Piata Vinului 2

CAPITOLUL IV DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI
FILIERA AGROALIMENTARA CONCEPT, PARTICULARITATI SI MASURAREA PERFORMANTEI
PERFORMANTA AGRICULTURII SI ASIGURARII CU RESURSE MATERIALE A UNITATILOR AGRICOLE
PERFORMAN TA INDUSTRIEI SI DISTRIBUTIEI ALIMENTARE
DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI
MBUNATATIREA PERFORMANTEI FILIEREI PRODUSELOR AGROALIMENTARE. STUDIU DE CAZ FILIERA VINULUI
4.1. Particularitatile filierei vinului
Vinul este un bun alimentar care ocupa un loc important n schimburile comerciale ale Romniei, fiind al treilea produs, din grupa celor vegetale, exportat de tara nostra, dupa legume-fructe si cereale. Filiera vinului este una dintre cele mai complexe filiere agroalimentare, deoarece, una si aceeasi unitate poate sa integreze toate activitatile: cercetare, obtinerea de material saditor, producerea de struguri, obtinerea vinului, stabilizarea si mbutelierea acestuia si distributia catre consumatorii finali, prin reteaua proprie de magazine de desfacere cu amanuntul. Este
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
cazul marilor complexe de vinificatie si unitati de cercetare n domeniul vitivinicol, privatizate dupa anul 1989. Filiera vinului are particularitati tehnice si tehnologice privind marketingul produsului, organizarea producatorilor, efectele economice si sociale, nivelul autoconsumului, politicile si cadrul legislativ si institutional: n Romnia, strugurii se obtin n sapte zone viticole consacrate si se prelucreaza n 160 de centre viticole; viticultorii pot sa integreze mai multe functii: producerea materialului saditor, producerea strugurilor, procesarea, depozitarea, transportul si comercializarea. Sectorul viticol se caracterizeaza printr-un grad ridicat de specializare si zonare; nfiintarea plantatiilor de vii necesita investitii importante, consum ridicat de forta de munca si cheltuieli de productie mari la hectar. Materialul saditor se importa, cu implicatii asupra eficientei filierei. Filiera vinului ncepe din afara granitelor tarii; tehnologiile de cultura a viei n micile gospodarii taranesti sunt traditionale, se bazeaza pe munca manuala si pe tractiune animala. Suprafetele cultivate sunt farmitate. n fermele si societatile agricole specializate pe vita de vie se cultiva suprafete mari si se practica tehnologii moderne. Lucrarile solului se executa mecanic, iar recoltarea manual; cultura vitei de vie necesita cheltuieli ridicate, n special cu actiunile fito-sanitare si cu forta de munca, ceea ce determina un nivel ridicat al cheltuielilor la hectar; promovarea tehnologiilor moderne de cultura a vitei de vie este o conditie pentru reducerea consumului de munca manuala si cresterea eficientei economice n fermele mari; pentru cresterea calitatii vinului sunt necesare masuri d e retehnologizare a unitatilor viticole si a sectorului de vinificatie, cu respectarea legislatiei n vigoare si a cerintelor adaptarii la exigentele comunitare; strugurii destinati producerii vinului pentru comercializare se cultiva pe suprafete mari, n special n exploatatii de tip asociativ, societati comerciale agricole si n unele exploatatii familiale din zonele de cultura a vitei de vie. Vinul produs n gospodariile taranesti este destinat cu prioritate autoconsumului. Ponderea
184
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
autoconsumului la vin este de 85,5% 1. Cantitatile de struguri care se vnd pentru procesare centrelor de colectare sunt reduse; recoltarea strugurilor pentru vin se executa la maturitatea tehnologica a strugurilor, care difera n functie de tipul de vin ce urmeaza a se obtine. Orice ntrziere peste momentul optim al recoltarii determina pierderi cantitative de productie nsemnate; centrele de colectare livreaza strugurii centrelor de vinificatie unde are loc procesarea, mbutelierea si depozitarea vinului; strugurii sunt produse perisabile, ceea ce impune masuri riguroase de transport, depozitare si prelucrare; strugurii recoltati trebuie transportati rapid pentru a fi prelucrati ntr-un timp ct mai scurt, astfel nct sa se prentmpine atacurile microorganismelor care le deterioreaza calitatea; Din punctul de vedere al aprecierii performantei, relevant este faptul ca filiera vinului se caracterizeaza printr-un grad ridicat de integrare verticala, att n societatile si fermele care produc integral pentru comercializare pe piata interna si externa, ct si n exploatatiile care produc pentru autoconsum si surplusuri pentru piata.
4.2. Pre -productia 4.2.1. Importanta vinului n alimentatia omului si n economia nationala
Romnia este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunnd de numeroase traditii istorice si culturale, n mare parte nemijlocit legate de aceasta bautura. nceputurile viticulturii n aceasta zona a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut n Tracia, pe meleagurile ce reprezinta azi teritoriul Romniei. Dacia a avut o cultura consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima vinului produs de daci erau att de cunoscute si tentante, nct Burebista, n secolul I C, a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare.
1
calculatii proprii pe baza datelor din Coordonate ale nivelului de trai n Romnia. Veniturile si cosumul
populatiei, n anul 2002, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2003.
185
n timpurile noastre, Romnia parcurge o perioada de profunde schimbari, construindu-si un viitor n consonanta cu cel al Uniunii Europene si aspira sa devina un stat apreciat al comunitatii internationale a vinului, ca producator al unor vinuri pretuite, de nalta calitate. Prin marimea suprafetelor viticole si a productiilor realizate, Romnia se situeaza printre primele 10 tari viticole din lume. Despre importanta vinului n alimentatia omului s-au scris pagini ntregi, multi autori fiind preocupati de cercetarea efectelor terapeutice ale vinului. Un pahar de vin pe zi este recomandabil tuturor, mai ales dupa o masa bogata n grasimi. De asemenea, vinul, n cantitati limitate, previne bolile de inima. Potentialul viticol al tarii noastre este foarte ridicat. n Romnia, au fost identificate 7 zone viticole cu aproape 40 podgorii si aproximativ 160 de centre viticole n care se produce o gama completa de vinuri, de la cele de consum curent pna la vinuri speciale spumante si aromatizate (Figura nr.4.1.).
Figura nr.4.1. Regiunile viticole ale Romniei

Sursa: ONIV Studiu de piata - Vinul, 2003
Din cele 14.800.700 ha, ct reprezinta suprafata agricola a tarii noastre, 233.300 ha sunt cultivate cu vita de vie (1,6%). Vita de vie este o cultura importanta att ca traditie, ct si din punct de vedere economic. Prezenta vitei de vie de la dealurile nsorite si coastele marii
186
pna la cele mai aglomerate centre urbane demonstreaza elementul traditional sentimental transmis nca de pe vremea dacilor. Alaturi de traditie, vita de vie are importante avantaje economice, printre care amintim: - folosirea terenurilor improprii pentru cultura mare (terenuri nisipoase, n panta); - formarea disponibilitatilor pentru export; - generarea de venituri suplimentare pentru viticultorii care nu au ca principala activitate agricultura. n Romnia, suprafata totala a viilor pe rod are o tendinta de stabilitate, n perioada 1990-2004. Din potentialul de vii si pepiniere al tarii noastre se afla pe rod circa 85%, n ultimii ani acest procent ajungnd aproape de 90%. n anul 2003, din 265 mii ha de vita de vie, 233 mii ha se aflau pe rod (88%). Structura suprafetelor cultivate cu vita de vie s-a deteriorat n ultimii ani din punct de vedere al proportiei viilor altoite si hibride. Daca la nceputul tranzitiei, viile altoite detineau 70% si cele hibride 30% din suprafata cultivata, n anul 2003 proportia viilor hibride a crescut la 50% (Tabelul nr.4.1.). Tabelul nr.4.1. Evolutia suprafetei cultivate cu vita de vie Anul Vii si pepiniere viticole (mii ha) 277 278 272 267 266 265 Vii pe rod (mii h a) Total Din care: Vii altoite Vii si hibride indigene 224 161 63 249 146 103 247 128 119 244 122 122 242 120 122 233 116 117 188,7*
1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004

Sursa: INS, *MAPDR
187
4.1.Evolutia suprafetelor cultivate cu vita de vie, in perioada 1990-2003

350 300 250 200 150 100 50 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Suprafata (mii ha)
Vii si pepiniere
Vii pe rod
Vii altoite si indigene
Vii hibride
n ultimii ani, suprafetele cultivate cu vita de vie au o tendinta de reducere fata de perioada 1990-1994. Dupa retrocedarea suprafetelor viticole fostilor proprietari, suprafata de vii altoite si indigene pe rod s-a redus simtitor, iar cea de vii hibride s-a dublat. Lipsa unor mecanisme de politica n domeniu si a legislatiei adecvate au adus mari prejudicii acestui sector.
