Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea De tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i


Dezvoltare Rural
Specializarea : Agroturism

Proiect Politici Agricole Comunitare

Student : Borangic Alin


grupa 8314

Privire de ansamblu
Regim intern si extern
Legislatie
Impactul aderarii Romaniei la U.E asupra pietei
hameiului
Bibliografie

Privire de ansamblu

In prezent, in tara noastra exista doar 240 de hectare de hamei, ceea ce


inseamna doar 15% din necesarul intregii industrii locale a berii. Este
nevoie de rabdare si de o investitie initiala medie, insa dupa maturizare
plantelor, va curge "lapte si miere" pentru producator, in conditiile in care
profitul anual mediu la hectar ajunge si la 6.000 de euro.
Producatorii, cei cinci care mai cultiva hamei in Romania, sustin ca este
o cultura dificil de intretinut, insa ca merita tot efortul in conditiile in care
incepand cu al treilea an de la plantare iti poti recupera investitia initiala.
Avantajele plantatiei de hamei:
Perioada lunga de exploatare - Fiind vorba de o planta perena, cele mai
mari costuri sunt cele de la plantare si pana la maturizarea plantelor.
Practic, pentru urmatorii 20 de ani, producatorul nu mai de facut decat
lucrari de intretinere si eventuale investii in aparatura.
Piata de desfacere - In Romania teren pregatit pentru cultura de hamei
exista, si piata de desfacere exista. In prezent, doar cinci agricultori
cultiva hamei pe aproximativ 240 de hectare de teren, desi exista 600 de
hectare "pregatite" pentru o asemenea cultura.
Randament financiar - Un hectar de teren cultivat cu hamei are un
randament de 20 - 25 ori mai mare decat unul cultivat cu cereale.

Regim intern si extern


A. Date privind evoluia suprafeelor i a produciei n Romnia
Specificare UM

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Suprafaa

mii ha 440

501

456

215

232

241

Producie
medie

Kg/ha 850

513

537

1.079

621

473

Producie
total

mii to 374

257

245

219

136

114

Sursa: 2007 - 2012 date operative, MADR, AGR 2B


C. Forme de sprijin
- schema de plat unic pe suprafa (SAPS);
- plata naional direct complementar (CNDP);
- subvenia primelor de asigurare.
Legislaie naional
- Legea nr. 627/2002 privind producerea si comercializarea hameiului;
- Ordin nr. 172/2003 privind normele de bonitare si certificare a
hameiului;
- Ordin nr.623/2002 privind stabilirea zonelor de cultura a hameiului,
recunoscute pentru certificarea denumirii de origine;
- Ordin nr.74/2004 privind organismele de certificare si controlul
certificarii n vederea denumirii de origine a hameiului
Legislaia comunitar
- Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului, privind instituirea unei
organizari comune a pietelor agricole si privind
dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole;
- Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme
comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori n cadrul
politicii agricole comune i de instituire a anumitor sisteme de ajutor
pentru agricultori, demodificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005,
4

(CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 i de abrogare a Regulamentului


(CE) nr. 1782/2003
- Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei de stabilire a normelor
detaliate pentru comunicarea Comisiei de ctre statele membre a
informaiilor i documentelor cu privire la implementarea organizrii
comune a pieelor, la sistemul de pli directe, la promovarea produselor
agricole i la regimul aplicabil regiunilor ultraperiferice i insulelor mici
din Marea Egee
F. Situaia privind schimburile comerciale intra i extracomunitare cu
hamei n perioada 2007-2012
Anul

Cant_ IMP
(to)

Val_IMP
(mii euro)

Cant_EXP
(to)

Val_EXP
(mii euro )

2007

629,19

5.724,37

17,97

137,07

2008

1.257,28

12.261,71

21,65

142,27

2009

357,84

4.627,50

0,02

0,14

2010

280,32

3.644,83

25,42

41,71

2011

328,57

3.301,99

0,80

2,97

2012

233,47

2.707,12

0,29

5,77

Sursa: Autoritatea Naional a Vmilor i INS

Subventii mai mari pentru cultivatorii de hamei


Producatorii romani de hamei solicita Guvernului subventii de 1.300
de lei pe hectar, cu mult peste suma pe care o primesc acum
de 100 de lei pe hectar, reglementarea situatiei juridice a
infrastructurii pentru aceasta cultura de pe terenurile
retrocedate si reluarea cercetarii in acest domeniu .
Problema subventiei si a dificultatilor intampinate de cei patru
producatori romani de hamei a fost ridicata sambata si in cadrul
5

