Sunteți pe pagina 1din 51

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA: I.E.A. An IV , I.D Gr.

220B

Analiza economica- financiara SC Comcereal SA Vaslui

Coordonator stiintific Stefan Gavril

Student Nechifor Costel

Cuprins
Cap I Date generale
1.1.Denumire si datele de identificare ale intreprinderii 1.2.Scurt istoric al intreprinderii 1.3.Obiecte de activitate ale intreprinderii 1.4.Principalele mijloace fixe aflate in patrimonial societatii

Cap II Piata si principalii concurenti


2.1.Portofoliu de produse. 2.2.Cota de piata pe total si pe domenii de activitate strategica(DAS) 2.3.Concurenta 2.3.1.Indicele de concentrare a pietei pe intreprindere sip e DAS-uri 2.3.2.Pozitia concurentiala 2.3.3.Avantajul concurential

Cap III Analiza veniturilor


3.1.Venituri din exploatare 3.2.Venituri financiare 3.3.Venituri exceptionale 3.4.Venituri totale

Cap IV Analiza cheltuielilor


4.1.Cheltuieli din exploatare 4.2.Cheltuieli financiare 4.3.Cheltuieli exceptionale 4.4.Cheltuieli totale

Cap V Analiza indicatorilor de rentabilitate


5.1.Rezultatul din exploatare 5.2.Rezultatul financiar 5.3.Rezultatul curent 5.4.Rezultatul brut al exploatarii 5.5.Rezultatul net al exercitiului 5.6.Rezultatul net al exercitiului 5.7.Rata rezultatului brut al exercitiului 5.8.Rata rezultatului net 5.9.Rata rezultatului brut la 1 leu C.A. 5.10.Rata rezultatului current la 1 leu C.A.

Cap VI Concluzii
2

Cap I
1.1.Date generale: SC COMCEREAL SA Vaslui ,cu sediul social : Str.Podul Inalt nr.1 CUI : 8208253,inregistrata la Registrul Comertului cu cod de inregistrare: J37/88/1996 avand Cod Caen: 0111 Piata reglementata pe care se tranzactioneaza titlurile emise:RASDAQ Capital Social subscris si varsat: 25.800.000,00 RON 1.2.Scurt istoric al intreprinderii: SC COMCEREAL SA Vaslui este una dintre cele mai reprezentative firme pentru agricultura romaneasca, situndu-se pe un loc fruntas in topul firmelor din domeniu. Cu investitii in modernizarea spatiilor de depozitare si in achizitionarea de utilaje agricole performante, de peste 10 milioane de Euro in ultimii ani, societatea este un adevarat lider in agricultura. SC Comcereal SA Vaslui face parte din grupul SC Racova Com Agro Pan Grup SA Vaslui. Societatea-mama este SC Racova SA Vaslui care detine 84,3530 % din capitalul social al SC Comcereal SA Vaslui. Sediul social al societatii-mama este in Vaslui, str. Stefan cel Mare nr. 69. Detinatorul final in cadrul grupului este Porumboiu Adrian. Este in prezent, la nivel national, pe primele trei locuri in ceea ce priveste productiile de griu si rapita, lucrand anual o suprafata de peste 25000 ha. In toamna anului 2006 au fost insamintate 14869 ha griu, 5920 ha rapita de toamna, 138 ha secara, si au fost pregatite 4128 ha ogor care vor fi insamintate in primavara cu floarea soarelui-2045 ha, porumb-1740 ha, orzoaica-73 ha, lucerna-120 ha, borceag-100 ha, alte culturi-50 ha.

1.3.Obiecte de activitate ale intreprinderii: Obiectul principal de activitate al societatii este agricultura reprezentata prin cultura si depozitarea cerealelor si a altor produse agricole, completat de activitati secundare precum panificatia si comertul. In anul 2003 societatea si-a extins activitatea prin nfiintarea unei fabrici de pine in municipiul Vaslui, cu o capacitate de 2000 tone pine pe an, realiznd diverse sortimente de pine si specialitati din pine de diferite gramaje destinate consumatorilor din municipiul Vaslui. O preocupare permanenta a societatii o constituie marirea suprafetelor agricole cultivate si aplicarea tehnologiilor agrotehnice pentru valorificarea corespunzatoare a terenurilor si obtinerea de productii ridicate. Pentru realizarea unor culturi superioare calitativ si cantitativ productia agricola se realizeaza cu mijloace de productie moderne si performante. Cultura cerealelor si a plantelor industriale se realizeaza in 27 de ferme vegetale care exploateaza peste 21 600 de hectare teren agricol, localizate in cea mai mare parte in judetul Vaslui dar si in judetele limitrofe Galati, Neamt si Iasi. Concomitent cu cultura cerealelor (gru, orz si porumb) care ocupa cea mai mare pondere in structura culturilor, in ultimii ani s-a acordat o atentie deosebita si culturii plantelor tehnice in special rapita, floarea soarelui si soia.

1.4.Principalele mijloace fixe aflate in patrimonial societatii:


Detine 15 baze de receptie si 2 silozuri de cereale in tot judetul Vaslui cu o capacitate totala de depozitare de peste 250.000 tone si o ferma zootehnica. mijloace de productie: - 82 tractoare din productia interna aprovizionate in perioada 20012005 (impreuna cu masinile si utilajele aferente: pluguri (109 buc.), discuri (252 buc.), sape rotative (14 buc.), tavalug inelar (12 buc.), cultivatoare (36 buc.), semanatori (26 buc.), masini de erbicidat (22 buc.), masini de administrat ingrasaminte (16 buc.), freza Pegoraro (2 buc.) etc.); - 2 tractoare din import marca LANDINI 75 CP, 8 tractoare marca McCORMICK, 3 tractoare marca NEW HOLLAND, 17 tractoare SAME si 1 tractor JOHN DEER impreuna cu plugurile, grapele si semanatori aferente, aprovizionate in perioada 2002-2006; - 48 semanatori; - 48 combine din import, marcile NEW HOLLAND si LAVERDA, aprovizionate in perioada 2000-2004; - 16 combinatoare aprovizionate in perioada 2003-2006; mijloace de transport - 52 remorci auto, aprovizionate in cursul anilor 2002-2004; - 52 autoturisme pentru transportul materialelor de volum mic si de greutate mica; - 14 autocamioane din import marca MERCEDES de 20 tone fiecare destinate transportului cerealelor si fainii ; In anul 2003 societatea si-a extins activitatea prin infiintarea unei fabrici de piine cu o capacitate de 2000 tone piine/an, iar in prezent isi propune dezvoltarea activitatii de crestere a animalelor prin modernizarea si retehnologizarea fermei Tirzii. Data inceperii activitatii este 01 martie 1996. SC Comcereal este societate pe actiuni, inmatriculata la registrul comertului sub numarul J37/88/01.03.1996, codul unic de inregistrare fiind R8208253. Capitalul social este de 25.800.000 lei, in totalitate romanesc, privat. SC Comcereal SA Vaslui a participat la constituirea capitalului social al urmatoarelor societati:

-lei Adresa SC Comguard SA Vaslui SC Comprest SA Vaslui SC Racova Com Agro Pan Grup Valoare actiuni 21000 Procent Profit brut Cap. % 31.12.2006 social/ Rezerve 21,8750 76221 96000/ 75473 30,0000 187598 100000/ 161376 90000/ 99991

Str. Podu Inalt, nr. 1, Vaslui Str. Podu Inalt, nr. 1, Vaslui Str. Stefan cel Mare, nr. 69, Vaslui R-Agro Com Falciu, Falciu SA jud. Vaslui, cod 737245 Ulerom Str. Podu Inalt, SA Vaslui nr.2, Vaslui, jud. Vaslui TOTAL

30000

43200

48,0000 109988

100000

3,8462

114905

2600000/ 33564

6001000 29,0058 313028

20689000/ 1139304

6195200

Cap II Piata si principalii concurenti


2.1.Portofoliu de produse si productia pe tara Romania, alaturi de Bulgaria, are cea mai scazuta productie de cereale la hectar din Uniunea Europeana - 3 tone/ha, iar prognozele arata ca situatia se va mentine, in ciuda potentialului agricol al tarii, arata un studiu al Directoratului General pentru Agricultura al Comisiei Europene. In ansamblu, cresterea productiei de cereale pana in 2014 va fi mai modesta decat fusese anticipat in studii anterioare, cu o medie anuala de aproximativ 0,8% intre 2008-2014. In UE 25 - UE fara Bulgaria si Romania - va creste de la 2,4 t/ha in 2006, la 5,1t/ha in 2014, mai arata studiul. In 2014, cresterea medie in UE 15 (vechile state membre - printre care Franta, Italia, Germania, Spania) va fi de 6,1t/ha, iar in UE 10 (statele care au aderat la UE in 2004, fostele state comuniste si Malta si Cipru) se va situa la 3,7t/ha. Biocombustibilii sunt de viitor pentru Romania Cantitatea de cereale obtinuta la nivelul UE este prognozata la 306 milioane de tone in 2014, in crestere cu 50 de milioane de tone fata de 2007, in timp ce consumul intern va inregistra un avans de circa 20 de milioane de tone, datorita cresterii din sectorul biocomustibililor. In prezent, aceasta industrie reprezinta o nisa care consuma 1,9 milioane de tone de produse agricole, insa cererea va fi mai mare cu 16 milioane de tone pana in 2014, iar eliminarea treptata a masurii de interventie in cazul porumbului va genera conditii favorabile pentru investitiile din domeniu in Ungaria, Bulgaria si Romania. "Totusi, investitiile in activitatiile legate de biocumbustibili se materializeaza lent in aceste regiuni, comparativ cu planurile anuntate in ultimii ani", arata raportul. Pretul la porumb: 136 de euro/tona in Romania, in 2014 Preturile la cereale au atins un nivel ridicat in 2006, iar in 2007 productia - care a fost la cel mai slab nivel -, stocurile limitate si constrangerile pietelor globale au dus la preturi record. In 2008 insa se preconizeaza ca preturile sa creasca in termeni nominali, dar sa stagneze in termeni reali. Preturile pe pietele principale din vestul UE ar trebui sa ajunga la 153 euro/tona in 2014. Pretul la porumb se astapta sa ramana relativ mare si pe termen mediu. Pretul mediu in UE 15 ar trebui sa ajunga la 177 de euro/tona pana in 2014, in timp ce el va fi de 136 de
7

