UNIVERSITATEA DE TIINTE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETI

FACULTATEA DE MANAGEMENT I INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

I DEZVOLTARE RURAL
SPECIALIZAREA: INGINERIE I MANAGEMENT N ALIMENTAIE PUBLIC I
AGROTURISM

Proiect la Modelarea-Simularea Sistemelor Agricole

Optimizarea structurii activitatilor in cadrul unei
exploatatii agricole din judetul Giurgiu, comuna
Calugareni

Student: Druga Andreea

Grupa :8412

Introducere: Necesitatea dimensionarii optime a activitatilor in cadrul

unei exploatatii agricole
Necesitatea dimensionarii optime a activitatilor in cadrul unei exploatatii agricole vine de
la nevoia in ceea ce priveste decizia pe care trebuie sa o ia managerul pentru a avea o productie
eficienta, si, folosindu-se de planificare, de modele matematice, dar si de tehnica simularii
acesta urmareste sa obtina profitul maxim pentru exploatatia respectiva.
Exploataiile agricole, sunt forme complexe de organizare a proprietii, prin care se pun
n valoare pmntul, animalele i celelalte mijloace de productie, interconectate ntr-un sistem
unitar, n vederea executrii de lucrri, prestrii de servicii i obinerii eficiente de produse
agricole.
n sens economic, mrimea (dimensiunea economic) a unei exploataii agricole
reprezint capacitatea sa de producie, ca premis a obinerii rezultatelor economico-financiare,
determinat de resursele materiale, umane i bneti utilizate n procesele de producie. Mrimea
se exprim prin indicatori valorici, spre deosebire de dimensiune, careia i sunt specifice
mrimile fizice.

Cuprins

Capitolul 1. Mediul n care i desfoar activitatea exploataia

1.1.1. Asezare geografica, date despre clima temperatura medie anuala, precipitatii medii anuale,
tipuri de sol predominante in zona
1.1.2. Caracterizarea profilului agricol al localitatii
1.1.3. Caracterizarea profilului agroturistic
1.1.4. Statutul juridic si asezare administrativa
1.2. Suprafata exploatatiei pe moduri de folosinta
1.2.1. Activitatile exploatatiei
1.3. Caracterizarea activitatilor
1.3.1. Caracterizarea culturilor
1.3.2. Caracterizarea camerelor agroturistice
1.4. Intocmirea asolamentului

Capitolul 1. Mediul n care i desfoar activitatea exploataia

1.1.1. Asezare geografica, date despre clima temperatura medie anuala, precipitatii medii
anuale, tipuri de sol predominante in zona

Judeul se afl n sud estul Romniei, la grania cu Bulgaria. La o distan de 65 km la

sud de capitalaBucureti. Este situate n lunca Dunrii, pe malul stng al fluviului Dunrea. Din
punct de vedere teritorial-administrativ, judeul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu, oraul
Bolintin-Vale, oraul Mihileti i 51 de comune cu 166 sate. El face parte din cele 7 jude e care
alctuiesc Regiunea Sud Muntenia.
Reedina judeului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial la Dunre al rii
Romneti, situat la 60 km de capital rii pe drumul european E70 ce leag vestul Europei de
zona balcanic i de Orientul Mijlociu.

Clima

Este temperat continentala de campie, cu influiente climatice de silvostepa cu veri lungi, uscate
sicalduroase si ierni geroase.
Temperatura mediea nuala este de 11,30C. Cea mai scazuta temperatura a fost inregistrata la 6
februarie 1954 (-30,20C), iar cea mai ridicata temperatura a fost inregistrata la 7 august 1896
(+42,80C).

Precipitatiile totale medii anuale sunt de 350-550 l/m2, sub valoarea care poate asigura maxim de
randament pentru cereale, a caror pondere este de circa 60% din suprafata arabila a judetului,
ceeace face necesara irigarea. Influenta maselor de aer, a caror frecventa, durata si intensitate
difera de la o directie la alta. Astfel, Crivatul ,vant puternic si rece, bate iarna de la nord-est si
determina geruri, ingheturi intense, polei si viscol. Austrul este cunoscut ca un vant uscat,
aproape in toate anotimpurile, batanddinspresud-vest. Aducegeriarnasisecetavara.Baltaretul,
vantumed specific baltilorDunarii, bate mai ales toamnasiprimavaradinspresud-est, sprenordvest, fiindinsotit de norinegriisigrosi, care aduc o ploaiemaruntasicalda. Suhoveiuleste specific
sezonuluicald,

bate

cu

frecventamai

mare

dinspreest,

fiind

un

vantfierbintesiuscat,

aducandseceta, eroziuneasoluluisifurtuni de praf.