Congresului International al Cultivatorilor de Hamei, care este organizat


in premiera in Romania, la Targu Mures, de Asociatia Internationala a
Cultivatorilor de Hamei (International Hop Growers Convention - IHGC).
Reprezentantul Asociatiei Romane a Cultivatorilor de Hamei, Akos Mora,
a declarat, sambata, intr-o conferinta de presa, ca producatorii autohtoni
de hamei rezista foarte greu pe piata, in conditiile in care exista o serie
de probleme care ar trebui reglementate la nivel guvernamental.
Akos Mora a aratat ca producatorii romani de hamei cer reglementarea
pe plan legislativ, la nivel de cadastru, a suprafetelor cultivate cu hamei,
dat fiind ca ei au cumparat de la fostele IAS-uri plantatiile de hamei, insa
terenul pe care sunt amplasate acestea au fost retrocedate fostilor
proprietari, iar din acest motiv exista cate doi proprietari pe aceeasi
suprafata.
Acesta a mai spus ca cei care au fost improprietariti, desi infrastructura
pentru hamei nu le apartinea, au taiat stalpii de sustinere a culturii, astfel
incat suprafetele pe care s-ar fi putut cultiva hameiul s-au redus
considerabil.
Potrivit acestuia, pana in 1990, judetul Mures, care era lider national,
cultiva 2.700 ha de hamei, adica 60% din productia tarii, cultiva acum
240 ha, dar exista posibilitatea extinderii culturii la circa 600 ha.
El a precizat ca asociatia a facut demersuri atat pentru extinderea
culturilor, cat si pentru rezolvarea altor probleme, cum ar fi subventiile si
situatia juridica a terenurilor, insa nu primit vreun raspuns.Acesta a spus
ca suprafetele cultivate in Romania sunt cu soiuri vechi de hamei, de 40
de ani, care trebuie schimbate, ca prin intermediul IHGC se mai
achizitioneaza soiuri noi de hamei de pe piata internationala, insa
producatorii mondiali care au o cercetare puternica in domeniu nu sunt
dispusi sa le vanda cele mai noi soiuri, cum ar fi Hercules, cu o
productivitate foarte mare.
Potrivit lui Mora, pentru circa 30% din productia romaneasca de hamei
nu exista contracte, stocurile sunt destul de mari, iar producatorii au si
dificultati legate de seceta.
"Abia daca reusim sa ne acoperim preturile de productie", a aratat
acesta, precizand ca hameiul este o cultura foarte pretentioasa, care
necesita si cate 10 stropiri pe an.
Presedintele IHGC, Bernard Ingwiller, a declarat, in aceeasi conferinta de
presa, ca tuturor cultivatorilor care nu au contracte pentru productie le
6

este greu sa obtina un pret corect pe piata, fiind nevoie de o pozitie


unitara a producatorilor.
Problema pieelor de desfacere
Pentru a ine pasul cu marii productori n special Germania fermierii
romni i-au cutat parteneri din afar care s i ajute cu logistica
necesar i cu furnizarea de soiuri noi. ,,n Romnia, neavnd cercetare,
ne-am racordat i am fcut o colaborare de mai bine de cinci ani cu
Institutul German al Hameiului i ncercm s aducem soiuri noi din
Germania i s le adaptm n Romnia. Bineneles c este un proces
lung, de durat i pe care ncercm s l adaptm i la noi. Ne-ar fi
plcut s existe un asemenea institut i la noi, n Romnia, cu care s
colaborm i s dezvoltm soiuri locale .

Producia i comercializarea
Suprafaa hameiului cultivat n UE-27 se ridic la 30 000 ha, adic 60%
din suprafaa totala .
Principalele state membre productoare sunt:

Germania,
Republica Ceh,
Polonia,
Marea Britanie,
Slovenia,
Frana.

Hameiul se cultiv n 14 state membre. Cu aproximativ 18 000 de


hectare Germania reprezint 60% din teritoriul UE cultivat cu hamei i
aproximativ 1/3 din totalul de hamei din lume . La nivel mondial, noua
tendin este scderea suprafeelor, n special n Statele Unite, al doilea
productor din lume dup Germania.
Uniunea European produce aproximativ 50 000 de tone de hamei
anual. Producia de acid alfa depete n mod regulat de 4 500 de
tone.