euro/tona in Ungaria, Slovacia, Austria, Republica Ceha, Bulgaria si Romania. In Romania si Bulgaria se asteapta o scadere in cererea privind furajele, in urma restructurarii sectorului zootehnic dupa extindere. din 2009 el nu va mai creste, iar cererea se va situa la 14 milioane de tone in 2014. Cererea pentru cereale destinate consumului uman va stagna la 3,3 milioane de tone, din cauza scaderii populatiei si in ciuda cresterii economice de dupa aderarea la UE, mai indica studiul. Seceta din 2007 a daunat unei contributii substantiale a Romaniei la agricultura UE Contributia Romaniei si Bulgariei la productia agricola europeana a fost in 2007 cu mult sub potentialul celor doua state, din cauza recoltelor reduse drastic de seceta, situatie care se va redresa insa, productiile urmand sa revina la normal in acest an si apoi sa avanseze treptat. "Aderarea Bulgariei si Romaniei, in 2007, a contribuit la cresterea productiei de cereale din UE cu o cantitate care este mult sub potentialul acestor doua state, productia din regiune fiind la un nivel scazut, o exceptie fata de un an normal. Productia de cereale ar trebui sa se normalizeze si apoi sa creasca treptat in aceste doua state, datorita conditiilor favorabile de piata, accesului la piata unica europeana si introducerii Politicii Agricole Comune", mai indica studiul Comisiei. Totusi, documentul arata ca aderarea Romaniei si Bulgariei la UE a suplimentat cu 7,5 milioane de hectare suprafata totala cultivata cu cereale in Uniunea Europeana, care este acum de 59 de milioane de hectare si ca tot din acest motiv potentialul productiei de porumb in UE a crescut cu o treime. Aderarea Romaniei si Bulgariei, care au adaugat 3,1 milioane de hectare, astfel aria cultivata cu porumb are potentialul de a creste in UE 27 de la 8,1 milioane de hectare in 2007, la 9,6 milioane de hectare in 2014.

Tabel nr.
NR. CRT. INDICATORI 2008 GRU RAPITA

Productie pe tara
PORUMB SOIA Floarea Soarelui

1 2 3 4

Total productie 7,4 mil.tone Total suprafata 2.2 Cultivata (mil.ha) Kg/ha medie 3400 Pret mediu/tona 140 euro

0.75 0.43 1850 370 euro

8 2.47 3500 95 euro

0.203 0.113 3700 175 euro

1.153 0.839 1370 210 euro

Productia la nivel de ferme SC COMCEREAL SA Vaslui. Produsul Suprafata cultivata - hagriu rapita fl. soarelui porumb soia orzoaica altele TOTAL 11834 3275 2696 2365 3255 315 117 23857 Productia medie - kg/ha 4008 1736 2118 3754 1303 3402 Productia totala - kg 47427244 5683800 5710830 8877350 4242250 1071600 554720

2.2.Cota de piata pe total si pe domenii de activitate strategica(DAS) Pentru a analiza cota de piata a SC Comcereal SA Vaslui vom utiliza 3 indicatori: - Cota de pia absolut -Cota de pia specific -Cota de pia relativ Cota de pia absolut: Exprima partea din piata a sectorului economic detinuta de SC COMCEREAL SA Vaslui. (Pi) : Pi= Acest indicator ne da informatii despre pozitia intreprinderii la nivelul sectorului economic din tara. Cota de piata relativa: Se calculeaza in raport cu principalul concurent de pe piata.Exprima ponderea in piata totala a intreprinderii analizate raportat la principalul concurent. (Pi(r)) : Pi(r)= Cota de piata specifica: Exprima pozitia intreprinderii pe piata deservita de aceasta.Se calculeaza dupa relatia: (Pi(s)) : Pi(s) =

10

NR. CRT 1 2 3

Tabel nr. 2 IDICATORI

2005

2006

CA cereale judetul Vaslui INDICI DE EVOLUTIE 2006/2005

5 6 7

CAi= Cifra de afaceri a ntreprinderii CAr=Cifra de afaceri a ramurei CAm=Cifra de afaceri concurentului cel mai important CAs=Cifra de afaceri a segmentului de piat servit de i Pi=Cota de pia absolut (%) Pi(r)=Cota de pia relativ (%) Pi(s)=Cota de pia specific

116038336 354565000 56879500

94741273 345896000 64576000

-18.4% -2.6% 13.55%

256780000

299865000

16.79%

32.7 207.1 45.3

27.24 146.8 31.43

-15.13% 70.14% -27.06%

Cota de pia absolut (Pi) 2007: Pi= =48165361/658950000=27.24 %

Cota de pia relativ (Pi(r))2007 : Pi(r)= =48165361/72500000=146.8 %

Cota de pia specific (Pi(s))2007 : Pi(s) = =48165361/325656000=31.43 %

11

NR. CRT.

Tabel nr. 3 INDICATORI

Cifra de afacere pe produs si pe DAS 2006 GRAU RAPITA PORUMB SOIA (DAS1) (DAS2) (DAS3) (DAS4) 52815407
124500000 26543200

1 2 3

5 6 7

CAi= Cifra de afaceri a ntreprinderii CAr=Cifra de afaceri a ramurei CAm=Cifra de afaceri a concurentului cel mai important CAs=Cifra de afaceri a segmentului de piat servit de i Pi=Cota de pia absolut (%) Pi(r)=Cota de pia relativ (%) Pi(s)=Cota de pia specific

5317466
65600000 13453600

4045224
82345000 1956600

1760778
5650000 1500000

Floarea soarelui (DAS5) 9235501


69435600 3565000

99564500

45654900

58978000

3640600

54506000

41.9% 199.24% 52.53%

8.0% 39.47% 11.62%

4.8% 20.51% 6.79%

31.15% 117.33% 48.35%

13.29% 259% 16.93%

12

2.3.Concurenta Orice ntreprindere i desfoar activitatea ntr-un mediu determinat, n care ntreine relaii cvasi-permanente cu piaa, deoarece ea intervine aici att n calitate de furnizor, ct i de beneficiar. Desigur, eficiena activitii depinde de modul ei de integrare n relaiile de pia, unde apar o serie de ali ageni economici cu care intr n competiie pentru obinerea unor condiii mai bune de producie, desfacere, efectuare a operaiunilor bneti sau a altor activiti, n scopul obinerii de ct mai multe avantaje. Deoarece concurena este o lupt permanent, n care primeaz interesele economice i care se soldeaz ntotdeauna cu nvini i nvingtori, fiecare ntreprindere trebuie s cunoasc bine structura i intensitatea concurenei, cauzele succesului concurenilor importani, formele n care se manifest, pentru ca pe aceast baz s - i evalueze ansele de supravieuire, racordndu-i la realitate, obiectivele prioritare i adoptnd cele mai potrivite strategii concureniale. Complexul legturilor n care intr un agent economic n lupta pentru crearea, meninerea sau mrirea avantajului su fa de ceilali ageni economici cu care i disput fie resursele, fie clienii, fie i una i alta, constituie sistemul relaiilor de concuren. Manifestarea concurenei este expresia gradului de dezvoltare i liberalizare economic i de aceea intensitatea ei este diferit de la o etap la alta, de la un domeniu la altul, n funcie de raportul dintre cerere i ofert, reflectnd n general msura n care societatea este capabil s stimuleze creativitatea agenilor economici, asigurnd funcionalitatea normal a sistemului economic. n acest fel, prin meninerea concurenei n limita normal, mecanismul concurenial i dovedete raiunea de a fi, aceea de servi consumatorul. Cel mai evident aspect al relaiilor de concuren aste cel denumit de altfel concurena propriu-zis, care are loc ntre productori, deci ntre ntreprinderi n calitatea lor de ofertani, care-i disput ntietatea n acapararea consumatorului (a clientului), fiecare ncercnd s satisfac n ct mai mare msur necesitile acestuia n condiii de maxim eficien. n acest scop, fiecare agent economic va folosi o gam larg de forme i mijloace precum: calitatea ct mai bun a produsului, originalitatea lui, preuri ct mai accesibile, prezentarea adecvat, plcut, atractiv, promovare discret, dar penetrant etc. Trebuie subliniat un fapt important, i anume acela, c obiectul concurenei nu-l constituie doar preul, cum apare la prima vedere, ci i
13

produsul, i distribuia i promovarea, care constituie elementele mixului de marketing. De aceea, specialitii consider, c de fapt, cauzele succesului unei ntreprinderi se gsesc n: buna calitate a produsului, lansarea de produse noi, preuri competitive, avantaje n privina costului, buna ei localizare, marimea i importana firmei, dominarea canalelor de distribuire, metode de vnzare i distribuie, publicitate i promovare, desing etc. Aspectul cel mai frecvent i vizibil al relaiilor de concuren este cel ce se desfoar ntre ntreprinderile care realizeaz acelai produs i deci satisfac aceai necesitate, determinnd concurena direct, ele disputndu-i aceai clientel. n aceast situaie, delimitarea se realizeaz prin nivelul calitativ al produsului, originalitatea (marca produsului), nivelul de servire, garaniile care se acord post vnzare etc., reprezentnd concurena orizontal. Relaiile de concuren apar i ntre ntreprinderile care realizeaz produse substituibile, cum sunt cele fabricate din materii prime naturale i sintetice (ex. esturi, cauciuc), n care un rol esenial revine calitilor acestor produse, dar i preurilor, politica de promovare a produselor constituind un mijloc eficace de a nvinge n competiie. Acest gen de concuren se desfoar pe vertical i are ca efect extinderea pieii unui productor pe seama concurenilor. Tot relaii de concuren, de data aceasta indirect, apar i ntre ntreprinderile ce ofer produse total diferite, dar care se adreseaz acelorai cumprtori i sunt destinate acelorai utilizatori. De exemplu, pentru furnizorul de cafea, ali furnizori de cafea sunt concureni direci, dar furnizorii de ceai sunt concureni indireci.

