UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM

Tema :

Profesor coordonator: Student:

S.L Chiurciu Irina Dima Madalina

Grupa: 8411

Specializarea: I.M.A.P.A

Anul universitar: IV

Bucuresti -2020-
CUPRINS:

CAP.I:Descrierea obiectului de investitie

1.1:Descrierea societatii in care se implementeaza investitia

1.2:Descrierea investitiei

CAP.II:Date tehnice ale investitiei

2.1:Amplasament

2.2:Descrierea fluxului tehnologic

2.3:Datele tehnice ale investitiei

2.4:Fluxul de productie

2.5:Durata de realizare a investitiei

CAP.III:Bugetul investitiei

3.1:Resursele necesare

3.1.1:Resursele necesare pentru investitie

3.1.2:Resursele necesare procesului tehnologic

3.2:Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor si a cheltuielilor

3.2.1:Estimarea veniturilor pe 5 ani

3.2.2:Estimarea cheltuielilor pe 5 ani

3.2.3:Estimarea rezultatului financiar

3.3:Indicatori de investitie.
1

Descrierea obiectului de investiție

1.1 Descrierea societății în care se implementează investiția

 Denumire solicitant: S.C. AGRODIMA.S.R.L.

 Sediul social: Comuna Ciorani, Strada Principala, Numarul 1640, Județul Prahova

 Cod Postal : 101761*

 CUI:322448 *

 Cod unic de inregistrare: 3150011*

 Numarul de inregistrare in Registrul Comertului: F33/221/2016

 Obiectul de activitate al societății este reprezentat de:

 COD CAEN  5590 –“ Cultivarea legumelor si a pepenilor a radacinoaselor si

tuberculilor 0113

Societatea comercială S.C. AGRODIMA.S.R.L. a fost infiintata la data de 01.10.2019.Pana

in prezent nu a desfasurat activitati generatoare de venituri S.C. AGRODIMA.S.R.L. are un
statut de societate microîntrepindere și este plătitoare de TVA.

Managerul societății este D-na Dima Madalina exercitand funcția de inginer întrucât a
absolvit cursurile de zi ale Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și
Dezvoltare Rurală din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară
București, iar hotărarea de a pune bazele acestei afaceri a venit în urma unei analize
amănunțite a pieței sectorului alimentației publice, respectiv a segmentului comercial al
acesteia.
Primul pas care trebuie facut pentru a incepe o productie de pepene este sa ne asigurareafaptului ca
semintele pe care le avem sunt de calitate. Se recomanda astfel evitarea achizitionarii de seminte din
comert si se recomanda mai degraba cumpararea acestora de la un producator cunoscut din reteaua
UNISEM.
Urmatorul pas necesar este sa stabilirea locului in care se doreste plantatia pepenilor. Locatia este
una deosebit de importanta, deoarece aceasta trebuie sa fie una insorita, departe de umbre, razele
soarelui fiind esentiale pentru cresterea acestor fructe. Semintele germineaza in 21 de zile la
temperaturi de 14-16 grade celsius, iar in conditii optime la circa 25 de gade celsius in 5-6 zile.
Specialistii recomanda de asemenea ca solul sa aiba un PH neutru de 5,5.

Pregatirea solului

Cel mai important pas si anume pregatirea solului in vederea plantarii. Pentru a avea o
dezvoltare armonioasa a pepenilor este necesar fertilizarea solului cu ingrasaminte organice,
care pot fi formate din gunoi de grajd sau iarba uscata. Operatiunea aceasta trebuie realizata
cu circa 3-4 zile inainte de a planta semintele. De asemenea, culturile premergatoare foarte
bune pentru pepenii verzi sunt cele de mazare, ceapa, tomate, cartofi. Fertilizarea se poate
realiza cu gunoi de grajd bine fermentat (30 de tone pe hectar).

Pregatirea terenului incepe prin distrugerea resturilor vegetale si afanarea solului prin actiune
de discuire cu GD-3,2 in agregat cu tractorul U 650. Din punct de vedere al nivelarii, aceasta
se poate face cu NM – 3,2 + U – 650.

Plantarea rasadurilor

Pentru a planta propriu-zis rasadurilor este necesar sa realizezi o gaura adanca de 10

centimetri, insa trebuie sa te asiguri ca ele sunt plantate la o distanta pe sol de minim un
metru. Acest aspect este important deoarece frunzele lor se dezvolta foarte mult. Infiintarea
culturii prin semanat direct incepe cu data de 20 aprilie si se poate face pana pe 10 mai.