Producia anual mondial sa ridicat la 100 000 de tone i aproximativ 9


000 de tone de acid alfa, care este prea mare pentru producia de bere,
considerat la 1 900 milioane hl. Dei producia de bere la nivel mondial a
fost n cretere (+ 30% ntre 1995 i 2008), necesitatea n acid alfa nu
crete la acelai nivel.
Dup o aprovizionare mai mare dect cererea, preurile medii de pe
piaa de hamei, cu contracte si pe piata spot sunt n scdere ncepnd
cu anul 2009.
Comer exterior
UE este n mod tradiional un exportator net de hamei de pe piaa
mondial. n ultimii ani, exporturile sale arata un surplus de aproximativ
20 000 de tone echivalent de conuri [100 kg de pulbere de hamei = 110
kg de conuri, 100 kg de extract de hamei = 350 kg de conuri].
Uniunea European i mai ales Germania sunt un important centru al
comerului mondial n sectorul hameiului. Exporturile UE hamei n
principal sub form de pulbere .
Legislatie
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1
Prezenta lege reglementeaza producerea si comercializarea hameiului si
a urmatoarelor produse din hamei: conuri, pulbere de hamei, pulbere de
hamei cu un continut mai ridicat de lupulina, extract de hamei, produse
amestecate de hamei, utilizate la fabricarea berii.
Art. 2
In sensul prezentei legi, termenii prevazuti la art. 1 se definesc astfel:
a) hamei - inflorescentele uscate, cunoscute si sub denumirea de conuri,
de la planta femela de Humulus lupulus, de forma ovoida;
b) pulbere de hamei - produsul obtinut prin macinarea hameiului,
continand toate elementele naturale ale acestuia;
c) pulbere de hamei cu un continut mai ridicat de lupulina - produsul
obtinut prin macinarea hameiului dupa indepartarea mecanica a
frunzelor, tulpinilor, bracteelor si radacinilor;
d) extract de hamei - produsele concentrate obtinute prin actiunea unui

solvent asupra hameiului;


e) produse amestecate de hamei - amestecul din doua sau mai multe
produse prevazute in prezentul articol.
Art. 3
Prezenta lege reglementeaza piata hameiului in Romania si stabileste
relatiile dintre producatori, procesatori si comercianti.
Art. 4
In sensul prezentei legi, autoritatea competenta a statului este Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
Capitolul II - Productia de hamei
Art. 5
Producatorii de hamei au obligatia de a imbunatati calitatea hameiului
prin aplicarea tehnologiilor moderne de cultivare, recoltare si replantare a
suprafetelor cu soiurile solicitate pe piata.
Art. 6
(1) Producatorii agricoli de hamei declara anual, in scris, suprafata
efectiv cultivata pe soiuri si densitatea plantelor.
(2) Declaratiile se inregistreaza la directiile generale pentru agricultura si
industrie alimentara judetene, prin organismele teritoriale ale acestora.
Situatia centralizatoare a acestor inregistrari se transmite Ministerului
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
Art. 7
(1) Anual, pana la data de 31 iulie, Biroul pentru hamei din cadrul
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor transmite Consiliului
consultativ pentru hamei situatia suprafetelor cultivate cu hamei,
densitatea la hectar si situatia productiei de hamei pe soiuri.
(2) Consiliul consultativ pentru hamei, in baza acestor date, intocmeste
anual un raport al situatiei pietei hameiului in Romania, care va cuprinde:
productia, calitatea, pretul intern al hameiului, pretul mondial si
comunitar, necesarul de consum intern, stocurile existente.
Capitolul III - Contractarea
Art. 8
Contractele de vanzare-cumparare a cantitatilor de conuri de hamei la
preturi convenite pentru o perioada care acopera una sau mai multe
recolte si incheiate inainte de data de 1 august din anul primei recolte
9

sunt considerate contracte incheiate in avans.