Solurile
In judetul Giurgiu se intalnesc 3 tipuri de soluri care impartejudetul in 3 zone:
zona I in suduljudetului predominacernoziomulirigat care se intinde de la comuna
Gaujani pana la comunele Ogrezeni si Ghimpati;
zona II partea de mijloc si de est a judetului cernoziom + sol de
tranzitieneirigatintrecomuneleLetcaNoua, Singureni, Prundu, Hotarele;
zona III partea de nord a judetului brunroscat + brunroscat de paduregleizat +
podzolit, de la Mihailesti, Bulbucatapana la VanatoriiMici.
In bazastudiiloragrochimicesipedologice, situatiacalitatiisolurilor cu privire la reactie
(PH), fosforsipotasiumobil, azot (dupaindicele de azot) si humus, se prezintaastfel la
niveluljudetului:
- solurimoderatsiputernicacide 33.859 ha;
- soluri slab siputernicalcaline 10.418 ha;
- soluri cu continutredus de humus 83.345 ha;
- soluri slab aprovizionate cu azot 119.809 ha;
- soluri slab aprovizionate cu fosfor 229.199 ha;
- soluri slab aprovizionate cu potasiu 46.882 ha;
- terenuri cu pantapeste 5 % - 46.882 ha;
- eroziune de suprafata 28.836 ha;
-

exces de umiditate 10.418 ha;

solurineevoluate 28.650 ha;

soluri cu texturagrea 184.922 ha.

1.1.2. Caracterizarea profilului agricol al localitatii (culturi predominante-suprafete

cultivate cu acele culturi, productiile realizate la ha, preturile de vanzare la recolta)

Datoritaresurselor de care dispunezona (fond funciaragricol exceptional, potential tehnic,

resurse de apa), agriculturajudetului Giurgiu ocupa o pondereinsemnata in
activitatileeconomice.Agriculturajudetului Giurgiu realizeaza o mare pondere din
productiaagricola a tarii, fiind o ramura de baza a judetului. Judetul Giurgiu estesituatintr-o
regiuneagricolabogata, cu preponderentacerealiera, legumicolasiviticola.
Suprafataagricola a localitatiiCalugarenieste de 12300 ha, din care intravilan: 800 ha
respective extravilan: 11580 ha
In judetul Giurgiu, suprafataarabilareprezinta 261.528 ha, respectiv 94% din
suprafataagricola.
Suprafataarabila se regaseste in proportie de 99% in sectorulprivatrespectiv 260.008 ha.

Sursa: http://www.giurgiu.insse.ro/

Productia ramurii agricultura in judetul Giurgiu in perioada 2007-2013

Productia medie la hectar la principalele culturi din judetul Giurgiu, in anul 2013
Producia medie la hectar
la principalele culturi n
anul 2013
kg

Judeul Giurgiu

Gru i secar
Orz i orzoaic
Ovz
Porumb boabe
Mazre boabe
Fasole boabe
Cnep pentru fibr
Floarea soarelui
Soia boabe
Sfecl de zahr
Cartofi
Cartofi de toamn
Tomate
Ceap uscat
Varz
Pepeni verzi i galbeni
Lucern*
Trifoi*
*) n echivalent mas verde

Total

din care:
proprietate
majoritar
privat

2521
2715
1218
3822
1226
1462
1661
3092
10397
9793
12556
9977
13865
13115
12655
-

2521
2715
1218
3822
1227
1462
1661
3092
10400
9793
12556
9996
13865
13115
12655
-

Sursa: http://www.giurgiu.insse.ro/

1.1.3. Caracterizarea profilului agroturistic

Comuna Clugreni se afl n partea central a judeului Giurgiu. Comuna se nvecineaz:

-La sud cu comuna Daia;
-La nord cu comuna AdunaiiCopceni;
-La est cu comuna MihaiBravu;
-La vest cu comuna Singureni.