Irigatia

In ceea ce priveste udarea culturii aceasta trebuie sa se faca cel putin o data sau de doua ori
pe saptamana, fiind cunoscut faptul ca pepenii au nevoie de cantitati insemnate de apa pentru
a se dezvolta. Cu toate acestea, excesul de apa se poate dovedi daunator. Astfel, udarea
trebuie facuta uniform, pana cand in fiecare ghiveci amestecul de pamant sa fie umectat pe
toata adancimea.

Lucrari de ingrijire pentru culturile de pepene verde

– Completarea golurilor se face la circa 4 zile de la plantare;

– Afanarea solului si combaterea buruienilor nedistruse prin ebicidare;
– Irigare prin aspersiune, fiind necesare 4-6 udari cu norma de 350-400 m3/ha
– Combaterea chimica a pirului gros, a cositei cu Fusilade S 2 l/ha, Gallant S 1,5 l/ha sau
Targa 2 l/ha
– Fertilizare la inceputul formarii vrejului cu 150 kg/ha azotat de amoniu (N50)
Soiuri de pepeni

Sugar Baby este un soi de vigoare mica – mijlocie. Fructul este mic (1,8 – 3,4 kg), sferic, de
culoare verde inchis cu dungi putin vizibile, de culoare negricioasa. Pulpa este colorata in
rosu aprins, dulce, fina, uniforma ca textura si culoare. Semintele sunt mici, netede, de
culoare bej, cu varful mai închis.

Timpuriu de Canada este un soi de vigoare mica – mijlocie. Fructul este mic – mijlociu (1,7 –
4,2 kg), sferic, de culoare alb – verzui cu dungi subtiri formate din irizatii putin vizibile.
Pulpa este de culoare rohie – roz – caramizie, uniforma ca textura si culoare, uneori atoasa
spre mijlocul fructului. Semintele sunt mici, netede, de culoare bej pestrita, cu vârful cafeniu.

Crisby F1 este un hibrid extratimpuriu, de vigoare mijlocie. Fructul este mijlociu spre mare
(3,0 – 5,3 kg) de forma rotund ovala, de culoare verde deschis cu dungi de culoare verde
intens. Pulpa este de culoare rosu intens, dulce si are textura fina. Semintele sunt mici, de
culoare maronie.

Red Comet F1 este un hibrid de vigoare mijlocie. Fructul este de marime mijlocie spre mare
(4,0 – 6,0 kg) sferic, de culoare verde închis . Pulpa este de culoare rohu intens. Semintele
sunt mici, de culoare maroniu pestrit.

Red Star F1 este hibrid cu vigoare mare. Prezinta fructe mari (3,7 – 6,0 kg), sferice, de
culoare verde închis. Pulpa este de culoare rosu intens cu un gust foarte dulce. Semintele sunt
mici si putine la numar.

Lady F1 este un hibrid timpuriu de tip Crimson Sweet. Prezinta fructe ovale, uniforme, cu
greutatea medie de 10 – 12 kg. Pulpa este crocanta, suculenta, de culoare rosu purpuriu.
Capacitatea de productie este de 30 – 40 t/ha.

Granit F1 este un hibrid extratimpuriu de tip Crimson Sweet, cu fructe de 3 – 9 kg, de calitate
superioara (miez colorat în rosu intens, gust foarte dulce, seminte mici si putine).
 Capitolul 2
2.1Amplasament

Macroregiunea 3 : Sud-Est si Nord-Est (fig 1.1)

Regiunea de dezvoltare : Sud Est

fig.1.1

Judetul : Prahova (fig 1.2)

fig1.2
Localitate: Ciorani (fig 1.3)
2.2 Piata de aprovizionare, desfacere si concurenta

