIRII SI CRESTERII COMPETITIVITATII

EXPLOATATIEI AGRICOLE, IN SATUL PLOPU, COMUNA PODUL TURCULUI, JUDETUL BACAU
Titular: PF. PROCA SEVERIUS - VASILICA Amplasament: COMUNA PODU TURCULUI
DEVIZ GENERAL
Privind cheltuielile necesare realizarii: ACHIZITIE UTILAJE AGRICOLE
în mii lei/mii EURO la cursul 4,2575 lei/EURO din data de 06,02,2009

28
 Valoare (fara Valoare (inclusiv
TVA
Nr. TVA) TVA)
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
crt. Mii Mii
Mii lei Mii lei Mii lei
euro euro
CAPITOLUL 1:
1.
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1.2 Amenajarea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1.3 Amenajari pentru protectia mediului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 1 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
CAPITOLUL 2:
2.
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 2 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

CAPITOLUL 3:
3.
Capitolul pentru proiectare si asistenta tehnica:
3.1 Studii teren 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.3 Proiectare si engineering 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie publica 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.5 Consultanta 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.6 Asistenta tehnica 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 3 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
CAPITOLUL 4
4.
Cheltuieli pentru investitia de baza:
4.1 Constructii si instalatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.2 Montaj utilaj tehnologic 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.3 Utilaje, echip. tehn. si functionale cu montaj 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
53,55 43,32
4.4 Utilaje fara montaj si echip. de transport 228,000 271,320 63,727
2 0
4.5 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.6 Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

29
 53,55 43,32
TOTAL CAPITOL 4 228,000 271,320 63,727
2 0
CAPITOLUL 5
5.
Alte cheltuieli:
5.1 Organizare de santier 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.1 Lucrari de constructii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.2 Chelt. conexe organizarii santierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.2 Comision, taxe, cote legale, costuri de finantare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 5 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
CAPITOLUL 6
6.
Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare beneficiar
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6.2 Probe tehnologice si teste 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
53,55 43,32
TOTAL GENERAL 228,000 271,320 63,727
2 0
C+M 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

30
 DEVIZUL OBIECTULUI:
UTILAJE AGRICOLE
în lei si euro, la cursul de schimb din 06,02,2
data de: 009
Curs de schimb lei/euro=4,2575 lei/1€
Valoare TVA Valoare
Nr.
Denumire (fara TVA) (19%) (inclusiv TVA)
crt.
Mii Lei Mii euro Mii Lei Mii Lei Mii euro
1 3 4 5 6 7 8

I - Lucrari de constructii si instalatii

1 Constructii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2 Rezistenta (fundatii, struct. de rezist.) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Arhitectura 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5 Instalatii electrice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6 Instalatii sanitare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
7 Instalatii de încalzire, ventilatie, climatizare, PSI, radio- 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8 Instalatii de alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
9 Instalatii de telecomunicatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I (constructii si instalatii) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
II - Montaj
10 Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II (montaj) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
III - Procurare
11 Utilaje si echipamente tehnologice 228,000 53,552 43,320 271,320 63,727
12 Utilaje si echipamente de transport
Dotari
TOTAL III (procurare) 228,000 53,552 43,320 271,320 63,727
TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 228,000 53,552 43,320 271,320 63,727

DEVIZ FINANCIAR CAP. 4 – Utilaje agricole (tractor, plug, semanatoare)

Cheltuieli pentru investitia de baza:
la cursul 4,2575 lei/EURO din data de 06,02,2009 4,2575
Nr. VALOARE (fara TVA)
Denumirea capitolelor de cheltuieli
crt. lei EURO
4.1 Constructii si instalatii 0,00 0,00

4.2 Montaj utilaj tehnologic 0,00 0,00

4.3 Utilaje, echip. tehn. si functionale cu montaj 0,00 0,00
4.4 Utilaje fara montaj si echip. de transport 228.000 53.552
4.5 Dotari 0,00 0,00

4.6 Active necorporale 0,00 0,00

TOTAL fara TVA 228.000 53.552

31
 8. Finantarea investitiei

Din valoarea totala a investitiei de 271.320 LEI ajutorul public nerambursabil este de 149.226 LEI:
Curs Euro / leu 4.2575 din data de 06.02.2009. Procent finantare publica = 55%
Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile
(Lei) Euro (Lei) Euro (Lei) Euro
Ajutor public nerambursabil 149.226 35.050 149.226 35.050
Sursele de finantare pentru completarea necesarului 0 0
de finantare din care: 122.094 28.677 122.094 28.677
- autofinantare - - 0 0
- împrumuturi 122.094 28.677 0 0 122.094 28.677
TOTAL PROIECT 271.320 63.727 0 0 271.320 63.727

Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 55% deoarece investitia este realizata de solicitant cu varsta sub 40 de ani,
la data depunerii cererii de finantare. TVA – ul reprezinta o cheltuiala eligibila deoarece solicitantul, persoana fizica, urmand a
se autoriza pana la semnarea contractului de finantare, este neplatitor de TVA.
9. Principalii indicatori tehnico- economici ai investitiei
 Valoarea totala (LEI) = 271.320 LEI
 Valoare eligibila (LEI) = 271.320 LEI
 Durata de realizare (luni) însotita de graficul de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati;
Indicatori Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Total
Organizarea procedurilor de achizitie publica 0 0
Procedura de achizitie publica 0 0
Achizitia si livrarea utilajelor 271.320 271.320
Ajutor FEADR 112 63.863 63.863
Ajutor FEADR 121 149.226 149.226

Total 63.863 0 271.320 484.409

149.226

 Durata de realizare (luni) = 6

32
 Capacitati de productie rezultate ca urmare a investitiei (în unitati fizice).
Productia medie la ha estimata a se realiza
Nr. Categoria Productia Productia Productia Productia Productia Productia
crt. medie la ha medie la ha medie la ha medie la ha medie la ha medie la ha
kg kg kg kg kg kg
Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
1 Grau 3.000 4.000 4.500 4.500 5.000 5.000

2 Porumb 4.000 7.000 8.000 9.000 9.000 10.000

Floarea soarelui 1.500
Orzoaica 2.500
Plante nutret 15.000
TOTAL 26.000 11.000 12.500 13.500 14.000 15.000

Planul de cultura
Denumire culturi: Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata
An 0 (ha) An 1 (ha) An 2 (ha) An 3 (ha) An 4 (ha) An 5 (ha)

Grau 40,4 35 40 45 50 50
Porumb 19,6 40 40 40 35 40
Floarea soarelui 1,55
Orzoaica 0,65
Plante nutret 0,85
TOTAL 63,05 75 80 85 85 90

PF Proca Severius – Vasilica îsi propune prin realizarea investitiei cresterea viabiliatii economice si cresterea
suprafetei de teren agricol exploatata, ca obiectiv pentru îmbunatatirea perfomantei generale a exploatatiei agricole.

10. Proiectii financiare si indicatori financiari pentru îndeplinirea obiectivului de crestere a viabilitatii economice.

33
 10.2 Proiectii financiare pentru PFA (Anexe C)
PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA ÎNTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE
10.2 Proiectii financiare pentru PFA (Anexe C)
 Prognoza încasarilor si platilor pentru lunile 1, 2, 3, 4, 5 si 6 de implementare
Se previzioneaza ca perioada de implementare a proiectului este de 6 luni. Astfel s-a evidentiat si previzionat incasarea
ajutorului FEADR (din masura 112)– de 60% din 25.000 euro la un curs de 1 euro = 4,2575 lei (curs euro la data intocmirii
Planului de afaceri). Pentru achizitionarea utilajelor agricole se va contracta un credit in valoare de 200.000 lei pe o perioada
de 5 ani. Acesta va fi sursa de cofinantare a investitiei (cheltuieli eligibile si neeligibile) in valoare totala de 271.320 inclusiv
TVA. Se estimeaza in luna 3 incasari din vanzarea productiei de grau estimata a se realiza respectiv 120 tone a un pret de
piata de 0.6 ron/kg. De asemenea se vor incasa in luna IV a implementarii veniturile din productia de porum estimata de 280
t. Platile acestei perioade se concretizeaza in : luna 1 se efectuiaza plata cu Prasitul mecanic II + Fertilizat aferente culturii de
porumb lucrari care s-au realizat in luna iunie. De asemenea in luna 3, 4 se realizeaza plata aferenta cheltuielilor cu lucrarile
de recoltare a graului si porumbului.
In luna 3 de previziune s-au evidentiat achizitiile de utilaje cu valoarea totala de 271.320 ron. In Luna 6 de
implementare se estimeaza a se rambursa finantarea nerambursabile de 149.226 ron
 Prognoza încasarilor si platilor anii 1- 5 de previziune
In primul an de previziune de previziune se estimeaza a fi incasate veniturile din productia de grau de 140.000 kg si
porumb de 280.000 kg. Astfel se prognozeaza o crestere a productiei de porumb la ha de 7.000 kg in al II lea an o productie de
8.000 kg in al III lea si al IV –lea an se vor obtine 9.000 kg la ha iar in anul cinci se previzioneaza o crestere de pana la 10.000
kg la ha. Preturile estimate raman constante pe toata perioada de previziune acestea fiind 0.6 lei pentru kg de grau si 0.7 lei
pentru cel de porumb. Pe toata perioada estimata se vor inregistra cresteri ale suprafetei agricole cultivate.
Anul I de previziune kg Anul II de previziune kg Anul III de previziune kg Anul IV de previziune kg Anul V de previziune kg
140.000 180.000 202.500 250.000 250.000
280.000 320.000 360.000 315.000 400.000