Obiceiuri:
Ziua comunei - 13-23 august
Trg sptmnal n fiecare zi de duminic
Festivalul concurs naional de creaie literar "Nichifor Crainic".

Perioada de desfurare: martie - aprilie.

Festivalul i propune:
cunoatereaiaprofundareaoperei scriitorului Nichifor Crainic
descoperireaiafirmareacreatorilor de literatur care nu sunt membrii ai Uniunii
Scriitorilor
publicarean volume a celor mai valoroase lucrri.

Festivalul naional de interpretare a muzicii corale religioase.

Perioada de desfurare: luna aprilie.

Scopul festivalului este revitalizarea activitii corale ct i promovarea
repertoriului religios de calitate, asigurarea cadrului de afirmare pentru formaiile
corale valoroase.

Serbarea cmpeneasc "Srbtoarea bujorului"

Perioada de desfurare: luna mai.

Locul de desfurare comuna Comana, pdurea Vlad epe.
Srbatoarea bujorului este o serbare cmpeneasc tradiional ce marcheaz
nfloritul bujorului.

Festivalul "Cluul ca pe Vlaca"

Perioada de desfurare: luna iunie

Scopul festivalului este revitalizarea celei mai vechi manifestri folclorice cu
caracter specific judeului Giurgiu i valorificarea acestui obicei cu elementele lui
componente: muzic, jociteatru.

Festivalul concurs internaional de datini i obiceiuri de iarn "O, ce veste minunat!"

Perioada de desfurare: luna decembrie

Scopul festivalului este conservarea i valorificarea tradiiilor folclorice, prin
punerea n valoare a frumuseii i autenticitii colindelor i urrilor ce au loc n
perioada srbtorilor de iarn, precum i evidenierea mtilor i costumelor
populare folosite cu acest prilej.
Festivalul i propune, de asemenea, revitalizarea cetelor de colindtori i urtori,
stimularea unor intelectuali de la sate, n domeniul recuperrii, pstrrii i
readucerii n actualitate a diferitelor obiceiuri i datini precum: Pluguorul, Capra,
Breaza, Semnatul, Jienii, Sorcova, Steaua, Irozii i Colindatul.

Activitati:
Cultura a cunoscut o nflorire nc din deceniul patru al secolului XX.La acea vreme, n Giurgiu
fiina Fundaia Cultural Regal Principele Carol, Ateneul Romn Nicolae Blnescu,
Societatea muzical Cntarea Romniei, Societatea coral Lira i dou cinematografe.
n prezent, principalele instituii culturale care i desfoar activitatea n judeul Giurgiu
sunt:

Muzeul Judeean Teohari Antonescu (cu profil de arheologie, istorie i istoria culturii
foto dreapta), care are i o secie de etnografie i arte n Giurgiu i Casa memorial Petre
Ghelmez de la Gogoari;
Muzeul Stesc Frteti;
Teatrul Tudor Vianu;
Biblioteca Judeean I. A. Basarabescu;
bibliotec oreneasc - Mihileti;
33 biblioteci comunale.

Sub tutela Consiliului Local Giurgiu, activeaz Centrul Cultural Local Ion Vinea. n
cadrul acestui centru se desfoar activiti de coregrafie, dans modern, dansuri populare i
funcioneaz cercuri de pictur, folk, teatru i canto.
Toate aceste instituii urmresc cu consecven integrarea actului cultural n viaa fiecrei
localiti, cultivarea gustului artistic al ceteanului, racordarea la cultura naional i european.

Cazare:
Pe teritoriul judeului sunt n prezent 13 uniti de cazare turistic, din care: hoteluri 3,
moteluri 5, pensiuni urbane 1, pensiuni rurale 1, spaii de cazare pe nave 3.
Capacitatea de cazare a judeului se ridic la 939 locuri, din care 328 locuri n hoteluri,
172 locuri n moteluri, 13 locuri n pensiuni urbane i rurale, 426 locuri n spaiile de cazare pe
nave.
.