Art. 9
Contractele incheiate intre producatorii agricoli de hamei si cumparatorii
de hamei se inregistreaza pe categorii de organismul desemnat in acest
scop de catre autoritatea competenta a statului.
Art. 10
(1) In vederea cunoasterii cererii si a ofertei pietei, livrarile se
inregistreaza.
(2) Livrarea reprezinta o cantitate de produse care are aceleasi
caracteristici si care este trimisa de un expeditor in acelasi timp unui
singur destinatar.
Art. 11
Inregistrarea contractelor, a livrarilor si a declaratiilor de cultura si a
stocurilor se stabileste prin norme aprobate prin ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor.
Capitolul IV - Comercializarea
Art. 12
(1) Produsele prevazute la art. 1, recoltate si prelucrate pe teritoriul
Romaniei pentru a putea fi comercializate, sunt supuse procedurii de
certificare, in vederea stabilirii denumirii de origine.
(2) Certificatul pentru denumire de origine poate fi emis numai pentru
produsele recoltate in zonele recunoscute de productie sau preparate din
astfel de produse care apartin soiurilor din Catalogul comunitar si/sau din
Lista oficiala de soiuri ale Romaniei, cu respectarea standardelor de
calitate care satisfac limitele minime de comercializare, valabile pentru o
anumita etapa de comercializare. Prin ordin al ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor se aproba standardul de calitate pentru hamei.
(3) Normele detaliate de certificare, procedurile de certificare in vederea
stabilirii denumirii de origine, lista laboratoarelor de analize fizicochimice, organismele si persoanele cu atributii de certificare a denumirii
de origine se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si
padurilor.
Art. 13
(1) Produsele prevazute la art. 1, pentru a fi comercializate in Uniunea
Europeana, trebuie sa faca dovada ca din punct de vedere al calitatii
sunt cel putin echivalente cu limitele minime de comercializare adoptate
pentru produse similare, recoltate in cadrul Uniunii Europene, sau
10

derivate ale lor.


(2) Echivalenta calitatii produselor comercializate este dovedita astfel:
a) pentru produsele prevazute in cap. 12.06 din Tariful vamal comunitar,
prin:
- certificatul de echivalenta, emis de autoritatea nationala a tarii de
origine. Certificatul de echivalenta este recunoscut ca fiind echivalent cu
certificatul pentru denumirea de origine practicat in Uniunea Europeana.
Autoritatea nationala care certifica echivalenta cu certificatul de origine
este recunoscuta de Uniunea Europeana. Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor acrediteaza autoritatea competenta a statului cu
atributii de certificare a echivalentei;
- atestatul de control, emis de autoritatea competenta a statului membru
pentru fiecare livrare, dupa ce s-a verificat conformitatea cu cerintele
minime de comercializare;
b) atestatul de echivalenta pentru alte produse, exceptand conurile de
hamei, seva si extractele de hamei care se incadreaza in cap. 12.06 si
subcap. 13.03.A VI din Tariful vamal comunitar.
(3) Normele detaliate privind atestarea echivalentei si criteriile de
acreditare a autoritatii competente pentru certificarea echivalentei sunt
stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
Art. 14
(1) In vederea stabilirii denumirii de origine prin ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor se delimiteaza zonele de cultura, cu
nominalizarea localitatilor al caror nume va fi purtat de orice lot de hamei
conuri obtinut in zona respectiva.
(2) Suprafata minima a unei zone de cultura este de 60 ha.
Art. 15
(1) Plantatiile de hamei infiintate in afara zonelor delimitate conform art.
14 alin. (2) nu sunt recunoscute ca purtatoare de denumire de origine, nu
pot fi certificate si nu beneficiaza de sprijinul statului.
(2) Desfiintarea sistemului de sustinere a plantatiilor de hamei este
permisa numai in cadrul programului de reconversie a acestora, propus
de Consiliul consultativ pentru hamei si aprobat prin ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor.
Art. 16
(1) In cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor se
infiinteaza Biroul de inspectie tehnica a hameiului si produselor din
hamei.
(2) Biroul de inspectie tehnica a hameiului si produselor din hamei are
11

structuri organizatorice stabilite prin ordin al ministrului agriculturii,


alimentatiei si padurilor si in cadrul directiilor generale pentru agricultura
si industrie alimentara din judetele in care se cultiva hamei.
(3) Biroul de inspectie tehnica a hameiului si produselor din hamei
verifica eligibilitatea recunoasterii grupurilor de producatori sau a
asociatiilor, propune retragerea recunoasterii acelora care nu mai
indeplinesc conditiile de recunoastere sau care au primit recunoasterea
pe baza unor informatii eronate, indeplinirea conditiilor de comercializare
a hameiului si a produselor din hamei.
Capitolul V - Organizarea producatorilor de hamei
Art. 17
In sensul prezentei legi, producatorii de hamei sunt persoanele fizice sau
juridice care cultiva hamei si pregatesc conurile de hamei pentru
comercializare catre comercianti sau prelucratori.
Art. 18
Producatorii de hamei se organizeaza in asociatii si organizatii
profesionale ale producatorilor de hamei, in urmatoarele scopuri:
realizarea concentrarii ofertei, contributia la stabilizarea pietei prin
comercializarea intregii productii a membrilor lor, adaptarea in comun a
productiei de hamei la exigentele pietei si imbunatatirea calitatii, in
special prin reconversie varietala, promovarea cercetarii in domeniul
productiei si al comercializarii, precum si in domeniul protectiei integrate,
administrarea ajutoarelor prin atribuirea fiecarui producator, membru al
organizatiei de producatori, a sprijinului acordat de stat.
Art. 19
Asociatiile si organizatiile profesionale ale producatorilor de hamei
prevazute la art. 18 sunt recunoscute de Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor.
Art. 20
(1) Pentru a fi recunoscute, asociatiile producatorilor de hamei trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii: sa cuprinda numai producatori de
hamei, numarul acestora sa fie de minimum 7, sa acopere o suprafata
cultivata cu hamei de minimum 60 ha si sa se constituie la initiativa
producatorilor de hamei.
(2) Asociatiile producatorilor de hamei se pot constitui in organizatii
profesionale ale producatorilor de hamei. Suprafata minima a unei
organizatii profesionale a producatorilor de hamei este de 500 ha.
12