14

Tipuri de concuren

Fig. 4.1. n aceai categorie de concuren indirect intr i ntreprinderile care n cadrul pieii, i disput aceleai venituri ale cumprtorilor. Vor ctiga cei care vor reui s-i conving pe consumatori c alegnd produsul sau serviciul lor i satisfac cel mai bine una din numeroasele lor necesiti. Indiferent de situaia concurenial n care se afl ntreprinderea, este cert c ea trebuie s lupte, s reziste i ca s nving, trebuie s obin un avantaj prin: reducerea cheltuielilor de producie i desfacere, introducerea progresului tehnico-tiinific, extinderea proporiilor produciei etc. Prin urmare, concurena reprezint un puternic factor de stimulare pentru agenii economici n direcia sporirii i diversificrii ofertei, a adaptrii la necesitile dinamice ale societii. n acelai timp, ea imp une stabilirea preurilor la cote reale, dar i alocarea resurselor limitate n aa fel nct s se asigure satisfacerea maxim a nevoilor mereu n cretere. De asemenea, ea conduce la eliminarea acelora care nu desfoar o activitate eficient. n concluzie, concurena, ca model de comportament al agenilor economici n sistemul de pia, semnific o rivalitate ntre participanii la actul de vnzare-cumprare, un raport de for dintre acetia, o opoziie asigurnd calea cea mai bun de satisfacere a intereselor tuturor ,adic de maximizare a satisfacerii nevoilor pentru consumatori. Ea este o necesitate obiectiv, iminent care acioneaz complex i contradictoriu, desemnnd anumite structuri de pia: monopol, monopson, oligopson, oligopol, monopolistica, n funcie de: numrul i puterea agenilor economici participani; gradul de difereniere a produselor;
15

fluiditatea pieii (posibilitatea intrrii pe pia); transparena pieii (gradul de cunoatere a elementelor ei); mobilitatea factorilor de producie.

O pia caracterizat prin: atomicitate, fluiditate, transparen, mobilitate, omogenitate ar impune o concuren perfect, dar cum aceasta n practic nu poate exista, pentru c nu se pot ntruni simultan cele cinci condiii, n fapt exist doar piaa cu concurena imperfect, care cunoate mai multe tipuri n funcie de numrul de vnztori i cumprtori prezeni la un moment dat pe pia . Ofert/Cerere Numr mare Concurena Numr mare perfect Numr mic Unicitate Oligopson Monopson Numr mic Oligopol Oligopol bilateral Monopson contracarat Unicitate Monopol Monopol contracarat Monopol bilateral

Tipul de concuren cel mai frecvent ntlnit n viaa economic contemporan este cel de oligopol, n domeniul bunurilor de larg consum curent piaa monopolistic domin, ceea ce d posibilitatea tuturor cetenilor, indiferent ct de mici venituri au, s-i satisfac necesitile de subzisten ntruct pe aceast pia bunurile se vnd la un pre ce oscileaz n jurul preului de echilibru, pre ce-l avantajeaz i pe consumator (fiind cel mai mic pre la care i-ar putea cumpra bunul respectiv), ct i pe productor (pentru c i asigur un profit relativ sigur i stabil pe o perioad ndelungat). Din acest motiv n rile dezvoltate se pune att de mare accent pe stimularea i susinerea ntreprinderilor mici i mijlocii, pentru c astfel se asigur existena unui numr mare de vnztori i cumprtori. Modalitile prin care se duce lupta de concuren sunt extrem de diverse. Alturi de mijloace economice: reducerea cheltuielilor de producie, lansarea de noi produse, mbuntirea calitii, reclama i publicitatea, condiii avantajoase de vnzare (prin credit) etc., se folosesc i mijloace extraeconomice, ca: spionajul industrial, sabotajul, privarea concurenilor de resurse materiale sau de munc etc. n fiecare ar concurena se desfoar prin respectarea unor reguli scrise i nescrise, n cadrul legal, admis i chiar stimulat pentru
16

efectele sale benefice asupra evoluiei societii n ansamblu. Aceasta este denumit concuren loial, dar n practic unii ageni economici uzeaz de mijloace nepermise, necinstite prin care aduc prejudicii premeditate concurenilor, sancionate n mai toate rile prin legi juridice (Legea nr.11/1990 privind combaterea concurenei neloiale, n Monitorul Oficial nr. 14/1991). Ea poart denumirea de concuren neloial sau incorect. Modalitile cele mai uzitate de concuren incorect sunt: 1. denigrarea concurenilor prin vehicularea, mai ales prin mass media, a unor inexactiti cu privire la concureni; 2. concurena parazitar, prin crearea confuziilor (dominaia mrcil or) referitoare la concureni; 3. dumping, prin practicarea unor preuri de vnzare mai reduse, n genere mai mici dect costurile de producie; 4. concurena ilicit sau frauda fiscal, prin care eludnd impozitarea, i pot permite s practice preuri mai reduse dect concurenii n condiiile obinerii de profit. Fa de agenii economici care practic concurena neloial, trebuie adoptat o atitudine intransigent, ntruct ei dezechilibreaz mecanismul de funcionare a economiei naionale, de regul prin sustragerea unor venituri care ar trebui utilizate n interesul general al comunitii umane.

17

2.3.1.Indicele de concentrare a pietei pe ferma si pe DAS-uri

Structura concurentiala este data de gradul de concentrare a pietei, respective de numarul intreprinderilor existente pe o anumita piata pentru un anumit produs. Practic, structura concurentiala indica gradul de dispersie a pietei ( piata concentrate inseamna un numar mic de intreprinderi ce detin peste 90 % din piata ; piata dispersata inseamna o infinitate de intreprinderi care au cote mici de piata). Gradul de concentrare al pietei se apreciaza prin urmatorii indicatori: - Indicele de concentrare partiala a pietei - Indicele HH - Indicele HT Indicele de concentrare partiala a pietei (Icp)indica cota de piata medie detinuta de primele 4, 8, 12 intreprinderi. Cu alte cuvinte indicele de concentrare partial este: = ; unde: n = 4,8,12 i = rangul ntreprinderii ; Pi = partea de pia absolut.

Cu cat indicele se apropie de 1 cu atat piata se considera mai concentrate, cu cat tinde spre 0 piata este dispersata (pe pietele concentrate concurenta este puternica). Indicele HH exprima modul de concentrare a pietei prin media Indice de concentrare a pietei, adica a masurii in care un numar mic de intreprinderi reprezinta o mare parte a pietei. Indicele HH este utilizat ca un indicator posibil al puterii de piata sau al concurentei dintre intreprinderi. El masoara gradul de concentrare a pietei, prin insumarea patratelor cotelor de piata ale tuturor intreprinderilor din sector.

HH =

unde: n = totalitatea ntreprinderilor;


18

i = rangul ntreprinderii ; Pi = partea de pia absolut. Indicele HT exprima gradul de concentrare a pietei luand in considerare cota de piata a concurentului dominant,cu cat cota de piata a acestuia este aproape de 1 cu atat piata este mai concentrate.

HT=

unde: n = reprezint totalitatea ntreprinderilor de pe pia; i = rangul ntreprinderii; Pi =partea de pia a ntreprinderii de rang i.

19

Tabel Indice de concentrare


RANGUL NTREPRINDERII

Tabel nr.8

COTE= parte de pia absolut pe pia % Piaa grului (A) DAS1 Piaa rapitei (B) DAS2 Piaa porumbului (C) DAS3 Piaa soiei (D) DAS4 Piaa floarea soarelui (E) DAS5

1.SC COMCEREL SA 2. S.C Agrocereal S.R.L. 3. S.C.Agricom S.R.L 4. Societatea Agricol Agrana 5. S.C. AgroVas S.R.L. 6. S.C. Comspic S.R.L 7. S.C. Agricola Vaslui S.R.L.

40 30

35 25

25 22

12 21

10 15

20

15

12

19

17

10

17

22

7 5 5

15 10 10

10 10 11

25 6 5

Pe piaa Grului vom avea urmtorii indici de concentrare: a) unde: n = 4,8,12 i = rangul ntreprinderii ; Pi = partea de pia absolut. Considernd doar 7 firme concurente, vom avea n=4 = 0,4+0,3+0,2+0,1 =1 b) HH = ; unde: n = totalitatea ntreprinderilor; i = rangul ntreprinderii ; Pi = partea de pia absolut. = ;

20

= ) 0,16+0,09+0,04+0,01 0,16+0,09+0,04+0,01
= 0,3

) +(

c)

HT=

unde: n = reprezint totalitatea ntreprinderilor de pe pia; i = rangul ntreprinderii; Pi =partea de pia a ntreprinderii de rang i.