Obiective agroturistice:
n zon predomin factorii favorizani, pentru dezvoltarea economico-social a
activitilor agroturistice. Pentru teritoriul analizat, turismul reprezint o component ce
sedorete a deveni esenial a sectorului serviciilor destinate populaiei rurale, o ramur cu
potenial foarte mare de dezvoltare n aceast zon.

Obiective turistice din zona sunt:

Turnul cu ceas - construcie realizat din piatr n timpul ocupaiei turceti. Structura
inalta de 22 de m avea scopul de a servi ca post de observatie in cazul atacului forelor
romneti. Dup retragerea turcilor construcia este modificat, fiind adugat un ceasornic.
Podul Prieteniei- acesta este cel mai lung pod de peste Dunre. Este construit pe doua
nivele, ferovial si rutier(cu dou benzi si trotuar pentru pietoni). Este singurul pod mobil, avand
posibilitatea de a se ridica in cazul in care pe sub acesta este nevoie sa treaca o ambarcaiune mai
nalta. Este construit din oel, iar proiectul a fost realizat de V Andreev.Constructia a durat 2 ani,
inaugurarea realizndu-se la 20 iunie 1954.Are o lungime de 2,8km.
La Clugreni, localitate istoric al crei nume a depit de mult graniele rii, se poate
vizita podul de peste Neajlov, reconstituit n anii 1934-1935 n cinstea victoriei asupra turcilor. El
are la capete 4 efigii de bronz reprezentnd capul lui Mihai Viteazul i stema rii din acea
vreme. Tot la Clugreni este crucea lui Mihai monument ridicat n anul 1993 cu prilejul
srbtoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul rii Romneti a lui Mihai Viteazul.
Alte locuri de vizitat: Situl arheologic "Malul Rou", Ins. Mocanu (vegetaie secular),
Strada Tabiei - ruinele fortificaiei Tabiei, Bis. Smarda, Catedrala Adormirea Maicii Domnului,
Strada Grii, Gara central(prima gar din ara Romneasc) , Biserica Greco-Catolic (pictat
de pictorul naional Tattarescu), Biserica Catolic, Centrul cultural Ion Vinea, Ateneul, Schitul
Sf. Nicolae, Gradina Alei (printre primele grdini publice realizate n Romnia), Ruinele cetii

medievale , Podul Bizetz - primul pod n curb din Europa, Portul Ramadan, Canalul
Cama(Florilor sau Sf. Gheorghe), Gara Giurgiu Sud, Gara fluvial, Cpitania portului, Portul
Giurgiu i faleza, Ruinele combinatului chimi
1.1.4. Statutul juridic si asezare-administrativa
Organizareaadministrativ a
teritoriului, la 31 decembrie
Judeul Giurgiu
- Numrul oraelor i
municipiilor
- din care: municipii
- Numrul comunelor
- Numrul satelor

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

3
1
51

3
1
51
167

3
1
51
167

3
1
51
167

3
1
51
167

3
1
51
167

3
1
51
167

167

Sursa: http://www.giurgiu.insse.ro/

Suprafata agricola a judetului Giurgiu este de 278.519 ha, din care 99% in sector privat,
respectiv 275.607 ha.Suprafata arabila reprezinta 261.528 ha, respectiv 94% din suprafata
agricola. Suprafata arabila se regaseste in proportie de 99% in sectorul privat respectiv 260.008
ha.Statutul juridic si asezarea administrativa a exploatatiei:
Sediu administrativ:Comuna Clugreni
Statut juridic: Societate Cu Raspundere Limitata
Suprafata totala a exploatatiei: 40ha
Statut juridic este de societate cu raspundere limitata, cu capital integral privat. Pensiunea
agroturistica are o capacitate de 8 camere.