Potentiali clienti

Nr crt Denumire Client Adresa Client Procentaj vanzari

1 DOBMARLUCI SRL Str. Industriei 20 5%

2 TIALO IMPEX SRL Str. Deltei 3 5%

3 ZYMA PROD SRL Str. Ghiosesti 17 5%

4 BALMAR COMIMPEX Str. Banesti 3 15%

SRL

5 TESSUTICA ROMANIA Str. Bruxelles 8 10%

SRL

6 EMYLARO BARBIRO Str. 1 Decembrie 1918 10%

SRL 5

7 Piata locala Comuna Ciorani, 20%

Prahova
Furnizori-tabel
Nr crt Denumire furnizor Adresa furnizor Achizitii
1 SC Electrica SA Str stadionului nr 44 Electricitate
2 SC APA NOVA SA Strada Apa
independentei nr 10
3 SC Almagerol SRL Bdul. Eroilor 35 Materie prima vegetala
4 SC TransAlicom SRL Strada Transilvaniei Materiale consumabile pentru
nr 60, Buzau, Jud ambalare, unelte,
Buzau echipamente muncitori.
SC Lucky Agro SRL Str. Conului 4 Rasaduri
5
6 SC AGRO PATAKI SRL Str. Republicii nr 23, Seminte
oras Turda, Judetul
Cluj
7 SC TEOVALOR PROD SRL Str. Vulturului nr 15, Ingrasaminte
SRL Buzau
8 SC Dedeman SRL Soseaua Nordului, nr Aparate de măsurat umiditatea
10 solului

Sisteme filtrare automatizata

Aparate de monitorizat condiţiile

de mediu
9 SC ALTEX SRL Bulevardul Unirii, nr Laptop, Calculator, casa de
232 , oras Buzau, marcat, telefon fix, telefon
judetul Buzau mobil,imprimanta, sistem
supraveghere video
10 SC FireProtect SRL Bulevardul Echipamente de protectie
stadionului, nr impotriva incendiilor,
20,oras Buzau, stingatoare incendiu ,
Judetul Buzau protectie priza
11 Telekom Romania SA Bulevardul Unirii, nr Servicii de telefonie fixa,
22 mobila si internet
12 SC AmbalajeInteligente Str Plevnei , nr 44, Materialele consumabile si
SRL oras Buzau echipamentele necesare
13 SC Constalaris SRL Str Crinului,Ploiesti Cantar electronic 3000 kg
Concurenta-Tabel
Nr crt Denumire Adresa Produse Pret produs (lei)
concurent Concurent comercializate
1 Bucuresti distribuie fructe si 2000 lei/tona
legume
Avantaj
Distribution S.R.L.

2 Botosani distribuie fructe si 2010 lei/ tona

legume
Fresh-Fruits
Distribution SRL

3 Distrom Iasi distribuie fructe si 2400 lei/ tona

legume
4 S.C. RUBINRO Timis distribuie fructe si 2450 lei/ tona
COM SERV SR legume
5 Galati distribuie fructe si 2650 lei/ tona
legume
ROMFRUIT
HIPER
DISTRIBUTION
SRL
2.3 Descrierea fluxului tehnologic

DIAGRAMA DE FLUX PENTRU OBȚINEREA

PLANTATIILOR DE PEPENI

Pregatirea
Pregatirea rasadurilor,
terenului. plantarea
Rotatia culturilor
rasadurilor
si
semanatul

Combaterea Combaterea
Recoltarea
buruienilor bolilor

 Rotatia culturilor.

Cele mai bune plante premergatoare sunt cereale paioase, porumbul, leguminoasele perene (trifoi,
lucerna) , ceapa, usturoiul, cartofii, fasolea, mazarea, ridichiile. Aceste culturi lasa solul curat de
buruieni si bine structurat. Pe o parcela pe care s-au cultivat pepeni, castraveti, dovlecei sau alte
cucurbitacee, pepenele poate sa revina dupa 3-4 ani.
  Pregatirea terenului.

Aceasta etapa incepe din toamna prin eliberarea terenului de cultura premergatoare. Terenul se
fertilizeaza cu gunoi de grajd in doze cuprinse intre 30 si 60 tone/ ha. In cazul in care nu dispuneti de
gunoi de grajd, fertilizarea de baza se poate face si cu ingrasaminte chimice. Se pot aplica urmatoarele
doze: 70 kg fosfor substanta activa/ ha si 70-90 kg potasiu substanta activa/ ha. Dupa aplicarea
fertilizarii de baza terenul se lucreaza la adancimea de 25 cm. Lucrarea se poate realiza cu
motocultorul, cazmaua sau plugul in agregat cu tractor.
  Pregatirea rasadurilor, plantarea rasadurilor si semanatul

Cultura se infiinteaza din rasad (pentru productii mai timpurii) sau prin seminte. Obtinerea
rasadurilor se face prin semanat direct in cuburi nutritive sau pe brazde de telina (pamant de
telina). Se recomanda tratarea semintelor inainte de semanat. Semanatul se realizeaza in luna
martie, fiind necesare doua kg samanta pentru un hectar de cultura. Semanatul, in vederea
producerii rasadurilor, se realizeaza in luna martie.