[(

) (

) (

) (

)]

= 0,5

Concluzii: Indicele Icp ia valoarea 1 ceea ce indic faptul c n cadrul pieei grului (A) SC COMCEREAL SA deine monopolul pe pia. Valorile indicelor = 0,3 i =0,5 exprim o repartiie inegal a pieei A ntre firmele concurente. Pentru piaa rapitei (B): a)
b)

= = = ( ) ( (

= 0,35+0,25+0,15+0,08 = 0,83

) )

) =

0,1225+0,0625+0,0255+0,0064+0,0049+0,0025+0,0025 = 0,223 c) =
( )

21

=
(

[(
)

=0,308

Concluzii: Valoarea I apropiat de 1 semnific un grad concentrat de ridicare a pieei, fapt c aceasta este dominat de ctreva firme (oligopol- pia dispersat ). Valoarea indicelui mai mare ca exprim o repartiie inegal a pieei ntre firmele concurente. Pentru piaa Porumbului (C) a) b) = ( ) =
(

= 0,25+0,22+0,12+0,06 = 0,65 ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

= 0,0625+0,0484+0,0144+0,0036+0,0225+0,01+0,01 = 0,171 c) =
( )

=
[( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )]

= =

= 0,149

= 0,149

22

Concluzii: Indicele Icp avnd valoare de 0,65 arat faptul c gradul de concentrare pe piaa C este mai sczut. Valorile indicilor apropiat de exprim o

repartiie aproximativ concurente.


Pentru piaa soiei (D) a) = b) = ( ) ( )

egalitar

pieei

ntre

firmele

= 0,12+0,21+0,19+0,17 = 0,69 ( ) ( ) ( ) ( )

( ) = 0,0144+0,0441+0,0361+0,0289+0,01+0,01+0,0121 = 0,1556 c) =
( )

I
[( ) ( ) ( ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) )]

= =

= = 0,136

Pentru piata de floarea soarelui (E)

a) IcpE=
b)
2 2

= 0,10+0,15+0,17+0,22 = 0,64

IHHE =(0,10) +(0,15) +(0,17) +(0,22) +(0,25) +(0,06) +(0,05)

IHHE = +0,01+0,0225+0,0289++0,0484+0,0625+0,0036+0,0121 IHHE = 0,1837 23

2.3.2.Pozitia concurentiala Evaluarea poziiei concureniale a firmei se face n funcie de un sistem de factori cheie de succes, care au semnificaia de factori ce difereniaz ntreprinderi care acioneaz n sectorul alimentar. Metodologic, evaluarea poziiei concureniale a unei firme se face cu ajutorul grilelor de evaluare. Pentru elaborarea acestor grile este necesar parcurgerea urmtoarelor etape: identificarea factorilor cheie ai succesului; ierarhizarea acestora pe baza unor coeficieni de importan; notarea acestor criterii pentru cazul analizat; evaluarea poziiei concureniale a ntreprinderii pe baza unei note medii ponderate Pentru identificarea factorilor cheie ai succesului se recomand 5 criterii: 1. poziia de pia, exprimat prin partea de pia absolut sau relativ i prin dinamica acesteia. Partea de piaa relativ a firmei SC Comcereal SA Vaslui n raport cu firma SC Agrocereal SA Vaslui este de 2.07%. 2. poziia ntreprinderii in producerea de cereale. Specialitii de la SC Comcereal SA Vaslui sunt la curent i utilizeaz cele mai moderne tehnologii n producerea de cereal si ale aprovizionrii, stocri, vnzri etc. minimiznd considerabil aceste costuri. 3. imaginea ntreprinderii i implantarea comercial. Activitatea de marketing la SC Comcereal SA Vaslui a fost puternic dezvoltat. A existat o companie promoional intensiv i continu, unul dintre obiectivele principale ale societii fiind introducerea formarea unei imagini a societatii 4. rentabilitatea i fora financiar. Rentabilitatea prezent este influenat de aciuni intreprinse n diverse perioade trecute de timp, deci reprezint o recompens pentru avantajele concureniale obinute n trecut. Analiza bilanului de venituri i cheltuieli scoate n eviden faptul c veniturile din vnzri au fost realizate n proporie de 93,1% faa de program. Opinia conform crei maximizarea satisfaciei clientului va conduce la maximizarea rentabilitii i a cotei de pia

24

Metoda scorurilor
Factori cheie succesului Coeficient ai de pondere SC

Tabel nr.5
Intreprindere SC Nota medie ponderat SC COMCERE SC AGROCER SA

COMCERE AGROCER AL Vaslui SA EAL Vaslui

SA AL Vaslui

SA EAL Vaslui

1. Partea de pia relativ 2.Costul produciedistribuie 3.Calitatea distribuiei 4. Potenialul de cercetare - dezvoltare 5.Activitate a de 0,15 2 2 0,30 0,30 0,10 4 3 0,40 0,30 0,15 14 3 0,60 0,45 0,20 4 3 0,8 0,6 0,25 3 2 0,75 0,5

marketing 6.Aria geografica 7.Imaginea firmei Nota medie 0,05 3 2 0,15 0,10

0,10

0,10 3,15

0,10 2,35

Tab. nr. 5.9 Grila de evaluare a poziiei concureniale a firmei SC COMCEREAL SA

SC Agrocereal SA este principalul concurent al SC COMCEREAL Vaslui din regiune Din tabel se remarc poziia concurenial favorabil a firmei SC COMCEREAL SA care e mai bine plasat dect SC AGROCEREAL SA
25

Vaslui, avnd un avantaj concurenial reprezentat de abatere notei medii de la 2,35 la 3,15. Avantajul concurenial al firmei este asigurat de performanele superioare ale acesteia din domeniul cercetrii dezvoltrii, costului produciei,calitatea distribuiei si campaniei promotionale . Principalii concurenti: Produsele realizate de SC COMCEREAL SA sunt destinate la rndul lor unor altor societati prelucratoare. Graul produs aici este destinat prelucrarii in panificatie. Rapita este material prima pentru fabrica de biodiesel Soia si porumbul se folosesc ,ca furaje pentru efectivul de animale. Floarea soarelui este utilizata pentru fabrica de ulei ULEROM.
1. S.C Agrocereal S.R.L. 2. S.C.Agricom S.R.L 3. Societatea Agricol Agrana 4. S.C. Agro-Vas S.R.L. 5. S.C. Comspic S.R.L 6. S.C. Agricola Vaslui S.R.L.

26

2.3.3.Avantajul concurential Tehnologia influeneaz avantajul concurenial dac deine un rol semnificativ n determinarea poziiei relative de cost sau a diferenierii. Deoarece tehnologia este nglobat n fiecare activitate valoric i este implicat n realizarea legturilor dintre activiti, poate avea un efect considerabil att asupra costului ct i a diferenierii. Tehnologia va avea efect asupra costului sau asupra diferenierii dac influeneaz factorii determinani de cost sau de difereniere (unicitate) ai activitilor valorice. Tehnologia care poate fi utilizat ntr-o activitate valoric este adesea rezultatul altor factori de cost sau difereniere, cum ar fi scara, coordonarea n timp sau relaiile de interdependen. Cu toate acestea, tehnologia utilizat ntr-o activitate valoric este frecvent prin ea nsi un factor ce determin avantaj concurenial, atunci cnd reflect o decizie de alegere politic luat independent de ali factori. O firm care poate descoperi o tehnologie mai bun pentru executarea unei activiti, comparativ cu concurenii ei, obine prin aceasta un ctig de avantaj concurenial. Pe lng faptul c influeneaz prin ea nsi costul sau diferenierea, tehnologia are efect asupra avantajului concurenial prin schimbarea sau influenarea celorlali factori de cost sau unicitate. Dezvoltarea tehnologic poate s majoreze sau s diminueze economiile de scar, s fac posibile relaiile de interdependen acolo unde acestea nu puteau fi create nainte, i s influeneze aproape fiecare dintre ceilali factori de cost sau de unicitate. Un progres tehnologic major nu trebuie neaprat s presupun descoperiri tiinifice revoluionare, nici mcar tehnologiei care nu erau larg disponibile anterior. Schimbri simple aduse modului n care o firm i execut activitile sau combin tehnologiile disponibile stau adesea la baza avantajului concurenial.

27

Matricea Boston Consulting Grup(BCG) nainte de a trece la realizarea matricei de tip BCG, este necesar s precizm modul de evaluare a indicilor. 1. indicele de cretere a pieei se msoar n principiu prin creterea pieei n volum sau n valoare de la un an la altul. Ace st indice se bazeaz pe teoria ciclului de via al produsului. Activitile n cretere sau n lansare sunt cele mai atrctive n sectoarele cu cretere puternic, jocuirle nu sunt nc fcute i semai poate penetra piee; n timp ce n activitile mature , tehnologiile sunt stabile, iar poziiile concureniale sunt fixate, fiind foarte greu de atacat. 2. Partea relativ de poa se msoar prin nivelul vnzrilor n raport cu concurentul cel mai bine plasat. Dup ce au fost definite cele dou axe prin combinarea lor se obin patru tipuri de activiti, aa cum se poate observa n figura de mai jos.