4.2.2. Politicile sectorului public. Organizarea Comuna a Pietei Vinului n Uniunea Europeana. Legea Viei si Vinului n Romnia
Activitatea agentilor economici pe filiera vinului este reglementata prin politici de preturi, fiscale, structurale, subventii si alte masuri specifice sectorului. n prezent, politica agrara, n general si cea din domeniul viticulturii, n particular, are ca obiectiv principal armonizarea legislatiei romnesti cu cea a Uniunii Europene. Romnia s-a angajat, prin Documentul de Pozitie Complementar Capitolul 7 Agricultura (Anexa 4.1.) pentru dezvoltarea durabila a sectorului vitivinicol n vederea aderarii la Uniunea Europeana. Alinierea productiei vitivinicole la exigentele pietei are drept obiective: mbunatatirea calitatii, reconversia plantatiilor viticole, prin plantarea de soiuri nobile pentru struguri de masa si de vin, n mod special de soiuri cu denumire de origine controlata si producerea de material saditor viticol din categorii biologice superioare, pentru plantare2. Pentru armonizarea legislatiei Romniei n domeniu cu masurile de politica agricola
2
Documentul de Pozitie al Romniei. Capitolul 7 Agricultura, www.infoeuropa.ro
188
comunitare, Organizatia Comuna a Pi etei Vinului (Reglementarea Consiliului 1493/1999) solicita:3 - stabilirea unui inventar al potentialului productiei de vin. Acesta trebuie sa includa suprafetele cultivate cu vita corespunzatoare pentru producerea vinului; - realizarea unui Registru Vitic ol; - crearea unui sistem pentru a se diferentia vinul produs exclusiv pentru consumul familial, fata de cel destinat comercializarii; - implementarea unui sistem de prime de abandon pentru eliminarea definitiva a suprafetelor cu hibrizi direct producatori, interzisi la plantare; - implementarea unui sistem de prime de restructurare si conversie; - implementarea de mecanisme de piata, de exemplu ajutorul pentru stocarea privata, obligativitatea distilarii tuturor produselor secundare rezultate din producerea vinului; - sisteme pentru implementarea mecanismelor de comert; - implementarea controalelor asupra sectorului vin. La negocierile Dosarului Agricol, Romnia a cerut o perioada de tranzitie de 4 ani, pna la 31 decembrie 2010, pentru organizarea registrului si inventarului viticol si o perioada de tranzitie de 8 ani, pna la 31 decembrie 2014, pentru nlocuirea si replantarea viilor hibride cu vii indigene si altoite. n urma negocierilor din 4 iunie 2004 si nchiderea Capitolului Agricultura, a fost perm isa replantarea cu vita nobila si indigena a unei suprafete de 30.000 hectare de vie hibrida, pna n decembrie 2014 4 (Anexa 4.2.). Proiectarea filierei vinului n Romnia se va realiza n contexul Organizarii Comune de Piata a Vinului din Uniunea Europeana. Aceasta reprezinta un cadru institutionalizat de organizare a pietelor agricole care se asigura prin implementarea Politicii Agricole Comunitare si care urmareste functionarea mecanismelor specifice fiecarui produs, n drumul acestuia de la agricultura la prelucrare si comercializare. Spre deosebire de filierele produselor, Organizarea Comuna a Pietei se realizeaza la nivel comunitar si nu implica detaliile organizarii pe plan national a drumului produsului de la producator la consumator5. Organizarea Comuna a Pietei Vinului, denumita n continuare OCP Vin, este reglementata prin Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999. Obiectivele OCP Vin sunt acelea
3 4
Strategia agriculturii, Revista Profitul agricol nr.12/2003 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Biroul de Presa, www.mapam.ro 5 Zahiu, Letitia, Dachin, Anca, Politici agroalimentare comparate, Editura Economica, Bucuresti, 2001, pag.219.
189
de a mentine un echilibru pe piata comunitara a vinului ntre cerere si oferta si de a mentine sau mbunatati competitivitatea sectorului n plan comunitar si international. Uniunea Europeana detine un loc de frunte n clasamentul mondial al producatorilor de vin (65% din productia mondiala) si exportatorilor de vin (57% din exporturile mondiale) 6. Drepturile de plantare si replantare Datorita excedentelor de productie de la sfarsitul deceniului 8, prin Regulamentul Consiliului nr.1493/1999 se interzice plantarea de vita de vie, pna n anul 2010. Totusi, viticultorii pot sa planteze vie n urmatoarele situatii: pe suprafetele destinate noilor plantari n cadrul masurilor de comasare sau a masurilor de expropriere de interes public, rezultate din aplicarea legislatiei nationale; suprafetele destinate experimentarii viticole; suprafetele destinate culturii de vita-mama pentru altoi.
De asemenea, statele membre pot acorda drepturi de plantari noi pentru suprafetele a caror produse vitivinicole sunt destinate exclusiv consumului familiei viticultorului. Existenta drepturilor de plantare de noi vite de vie pentru a produce vinuri de calitate cu referinta la o regiune geografica s-a dovedit a fi un instrument foarte util al politicii calitatii, care este proiectata n scopul ajustarii ofertei la cerere. Existenta drepturilor de replantare este necesara pentru rennoirea vitelor mbatrnite si este supusa controalelor periodice. Drepturile de plantare, acordate prin Regulamentul Consiliului nr.1493/1999, se aloca pe tari, astfel: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Germania Grecia Spania Franta Italia Luxemburg Austria Portugalia Rezerva comunitara 1 534 ha 1 098 ha 17 355 ha 13 565 ha 12 933 ha 18 ha 737 ha 3 760 ha 17 000 ha
What is the current situation of the European Union's wine sector?, www.europa.eu.int
190
Prime le de abandonare Aceste prime se acorda viticultorilor care abandoneaza suprafetele cultivate cu vita de vie. Suprafata n cauza nu trebuie sa fie mai mica de 10 ari. Nivelul primelor la hectar este stabilit de fiecare stat n parte, lund n considerare randamentul la hectar, tehnologia de productie, tipul de vin etc. Acordarea primei atrage dupa sine pierderea dreptului de replantare pe suprafata care face obiectul primei. Restructurarea si reconversia Acordarea unui sprijin n favoarea restructurarii si reconversiei necesita un plan stabilit si, la nevoie, aprobat de statul membru. Sprijinul ia urmatoarele forme: - acordarea unor compensa tii producatorilor pentru pierderile de venituri suferite n cadrul punerii n aplicare a planului; - o participare la costurile restructurarii si reconversiei. Acordarea unor compensa tii produc atorilor pentru pierderile de venituri se poate face sub urmatoarele forme: o autorizatie de coexisten ta a podgoriilor vechi si noi ntr-o perioada determinata de maximum trei ani;
-
o compensatie finantata de Comunitate. Participarea Comunita tii la finantarea costurilor restructur arii si reconversiei nu depaseste 50% din aceste costuri.