Ca substrat de producere a rasadurilor se poate folosi si un amestec format din: 20% mranita,
30% nisip, 50% pamant de telina. Amestecul se trateaza cu Basamid sau Previcur 0.15 %. 
Ideal este ca intr-un cuib sau intr-un cub nutritv sa se semene doar o samanta. Daca se
seamana mai multe seminte, cand rasadurile se planteaza si se separa, radacinile se pot
vatama, iar rasadul sufera un soc. Acest lucru poate duce la pierderea plantei.

Rasadurile au nevoie de un tratament in vegetatie, inainte de plantare, cu Previcur 0.1 %

pentru prevenirea ”caderii plantulelor”. Un rasad de buna calitate trebuie sa aiba varsta de 40-
50 zile. Pentru a stimula fructificarea, se poate realiza ciupirea rasadului. Cand plantele au 4-
5 frunze, se ciupeste varful. Astfel, la plantare rasadul are deja 2-3 lastari viabili.  Inainte de
semanat rasadurile se uda abundent. Plantarea rasadurilor in camp se face manual sau semi-
mecanizat (pe suprafete mari) cand conditiile climatice sunt optime.

 Combaterea bolilor

Masuri de prevenire si combatere:

o igiena culturala;
o distrugerea buruienilor din cultura;
o aplicarea insecicidelor pentru a tine sub control populatia de afide;
o folosirea de samanta sanatoasa;
o utilizarea soiurilor rezistente.

BACTERIOZE INTALNITE LA PEPENI

Patarea unghiulara produsa de Pseudomonas syringae pv. lachrymans. Atacul se

manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor (cotiledoane, frunze, flori si fructe). Inca de
la inceputul vegetatiei apar pete mici, umede, de culoare bruna si forma circulara neregulata.
Ulterior aceste pete se brunifica, iar in dreptul lor tesutul se usuca si se desprinde. Pe fructe,
atacul produce pete mici, circulare, cu aspect umed, iar zona centrala este albicioasa. In
dreptul acestor pete (pe vreme umeda) apare exudatul bacterian. Aparitia bolii este favorizata
de umiditate ridicata (peste 90%) si temperaturi intre 18-28º C.

Boala se transmite prin samanta infectata sau prin vectori (vant, irigatii, ploi, oameni sau
uneltele agricole).
Masuri de prevenire si combatere:

o tratarea semintelor inainte de semanat;

o igiena culturala;
o evitarea irigarii prin aspersiune;
o tratamente cu fungicide specifice.

Ofilirea bacteriana a cucurbitaceelor produsa de Erwinia tracheiphila. Frunzele plantelor atacate

se ofilesc sub forma unei umbrele. Ulterior, tesuturile mecanice din tulpina sunt distruse, iar planta
moare. Simptomul de ofilire se datoreaza faptului ca bacteria astupa vasele liberiene ale plantei.
Bacteria rezista pe resturile vegetale doar cateva saptamani, dar este transmisa de catre gandacul
dungat (Acalymma vittata) si gandacul patat (Diabrotica undecimpunctata). Bacteria rezista o
perioada lunga de timp in intestinele acestor specii de insecte.

Masuri de prevenire si combatere:

o igiena culturala;
o tratamente cu insecticid pentru distrugerea insectelor care contribuie la raspandirea bolii.
MICOZE INTALNITE LA PEPENI

Fainarea cucurbitaceelor produsa de Sphaerotheca fuliginea. Este o boala omniprezenta in

culturile de castraveti, pepeni, dovlecel si alte cucurbitacee, producand pagube insemnate. Boala se
manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mari, albe, care devin prafoase odata cu formarea
fructificatiilor ciupercii. Frunzele puternic afectate se brunifica, se usuca si cad. Aparitia ciupercii este
favorizata de temperaturi de peste 24º C si vreme uscata.

Masuri de prevenire si combatere:

o igiena culturala;
o tratamente cu fungicide specifice.

Mana cucurbitaceelor produsa de Pseudoperonospora cubensis. Este cea mai importanta boala a
cucurbitaceelor, producand pagube insemnate atat in culturile de camp, cat si in cele din spatiile
protejate. Boala se manifesta prin aparitia pe partea superioara a frunzelor a unor pete de culoare
galben-verzui, care ulterior devin galbene, iar in final se brunifica. Pe partea inferioara a frunzelor( in
dreptul petelor) apare un puf de culoare violet-cenusiu, format din fructificatiile ciupercii. In urma
atacului frunzele se usuca si cad, iar fructele raman mici. Aparitia infectiei este favorizata de prezenta
picaturilor de apa pe frunze si temperaturi cuprinse intre 10º- 30º C.
Masuri de prevenire si combatere:

o igiena culturala;
o evitarea irigarii prin aspersiune;
o cultivarea de soiuri rezistente;
o tratamente cu fungicide specifice.