Tabel nr. 12 NR. FAMILIA CRT. DE PRODUSE INDICATORI Cifra de afaceri (RON)

GRU DAS1

Rapita DAS2

PORUMB DAS3

SOIA DAS4

Floarea soarelui DAS5

52815407

5317466

4045224

1760778

9235501

2 3 4

Rata de cretere a 18 sectorului (%) NFR (RON) 150000 CAm (RON) 26543200

5 45000 13453600

5 250000 1956600

10 200000 1500000

22 350000 3565000

Partea de pia 1.99 relativ (Pi)

0.39

0.20

1.17

2.59

Fora

DAS 5
28

DAS 1 Indice de cretere

DAS4

DAS2 DAS3

Slab Partea relativ de pia Slab

Forte

Principalele prescripii strategice n cazul SC COMCEREAL SA Vaslui 1. n categoria activitilor vedeta se ncadreaz DAS1 si DAS5 Vnzarea acestora aduc cele mai mari venituri, constituind peste 65% din cifra de afaceri. n aceste categorii sunt incluse produse de calitatea cea mai buna. Vnzrile se realizeaz n procent de 100% din producia realizat; comenzile pentru aceste produse sunt foarte mari, iar SC COMCEREAL SA nu le poate onora n totalitate. 2. Activitile vaca de muls sunt reprezentate de DAS 4, el are un ritm de cretere bun i o parte de pia buna. n urma investiiilor fcute n sectoarele de producie ,calitatea fiind si ea de neegalat, numrul clienilor interni ct i externi a crescut. 3. DAS 3 si DAS2 se ncadreaz n activitile pietre de moar, datorita concurentei acerbe de pe piata. Dei au preuri reduse, clienii sunt orientai mai mult spre seminte din import. SC COMCEREAL SA Vaslui nu are activitati

29

Cap III Analiza veniturilor


Venitul reprezint afluxul global de avantaje economice n cursul perioadei de gestiune rezultat n procesul activitii ordinare a ntreprinderii, sub forma de majorare a activelor sau micorare a datoriilor, care conduc la creterea capitalului propriu, cu excepia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor ntrprinderii. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obinute sau care urmeaz s fie obinute de ntreprinderile n conturile ei. n componena venitului nu se includ sumele ncasate n numele terelor persoane, de exemplu, cum snt taxa pe valoarea adugat, accizele, ncasrile globale obinute de ntreprindere din nsrcinarea organizaiilor tere, din vnzarea produselor sau mrfurilor acestora, deoarece acestea sume nu constituie un avantaj economic al ntreprinderii i nu influieneiz capital propriu al acesteia. n funcie de sursele de intrare, veniturile se subdivizeaz n dou grupe: 1. Venituri din activitatea operaional. 2. Venituri din activitatea neoperaional. Veniturile din activitatea operaional cuprind sumele rezultate din activitatea de baz a ntreprinderii. Acestea cuprind: veniturile din vnzri (ncasrile din vnzarea produselor, mrfurilor, prestarea serviciilor, operaiile de barter,contractele de construcie); alte venituri operaionale (sumele primite sau de primit din ieirea(vnzarea sau schimbul) activelor curente, cu excepia produselor finite i mrfurilor, arenda curent, precum i sub forma de amenzi, penaliti, despgubiri, recuperri de daune materiale rezultate de modificri ale metodelor de evaluare a activelor curente). Din veniturile din activitatea neoperainal fac parte sumele primite sau de primit din alte feluri de activiti ale ntreprinderii. Acesta cuprind: veniturile din activitatea de investiii, n a cror componena intr sumele rezultate din ieirea i reevaluarea activelor pe termen lung ale ntreprinderii ( sumele ncasate din vnzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobnzile, sumele diferenelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieite, veniturile din operaiunile cu pri legate); veniturile din activitatea financiar, care cuprinde sumele rezultata din transmiterea n folosin altor persoane juridice i fizice, pe un termen mai mare de un an, a actelor nematereale i
30

matereale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub forma de diferie de curs valutar, subvenii de stat, prime, premii i sume sponsorizate, sume conform contractelor de neincludere n concuren etc.; venituri excepianale la care se refer sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurri, persoanele juridice i fizice sub form de recuperare a pierderilor din calamiti, perturbri politice i alte evenimente excepionale.

3.1.Venituri din exploatare Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vanzarea produselor, lucrarilor executate sau serviciilor prestate, venituri din productia stocata, venituri din productia imobilizata, venituri din subventii de exploatare, alte venituri din exploatare.Aceste venituri se inregistreaza in urma predarii bunurilor catre comparator al livrarii lor pe baza de factura sau in alte conditii stabilite in contract care atesta transferal de proprietate a bunurilor respective asupra clientilor 3.2.Venituri financiare Veniturile financiare cuprind:venituri din participatii,venituri din alte imobilizari,venituri din creante imobilizate,venituri din titluri de plasament,venituri din diferente de curs valutar,venituri din dobanzi,veniturile din sconturile obisnuite si alte venituri financiare. 3.3.Venituri exceptionale Venituri care nu pot fi previzionate si nici planificate (vanzarea unor active inca neamortizate, despagubiri primite in urma unor evenimente asigurate etc.).Alte venituri exceptionale(donatii,salarii neridicate prescrise si alte venituri)

31

3.4.Venituri totale Venitul total reprezinta suma tuturor veniturilor: Comparativ cu anul financiar 2005, pentru anul 2006 cifra de afaceri rezulta din urmatoarele activitati ale SC Comcereal SA Vaslui:
lei 31.12.2005 1.Venituri din exploatare 2. Venituri financiare 3. Venituri extraordinare 4. Venituri totale 122970012 1880237 0 124850249 31.12.2006 109590859 4939639 0 114530498

Veniturile din exploatare au fost obtinute din realizarea principalelor activitati ale societatii, respectiv: Productia agricola si comercializare acesteia : Productia agricola s-a realizat pe terenurile arendate de la persoanele fizice si este sintetizata astfel:
Produsul Suprafata cultivata - haProductia medie - kg/ha griu rapita fl. soarelui porumb soia orzoaica altele TOTAL 11834 3275 2696 2365 3255 315 117 23857 4008 1736 2118 3754 1303 3402 Productia totala - kg 47427244 5683800 5710830 8877350 4242250 1071600 554720

Veniturile financiare provin din diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta, din dobanzi bancare si din sconturile obtinute de la furnizorii permanenti.

32

Cifra de afaceri SC COMCERIAL SA Vaslui.


2005 Cantitate (to) 1.Vanzari produse agricole - griu - orz - soia - rapita - floarea soarelui - porumb - secara - ovaz - alte produse TOTAL vanzari 2. Vinzari produse de panificatie 3. Vanzari lapte 4. Prestari servicii 5. Vanzari seminte, motorina, srot si ulei de rapita, floarea soarelui, soia, gozuri etc. 6. Venituri din chirii 7. venituri din subventii aferente cifrei de afaceri TOTAL cifra de afaceri 119861 2174 5490 14334 15725 5314 33 Valoare PU (lei/to) 460.78 265.60 675.13 566.74 709.09 278.88 331.52 2006 Cantitate (to) 127858 1570 3151 7996 15450 11166 51 102 Valoare PU (lei/to) 413.08 264.02 558.80 665.02 597.77 362.28 321.63 614.63 Diferenta 2006 comp. cu 2005

55229083 577405 3706446 8123595 11150440 1481991 10940 46440 80326340 2622199 7634845 17111278

52815407 414519 1760778 5317466 9235501 4045224 16403 62692 73667990 2549751 24439 7783166 6123364

-2413676 -162886 -1945668 -2806129 -1914939 2563233 5463 62692 -46440 -6658350 -72448 24439 148321 -10987914

902100 7441574 116038336

137647 4454916 94741273

-764453 -2986658 -21297063

Pagina 33 din 51

Scaderea cifrei de afaceri fata de 31.12.2005 de la 116038336 lei la 94741273 lei, in valoare de 21297063 lei se datoreaza in principal urmatoarelor cauze: - nerealizarea productiei estimate la culturile agricole de primavara datorita secetei din vara anului 2006, concomitent cu scaderea preturilor de valorificare la produsele agricole, au dus la o scadere a cifrei de afaceri cu 6658350 lei. Comparativ cu anul 2005, in anul 2006 preturile la produsele agricole pe piata internationala au scazut cu 10% la griu, 17% la soia, 15% la floarea soarelui. Productiile medii la hectar au fost influentate de seceta astfel: ANUL PRODUCTI A kg/ha rapita porumb soia 2005 2006

2727 3969 1683

2200 3786 1300

- vanzarile de marfuri, altele decat produsele agricole, au inregistrat o scadere de la 17111278 lei in 2005 la 6123364 lei in 2006 adica de 10987914 lei. In anul 2005 ponderea exporturilor in total vanzari marfuri, altele decat produsele agricole, reprezentau 68,80 % din totalul vanzarilor de marfa si 15% din valoarea cifrei de afaceri, in timp ce in anul 2006 acestea nu au mai avut loc. - Veniturile din chirii obtinute ca urmare a utilizarii de catre firmele din cadrul grupului a spatiilor de depozitare apartinind SC Comcereal au scazut cu 764453 lei, datorita diminuarii productiei agricole ca urmare a secetei din vara anului 2006. - valoarea subventiilor aferente cifrei de afaceri la data de 31.12.2005 era de 7441574 lei, in timp ce la 31.12.2006 era de 4454916 lei, adica o scadere cu 2986658 lei.