Ajutoarele pentru restructurare au fost acordate, pe tari, dupa cum urmeaza: Tabelul nr.4.2. Alocatiile financiare pentru ajutorul de restructurare, n Uniunea Europeana Nr.crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Tara Germania Grecia Spania Franta Italia Luxemburg Austria Portugalia TOTAL 2000-2001 Mil.euro 12.610.000 8.280.000 122.110.000 104.140.000 100.310.000 150.000 5.470.000 26.660.000 379.730.000 ha 1624 1162 18371 14359 13691 19 780 3980 53986 2001 -2002 Mil.euro 13.785.000 7.323.000 154.160.000 93.019.000 116.571.000 167.000 7.567.000 29.408.000 422.000.000 ha 1776 1028 23192 12827 15910 21 1079 4391 60223 2002 -2003 Mil.euro 14.682.873 9.285.036 157.285.185 95.000.000 123.935.139 86.842 10.565.980 32.358.945 443.200.000 ha 2566 1050 28817 13000 17516 11 1532 3766 68258
191
4.2. Alocatiile financiare pentru ajutorul de restructurare, n Uniunea Europeana, 20023% 2003 2% 7% 2% Germania
0%
Grecia Spania Franta Italia Luxemburg Austria Portugalia
29%
36%
Sursa: www.europa.eu.int
21%
Din grafic se poate observa ca 36% din ajutorul financiar de restructurare din sectorul vie-vin comunitar este alocat Spaniei, 29% Italie i si 21% Frantei, aceste tari ocupnd, de altfel, primele trei locuri n ierahia mondiala a producatorilor de vin. Informatii si dispozitii generale OCP Vin prevede organizarea unui inventar al plantatiilor viticole. Inventarul potentialului de productie trebuie sa cuprinda suprafetele de vita de vie dupa soiul de struguri si varietate si drepturile de plantare si replantare. n Registrul plantatiilor viticole sunt cuprinse declaratiile de stoc, de recolta si de sortiment viticol. Mecanismele de piata 1. Ajutorul pentru stocaj n domeniul privat Regulamentul prevede acordarea de ajutoare producatorilor pentru stocarea p rivata a vinului de masa, a mustului de struguri si concentratului de must de struguri. 2. Distilarea Supratescuirea strugurilor si tescuirea drojdiei de vin sunt interzise. Refermentarea tescovinei de struguri, n alte scopuri dect distilarea, este, de asemenea, interzisa. Comunitatea poate acorda ajutoare pentru distilarea vinului de masa n scopul sustine rii pietei vitivinicole si asigurarii continuitatii aprovizionarilor agentilor economici pe filiera vinului. Sprijinul consta ntr-un ajutor principal si ntr-un ajutor secundar. 3. Ajutoare n favoarea utilizarilor determinate Ajutoarele se acorda pentru utilizarea mustului concentrat de struguri si mustului concentrat de struguri rectificat produse n Comunitate n scopul cresterii tariei alcoolice a
192
produselor vinicole. Marimea ajutorului va fi stabilita n functie de taria alcoolica si pe hectolitru. Organizatiile de producatori si organizatiile sectoriale recunoscute prin Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 sunt acele forme de organizare a producator ilor n scopul asigurarii ajustarii productiei la nivelul cererii, asigurarii cu resurse materiale si vnzarii produselor membrilor sai, reducerii costurilor de productiei si stabilirii preturilor producatorilor etc. Practicile si procesele oenologice Regulamentul cuprinde o lista cu practicile si procesele oenologice admise si conditiile si limitele acestora. Descrierea, denumirea, prezentarea si protejarea anumitor produse sunt reglementate prin folosirea anumitor termeni obligatorii, utilizarea indic atiilor geografice etc. Vinurile de calitate produse n regiuni specifice Statele membre trebuie sa comunice Comisiei Europene lista cu vinurile de calitate produse n regiuni specifice, cu precizari asupra regiunii de cultivare, varietatii vinului, metodelor de cultivare, metodelor de procesare, tariei alcoolice, randamentului etc. Comisia va publica aceasta lista n Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. Comertul cu tarile terte n schimburile comerciale ale tarilor membre cu tarile terte, Comunitatea aplica restitutii la export si licente de import. Pentru a nu perturba piata comunitara prin preturile mai mici ale produselor vitivinicole importate, se impune un drept suplimentar de import, stabilit pe baza preturilor de import CIF. n scopul armonizarii legislatiei romnesti cu cea a Uniunii Europene, au fost aprobate numeroase acte normative , cel mai important fiind Legea nr.244 din 29 aprilie 2002 a viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole, publicata n Monitorul Oficial, Partea I, nr.333 din 20 mai 2002. Legea nr.244 reprezinta principalul act normativ ce reglem enteaza activitatile pe filiera vinului, contin nd reguli privind potentialul de productie vitivinicola, mecanismele de piata, organizatiile de producatori si organismele de filiera, practicile si tratamentele oenologice, desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia produselor vitivinicole, vinurile si alte produse vitivinicole de calitate obtinute n areale viticole delimitate, regimul schimburilor cu tari terte. 7
Legea nr.244 din 29 aprilie 2002 viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole, Monitorul Oficial, Partea I nr.333 / 20 mai 2002, Art.1.
193
Pe scurt, politica sectorului public n domeniul vinului se refera la doua aspecte mai importante: calitatea acestuia si retragerile din cultura si drepturile de plantare / replantare. Calitatea are menirea de a diferentia oferta pe piata vinului, fiind reglementata printr-o serie de masuri, cum ar fi autorizarea laboratoarelor pentru executarea analizelor, selectarea specialistilor desemnati sa semneze documente de atestare a calitatii, certificarea calitatii si comercializarea materialului saditor viticol, denumiri de origine controlata si indicatii geografice protejate, etichetarea etc. Retragerile din cultura si drepturile de plantare / replantare sunt implementate prin masuri care se refera la prime pentru abandonarea suprafetelor cultivate cu vii, licente de plantare si replantare a viilor, monitorizarea plantarilor si defrisarilor suprafetelor plantate cu vii etc. Armonizarea legislatiei romnesti cu cea comunitara este prezentata n Tabelul nr.4.3 . Tabelul nr.4.3. Tabel de concord anta ntre Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 si Legea 244 din 29 aprilie 2002 a viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole
Articolul
Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 Domeniul de aplicare Organizarea comuna a pietei vitivinicole contine norme privind potentialul productiei de vin, mecanismele pietei, organizatiile producatorilor si organismele sectoriale, practicile si tratamentele oenologice, descrierea, denumirea, prezentarea si protejarea produselor, vinurile cu denumire de origine controlata (VDOC) si schimburile cu tarile terte.
Legea 244 din 29 aprilie 2002 a viei si vinului Domeniul de aplicare Organizarea comuna a pietei vitivinicole contine reguli privind: a) potentialul de productie vitivinicola; b) mecanismele de piata; c) organizatiile de producatori si organismele de filiera; d) practicile si tratamentele oenologice, desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia produselor vitivinicole; e) vinurile si alte produse vitivinicole de calitate obtinute n areale viticole delimitate; f) regimul schimburilor cu tari terte. Principiile de organizare comuna a pietei vitivinicole se refera la: a) mentinerea pe piata comunitara a celui mai bun echilibru ntre cerere si oferta; b) posibilitatea producatorilor de a exploata pietele n expansiune; c) permisivitatea sistemului de a deveni, n mod durabil, mai competitiv; d) eliminarea utilizarii interventiei statului n cazul productiei de vin excedentare; e) sustinerea pietei vitivinicole si f avorizarea continua a aprovizionarii segmentelor din sectorul alcoolului alimentar cu produse de la
Articolul
Art.1
Art.1
194
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura distilarea vinului; f) recunoasterea diversitatii regionale si oficializarea rolului potential al grupurilor de producatori si organismelor de filiera. Drepturile de plantare si replantare Art.2 Plantarea de vita de vie cu soiuri clasificate ca soiuri de struguri pentru vinificatie, este interzis a pna la 31 iulie 2010, cu exceptia cazurilor n care este efectuata n temeiul: a) unui drept de plantare noua; b) unui drept de replantare s au c) unui drept de plantare acordat pe o rezerv a de teren. Drepturile de plantare si replantare n arealele viticole sau n extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole nfiintarea de plantatii de vita de vie pe o suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie si extinderea peste aceasta limita a celor existente se pot face numai n baza autorizatiei de plantare , eliberata de directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Autorizatia de plantare se elibereaza, dupa caz, pe baza unui drept de plantatie noua sau de replantare ori de plantare pe o rezerva de teren. Se pot acorda producatorilor drepturi de plantari noi pentru suprafetele: a) destinate noilor plantari n cadrul masurilor de comasare sau a masurilor de expropriere de interes public, rezultate din aplicarea legislatiei nationale; b)destinate experimentarii viticole; c) destinate culturii de vita-mama pentru altoi. Se pot de asemenea acorda drepturi de plantari noi pentru suprafetele a caror produse vitivinicole sunt destinate exclusiv consumului familiei viticultorului. Primele de abandon Pentru abandonul definitiv al suprafetelor cu hibrizi direct producatori interzisi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau de familie, se acorda prime de abandon n conditiile prevazute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Art.11
Art.3
Statele membre pot acorda producatorilor drepturi de plant ari noi pentru suprafetele: a) destinate noilor plant ari n cadrul masurilor de comasare sau a masurilor de expropriere de interes public, rezultate din aplicarea legislatiei nationale; b) destinate experimentarii viticole; c) destinate culturii de vita-mama pentru altoi.