Ofilirea fuzariana produsa de Fusarium oxysporum.

Primele simptome sunt ingalbenirea frunzelor si ofilirea acestora, dupa care boala progreseaza treptat
catre varful plantei. In sectiune, pe tulpina se observa brunificarea tesutului vascular. Boala nu se
manifesta daca temperaturile au valori sub 20º C sau peste 34º C.
Masuri de prevenire si combatere:

 igiena culturala;
 dezinfectarea substratului din rasadinta si tratarea semintelor inainte de semanat;
 fertilizare rationala;
 efectuarea de tratamente cu fungicide specifice.

Putregaiul cenusiu produs de Botrytis cinerea. Atacul se manifesta in sere, solarii, iar in anii cu
precipitatii abundente se manifesta si in camp. Simptomul cel mai frecvent este ofilirea brusca a
tesuturilor suculente (tulpini, fructe). Pe fructe, atacul se manifesta prin aparitia unor pete adancite,
umede, de culoare bruna, de forme si marimi neregulate. Atacul este favorizat de umiditate ridicata
(peste 95% mai multe zile la rand), lipsa aerisirii, nebulozitate persistenta, fertilizarea si udarea
excesiva.
Masuri de prevenire si combatere:

o igiena culturala;
o fertilizare rationala;
o tratamente cu fungicide specifice.

Antracnoza cucurbitaceelor produsa de Colletotrichum lagenarium.

Boala se manifesta pe toate organele aeriene in conditii de umiditate atmosferica si temperaturi de

peste 25 grade Celsius. Pe frunze si pe tulpini apar pete uleioase, apoi brune. Tesuturile afectate se
scufunda. Pe fructe apar pete circulare, de culoare bruna. Atentie! Pulpa fructelor afectate se
transforma intr-o masa vascoasa si nu mai poate fi consumata. Pe aceste leziuni se pot instala alti
agenti patogeni.
 Masuri de prevenire si combatere:

o utilizarea semintelor tratate si dezinfectate;

o adunarea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
o tratamente cu fungicide specifice.

Caderea si putrezirea plantulelor produsa de Phythium spp. Este una dintre cele mai importante
boli ale rasadurilor. Se manifesta din stadiul de germinare si rasarire pana la stadiul de 2-3 frunze
adevarate. In caz de atac, tesuturile tulpinitelor de la nivelul solului se innegresc, devin apoase si se
descompun. Aparitia bolii este favorizata de temperaturi intre 18-30º C si umiditate peste 90 %.
Masuri de prevenire si combatere:

o eliminarea plantelor din cultura si dezinfectarea solului din regiunea respectiva;

o dezinfectia substratului si tratarea semintelor inainte de semanat;
o evitarea udarii in exces;
o tratamente cu fungicide specifice pe toata perioada de vegetatie.

o Combaterea buruienilor. Se recomanda efectuarea de 3-4 prasile, fara a afecta tulpinile

plantelor. Dupa primele doua prasile se recomada acoperirea vrejilor cu pamant pentru a nu fi
afectati de vant. Buruienile se pot combate si chimic prin aplicarea de erbicide. Exemple de
produse: Fusilade Forte, Leopard, Pantera.

o In cazul in care cultura se infiinteaza prin semanat direct, cand planta are doua frunze
adevarate, se realizeaza raritul. In cuib trebuie sa ramana una sau doua plante.

o Cand plantele au 4-5 frunze, se ciupeste varful plantei pentru a stimula fructificarea.
Primi 50 cm de tulpina se pot copili, lasand doar lastarii purtatori de flori femeiesti. Florile
femele au ovarul in forma viitorului fruct. Dupa ce florile au format fructe, iar acestea au
marimea unei nuci, lastarii sterili (fara flori) se ciupesc sau se elimina complet. Cand fructele
sunt vizibilie se realizeaza raritul fructelor. Pe o planta se lasa intre 4 si 5 fructe. Atfel,
planta va produce fructe de calitate superioara. Pepenele verde poate sa formeze fructe fara
seminte.