34
 De asemenea in anul 3 de previziune s-a evidentiat incasarea celei de-a doua transe de plata in cuantum de 40% din
25.000 euro, obtinuta prin Masura 112.Veniturile din subventii acordate la ha sunt estimate pentru fiecare an astfel: s-a
considerat 163 euro la ha pentru toti cei 5 ani de previziune, la un curs de 1 euro = 4,2575 lei.
Platile pentru materii prime si materiale sunt evidentiate si detaliate in tabelele de mai jos. Platile pentru desfasurarea
activitatilor agricole cuprind toate cheltuielie aferente cu lucrul mecanizat (arat, discuit, grapat, semanat, fertilizat, erbicidat,
recoltat) si cheltuielile materiale (samanta, cu ingrasaminte chimice ).
Astfel pentru anul I cheltuielie aferente cu lucrul mecanizat si cheltuielile materiale la ha de grau sunt de 1.596 lei iar la
total suprafata cultivata de grau aceste insumeaza 1.596 lei * 35 ha grau = 55.860 lei. Pentru porumb cheltuielile cu lucrul
mecanizat si cu materiile prime si materialele la ha sunt de 1.715 insuman pe toata suprafata 1.715*40 ha porumb = 68.600
lei.Cheltuielile cu forta de munca si cu bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale sunt evidentiate la rubrica „alte plati pentru
desfasurarea activitatii agricole” Aceste au fost calculate la ha la lucrare astfel cheltuielile cu forta de munca si cu asigurarile
sociale sunt de 106,26 lei la ha pentru o singura lucrare pentru cultura graului si 131,10 lei la ha la lucrare pentru cultura
porumbului. S-au luat in considerare o medie de 8 lucrari anuale aferente culturii de grau si 8 lucrari anuale aferente culturii de
porumb. Pentru anul 1 de previziune : (106*35+131*40)*8 = (3.710 + 5.240)*8 = 71.600 lei
Plata cu impozitul pe venituri este evidentiata la „Alte plati”. Plata taxelor, impozitelor locale si cheltuielile cu asigurarea
sunt de 900 lei anual si evidentiate la rubrica „alte plati pentru desfasurarea activitatii productive”.
Pentru urmatoarea perioada de previziune (anul II, III, IV si V) toate cheltuielile vor creste cu 10% in anul II, anul III 12%,
anul IV 14% si anul V 14%.
Calculatii la ha – Grau incepand cu anul 1 de previziune acestea ramanand constante pe toata perioada
Nr. Valoare
Crt. Denumire Um ANUL 1
1 Productie medie kg/ha 4.000,00
2 Productia secundara kg/ha 0
CHELTUIELI VARIABILE
1 Cheltuieli cu lucrul mecanizat lei/ha 770,00
2 Cheltuieli cu materiale lei/ha 826,00

35
 3 Cheltuieli cu forta de munca lei/ha/lucrare 106,26
Salarii lei/ha/lucrare 77,00
Chelt. BAS si BASS lei/ha/lucrare 29,26
1 CHELTUIELI FIXE lei 500,00

Calculatii la ha – Porumb boabe incepand cu anul 1 de previziune acestea ramanand constante pe toata perioada
Nr. Valoare
Crt. Denumire Um ANUL 1
1 Productie medie kg/ha 7.000,00
2 Productia secundara kg/ha
A CHELTUIELI VARIABILE
1 Cheltuieli cu lucrul mecanizat lei/ha 950,00
2 Cheltuieli cu materiale lei/ha 765,00
3 Cheltuieli cu forta de munca lei/ha/lucrare 131,10
Salarii lei/ha 95,00
Chelt. BAS si BASS lei/ha 36,10
B CHELTUIELI FIXE lei 400,00

 Indicatori financiari

Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmatoarele:

1. Valoarea investitiei (VI) = 271.320 lei

2. Durata de recuperare a investitiei (Dr) = 0.25 ani

3. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – este ≥ 1,2, pentru anii evaluati;
4. Valoarea actualizata neta (VAN) – este pozitiva.

36