Art.13
Primele de abandon Art.8 Poate fi acordata o prima drept compensatie pentru abandonarea definitiva a viticulturii pe o suprafata determinata. Prima poate fi acordata, n conformitate cu dispozitiile prezentului capitol, celor care exploateaz a suprafete viticole cultivate pentru productia de struguri de vinificatie. Suprafata luata n considerare nu trebuie sa fie mai mica de 10 ari. Reconversie si restructurare 1. Se instituie un ansamblu de masuri de restructurare si de reconversie a podgoriilor. 2. Ansamblul de masuri are ca obiectiv adaptarea productiei la cererea pietei. 3. Ansamblul de m asuri cuprinde una sau mai multe dintre actiunile urmatoare: a) reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire; b) replantarea podgoriilor;
Art.16
Reconversie si r estructurare n scopul adaptarii productiei vitivinicole la cerintele pietei si n vederea asigurarii calitatii produselor vitivinicole se instituie regimul de concentrare, specializare si reconversiune al plantatiilor viticole: a) n arealele viticole delimitate; b) n afara arealelor viticole, pentru nlocuirea viilor hibride din extravilanul localitatilor cu soiuri nobile recomandate si autorizate si limitarea acestora la cerintele satisfacerii Art.13
Art.11
195
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului c) ameliorarea tehnicilor de gestionare a podgoriilor legate de obiectivul ansamblului de masuri. consumului local. Suprafetele plantate cu soiuri interzise, respectiv cele cu hibrizi direct producatori, situate n arealele viticole si n extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole, se supun defrisarii ntr-un interval de 15 ani de la data publicarii prezentei legi, pe baza unor programe de sprijin de renfiintare a plantatiilor, aprobate de Ministerul Agricult urii, Alimentatiei si Padurilor. Pentru suprafetele plantate cu hibrizi producatori directi situate n arealele viticole delimitate, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va pune gratuit la dispozitie producatorilor viticoli materialul saditor din soiuri recomandate si autorizate pentru replantare. Cadastrul viticol Lucrarile de delimitare teritoriala a arealelor viticole se evidentiaza distinct n Cadastrul agricol ca un subsistem de evidenta, denumit Cadastrul viticol, si urmaresc: a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, n care se includ categoriile de plantatii viticole si de t erenuri prevazute la art. 4; b) identificarea si delimitarea arealelor de producere a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine; c) evidenta plantatiilor viticole si a terenurilor apte de a fi cultivate cu vita de vie, pe detinator i si parcele. Ajutorul pentru stocaj n domeniul privat Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masa, mustul de struguri, mustul de struguri concentrat si mustul de struguri concentrat rectificat si la utilizarea de catre producatori a mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat. Masuri privind distilarea vinului Statul poate interveni prin adoptarea de masuri privind distilarea vinului, n cazul unor situatii de criza susceptibile de a provoca perturbari ale pietei datorita unor importante excedente si/sau unor probleme de calitate. Masurile au drept scop: a) absorbtia cantitatilor excedentare de vin; b)asigurarea continuitatii aprovizionarii pietei de la o recolta la alta. Organizatiile de producatori si organismele de filiera Statul sprijina nfiintarea organizatiilor de Art.40 Art.6 Art.9
Informatii si dispozitii generale Art.16 Inventarul poten tialului de productie con tine urmatoarele informatii: a) suprafetele plantate cu vita de vie clasificate ca soiuri pentru productia de vin, pe teritoriul statului membru respectiv; b) soiurile respective; c) totalul drepturilor de plantare existente; d) orice dispozitie nationala sau regionala adoptata ca urmare a aplicarii prezentului titlu. Ajutorul pentru stocaj n domeniul privat Art.24 Se instituie pentru producatori un ansamblu de masuri de ajutor pentru stocaj n domeniul privat: a) a vinului de masa; b) a mustului de struguri, a mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat. Distilarea Supratescuirea strugurilor, presati sau nu, ca si tescuirea drojdiilor de vin sunt interzise. Acelas i lucru este valabil si pentru repunerea n fermentatie a tescovinei de struguri n altescopuri dect distilarea.
Art.37
Art.27
Art.38
Organizatiile producatorilor Art.39 n sensul prezentului regulament, organizatiile producatorilor reprezinta
196
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura orice persoana juridica: a) care se constituie la initiativa nsas i a producatorilor de produse cuprinse n prezentul regulament; b) care are ca scop pentru membrii sai: i) sa asigure programarea productiei s i a adaptarii sale la cerere, n special n privinta calit atii si a cantitatii; ii) sa promoveze concentrarea ofertei si desfacerea pe piata a productiei lor; iii) s a reduca costurile de productie si sa reglementeze preturile de productie; iv) sa promoveze practici de cultura, tehnici de productie s i tehnici de gestionare a deseurilor care sa respecte mediul nconjurator, n special pentru protejarea calitatii apelor, a s olului s i a peisajului s i pentru a ocroti s i/sau a favoriza biodiversitatea. producatori si a filierelor pe produs prin legi speciale. Prin constituirea organizatiilor de producatori, realizata pe baza initiativei libere a acestora, se urmaresc: a) orientarea productiei si adaptarea acesteia la cerintele pietei, sub aspectul calitatii si cantitatii; b) promovarea concentrarii ofertei si valorificarea productiei pe piata; c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor de productie si de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protectiei mediului ambiant, protectia calitatii apei, a solului si a peisajului, asigurndu-se totodata conservarea si/sau favorizarea biodiversitatii; d) reducerea costurilor de productie si regularizarea preturilor de productie. ndrumarea si coordonarea productiei vitivinicole realizarii
n vederea ndeplinirii atributiilor legate de orientarea activitatilor din domeniul viticulturii si vinificatiei, precum si pentru ndrumarea si controlul tehnic de specialitate n realizarea productiei vitivinicole se nfiinteaza si functioneaza: a) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol; b) Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole; c) Oficiul National al Viei si Vinului. Practicile si tratamentele oenologice Art.42 Practicile s i tratamentele oenologice comunitare autorizate sunt stabilite pentru obtinerea produselor cuprinse n acest regulament, cu excep tia sucului de struguri, sucului concentrat de struguri, precum si a mustului de struguri si a mustului concentrat de struguri, destinate prepar arii sucului de struguri. Practicile s i tratamentele oenologice autorizate pot fi utilizate doar n scopul asigurarii unei bune vinificari, unei bune conservari si a unei valorific ari superioare a produsului. Practicile s i tratamentele oenologice autorizate exclud adaosul de apa, n afara cerintelor tehnice speciale, adaosul de alcool, cu exceptia mustului de struguri proasp at, a carui fermentatie este oprita prin adaosul de alcool, a vinurilor licoroase, a vinurilor spumante, a vinurilor alcoolizate si n anumite conditii, a vinurilor petiante. Practicile oenologice Practicile si tratamentele autorizate pentru a fi aplicate n producerea musturilor, a vinurilor si a celorlalte produse derivate din must, vin si subproduse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, ele urmnd sa fie permanent puse de acord cu progresele realizate n acest domeniu.
Art.42
Art.26
197
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului Descrierea, denumirea, prezentarea si protejarea anumitor produse Art.47 Normele privind descrierea, denumirea si prezentarea anumitor produse cuprinse n prezentul regulament, precum si protejarea anumitor indicatii s i mentiuni si a anumitor termeni sunt precizate n acest capitol si n anexele VII si VIII. Aceste norme tin cont n special, de urm atoarele obiective: a) protejarea intereselor legitime ale consumatorilor; b) protejarea intereselor legitime ale producatorilor; c) buna functionare a pietei interne; d) promovarea productiilor de calitate. Vinuri de calitate produse n regiuni determinate Art.54 Vinurile cu denumire de origine controlat a (VDOC) sunt acele vinuri care corespund dispozitiilor prezentului titlu si dispozitiilor comunitare si nationale adoptate n aceasta privinta. Vinurile de calitate produse ntr-o regiune determinata cuprind urm atoarele categorii: a) vinurile licoroase cu denumire de origine controlata (VLDOC), care corespund definitiei de vin licoros; b) vinurile spumante cu denumire de origine controlat a (VSDOC), care corespund definitiei de vin spumant, inclusiv vinurile spumante de calitate de tip aromatic; c) vinurile de calitate petiante produse n regiuni determinate (VPDOC) care corespund definitiei de vin petiant; d) vinurile cu denumire de origine controlat a cu excep tia celor mentionate la lit. (a), (b) s i (c). Vinurile si produsele pe baza de must si de vin cu denumire de origine controlata si cu indicatie geografica recunoscuta Un vin poate purta o denumire de origine controlata, cu conditia ca aceasta sa fie consacrata prin traditie si printr-un renume rezultat din caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori naturali si umani. Art.22
Vinurile si produsele pe baza de must si de vin cu denumire de origine controlata si cu indicatie geografica recunoscuta
Vinurile cu denumire de origine controlata sunt cele obtinute din struguri produsi n cadrul podgoriei sau centrului viticol independent, delimitate pentru denumirea aprobata prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, cu conditia ca vinificarea, depozitarea, conditionarea, maturarea si mbutelierea lor sa se faca n interiorul arealului respectiv. Protectia indicatiei geografice recunoscute este realizata n cazul n care vinul este obtinut ntro regiune viticola sau ntr-o zona de productie recunoscuta, iar calitatea, renumele sau alte caracteristici ale vinului sunt specifice locului de provenienta. Pentru vinurile cu indicatie geografica recunoscuta producerea strugurilor si a vinului este legata de locul de provenienta, iar celelalte activitati privind depozitarea, conditionarea si pregatirea vinurilor pentru comercializare pot fi efectuate n afara acestuia. Valorificarea vinurilor si a celorlalte produse vinicole Importul si exportul de vinuri si de alte produse pe baza de must si vin se fac n conformitate cu acordurile comerciale bazate pe contingente, taxe vamale si certificate de origine.