1.2.1.Suprafata exploatatiei pe moduri de folosinta

Tabel 1.1 Suprafata exploatatiei
Nr. Crt

Suprafata

Agricol

Arabil

Vii si viticole
Pomi si
pomicole
Pasuni si
fanete

c
d
2
a

Neagricol
Curti si
constructii

Nr. Ha

41.3

98.10

40

95.01

2.38

0.3

0.71

0.00

0.8

1.90

0.5

1.19

b
c

Ape si balti
Teren de
gradat

TOTAL

0.1

0.24

0.2

0.48

42.1

100.00

1.2.2. Activitatile exploatatiei

Activitatile exploatatiei din comuna Izvoarele cu sediul juridic de S.R.L. si suprafata de 40 ha

sunt:

Grau
Porumb
Floarea-soarelui
Mazare

1.3. Caracterizarea activitatilor

1.3.1. Caracterizarea culturilor

GRUL DE TOAMN (Triticum aestivum (L), Familia Gramineae)

Cerine fa de temperatur:

Temperatura minim de germinaie: +1C

Temperatura optim: +20C
Suma gradelor de temperatur pentru rsrire: 140C
Suma gradelor de temperatur pentru nfrire: peste 450C
Temperatura minim n timpul iernii: -25C
Temperaturile maxime peste 30C influeneaz nefavorabil formarea i umplerea
boabelor i are ca efect apariia boabelor itave.

Cerine fa de umiditate

Pentru producii minime are nevoie de cel puin 225 mm precipitaii iar pentru producii
maxime are nevoie de 600 mm precipitaii bine repartizate pe faze de vegetaie.
Cerine pentru sol
Grul este pretenios fa de sol i prefer soluri cu fertilitate natural ridicat, cu un regim
aero-hidric favorabil care nmagazineaz apa din precipitaii, cu pH 6,8-7,4 cum ar fi:
cernoziomuri, soluri blane, soluri aluviare.
Plante premergtoare
Foarte bune premergtoare sunt considerate leguminoasele anuale i perene, inul, rapia i
cartofii de var.
Bune premergtoare: floarea-soarelui, hibrizii timpurii de porumb.
Plante postmergtoare: Porumb, floarea-soarelui, leguminoase.

PORUMBUL (Zea mays (L), Familia Gramineae)

Cerine fa de temperatur

Temperatura minim de germinaie: 10C

Temperatura optim: 25C
Suma unitilor termice utile de la semnat la recoltare difer n funcie de
precocitatea hibridului i zona de cultur astfel: pentru hibrizi tardivi >1600,
pentru hibrizi mijlocii ntre 1200 i 1500 iar pentru timpurii 1000-1200.
Tempreaturile negative sub -2C care apar dup rsrire sau n cazul brumelor
timpurii distrug plantele.
n lunile de var, temperaturile peste 35C au ca efect sterilitatea polenului i
apariia tiuleilor incomplet acoperii cu boabe.

Cerine pentru umiditate

Porumbul rspunde favorabil n cazul rezervei de ap din sol sau n cazul precipitaiilor
repartizate pe faze de vegetaie.
Repartizarea optim este urmtoarea:
-

n luna mai: 40-60 mm

n iunie: 60-80 mm

n iulie i august: 80-120 mm

n septembrie: 40 mm

Cerine fa de sol

Prefer soluri profunde cu regim aero-hidric favorabil, permeabile, care s permit

explorarea sistemului radicular. Cele mai favorabile sunt solurile aluviale, cernoziomuri,
soluri blane i soluri brun-rocate de pdure.
Plante premergtoare
Foarte bune premergtoare: cerealele pioase, leguminoasele, inul, cartofii
Bune premergtoare: floarea-soarelui, porumbul anul I i II, sfecla de zahr
Postmergtoare: Floarea soarelui, leguminoase

FLOAREA SOARELUI ( Helianthus annuus (L.) Familia Compositae)

Cerine fa de temperatur

Temperatura minim de germinaie: 7C

Suma temperaturilor biologic active (>7C) are valori de la 1450 la 1600C n funcie de
precocitatea hibridului.
Cerine pentru umiditate

Sunt mai reduse dect la porumb deoarece n cazul semnatului n epoca optim
utilizeaz rezervele acumulate n sol i evadeaz din seceta de var.
Cerine fa de sol
Prefer soluri fertile profunde, permeabile, cu regim aero-hidric favorabil care permit
exploarea unui volum mare de sol. Cele mai favorabile sunt: aluviunile, cernoziomurile i
solurile brun rocate cu pH-ul 6,2 pn la 7,6

Plante premergtoare

Foarte bune premergtoare: cerealele pioase

Bune premergtoare: porumb
Postmergtoare: porumb, cereale pioase

MAZAREA (Pisum sativum) este o plant ierboas, cultivat.