o Pepeni au un sistem radicular bine dezvoltat. Acesta poate explora o masa mare de sol. Dar,
pentru productii considerabil mai mari se recomanda aplicare irigatiilor. Cea mai buna
metode de aplicare a irigatiilor, in cazul culturii de pepeni este irigarea prin picurare. In cazul
in care nu dispuneti de acest sistem, puteti aplica irigatii pe brazada sau pe distanta intre
randuri. Se pot aplica 2-3 udari cu norme de 250-300 metri cubi/ha.  Nu se recomanda
irigarea prin aspersiune pentru ca apa poate deranja partile aeriene ale plantelor, iar
picaturile de apa sunt mijloace de transport ale microrganismelor fitopatogene. In perioada de
coacerea a fructelor irigarea nu se aplica pentru ca aceste pot crapa.

o Florile se deschid dimineata si se inchid spre dupa amiaza.  Florile au nevoie de mai multe
vizite ale albinelor pentru ca polenizarea sa se realizeze complet. Polenizarea se realizeaza,
de regula, dimineata cand florile  sunt deschise, iar polenul este viabil. De obicei, procesul
se incheie in jurul pranzului. In zonele cu temperaturi ridicate si umiditate relativa mica,
polenul este viabil doar dimineata devreme.
 Pentru a nu deraja activitatea polenizatorilor se recomanda ca lucrarile de intretinere si
tratamentele fito-sanitare sa se efectueze seara sau dupa ora pranzului (in perioada
infloritului). Se poate utiliza polenizarea suplimentara prin aplasarea de 3 stupi la un hectar de
cultura.

 In cazul unei culturi intensive se recomada aplicarea de 2-3 fertilzari, incepand cu formarea
vrejilor. Se pot aplica ingrasaminte complexe NPK in doze de: 80 kg /ha prima fertilizare, 100
kg/ ha a doua fertilizare si 50 kg/ ha a treia fertilizare. Distanta intre fertilizari este de 10-15
zile. Se poate aplica fertilizarea foliara pentru aportul optim de microelemente.

Pepeni au un sistem radicular bine dezvoltat. Acesta poate explora o masa mare de sol. Dar, pentru
productii considerabil mai mari se recomanda aplicarea irigatiilor. Cea mai buna metoda de
aplicare a irigatiilor, in cazul culturii de pepeni, este irigarea prin picurare. In cazul in care nu
dispuneti de acest sistem, puteti aplica irigatii pe brazda sau pe distanta dintre randuri. Se pot aplica 2-
3 udari cu norme de 250-300 metri cubi/ha.  Nu se recomanda irigarea prin aspersiune pentru ca apa
poate deranja partile aeriene ale plantelor, iar picaturile de apa sunt mijloace de transport ale
microrganismelor fitopatogene (ce produc boli). In perioada de coacere a fructelor irigarea nu se
aplica pentru ca aceste pot crapa.

 Recoltarea. Momentul optim de recoltare este semnalat:

o sunetul infundat cand fructele sunt lovite cu degetul;
o uscarea carcelului de la baza;
o coaja capata luciul caracteristic;
o zona de prindere a pendunculului este putin infundata;
o coaja se zgarie usor;

Fructele sunt detasate de planta cu un cutit, fara a atinge vrejii. In cazul pepenelui verde nu exista
soiuri ce se pot matura. Astfel fructele se recolteaza numai cand au ajuns la maturitate.
Capitolul 2.4 Date tehnice

o Bandă transportoare pentru recoltat pepeni

o Masina Intins Folie Pepeni

o Motocultor
 o Cazma

2.6 Durata de realizare a investitiei

An 1
Nr.crt Achizitii I Fe Ma Ap Ma Iu Iu Au Sep Oc No Dec
a b r r i n l g t t v
n
1. Motocultor X

2. Samanta X
3. Rasad X

4. Fertilizator sol X
5. Erbicid X
6. Sistem irigatii X
7. Masina intins folie X

8. Banda transportoare X
pentru recoltat
9. Rampa incarcare X X
10. Materie prima vegetala x
9
11. Materiale consumabile x
10 pentru ambalare, unelte,
echipamente muncitori,
scule
12. Materialele consumabile x
15 si echipamentele
necesare primului ciclu
de productie
 Obiective

-Cresterea competitivitatii, diversifacarea productiei, cresterea

calitatii produselor obtinute si imbunatatitrea performantei generale
a exploatatiilor

-Cresterea valorii adaugate a prodselor prin sprijinirea procesarii

fructelor la nivel ferma si a comercializarii directe a produselor
obtinute

-Dezvoltarea lanturilor scurte de aprovizionare

-Eficientizarea costurilor de productie prin promovarea producerii si

utilizarea energiei regenerabile

-Se creeaza 3 locuri de munca

Cost Valoare
Denumire U.M. Cantitate Valoare fara TVA(Lei)
unitar(Lei) TVA(Le
Nr.Crt.
Motocultor
1 Buc 1 186000 150660 353
Samanta
2 Buc 1 6840 5540,4 1299
Rasad