Art.23
Art.24
Comertul cu tertii Art.59 Pentru orice import de produse dintre cele men tionate la art. 1 alin. (2) lit. a) si b), n cadrul Comunit atii, trebuie prezentat a o autorizatie de import. Pentru orice import de alte produse prevazute la art. 1 alin. (2) si pentru orice export de produse mentionate, se poate cere prezentarea unei autorizatii de import sau de export. n masura n care este necesar, pentru a
Art.34
Art.63
198
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura permite exportul de: a) produse mentionate la art. 1 alin. (2) lit. (a), (b) s i (c); b) zaharuri cuprinse n codul NC 1701, glucoz a s i sirop de glucoz a cuprinse n codurile NC..., pe baza preturilor acestor produse n comertul international, si n limitele care rezult a din acordurile ncheiate conform art. 300 din Tratat, diferenta dintre aceste preturi si preturile din Comunitate poate fi acoperita printr-o restitutie la export. Sursa: prelucrari proprii ale informatiilor extrase din Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 si Legea 244 din 29 aprilie 2002 a viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole.
Stadiul implementarii aquis-ului comunitar n sectorul vie-vin Registrul Viticol a fost realizat, prin nregistrarea parcelelor viticole n suprafata mai mare de 1000 mp. S-a realizat, de asemenea, inventarierea suprafetelor HPD, continnd cele sase varietati de hibrizi interzisi la plantare prin Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 si care difera de soiurile rezistente la boli si daunatori, numite interspecifice. n ceea ce priveste defrisarea viilor hibride , acest demers se realizeaza n functie de amplasarea acestora, asftfel: viile HPD amplasate n extravilan, n arealul viticol, intra n programul de reconversie calitativa (schimbarea raportului ntre soiuri); viile HPD amplasate n extravilan, n afara arealelor viticole, se defriseaza. Exceptie fac suprafetele de pe care vinul obtinut este destinat autoconsumului, fiind interzis la comercializarea pe piata; viile HPD amplasate n intravilan, n curti etc.nu sunt supuse nici unei reglementari, deoarece nu fac obiectul pietei (vinul obtinut nu este comercializat). Viticultorii romni primesc anual drepturi de plantare prin ajutor financiar bugetar (intern), maxim 30% n anul 2007, 35% n anul 2008, ajutorul crescnd cu 10% pna la 75% n 2014. Drepturile de plantare se acorda pentru cele 30.000 ha negociate cu Uniunea Europeana. De asemenea, viticultorii romni beneficiaza de drepturi suplimentare de plantare (plantari cu vii din soiuri de struguri recomandate si obtinerea vinului DOC) pe o suprafata de 2830 ha (1,5% din suprafata totala de 188700 ha ocupata cu vii). Aceste drepturi suplimentare constau n sprijin comunitar si se realizeaza pna n anul 2014, cte 353,75 ha pe an.
199
n ceea ce priveste drepturi le de replantare , acestea se acorda suprafetelor defrisate, cu conditia ca plantatia sa fie nscrisa n Registrul Viticol. Dreptul de replantare actioneaza n economia de piata ca un bon valoric, care poate fi supus vnzarii-cumpararii. Dreptul de plantare noua se acorda pentru statiunile de cercetare, nfiintarea plantatiilor mama etc., ale caror produse nu fac obiectul schimburilor comerciale. n plus fata de cele mentionate, viticultorii beneficiaza, potrivit legii, de prime de abandon, finantate din buget (sustinere interna). Aceasta masura nu este implementata n prezent, din cauza lipsei fondurilor financiare. Sustinerea financiara a sectorului vie -vin s-a realizat, n anul 2004, n urmatoarele directii: s-a acordat 1.000 lei pentru kilogramul de struguri DOC livrati la procesare, n suma totala de 87 miliarde lei; s-a acordat prima de export 8 .000 lei/litru pentru cantitatea de 8.080 hl vin DOC si vin spumant mbuteliat pentru exportul n tari terte UE; s-a acordat o subventie de 30% la pretul de cumparare a materialului saditor viticol certificat; au fost implementate programe de promovare a vinului la export prin doua proiecte: Programul de organizare de Trguri si Expozitii pentru destinatiile Bordeaux si Moscova, n valoare de 140.000 euro si Programul pentru promovarea vinului la export, care consta n realizarea de pliante de promovare a vinurilor romnesti si prezentarea fondului viticol romnesc etc. Accesul redus al viticultorilor la informatii si individualismul acestora ngreuneaza procesul de implementare a acestor programe.
4.2.3. Institutii importante. Organismele profesionale si interprofesionale pe filiera vinului

Performanta economica a sistemului de productie este determinata de eficienta activitatii institutiilor care actioneaza n diferite faze ale filierei si de serviciile pe care acestea le ndeplinesc. Agentii economici si institutiile mai importante care actioneaza pe filiera vinulu i sunt redate n Tabelul nr.4.4.
200
Tabelul nr.4.4. Agentii economici si institutiile care actioneaza pe filiera vinului FAZA Planificarea productiei Asigurarea cu resurse materiale Productia Recoltarea Transportul si depozitarea Prelucrarea Distributia Consumul AGENTII ECONOMICI / INSTITUTII Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, viticultorii, cercetatorii Comerciantii de resurse materiale, vit icultorii, procesatorii (considerati integratori pentru producatorii agricoli), cooperativele de aprovizionare, institutiile financiare Viticultorii, familiile acestora Viticultorii, familiile acestora, persoanele angajate temporar Viticultorii, procesatorii, firmele de transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de marketing Viticultorii, procesatorii Angrosistii, detailistii, procesatorii, cooperativele de marketing, exportatorii Menaje le, restaurantele, Asociatia Consumatorilor din Romnia, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
Sursa: Manole, V., colab., Diagnosticul de marketing pe filiera de produs n agricultura, Editura Evenimentul Romnesc, Bucuresti, 2002.
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale reprezinta principala institutie ce reglementeaza activitatea pe filiera vinului. Conform legii viei si vinului, statul sprijina nfiintarea organizatiilor de producatori si a filierelor pe produs, pe baza liberei initiative. n vederea ameliorarii functionarii pietei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlata si a celor de calitate cu indicatie geografica recunoscuta, guvernul analizeaza propunerile organismelor de filiera. Cadrul institutional ce ndeplineste atributiile legate de orientarea activitatilor din domeniul viticulturii si vinificatiei, precum si pentru ndrumarea si controlul tehnic de specialitate n realizarea productiei vitivinicole este format din urmatoarele institutii: Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol; Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole; Oficiul National al Viei si Vinului. Organizatiile profesionale si interprofesionale pe filiera vinului Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola (ONIV), nfiintata pe data de 25.10.2002, pe baza liberei initiative din organizatiile de producatori, grupeaza toate asociatiile profesionale de pe filiera vitivinicola, de la cercetare, pepiniere, podgorii, centre de
201
vinificatie si pna la retele de distributie si comercializare, degustare etc., cu scopul de a promova interesele sectorului vitivinicol romnesc. ONIV are ca scop reglementarea producerii, prelucrarii, depozitarii, distributiei si comercia lizarii produselor vitivinicole si desfasoara activitati de aparare a intereselor producatorilor, cu respectarea diversitatii regionale. Membri ONIV sunt urmatorii 8: Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romnia (ADAR); Asociatia Profesionala Vitivinicola Dealu Mare (APV Dealu Mare), membri acesteia fiind: Cramele Prahova, Serve Ceptura, Vinterra International, Domeniile Viticole Franco-Romne, Tohani; Asociatia Profesionala a Producatorilor si Comerciantilor de Produse Vitivinicole si Bauturi Alcoolice (VITIS), membri acesteia fiind Murfatlar Romnia, Euroavipo, Viticola Aegyssus; Asociatia Producatorilor si Exportatorilor de Vinuri din Romnia (APEV), membri acesteia fiind: Carl Reh Winery, Carpathian Winery, Cotnari Iasi, Prahova Wine Cellars, Provinum Bucuresti, Recas Winery, S.E.R.V.E. Bucuresti, Murfatlar Romnia, Vie Vin Vnju Mare, Vincon, Vinterra International; Asociatia Consultantilor Enologi din Romnia (ASCER), membri acesteia fiind: Exeget Consulting, Blue Software, Bevitech; Asociatia Vitivinicola Panciu (AV Panciu), membri acesteia fiind: Veritas Panciu, Agroindustriala Marasesti, Dyonisos Cotesti; Asociatia Vitis Transilvania Jidvei (AV Transilvania Jidvei), membri acesteia fiind: Jidvei SRL Filiala Alba, Promotion SRL Filiala Blaj, Viticola SRL, Vitis SRL; Asociatia Producatorilor de Vinuri Spumoase si Spumante din Romnia (APVSS), membri acesteia fiind: Astese Production, Zarea, Romanian Drink Service, Comoara Pivnitei, Karom Drinks; Asociatia Producatorilor de Vermut si alte Bauturi pe baza de Vin (APVBBV), membri acesteia fiind: Romanian Drink Service, Karom Drinks, Cramele Prahova;
8
www.oniv.ro
202
Asociatia Profesionala Domeniile Cotnari (AP Domeniile Cotnari), membri acesteia fiind: SC Cotnari SA, Stoica Florin, Mascan Mariana; Asociatia Vie Vin Recas/Timis (AVV Recas/Timis), membri acesteia fiind: SC Recatim SA Recas, Cramele Recas SRL, SC Scata Lugoj SA, SC Terevin SA Teremia Mare, Petrea Stefan, Jurca Simona;
Asociatia profesionala vitivinicola Medgidia (APV Medgidia), membri acesteia fiind: Fruvimed SA Medgidia, Vitcom SRL Cernavoda, Gramed SRL Cernavoda, Agromixt SA Cochirleni, Rkatiteli SA Chirnogeni, Ergovent SRL Cernavoda, Agrostral SA Alimanu etc.;
Asociatia Interprofesionala Vitivinicola Vrancea Pietroasa, membri acesteia fiind: SC Vincon Vrancea SA, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa, SC Senator Prodimpex SRL.