Pagina 34 din 51

Cap IV Analiza cheltuielilor


Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru : consumurile de materii prime si materiale, pentru lucrarile executate si serviciile prestate, pentru plata personalului si a altor obligatii contractuale sau legale, pentru depriecerea activelor, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute. Analiza costurilor : Tipologia costurilor: Analiza costurilor reprezinta o tehnica de evaluare a performantelor intreprinderii care ajuta la reflectarea modalitatilor de utilizare a potentialului material si uman al intreprinderii si la identificarea rezervelor de reducere a costurilor existente in intreprindere. A cheltui reprezinta actiunea de repartizare a resurselor banesti pe diverse canale sau activitati. Costul reprezinta efortul intreprinderii concretizat in consumul de materii prime, materiale, combustibil, energie, masini, utilaje, instalatii, salarii, dobanzi, penalizari, chirii, impozite si taxe, ajutor de somaj, CAS, cheltuieli pentru prevenirea si inlaturarea poluarii. Costul reprezinta o parte a pretului de vanzare pe care agentul economic o recupereaza odata cu vanzarea marfurilor. Sursele de informatii in materie de costuri: -bugetul de venituri si cheltuieli; -contul de profit si pierdere; -darile de seama statistice cu privire la cheltuielile si la rezultatele intreprinderii, bilantul contabil si anexele acestuia. Criterii de clasificare a costurilor (cheltuielilor): Dimensiunile consumului de resurse: -costuri totale care desemneaza ansamblul cheltuielilor efectuate de intreprindere in vederea realizarii obiectului ei de activitate; -costuri unitare (medii) acestea se concretizeaza in cheltuiala medie realizata de intreprindere pentru crearea unei unitati de produs; -costuri marginale concretizate in marimea suplimentului de cheltuiala necesara pentru cresterea cantitatii fizice de produse obtinute cu o unitate. Tendinta acestora: -costuri pe termen scurt costurile inregistrate de intreprindere pe parcursul unei perioade de gestiune, respectiv 1 an;

Pagina 35 din 51

-costuri de termen lung corespund gestiunii strategice a intreprinderii si se refera la modificarile ce pot sa apara in intreprindere ca urmare a introducerii progresului tehnic. Comportamentul costurilor fata de CA : -costuri fixe costurile care raman invariabile la modificarea productiei, sunt urmarea deciziei de investitii in cadrul intreprinderii;in aceasta categorie cuprindem: costurile cu amortizarea, cele cu cercetareadezvoltarea,cele cu administratia firmei. -cheltuieli variabile: cheltuieli al caror volum creste relativ proportional cu volumul total al productiei; ele reprezinta urmarea deciziei de exploatare a intreprinderii si in cadrul acesteia se include consumul de materii prime, materiale, prestatiile catre terti, salariile. Aceasta clasificare a cheltuielilor este importanta pentru intreprindere din punct de vedere al strategiei de dezvoltare a acesteia si din punctul de vedere al calculului riscului de exploatare. Clasificarea pe produse realizate: -cheltuieli directe: se efectueaza direct in legatura cu realizarea unui produs; -cheltuieli indirecte: privesc administrarea firmei sau altfel spus totalitatea produselor create de intreprindere la un moment dat. Acest criteriu de clasificare este important intrucat ofera posibilitatea stabilirii costului unitar efectiv; pe aceasta clasificare se structureaza contabilitatea de gestiune a intreprinderii. Gradul de control al intreprinderii asupra cheltuielilor: -cheltuieli controlabile nivelul lor e stabilit prin program de intreprindere de exemplu: cheltuieli cu salarii,materii prime. -cheltuieli necontrolabile nu tin direct de activitatea intreprinderii; ele sunt impuse de legislatia fiscala si sociala a statului. Continutul acestora: -cheltuieli materiale; -cheltuieli cu munca vie; Dupa relatia costuri-efecte: -cheltuieli determinate se reflecta asupra indicatorilor de rezultate ai intreprinderii; -cheltuieli discretionare cele care nu pot fi prevazute cu exactitate atat sub aspectul volumului cat si asupra efectului acestora asupra activitatii intreprinderii; de exemplu: cheltuielile cu publicitatea. Criteriul contabil sau natura cheltuielilor: -cheltuieli curente: -cheltuieli de exploatare (cheltuieli necesare realizarii procesului de productie);
Pagina 36 din 51

-cheltuieli financiare (cheltuieli legate de participatii); -cheltuieli exceptionale. De exemplu: cheltuieli cu impozite si taxe, cheltuieli cu salariile personalului. -cheltuieli financiare: pierderi din creante legate de participatii, pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferente de curs valutar, dobanzi curente; -cheltuieli exceptionale determinate de operatiuni de gestiune; -determinate de operatiuni de capital. Analiza in dinamica si in structura a costurilor: Se realizeaza cu o serie de indicatori: -modificarea absoluta: se considera nefavorabila cresterea celor 2 indicatori cu exceptia cazului in care cresterea cheltuielilor are ca efect cresterea rezultatului. Ch = Ch1 Ch0 -modificarea relativa : Ch% =Ch1- Ch0 *100 Ch0 Se considera nefavorabila cresterea celor 2 indicatori ce exceptia cazului in care cresterea cheltuielilor are ca efect cresterea rezultatului intr-o proportie mai mare. -nivelul cheltuielilor se calculeaza la 1000 lei desfaceri si in toate cazurile in care inregistreaza o scadere se considera o situatie foarte buna pentru intreprindere: Nch = Ch * 1000 se exprima in promile CA -cuantumul variatiei nivelului relativ al cheltuielilor: Q = Nch1 Nch0 unde Nch1 reprezinta nivelul relativ al cheltuielilor la 1000 lei desfaceri efectiv realizat pentru perioada curenta sau programat pentru perioada curenta. -economia sau depasirea de cheltuiala: E =CA* Q *1/1000 Analiza structurala a cheltuielilor are la baza descompunerea acestora dupa diferite criterii si in principal dupa criteriul contabil. Analiza structurala a cheltuielilor e importanta pentru intreprindere intrucat ofera posibilitatea ca intreprinderea sa actioneze asupra acelei categorii de cheltuieli ce detine ponderea nejustificata. Antreprinderile se diferentiaza in ceea ce priveste structura cheltuielilor si ponderea
Pagina 37 din 51

diferitelor categorii de cheltuieli in total. Ex: Structura industriala : Antreprindere comerciala: -cheltuieli materiale 60% -costul marfurilor 70% -cheltuieli salariale 20% -cheltuieli de distributie 15% -cheltuieli generale 5% -cheltuieli financiare 5% -cheltuieli de distributie 5% -cheltuieli generale 5% -cheltuieli de cercetare-dezvoltare 10% -cheltuieli cu cercetaredezvoltare 5% Antreprindere de prestari servicii: -cheltuieli materiale 5% -cheltuieli salariale 80% -cheltuieli generale 5% -cheltuieli de distributie 5% -cheltuieli de cercetare-dezvoltare 5% Din punct de vedere al analizei structurale pentru determinarea categoriilor de cheltuieli care sunt dominante volumul total al cheltuielilor se poate structura dupa criteriul contabil. Analiza factoriala a cheltuielilor variabile, fixe si totale Analiza cheltuielilor variabile se urmareste studierea indicatorului care se modifica in timp-volumul acestora; cheltuiala variabila unitara ramanand relativ constanta. Pentru a analiza din punct de vedere factorial volumul se utilizeaza urmatorul model de analiza: Chv =CA *Nchv *1/1000 =CA * gincVi *1/1000 100 Chv CA Nchv gi ncVi nivelul cheltuielilor variabile pe sector sau pe produs

4.1.Cheltuieli din exploatare Cheltuielile aferente operatiunilor legate de activitatea principala sau de exploatare, care se identific cu obiectul de activitate al unei ntreprinderi, operatiuni considerate curente sau obisnuite. In aceasta categorie putem avea: 1. cheltuielile privind stocurile; 2. cheltuieli cu servicii executate de terti; 3. cheltuieli cu personalul; 4. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate; 5.cheltuieli cu materii prime,auxiliare si alte consumabile;6. Alte cheltuieli de exploatare

Pagina 38 din 51

In cadrul acestei categorii de cheltuieli s-au efectuat urmatoarele cheltuieli pe care le mentionam in continuare: Cheltuieli privind stocurile: Cheltuieli cu materiile prime, in valoare de 992.682 lei. Cheltuieli cu materiale consumabile, adica toate acele cheltuieli care se pliaza si ajuta la realizarea procesului de productie, in valoare de 22.848.652 lei. Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar in valoare de 12.422 lei. Cheltuielile privind energia si apa, in valoare de 1.004.311 lei. Cheltuielile privind animalele si pasarile in valoare de 380.052 lei Cheltuielile privind marfurile in valoare de 50.615.456 lei Cheltuielile privind ambalajele in valoare de 6.022 lei Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti: Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile, in valoare de 925.095 lei. Cheltuieli cu redevente, chirii, locatii in valoare de 3.413.227 lei. Cheltuieli cu prime de asigurare, in valoare de 895.320 lei. Cheltuielile cu colaboratorii, in valoare de 11.124 lei. Cheltuieli privind comisioane si onorarii,reprezentand servicii platite pentru diverse prestatii, in valoare de 767.087 lei. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, in valoare de 182.432 lei. Cheltuieli cu transp. de bunuri si personae, in valoare de 2.975.405 lei. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari, in valoare de 497.642 lei. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, Romtelecom, Mobifon, Posta, in valoare de 167.259 lei. Cheltuieli cu serviciile bancare, reprezentand comisioane in valoare de 1.055.147 lei. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti, in valoare de 6.153.637 lei. Alte cheltuieli: Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, in valoare de 584.379 lei. Cheltuieli cu salariile personalului, in valoare de 5.151.386 lei. Cheltuierli cu tichetele de masa in valoare de 91.189 lei Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala, in valoare de 1.618.777 lei.