3 Buc 1 40 16200 38
Fertilizator sol
4 Buc 1 403906 327163,9 76742,
Erbicid
5 Buc 1 3500 2835 6
Sistem irigatii
6 Buc 1 57600 46656 109
 Masina intins folie
7 Buc 1 1400 1134 2
Banda transportoare
pentru recoltat
8 Buc 1 4660 3774,6 885
Rampa incarcare
9 Buc 1 10260 8310,6 1949
Materie prima vegetala
10 buc 1 21500 17415 40
Materiale consumabile
pentru ambalare, unelte,
echipamente muncitori,
scule
11 Buc 1 72300 58563 137
Materialele consumabile
si echipamentele
necesare primului ciclu
de productie
12 Buc 1 12850 10408,5 2441
3.1 Resurse necesare investitiei –Tabel Lei

Curs Euro la 01.01.2020 4.78 lei

Tabel Euro

Cost Valoare fara Valoarea Valoare cu

Denumire U.M. Cantitate
Nr.Crt. unitar(Euro) TVA(Euro) TVA(Euro) TVA(Euro)
1 Motocultor Buc 1 39914,16 32330,47 7583,69 39914,16
             
Samanta
2 Buc 1 1467,81 1188,93 278,88 1467,81
Rasad
3 Buc 1 2201,72 1783,39 418,33 2201,72
Fertilizator sol
4 Buc 1 86675,11 70206,84 16468,27 86675,11
Erbicid
5 Buc 1 751,07 608,37 142,70 751,07
 Sistem irigatii
6 Buc 1 12360,52 10012,02 2348,50 12360,52
Masina intins folie
7 Buc 1 300,43 243,35 57,08 300,43
Banda transportoare pentru
recoltat
8 Buc 1 1000,00 810,00 190,00 1000,00
Rampa incarcare
9 tone 500 8,58 3476,39 815,45 4291,85
Materie prima vegetala
10 buc 1 4613,73 3737,12 876,61 4613,73
Materiale consumabile pentru
ambalare, unelte, echipamente
muncitori, scule
11 Buc 1 15515,02 12567,17 2947,85 15515,02
Materialele consumabile si
echipamentele necesare primului
ciclu de productie
12 Buc 1 2757,51 2233,58 523,93 2757,51
Total Euro necesari investitiei : 171849 Euro
 3.2 Resurse necesare procesului tehnologic

3.2.1 Cheltuieli cu primul ciclu de productie

Pret Valoare
Valoare
Consum unitar TVA/UM totala Valoare
Nr.Crt. Specificatie Cantitate UM totala cu
Total fara Lei fara tva TVA LEI
TVA (lei)
TVA lei Lei
Energie
1 4800 kw 60KW/ORA 0,5 0,045 2400 216 2616
Electrica
 
2 Motorina 360 litri 3l/ora 5 0,45 1800 162
1962
Echipamente 1/ciclu  
3 1 buc 100 19 100 19
de Protectie productie 119
Echipamente 60/ciclu
4 60 buc 70 13,3 4200 798 4998
ambalare productie
Consumabile
1/ciclu
5 banda 1 buc 200 38 200 38 238
productie
transportoare
Unelte
3/ciclu
6 necesare 3 buc 40 7,6 120 22,8 142,8
productie
productiei
Materie prima 52/ciclu
7 52 tone 19
vegetala productie   5200 988 6188
  total               16263,8

Total cheltuieli cu primul ciclu de productie= 16263,8 lei = cheltuieli pe o luna

Primul ciclu de productie dureaza 20 zile lucratoare si reprezinta pepenii cultivati si se desfasoara in
perioada 1-31 august
 Cheltuieli Salariale 3.2.2

Salariu Salariu
Categorie Numar Brut Brut Contributii Contributii Total
Nr.Crt de de Lunar Anual lunare anuale( lei cheltuieli
. personal persoane (lei) (lei) (lei) ) anuale(lei)
Muncitor
1 necalificat 1 2100 25200 47 564 25764