Producatorii de vin sunt reprezentati, la nivelul sectorului, de Patronatul National al Viei si Vinului. Patronatul se constituie ca o asociatie a industriasilor din Romnia, viticultori, producatori, distribuitori si exportatori de vinuri, distilate si bauturi alcoolice pe baza de must, vin si produse vinicole. Scopul asociatiei este de a identifica si promova sistematic si unitar interesele profesionale specifice viticulturii si industriei producatoare de vinuri din Romnia. PNVV, ca asociatie patronala, reprezinta, sustine si apara interesele membrilor ei n relatiile cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane fizice si juridice9. Printre realizarile Patronatului se numara reducerea accizei la vinuri. Masura de eliminare a accizelor la vin se nscrie n politica de reducere a fiscalitatii pe filiera vinului, pentru ncurajarea producatorilor interni, pretul vinului scaznd cu 30-35%, si evitarea riscului ca Romnia sa devina o tara importatoare. Fondurile financiare care ar fi fost platite ca accize ar putea fi folosite de producatori pentru refacerea patrimoniului viticol mbatrnit. Reprezentantii Patronatului National al Viei si Vinului apreciaza ca sumele platite ca accize la bugetul de stat sunt estimate la 381 miliarde lei, cu mult peste valoarea subventiilor acordate acestui sector, care se ridica, n anul 2003, la 19 miliarde de lei. Nivelul subventiei a scazut n anul 2003 cu 78%, fata de anul 2002 cnd, prin H.G. 210/2002 publicata n M.Of.171/11.martie.2003, s-a aprobat un nivel al subventiei de 90 de miliarde lei.
www.pnvv.ro
203
4.2.4. Serviciile prestate viticultorilor si vinificatorilor

Institutiile publice si private prezentate n componenta precedenta asigura diferite servicii de care depinde eficienta activitatii agentilor economici de-a lungul filierei. Daca serviciile de informare, creditare, transport, aprovizionare, asistenta tehnica, depozitare etc. sunt usor accesibile oricarui viticultor si procesator de vin, atunci si productia de struguri la hectar si calitatea acesteia si a vinului obtinut vor fi mai ridicate. Informarea viticultorilor se realieaza diferit, n functie de dimensiunea si marimea fermelor viticole. Cu ct fermele sunt mai mari, si implicit detin putere financiara mai ridicata, cu att mai mult creste accesul la informatie, prin mijloacele clasice tiparituri, conferinte, mijloace media - si prin mijloace moderne, cum ar fi internetul. Un rol important n furnizarea de informatii revine urmatoarelor institutii: Institutul National de Statistica, care elaboreaza Anuarul Statistic, Agentia Nationala de Consultanta n Agricultura, care are reprezentante n fiecare judet, institutiile de cercetare care realizeaza studii periodice asupra pietei vinului, mbunatatirii tehnologiilor de productie etc. Creditarea agricultorilor pentru finantarea lucrarilor sau pentru investitii se realizeaza prin institutiile de specialitate. Acestea detin un rol important n cresterea investitiilor n agricultura, cu att mai mult n viticultura unde principala problema o reprezinta mbatrnirea viilor. Necesitatea ntineririi viilor este dublata de cea a nlocuirii viilor hibride cu vii nobile, pna n anul 2014. n urma negocierii dosarului agricol cu Uniunea Europeana s-a stabilit o perioada de tranzitie de 8 ani necesara pentru eliminarea din cultura a viilor de hibrizi direct producatori, impusa de R(EC) nr.1493/1999 (care prevede folosirea exclusiva a soiurilor nobile pentru vin, recomandate si autorizate la plantare recunoscute si admise n clasificarea varietatilor de vita de vie, precum si a hibrizilor interspecifici). 10 Transportul este asigurat de firme specializate, intermediari si integratori si intervine n urmatoarele faze ale filierei: aprovizionarea cu resurse materiale, transportul strugurilor la crama si distributia vinului. Principalele probleme ce afecteaza furnizarea eficienta a acestui serviciu sunt: starea precara a drumurilor, uneori chiar inaccesabilitatea acestora, parcul de autovehicule nvechit si poluant, restrictiile privind tranzitarea oraselor de catre camioane etc.
10
***, Documentul de Pozitie al Romniei, Capitolul 7 Agricultura, www.mapam.ro
204
Aprovizionarea consta n aducerea n ferma a resurselor materiale: material saditor viticol, substante fertilizante, pesticide, masini si utilaje, scule si piese de schimb, echipamente de irigat etc. Asigurarea resurselor materiale este unul dintre serviciile cele mai eficiente ale filierei, fiind furnizat de retele specializate n aprovizionarea fermelor. Majoritatea resurselor materia le pentru viticultura si vinificatie , inclusiv materialul saditor, provin din import. Asistenta tehnica este slab asigurata n podgoriile mici, unde producatorii ramn tributari metodelor traditionale de cultivare a vitei de vie si tehnicilor artizanale d e obtinere a vinului. Marile plantatii viticole si ntreprinderile de procesare dispun nsa de personal calificat si de tehnica moderna pentru realizarea lucrarilor agricole si prelucrarea strugurilor. Depozitarea este activitatea care se ntlneste n urmatoarele puncte ale filierei: stocarea strugurilor pna la intrarea n prelucrare si stocarea vinului pentru vnzarea continua a acestuia pe tot parcursul anului si/sau pentru nvechire.
4.2.5. Potentialul vitivinicol al Romniei. Conditiile de mediu pentru cultura vitei de vie
n Romnia , vita de vie se cultiva n arealele consacrate traditional acestei activitati, situate mai ales n zona colinara, pe nisipuri, precum si pe alte terenuri cu conditii favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitarii teritoriale. Plantatiile de vita de vie se grupeaza, teritorial, n zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri viticole. Calitatea strugurilor si a vinului, randamentul la hectar, gradul de maturitate al strugurilor, pretul de valorificare si alte elemente sunt influentate de conditiile pedoclimatice n care are loc procesul de productie al strugurilor. Umiditatea prea scazuta sau prea ridicata, temperaturile prea mari sau prea mici, vnturile prea puternice, pantele prea nclinate sau alti factori negativi afecteaza semnificativ productia de struguri. Dupa recoltare, calitatea strugurilor nu mai poate fi mbunatatita, de aceea pentru obtinerea unor produse de calitate se actioneaza n timpul vegetatiei, prin valorificarea factorilor favorabili de mediu si prin prevenirea actiunii factorilor nefavorabili. Prevenirea ncepe cu identificarea conditiilor optime de mediu (Tabelul nr.4.5.), a constrngerilor si continua cu masurarea efectelor negative (Tabelul nr.4.6.).
205
Tabelul nr.4.5. Conditiile optime de crestere a vitei de vie SOLUL Tip Cernoziom, brun de padure, brun roscat de padure, cu substrat pietros, calcaros si terenuri nisipoase. pH 6-7 Panta Cel mult 24% De la legarea boabelor pna la nceputul coacerii Optim termic 25-30 0 C Suma gradelor 2500-3000 0 C Suma orelor de 1500-2000 ore stralucire a soarelui Atentie planta heliofila 70-80%
CERINTELE DE APA TEMPERATURA LUMINA
UMIDITATE
Sursa: Manole, V., colab., Diagnosticul de marketing pe filiera de produs n agricultura, Editura Evenimentul Romnesc, 2002, pag. 25.
Conditiile optime de cultivare a vitei de vie, prezentate n tabel, se regasesc n multe dintre podgoriile Romniei. Acest avantaj comparativ al tarii noastre, care face posibila obtinerea de vinuri de calitate superioara, trebuie valorificat de producatorii romni prin strategii de marketing care sa permita patrunderea vinurilor romnesti pe pietele internationale, n special pe piata europeana, unde consumul acestei bauturi este n crestere. n cazul n care conditile de mediu nu se regasesc ntre limitele amintite, efectele asupra calitatii si cantitatii productiei de struguri sunt prezentate n Tabelul nr.4.6. Tabelul nr.4.6. Efectele negative ale factorilor de mediu asupra productiei de struguri FACTORI RESTRICTIVI DE MEDIU Lipsa apei APA Exces de apa TEMPERATURA Negative foarte scazute Pozitive foarte ridicate Lipsa luminii EFECTELE ASUPRA PRODUCTIEI Boabe mici Caderea florilor, atacuri de boli, acrirea bobului nghetarea lemnului, caderea inflorescentelor si a frunzelor tinere mpiedicarea procesului de polenizare Afectarea procesului de coacere a strugurilor, debilitarea plantelor
LUMINA
Sursa: Manole, V., colab., Diagnosticul de marketing pe filiera de produs n agricultura, Editura Evenimentul Romnesc, 2002, pag. 25.