Pagina 39 din 51

Alte cheltuieli de exploatare incluse la cheltuielile generale de administratie: Despagubiri, amenzi si penalitati, pentru intarzieri la plata, in valoare de 338.012 lei. Donatii si subventii acordate in valoare de 322.858 lei Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital, in valoare de 2.614.185 lei Cheltuieli privind amortizarile si provizioanele, in valoare de 3.170.013 lei. 4.2.Cheltuieli financiare Cheltuielile financiare cuprind pierderi din creante legate de participatii,pierderi din vanzarea titlurilor de plasament,diferente nefavorabile de curs valutar din operatiuni curente,dobanzi curente aferente imprumuturilor primate,sconturile acordate clientilor,alte cheltuieli financiare(pierderi din creante de natura financiara) Cheltuielile financiare efectuate in cursul anului 2006 au fost in valoare de 6.559.892 lei si sunt compuse din urmatoarele cheltuieli: Cheltuieli privind dobanzile, in valoare de 6.119.157 lei Alte cheltuieli financiare, in valoare de 440.735 lei. Dobanzile si cheltuielile cu diferente de curs legate de imprumuturi sunt inregistrate in contul de profit si pierdere al perioadei in care apar.

4.3.Cheltuieli exceptionale Cheltuielile exceptionale reprezinta acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera la: operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, penalitati platite, lipsuri la inventar, donatii si subventii acordate, pierderi din debitori diversi), operatii de capital ( valoarea contabila a imobilizarilor cedate) si alte cheltuieli exceptionale. Pe parcursul anului 2006 societatea nu s-a inregistrat cu cheltuieli extraordinare.

Pagina 40 din 51

4.4.Cheltuieli totale Cheltuielile totale sunt compuse din suma tuturor cheltuielilor effectuate de societate

LEI Denumire cheltuieli I Cheltuieli totale de exploatare Valoare 106.769. 342 23.841.3 34 2. Alte cheltuieli materiale 3. Alte cheltuieli din afara ( cu energie si apa) 5 4. Cheltuieli privind marfurile 56 5. Cheltuieli cu personalul 2 6. Cheltuieli privind amortizarea 3 5. Alte cheltuieli de exploatare 10 II Total cheltuieli financiare 0 6.Cheltuieli financiare 2 III Cheltuieli totale exceptionale Total 0 113.329.234 6.559.89 6.559.89 20.902.8 3.170.01 6.861.35 50.615.4 373.652 1.004.72

1. Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile

Pagina 41 din 51

Cap V Analiza indicatorilor de rentabilitate


Analiza profitului poate oferi informatii cu privire la rentabilitatea absoluta a intreprinderii. Atit pentru diagnosticul intern cit si pentru utilizatorii externi ai informatiei privind intreprinderea, cunoasterea capacitatii de a produce profit absolut nu este suficient de reprezentativa. Drept urmare, se impune compararea masei profitului cu alte marimi, in special cu marimile care exprima efortul depus pentru obtinerea masei profitului, degajindu-se astfel rate ale rentabilitatii care, din punct de vedere al analizei, au o mai mare capacitate informationala. Exprimarea rentabilitatii relative se realizeaza printr-un sistem de rate ce exprima capacitatea intreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de care dispune, remunerarea capitalurilor investite. Acest sistem de rate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute de intreprindere si eforturile depuse pentru obtinerea lor. Importanta cunoasterii ratelor de rentabilitate deriva din: Favorizeaza orientarea structurii productiei pe produse, ramuri si subramuri, in sensul gasirii celor care ofera cel mai mare avantaj. Fluxurile economice se redirectioneaza permanent, imprimind activitatilor economice o dezvoltare inegala; Stimuleaza gestiunea prin utilizarea rationala a resurselor; Contribuie la intarirea interesului intreprinzatorului pentru diferentierea produselor avind in centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate; Favorizeaza segmentarea pietei si diferentierea strategiilor comerciale. In analiza economico-financiara a rezultatelor intreprinderii, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparatii intre grupuri de intreprinderi, comparatii temporale pentru aceeasi interprindere, comparatii in raport cu standardele elaborate. Rata rentabilitatii economice Eficienta capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare implicate in activitatea intreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilitatii economice. In literatura de specialitate, rata rentabilitatii economice este calculata dupa urmatoarele modele:
Re Rc *100 At sau Re RBE Re xpl *100 Re *100 At At sau

Pagina 42 din 51

Re

Re xpl RBE * 100 Re *100 A exp l Kinvestit sau sau

Re

Re xpl *100 Kinvestit

unde: Re = rata rentabilitatii economice; RBE = rezultat brut din exploatare Rexpl = rezultatul exploatarii; At = active totale Aexpl = active de exploatare; Kinvestit = capital investit; Rc rezultat curent In formula de calcul a ratei rentabilitatii economice, folosirea la numarator a rezultatului exploatarii sau a rezultatului brut din exploatare este dictata de interesele in luarea in considerare sau nu a politicii de amortizare sau aprovizionare a intreprinderii. In componenta capitalului investit sunt incluse valoarea bruta a activelor fixe, nevoia de fond de rulment si disponibilitatile intreprinderii. De altfel, problema utilizarii activelor totale sau a capitalului investit in determinarea ratei rentabilitatii economice este destul de controversata in literatura de specialitate. Indiferent de modalitatea de calcul utilizata, rata de rentabilitate economica este independenta de mecanismul de finantare, de impactul activitatii extraordinare cit si de politica fiscala. Rentabilitatea economica surprinde eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate pentru desfasurarea activitatii unei intreprinderi. Capitalurile angajate de o intreprindere in cursul unui exercitiu financiar sunt reprezentate de capitalurile proprii si capitalurile imprumutate. Remunerarea capitalurilor sub forma dividendelor sau a dobanzilor se realizeaza dupa ce sunt acoperite investitiile strategice (active fixe), investitiile de exploatare (nevoia de fond de rulment) si investitiile de echilibru (pentru asigurarea disponibilitatilor banesti). Rentabilitatea economica a capitalurilor investite nu tine seama de modalitatea de procurare a capitalurilor. Rata rentabilitatii economice exprima pe de o parte gradul de remunerare a capitalurilor angajate in activitatea intreprinderii, iar pe de alta parte, modalitatea de remunerare a riscurilor asumate de actionari sau asociati pentru capitalul investit in intreprindere. Dimensiunea ratei rentabilitatii economice joaca un rol hotaritor in stabilirea modalitatii de finantare pe termen lung si scurt. Tot capitalul avansat in activitatea intreprinderii trebuie remunerat dar, spre deosebire de capitalul propriu (remunerat in masura obtinerii de profit), capitalul imprumutat trebuie remunerat indiferent de rezultatele intreprinderii. O intreprindere ce beneficiaza de capital imprumutat (in special de credite bancare), va suporta cheltuieli financiare ridicate care ii vor diminua posibilitatile de

Pagina 43 din 51

autofinantare. Pentru a asigura acoperirea nevoilor de finantare, va fi nevoita sa recurga la obtinerea de noi credite. In aceste conditii se impune criteriul rentabilitatii: daca rata rentabilitatii economice este superioara ratei dobinzii, este posibil si de dorit sa se apeleze la credite. In fapt, prin compararea ratei rentabilitatii economice cu costul capitalului imprumutat (rata dobinzii), ia nastere efectul de indatorare. Rata rentabilitatii economice trebuie apreciata in functie de rata inflatiei. O rata a rentabilitatii economice superioara ratei inflatiei va putea asigura conservarea substantei economice a intreprinderii si chiar reinoirea si cresterea activelor sale economice, intr-o perioada cit mai scurta. In realitate, rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile investite, cel putin la nivelul ratei medii a dobinzii, plus riscul economic si financiar pe care si l-au asumat cei care au plasat capitalul in interprindere. Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pentru a fi posibila o remunerare a capitalurilor investite la un nivel minim al ratei de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al unui nivel de risc economic si financiar asumat de cei care au pus capitaluri la dispozitia societatii, permitand in acelasi timp reinnoirea si cresterea activelor in cadrul societatii comerciale. In literatura de specialitate regasim adeseori afirmatia ca o intreprindere, pentru a asigura reinnoirea activelor sale intr-o perioada cit mai scurta paralel cu o remunerare corespunzatoare a investitorilor, trebuie sa inregistreze o rata a rentabilitatii economice (calculate in functie de rezultatul brut din exploatare si activele totale) valoarea de 25 % (intr-o economie de piata cu functiune normala). Dimensiunea ratei rentabilitatii economice este folosita frecvent in analize externe, deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu intre intreprinderi apartinand aceluiasi sector, indiferent de marimea lor sau forma de proprietate, masurand aptitudinea capitalului economic de a asigura reinnoirea si remunerarea sa ca factor de productie, reinnoire care ar trebui sa se realizeze intr-un orizont de timp mediu (de exemplu 4 ani).