(3) Criteriile, procedura de recunoastere a grupurilor de producatori de


hamei si a asociatiilor se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor.
Capitolul VI - Ajutoare pentru producatorii de hamei
Art. 21
(1) Anual Consiliul consultativ pentru hamei intocmeste un raport privind
situatia productiei si a comercializarii hameiului.
Raportul va cuprinde cerintele pietei interne, tendintele preturilor si
dezvoltarea plantatiilor de hamei.
(2) Pe baza raportului prevazut la alin. (1) Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor intocmeste programul de replantare si/sau de
masuri speciale temporare pentru cultura hameiului.
Art. 22
(1) Cand datele din raport indica un dezechilibru intre cererea si oferta
pietei hameiului si pentru a asigura un venit echivalent producatorilor de
hamei, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor propune
Guvernului un sistem de ajutoare.
(2) Guvernul acorda ajutoare pentru replantarea suprafetelor de hamei,
in vederea imbunatatirii structurii varietale, pentru retragerea temporara
din cultura a unor suprafete de hamei si pentru compensarea veniturilor
realizate din valoarea productiei de hamei.
(3) Nivelul ajutoarelor si modalitatile de acordare a ajutoarelor se
stabilesc anual prin hotarare a Guvernului.
Art. 23
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor propune Guvernului luarea
masurilor adecvate privind protectia pietei interne, in conditiile prevazute
de lege, atunci cand piata interna a hameiului este afectata sau
amenintata de dezechilibru.
Capitolul VII - Organismul de gestionare a pietei hameiului
Art. 24
(1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, impreuna cu partenerii
sociali, asociatii ale producatorilor, cadre didactice ale universitatilor de
profil, institute de cercetare, desemneaza reprezentantii sai pentru
constituirea Consiliului consultativ pentru hamei.
(2) Consiliul consultativ pentru hamei este organism tehnic de
13

specialitate al pietei hameiului. Membrii Consiliului consultativ pentru


hamei sunt presedintii organizatiilor profesionale cele mai reprezentative
ale producatorilor de bere, producatorilor de hamei, cate doi
reprezentanti din partea producatorilor agricoli de hamei si producatorilor
de bere, cate un reprezentant al organismelor acreditate de certificare si
atestare a echivalentei. Presedintele Consiliului consultativ pentru hamei
este ales prin votul majoritatii membrilor sai.
Art. 25
Consiliul consultativ pentru hamei se intalneste lunar pentru analiza
situatiei pietei, in sedinte ordinare, iar pentru rezolvarea problemelor cu
caracter urgent, se intalneste ori de cate ori este nevoie, in sedinte cu
caracter extraordinar.
Art. 26
(1) Consiliul consultativ pentru hamei analizeaza permanent situatia
pietei hameiului, intocmeste anual programul culturii hameiului, propune
masurile speciale temporare pentru cultura hameiului in vederea
adaptarii productiei la cerintele pietei, pe care le prezinta autoritatii
competente a statului.
(2) Masurile speciale temporare pentru cultura hameiului se refera la
replantarea suprafetelor pe care exista sistem de sustinere cu soiuri de
hamei, care sa raspunda cerintelor pietei si la acordarea ajutoarelor
pentru producatorii de hamei.
Capitolul VIII - Dispozitii finale
Art. 27
In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va elabora normele de
bonitate si certificare a hameiului.
Impactul aderarii Romaniei la U.E asupra pietei hameiului
Accesul pe o piat de 450 milioane consumatori
Stimularea schimburilor comerciale intracomunitare, ca urmare a
eliminrii barierelor tarifare, administra tive si tehnice
Posibila cresteri a exporturilor n actualele state membre.
Bibliografie
14

www.europa.eu
www.madr.ro
www.insse.ro

15