Face parte din familia leguminoaselor,fiind dicotiledonat. Rdcina sa este pivotant, cu
nodoziti. Tulpina este aerian,ierboas i volubil, ns fr esut de susinere. Frunzele sunt
compuse i se termin cu crcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale
inegale, 9 stamine unite i un pistil. Fructul se numete pstaie.
Cerine fa de temperatur

Germinaia ncepe de la 2-30C.

Temperatura optim este de 15-170C. La 2-30C, rsrirea se produce n 8-10 zile, iar la
5-70C, n 6-7 zile de la semnat.
Plantele tinere suport temperaturi sczute de pn la minus 5100C, n funcie de soi.

Cerine pentru umiditate

Mazrea are cerine moderate fa de ap, dar cu pretenii mai ridicate n timpul
nfloritului i legrii pstilor.
Umiditatea din sol este optim pentru valoarea de 70-80% din capacitatea de cmp

Lumina

Mazrea este o plant de zi lung. n condiii de lumin de scurt durat este stimulat
creterea vegetativ.
Intensitatea luminii este deosebit de important pentru cultura de mazre. O intensitate
redus a luminii afecteaz primele etaje de noduri i ramificarea.

Cerine fa de sol

Mazrea se cultiv pe soluri cu o bun capacitate de reinere a apei, un bun drenaj i

posibilitatea de zvntare rapid la suprafa.
Reacia solului trebuie s fie uor acid spre uor bazic (pH = 6,5-7,5).

Elementele nutritive

Datorit perioadei scurte de vegetaie, mazrea are nevoie de soluri bine aprovizionate n
elemente nutritive sub forma compuilor solubili, mai ales de fosfor i potasiu.
Azotul n exces determin o cretere vegetativ prea luxuriant, ntrzie formarea
recoltei, sensibilizeaz plantele la boli etc.Nu suport fertilizarea cu gunoi de grajd.

1.3.2. Caracterizarea camerelor agroturistice

Capacitate de cazare a pensiunii agroturistice S.C. Andreea S.R.L este de 8 camere.

Turitilor li se ofer masa preparat din produse naturale, preponderent din gospodria proprie
sau de la productori autorizai, dar si posibilitatea de a asista sau participa la activitatile legate
de agricultura. Amplasarea pensiunii se afla pe un teren 1000 mp.
Unitatea beneficiaza de dotari complete si moderne, camere cu baie proprie si balcon, loc
de luat masa, living, bucatarie complet echipata, foisor cu gratar si soba, gradina si parcare,
telefon la dispoziia turitilor, internet.
1.4. Intocmirea asolamentului

Rotatia care se aplica in teritoriu este grau , porumb, floarea-soarelui, mazare.

Asolamentul reprezinta rotaia culturilor n timp i spatiu.
1.Suprafata cultivate cu cereale paioase nu trebuie sa depaseasca jumatate din suprafata
totala cultivata
2.Suprafata cultivata cu porumb nu trebuie sa depaseasca o treime din suprafata totala
cultivata
3.Suprafata cultivata cu floarea soarelui nu terbuie sa depaseasca un sfert din suprafata
totala cultivata
4.Suprafata cultivata cu rapita nu trebuie sa depaseasca un sfert din suprafata totala
cultivata.

ASOLAMENT
S1

S2

S3

S4

Grau

Porumb

Fl.S

Mazare

Porumb

Fl.S

Mazare

Grau

ANI

An II
Fl.S

Mazare

Grau

Porumb

Mazare

Grau

Porumb

Fl.S

An III

An IV

Numarul ha cultivate cu fiecare cultura in parte:

Tabel 1.2
Nr. Crt

Cultura
1 Grau
2 Porumb
Fl.Soarel
3 ui
4 Mazare
5 Total

An
1
0
1
0
1
0
1
0
4
0

I
25%
25%
25%
25%
100%

An
1
0
1
0
1
0
1
0
4
0

II
25%
25%
25%
25%
100%

An
1
0
1
0
1
0
1
0
4
0

III
25%
25%
25%
25%
100%

An
1
0
1
0
1
0
1
0
4
0

IV
25%
25%
25%
25%
100%