Pagina 44 din 51

Situatiile financiare incheiate pentru exercitiul financiar 2006 se intocmesc fara ajustarea la inflatie IAS 29. Soldurile din bilantul contabil prezentat mai jos la data de 31.12.2006 sunt prezentate neactualizate la inflatie.
BILANT CONTABIL LEI 31-Dec-2005 2006 A.Active imobilizate I.Imobilizari necorporale II.Imobilizari corporale III.Imobilizari financiare Active imobilizate Total B. Active circulante I.Stocuri II. Creante III Investitii financiare pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci Active circulante Total C. Cheltuieli in avans D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an E. Active circulante nete respectiv datorii curente nete F. Total active minus datorii curente G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an H.Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I.Venituri in avans, subventii din investitii J. Capital si Rezerve I. Capital II. Prime de capital III.Rezerve din reevaluare IV Rezerve V. Profitul reportat (ct.117) VI. Profitul exercitiului financiar Repartizarea profitului CAPITALURI PROPRII-total TOTAL CAPITALURI 67.690 59.080.934 29.022.590 3.381.097 25.800.000 4.258.344 390.239 390.239 30.058.344 30.058.344 21.701.239 95.428.093 62.886.093 25.800.000 1.523.274 4.317.830 900.896 960.382 960.382 32.542.000 32.542.000 18.831 56.212.710 6.162.800 62.394.341 43.182.309 17.658.742 537.676 61.378.727 1.329.368 62.640.405 19.645 67.485.609 6.221.600 73.726.854 54.747.664 18.073.825 967.808 73.789.297 52.088.058 31-Dec-

Pagina 45 din 51

5.1.Rezultatul din exploatare Rezultatul exploatarii se determin ca diferen ntre veniturile din exploatare i cheltuielile de exploatare, la nivelul unui an calendaristic. n categoria veniturilor din exploatare i cheltuielilor de exploatare se includ toate acele elemente de venituri i cheltuieli astfel cum sunt stabilite pe baza Standardelor Internaionale de Contabilitate. RE=VE-ChE=109.590.859-106.769.342=2.821.517 RON 5.2.Rezultatul financiar Diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare intr-un exercitiu. Impreuna cu rezultatul din exploatare formeaza rezultatul curent al exercitiului. RF=VF-ChF=4.939.639-6.559.892= -1.620.253 RON

5.3.Rezultatul current Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar sau Total venituri din exploatare + Total venituri financiare Total cheltuieli din exploatare Total cheltuieli financiare. Alte informaii cuprinse n contul de profit i pierdere se refer la : venituri excepionale , grupate n venituri din operaiuni de gestiune, venituri din operaii de capital, venituri din anulri de provizioane pentru activitatea excepional, ct i cheltuieli excepionale constnd din cheltuieli din operaii de gestiune, cheltuieli din operaii de capital, cheltuieli cu amortizri excepionale i constituirea de provizioane pentru activitatea excepional. RC= Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar =2.821.517 -1.620.253 =1.201.264 RON

Pagina 46 din 51

5.4.Rezultatul exceptional Diferenta dintre veniturile exceptionale si cheltuielile exceptionale, ca urmare a unor operatii efectuate de unitatea patrimoniala, care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a acesteia. Ca sold intermediar de gestiune, se calculeaza in mod independent de celelalte solduri de gestiune, astfel: Venituri exceptionale (cont 77) + Venituri exceptionale din provizioane (cont 787) - Cheltuieli exceptionale (cont 67) - Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele (cont 687) = Rezultatul exceptional (+/) Marimea rezultatului exceptional constituie o informatie importanta, in special pentru investitorii potentiali care pot evalua incidenta evenimentelor exceptionale asupra intreprinderii. RExceptional=VExceptional-ChExceptionale=0(Nu exceptionale) avem cht.

5.5.Rezultatul brut al exercitiului RBE=Rezultatul curent +/- Rezultatul excepional =1.201.264 +0=1.201.264 RON 5.6.Rezultatul net al exercitiului Profit ramas de repartizat pentru dividende si repartizare. Partea din profitul neimpozabil obtinut de catre agentul economic si care revine intreprinzatorului (actionar sau asociat). Ca sold intermediar de gestiune, exprima rezultatul degajat de intreaga activitate a intreprinderii, in cursul unui exercitiu. Reprezinta variatia situatiei nete a intreprinderii intre deschiderea si inchiderea exercitiului ca urmare a activitatii economice. Se determina pe baza relatiei: Rezultatul curent (+/-) Rezultatul exceptional (+/) - Cheltuieli cu impozitul pe profit (cont 691) = Rezultatul net al exercitiului (+/-) Rezultatul net al exercitiului este rezultatul care urmeaza sa fie supus deciziei de repartizare de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, dupa caz. Impozit pe profit=16% din RBE =240.882RON RNE=RBE-Imp.pe Profit =1.201.264 -240.882 =960.382 RON
Pagina 47 din 51

5.7.Rata rezultatului brut al exercitiului Rrb=(RBE/ChT)*100 = (1.201.264 / 113.329.234)*100 =0.0105*100 =1.05% 5.8.Rata rezultatului net Rrn=(RNE/Cht)*100 =(960.382 / 113.329.234)*100 =0.0084*100 =0.84% 5.9.Rata rezultatului brut la 1 leu C.A. Rrb la 1 leu CA=RBE/CA = 1.201.264 / 94.741.273 = 0.0126 lei RON la 1 leu CA 5.10.Rata rezultatului current la 1 leu C.A. Rrc la 1 leu CA=RC/CA =960.382 / 94.741.273 = 0.0101 lei RON la 1 leu CA Rezultatele finale sunt foarte mici dupa cum se vede deoarece societatea a realizat investitii massive in modernizarea capacitatilor de productie(tractoare,combine,semanatori,pluguri) performante cu ajutorul carora compania va realize produse la un cost mic si deci competitive chiar sip e piata Europeana.

Pagina 48 din 51

Cap VI: Concluzii

SC COMCEREAL SA Vaslui a realizat in perioada 2003- 2006 investitii massive in tehnologizarea productiei si in imbunatatirea suprafetelor funciare pentru realizarea de productii mari la hectar si pentru a reduce costul pe tona de cereal produs. Astfel societatea devine competitive la nivel national si chiar si la nivel European odata cu sporirea productiei si marirea constanta a suprafetelor lucrate. Societatea are un grad de indatorare mare datorita investitiilor dar acestea se vor amortize in timp deoarece societatea aplica o strategie pe termen mediu si lung in care sa imbunatateasca calitatea produselor,costul dar si cantitatea la hectar obtinuta. A investit si in capacitatile de depozitare deoarece preturile in perioada recoltarii sunt foarte mici si nu renteaza vanzarea intregii productii iar silozurile de aprovizionare aduc un plus valoare productiei. Propuneri pentru eficientizarea activitii Pentru creterea eficienei activitii firmei, rolul echipei manageriale este hotrtor. Pentru aceasta firma are nevoie de personal calificat care s fac fa tuturor schimbrilor ce intervin pe pia i s acioneze n conformitate cu acestea. Obiectivele care trebuie urmrite sunt: Previzionarea situaiei financiare a firmei Analiza ratelor financiare cel puin o dat la 6 luni, odat cu ntocmirea unui bilan, reprezint punctul de plecare pentru planificarea aciunilor viitoare i compararea valorilor obinute de firm cu realizrile altor firme cu acelai obiect de activitate, pentru a ti care este poziia societii n raport cu firmele concurente. Principalele lucrri de previziune care trebuie ntocmite n cadrul firmei: bugeteleprin care se planific veniturile, cheltuielile i rezultatele; ele sunt un excelent instrument de planificare financiar pe termen scurt, permind permanent compararea indicatorilor planificai cu cei obinuti; planurile financiare, pe termen mediu i lung, care au caracter strategic, orienteaz activitatea firmei pe termen mai lung i fundamenteaz deciziile de finanare;

Pagina 49 din 51

studiile de fezabilitate i planurile de afacerilucrri complexe coninnd importante analize i previziuni financiare; fluxurile de numerar (cash-flow-urile) lucrri de planificare a ncasrilor i plilor efective, ntocmite pe perioade scurte (1- 6 luni). mbuntirea capacitii firmei de a-i onora obligaiile de plat n viitor Pentru mbuntirea lichiditii firmei trebuie s se urmreasc: creterea i diversificarea portofoliului de clieni; ncheierea de contracte ferme care s prevad data limit de plat a facturilor i penalitile ce se vor aplica n cazul neachitrii; scderea datoriilor ctre furnizori, de preferin prin operaiuni de compensare; prioritate la plata datoriilor ctre bugetul de stat pentru evitarea penalitilor; reducerea mprumuturilor bancare pentru evitarea cheltuielilor financiare (cu dobnzile).

Pagina 50 din 51

Bibliografie
1. Balte, N., Ciuhureanu, A. T., Contabilitate financiar, Sibiu, Editura Universitii Lucian Blaga din Sibiu, 2007. 2. Balte, N., Bazele contabilitii, Sibiu, Editura Universitii Lucian Blaga, 2004 . 3. Balte, N.,(coord.), Ciuhureanu, A. T., Stoica, S., Contabilitate financiar: demers teoretic i pragmatic din perspectiva integrrii n spaiul euroatlantic, Sibiu, Editura Universitii Lucian Blaga din Sibiu, 2001. 4. Belverd, E., Henry, R., Caldwell, J. C, Principles of accounting, traducere la Editura ARC, 2001. 5. Bunea, t., Contabilitate financiar I-Caiet de lucrri practice, Bucureti, Editura Universitar, 2005. 6. Creoiu, Gh., Bucur, I., Contabilitate-Fundamentele i noul cadru juridic, Bucureti, Editura All Beck, 2004. 7. Colectivul Ministerului Finanelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaionale de Contabilitate, partea I, Bucureti, Editura Economic, 2001. 8. Demetrescu, C.G., Contabilitatea este sau nu tiin, Bucureti, 1947. 9. Dobrot, N., Ciucur, D., Cosea, M., Enache, C., Gavril, I., Economie politic, Bucureti, Editura Economic, 1995. 10. **** Suport curs Stefan Gavril, Analiza Tehnico-Economico- Curs, 2008 11. **** Internet 12. www.insse.ro 13. www.racova.ro

Pagina 51 din 51

S-ar putea să vă placă și