206
4.2.6. Materialul saditor utilizat n viticultura

n viticultura se admite folosirea urmatoarelor categorii de material saditor: vite altoite, vite nealtoite din soiuri roditoare si vite portaltoi. Vitele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri 11. Pentru viitorul vin, materialul saditor are un rol covrsitor, acesta determinnd calitatile senzoriale, att de apreciate de consumatori. Caracteristicile materialului biologic utilizat n viticultura sunt prezentate n Tabelul nr. 4.7. Butasii HPD, rezistenti la filoxera, sunt interzisi la plantare. Tabelul nr.4.7. Caracteristicile materialului saditor viticol Caracteristici Productia la hectar Calitatea strugurilor Costul de achizitie Cererea Vite nobile altoite Mare Buna Mare Mare Vite nobile pe radacini proprii Medie Moderata Mediu Medie Butasi HPD Mica Slaba Mic Mica
Din vitele nobile altoite se obtin cele mai ridicate productii medii, struguri de calitate superioara si, implicit, vinuri cu calitati senzoriale deosebite, din clasa vinurilor nobile, cu denumire de origine controlata si trepte de calitate. Pretul ridicat al vitelor nobile face inaccesibila achizitionarea acestora de catre viticultorii cu putere financiara redusa. Gospodariile taranesti rezultate n urma aplicarii legii fondului funciar nu au recurs la achizitia de material saditor de calitate. Acest lucru este evidentiat de statisticile nationale care arata ca din suprafata totala cultivata cu vita de vie n anul 2003 de 233.000 ha, 116.000 ha (49,7%) sunt cultivate cu vite altoite si indigene si 117.000 ha (50,3%) cu vii hibride. Sursele de achizitionare a materialului saditor sunt retelele specializate si cele nespecializate. n primul caz este vorba de unitati ce au ca obiect de activitate asigurarea cu resurse materiale a fermelor si care dispun de logistica de distributie (parc auto propriu, depozite, agenti de vnzare, puncte de desfacere). n cel de -al doilea caz, prin retea
11
Legea 244/2002 a viei si vinului n sistemul organizarii comune de piata.
207
nespecializata se au n vedere pietele organizate ocazional, periodic sau permanent, de unde producatorii agricoli se aprovizioneaza cu diverse resurse materiale. Accesul viticultorilor la materialul saditor de calitate este o problema importanta a filierei deoarece decizia de achizitionare a unui material saditor pentru a nfiinta o plantatie de vita de vie are repercusiuni pentru o lunga perioada de timp (30-40 de ani). Costurile ridicate de nfiintare a unei plantatii de vie nobila au determin at viticultorii cu putere financiara redusa sa apeleze la folosirea butasilor HPD. Conform prevederilor Legii viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole 12, suprafetele plantate cu soiuri interzise, respectiv cele cu hibrizi direct producatori, se supun defrisarii ntr -un interval de 15 ani de la publicarea legii, pe baza unor programe de sprijin de renfiintare a plantatiilor. Aceste programe constau n punerea la dispozitia producatorilor viticoli a materialului saditor din soiuri recomandate si autorizate pentru replantare. Pentru abandonul definitiv al suprafetelor cu hibrizi direct producatori interzisi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau familie, se acorda prime de abandon.
4.3. Productia de struguri 4.3.1. T ehnologiile de obtinere a strugurilor

Din punctul de vedere al agrotehnicii utilizate, viticultorii se mpart n doua mari categorii: viticultorii care aplica tehnologii moderne si viticultorii care aplica tehnologii traditionale. n primul caz putem vorbi despre ferme de dimensiuni mari, despre productivitate si calitate ridicate si despre desfacerea produselor pe piata. n cel de-al doilea caz este vorba despre ferme de dimensiuni reduse, despre randamente si produse de calitate reduse si despre autoconsum. Din punctul de vedere al tehnologiei de productie, pentru nfiintarea culturii de vita de vie, solul este arat, groapa de plantare fiind sapata manual la 50 cm adncime, respectnd distanta ntre rnduri de 2 m, iar pe rnd de 1,2 m.
12
Legea viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr.244, articolele 4 si 5, M.O.nr.333 din 20/05/2002.
208
n timpul vegetatiei, fermierii elaboreaza si pun n practica un program de protectie a vitei de vie prin actiuni de stropire contra daunatorilor si a bolilor, fertilizari si irigari prin
3 scurgerea apei la suprafata, aspersiune sau picurare, cu o norma de udare ntre 500 si 800 m
la hectar, n lunile iulie -august, cnd are loc procesul de crestere si umplere a bobului de strugure. Alte actiuni ntreprinse n timpul vegetatiei se refera la controlul si nlaturarea buruienilor. Aceste activitati necesita un volum mare de munca. Principala sursa a fortei de munca n micile gospodarii o reprezinta familia si angajatii temporari, care sunt solicitati cu mai mare intensitate la lucrarile de prasit si recoltare.
4.3.2. Tratamentele prerecoltare aplicate culturii vitei de vie

Combaterea bolilor si a daunatorilor reprezinta o operatie importanta a tehnologiei de producere a strugurilor. Aceasta lucrare agrotehnica se detaseaza prin importanta de celelalte, deoarece bolile vitei si vinului si daunatorii provoaca pierderi mari de productie, att din punct de vedere cantitativ, ct si din punct de vedere calitativ. De-a lungul filierei vinului, bolile si daunatorii actioneaza n diferite faze: n timpul vegetatiei vitei de vie, dupa recoltare n timpul depozitarii strugurilor, n timpul depozitarii vinului. n ncercarea de a preveni pierderile de recolta se impune identificarea bolilor si a daunatorilor si a efectelor induse de acestea. n cultura vitei de vie au fost identificate numeroase boli si multi daunatori13, cei mai importa nti f iind prezentati n tabelul nr.4.8. nainte de recoltare, viticultorii efectueaza operatiuni specifice care au ca scop cresterea cantitativa si calitativa a productiei de struguri. Astfel de operatiuni sunt: plivitul, ciupitul, copilitul, crnitul, desfrunzitul, rarirea inflorescentelor si ngropatul butucului 14. Plivitul consta n ndepartarea lastarilor nefertili, crescuti pe lemn vechi. Se executa dupa nflorit, determinnd cresterea productiei cu 20%. Ciupitul reprezinta taierea vrfului de crestere a lastarilor cu rod si se executa naintea nfloritului.
13
Mateescu, F., Livada, gradina si via boli, daunatori si tratamente mpotriva acestora, Editura M.A.T.S., 1996. 14 Manescu, B., Stefan, Marcela, Sisteme horticole comparate, Editura Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2003.
209
Tabelul nr.4.8. Bolile si daunatorii vitei de vie Denumirea bolilor sau a daunatorilor Mana Tratamente le Efecte le asupra vitei de vie -Pete pe frunze. Acestea se usuca si cad. Semnificatia economica - mai putine frunze mai putina fotosinteza-mai putina productie (aspect cantitativ) - pierderi cantitative de productie
n timpul vegetatiei cu: Dithane, Captan, Sandofan n timpul vegetatiei cu: Karathane, Tilt, Topas, Sulf praf
Fainarea
Putregaiul cenusiu
nainte de cules
Molia
n vegetatie cu:Decis, Fastac, Karate
Acarieni
Zeama bordeleza sau Mitac
- Pete pe frunze. Acestea se usuca, dar nu cad. - Florile devin brune si se usuca. - Lastarii capata o culoare bruna. - ataca strugurii n prga. Boabele se nmoaie, crapa si vor fi acoperite de mucegai cenusiu. - se hraneste cu boboci florali, cu bobite verzi, cu boabe coapte. Boabele atacate sunt napadite de mucegaiuri si putrezesc. - atrofierea lastarilor, - scuturarea internodurilor, - avortarea inflorescentelor , - stagnarea cresterii lastarilor.
- pierderi calitative - reducerea pretului - cerere nesatisfacuta
- pierderi calitative - reducerea pretului - cerere nesatisfacuta
Pierderi cantitative de productie
Sursa: Mateescu, F., Livada, gradina si via boli, daunatori si tratamente mpotriva acestora, Editura
M.A.T.S., 1996.
Copilitul se efectueaza prin scurtarea lastarilor secundari (copili), avnd ca efect obtinerea unor productii suplimentare de pe copili de la 1500 la 8000 kg/ha.