2 Sofer 1 2200 26400 50 600 27000

Muncitor
3 necalificat 1 2100 25200 47 564 25764

Totalul cheltuielilor salariale lunare= 6544 lei

Totalul cheltuielilor salariale anuale= 78528 lei

 Cheltuieli cu amortizarea 3.2.3

Valoare
Amortizare Total Total Total Total
Nr.Crt. Mijlocul Fix Valoare(lei) lunara Total 2019 2020 2021 2022 2023
74.400 111.600 148.800 186.000
1 Motocultor 186.000 lei 3.100 lei 37.200 lei lei lei lei lei
Masina intins
folie 6.840
2 6.840 lei 285 lei 3.420 lei lei      
Banda
transportoare 6.840 10.260
3 pentru recoltat 10.260 lei 285 lei 3.420 lei lei lei    
Rampa 3.500
4 incarcare 3.500 lei 146 lei 1.750 lei lei      
 Capitolul 4 Planul de afaceri

4.1 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor si a cheltuielilor

4.1.1 Estimarea veniturilor pe 5 ani

Venituri Productie an
An 2019 Productie/zi Productie/luna
2019
Capacitate(tone) 2,4 48 576
Pret Vanzare/tona 700 lei 700 lei 700 lei
Total 1.680 lei 33.600 lei 403.200 lei
Venituri Productie an
An 2020 Productie/zi Productie/luna
2020
Capacitate(tone) 2,5 50 600
Pret Vanzare/tona 680 lei 680 lei 680 lei
Total 1.750 lei 34.000 lei 408.000 lei
Venituri Productie an
An 2021 Productie/zi Productie/luna
2021
Capacitate(tone) 2,7 54 648
Pret Vanzare/tona 650 lei 650 lei 650 lei
Total 1.890 lei 35.100 lei 421.200 lei
Venituri Productie an
An 2022 Productie/zi Productie/luna
2022
Capacitate(tone) 2,8 56 672
Pret Vanzare/tona 660 lei 660 lei 660 lei
Total 1.960 lei 36.960 lei 443.520 lei
Venituri Productie an
An 2023 Productie/zi Productie/luna
2023
Capacitate(tone) 3 60 720
Pret Vanzare/tona 670 lei 670 lei 670 lei
Total 2.100 lei 40.200 lei 482.400 lei
 Cheltuieli cu Cheltuieli Cheltuieli cu Cheltuieli cu
Anul 2019 productia Salariale amortizarea investitia Total
Lunare(lei) 10.076 lei 6.544 lei 5.811 lei    
Anuale(lei 1.083.644
) 120.910 lei 78.528 lei 70.240 lei 813.966 lei lei
Cheltuieli cu Cheltuieli Cheltuieli cu
Anul 2020 productia Salariale amortizarea Total
Lunare(lei) 10591,6667 6.871 lei 6.102 lei 23.564 lei
Anuale(lei 277.869
) 127.100 lei 82.454 lei 73.219 lei lei
Cheltuieli cu Cheltuieli Cheltuieli cu
Anul 2021 productia Salariale amortizarea Total
Lunare(lei) 11.109 lei 7.215 lei 6.102 lei 24.425 lei
Anuale(lei 257.031
) 133.303 lei 86.577 lei 73.219 lei lei
Cheltuieli cu Cheltuieli Cheltuieli cu
Anul 2022 productia Salariale amortizarea Total
Lunare(lei) 10591,6667 6.871 lei 6.102 lei 23.564 lei
Anuale(lei 263.720
) 127.100 lei 82.454 lei 73.219 lei   lei
4.1.2 Estimarea Cheltuielilor pe 5 ani

*S-a luat in calcul o crestere cu 5% a cheltuielilor de productie in fiecare

 4.1.3 Estimarea rezultatului financiar pe 5 ani

Anul/Sum
Venituri totale(lei) Cheltuieli Totale(Lei) Rezultat Financiar(lei) Rezultat financiar euro
a
Suma(lei) 403.200 lei 1089554 -686.354 lei -€ 147.286
Anul 2020 Venituri totale(lei) Cheltuieli Totale(Lei) Rezultat Financiar(lei) Rezultat financiar euro
Suma(lei) 408.000 275.276 lei 132.724 lei € 28.482
Anul 2021 Venituri totale(lei) Cheltuieli Totale(Lei) Rezultat Financiar(lei) Rezultat financiar euro
Suma(lei) 421.200 277.869 lei 143.331 lei € 30.758
Anul 2022 Venituri totale(lei) Cheltuieli Totale(Lei) Rezultat Financiar(lei) Rezultat financiar euro
Suma(lei) 443.520 257.031 lei 186.489 lei € 40.019
Anul 2023 Venituri totale(lei) Cheltuieli Totale(Lei) Rezultat Financiar(lei) Rezultat financiar euro
Suma(lei) 482.400 263.720 lei 218.680 lei € 46.927