210
Crnitul reprezinta suprimarea a 6 -7 frunze tinere din vrful lastarilor cu rod si fara rod, n scopul obtinerii unei coaceri mai bune a lemnului si cresterii continutului n zahar al strugurilor. Desfrunzitul si rarirea inflorescentelor are ca efect o mai buna iluminare, ceea ce ajuta la coacerea si colorarea uniforma a boabelor. ngropatul butucului, desi este o operatiune postrecoltare, este demna de amintit datorita importantei sale de a proteja butucul de vie mpotriva nghetului peste iarna. Operatia consta n acoperirea plantei toamna cu un strat de pamnt de 5-15 cm.
4.3.3. Recoltarea strugurilor

Cu aceasta activitate se ncheie etapa agricultura a filierei produsului vin. Cnd si cum se recolteaza strugurii sunt operatiuni care determina starea de calitate a acestora dupa recoltare si calitatea viitorului vin. Strugurii recoltati prea timpuriu contin putin zahar si mult acid, iar vinul este astringent. n functie de raportul aciditate/zaharuri si de evolutia cantitativa a productiei de struguri, se pot identifica mai multe momente de recoltare15: Maturarea fiziologica momentul fertilitatii semintelor, recoltarea se face doar pentru studiile de ameliorare a soiurilor pentru obtinerea plantelor din seminte. Maturarea deplina momentul n care strugurii nu mai cresc n greutate, iar transformarea acizilor n zaharuri este partiala, se realizeaza productii mari la hectar, strugurii fiind folositi pentru consum. Maturarea tehnologica sau industriala se diferentiaza n functie de tipul de vin ce se doreste a fi obtinut, fiind specifica fiecarui tip de soi, astfel, se urmareste cresterea procentului de zaharuri, neinfluentnd prea mult reducerea productiei la hectar (maxim 10%), deoarece dupa maturatia deplina strugurele nu mai acumuleaza cantitativ, ci ncep sa apara procese de deshidratare concomitent cu cele de acumulare de zaharuri. Supramaturatia recolta de struguri se lasa pentru acumulari superioare de zaharuri n detrimentul productiei la hectar (-20-25%), fenomen asimilat cu stafidirea boabelor, prin prelucrarea acestor struguri obtinndu-se valoroase vinuri licoroase. Botritizarea fenomen natural ce apare n anumite podgorii (Pietroasele, Cotnari) la strugurii aromati (Grasa, Tamioasa) si reprezinta, de fapt, infectarea boa belor de struguri cu
15
Boboc, D., Procesarea produselor agricole , Editura Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2002.
211
mucegaiul nobil. Pierderile cantitative de productie pot ajunge la 40% la hectar, dar exista o anumita categorie de consumatori care apreciaza acest vin. Recoltarea strugurilor se face n luna septembrie, manual n gospodariile care d etin suprafete mici de vie, prin taierea ciorchinelui si punerea lui n galeti de plastic si mecanizat n fermele viticole mari, cu combine ncalecatoare pe rndul de vie, echipate cu sisteme de batere a butucului si prelate colectoare. Benele trebuie sa f ie din inox, fibra de sticla sau lemn, ele nu trebuie sa contina fier (aciditatea din vin ar conduce la dislocarea ionilor de fier, microelemente ce pot determina deprecieri ale viitorului vin). 16 Normele de recoltare a strugurilor pentru vin sunt de 600 kg/zi/om la recoltarea manuala si de 25-30 tone/zi/combina de recoltat la recoltarea mecanizata. Recoltarea manuala a strugurilor pentru vin necesita forta de munca numeroasa si scumpa, iar recoltarea mecanizata a strugurilor prezinta dezavantajul ca diminue aza calitatea strugurilor prin spargere si lovire. Deoarece pretul masinilor de recoltat este ridicat si investitiile pentru achizitionarea lor sunt mari, viticultorii recurg la recoltarea manuala, forta de munca fiind mai ieftina. O atentie deosebita trebuie acordata pastrarii integritatii boabelor, deoarece aparitia mustuielii conduce la oxidarea acestora pe timpul transportului si depozitarii. Datorita oxidarii se depreciaza puternic calitatile vinului n sensul nchiderii la culoare a acestuia, precum si a pierderii fructuozitatii. Pentru a preveni oxidarea, se trateaza strugurii, nca din bene, cu solutie de bioxid de sulf. Productiile medii de struguri la hectar variaza de la an la an, de la podgorie la podgorie. n tabelul nr.4.9. este prezentata dinamica productiei medii de struguri la hectar si productia totala de struguri. Destinatiile productiei de struguri sunt prezentate n tabelul nr.4.10. n perioada de tranzitie, productiile totale si medii de struguri au variat anual n functie de conditiile climatice, de schimbarea structurii soiurilor, n detrimentul viilor nobile si indigene si de gradul n care s-au respectat tehnologiile de cultura. Un aspect negativ important al filierei vinului l reprezinta randamentele foarte reduse. Decalajul nregistrat n tara noastra la nivelul productiei medii de struguri la hectar fata de Uniunea Europeana este de 3000 kg/ha , aceasta stare de fapt avnd un puternic impact negativ asupra eficientei economice n aceasta faza a filierei.
16
Cotea, C., colab., Oenologie, Editura Didactica si P edagogica, Bucuresti, 1982.
212
Tabelul nr.4.9. Productiile medii si totale de struguri, n Romnia

Anul Productia medie de struguri (kg/ha) 4245 5245 5212 4568 4414 4591 5529 Productia totala de struguri (mii tone) 954 1314 1295 1122 1077 1078 1060
1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004*
4.3. Productiile medii si totale de struguri, n Romnia

6000 4000 2000 0 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 Productia medie (kg/ha) Productia totala (mii tone)
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2004, *MAPDR www.mapam.ro
Tabelul nr.4.10. Balanta strugurilor (n echivalent struguri proaspeti) (2002-2003) - tone Nr. crt. A. 1. 2. B. 3. 4. 5. 5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 6. Specificare RESURSE (1+2) Productia utilizabila Import UTILIZARI (3+4) Export Disponibilitati interne pentru consum (5+6+7+8) Consum (5.1.+5.2.+5.3.+5.4.) Consum samnta Consum furaje Prelucrare industriala Transformare industriala Pierderi total intermediar 2002 1089807 1076688 13119 1089807 197 1089610 956882 956882 1508 2003 1097735 1077986 19749 1097735 4007 1093728 1013054 1013054 905 169 79600 2003/2002 (%) 100,7 100,1 150,5 100,7 20 ori 100,4 105,9 105,9 60 * 60,6
7. Var iatie de stoc -88 8. Disponibil pentru consumul uman 131308 Sursa: Bilanturi alimentare n anul 2003, INS, Bucuresti, 2004
213
Asa cum se observa din tabelul nr.4.10., utilizarea principala a strugurilor o reprezinta vinific atia. Exportul strugurilor, desi n crestere n anul 2003 fata de anul 2002, este nesemnificativ, detinnd o pondere de 0,36% din total utilizari. Balanta comerciala externa a produsului struguri este dezechilibrata, importul depasind exportul, n anul 2003, cu 15.742 tone.
4.3.4. Costurile obtinerii productiei de struguri. Eficienta activitatii viticole

n acest punct al filierei, care finalizeaza etapa agricultura, se calculeaza costurile cu nfiintarea plantatiei si cele de producere a vinului. Costurile variaza mult n functie de tipul fermei si de marimea acesteia. Viticultorii care detin suprafete mici de vie tin o evidenta mentala sau scriptica a ceea ce au cheltuit cu nfiintarea si ngrijirea viei si cu valorificarea strugurilor. Unitatile agricole care detin suprafete mari de vie tin o evidenta scriptica si computerizata a cheltuielilor de productie. n esenta, n calculul costului de productie se tine seama de retribuirea fortei de munca, de valoarea resurselor materiale utilizate si a activitatilor de transport si valorificare. Cheltuielile materiale reprezinta ponderea cea mai mare - 46,4% - din totalul cheltuielilor de productie a strugurilor, urmate de cheltuielile cu forta de munca 41,8%. n varianta optimista a negocierii unui pret de vnzare de 11.000 lei pe kilogram si obtinerii unei productii medii de 9.000 kg, o unitate de producere a strugurilor nregistreaza venituri de 99.000.000 lei / ha, cheltuieli totale de 57.856. 370 lei / hectar, valoare adaugata de 72.198.030 lei /ha si un profit de 41.143. 630 lei / ha, ceea ce nseamna o rata a rentabilitatii de 71% si o marja de profit de 41%.
214
Tabelul nr.4.11. Bugetul de venituri si cheltuieli pentru produsul struguri vin, 2004 Nr. crt. I Indicatori U.M. Valoarea Absoluta % 26.801,97 46,4
CHELTUIELI MATERIALE mii lei/ha (1+2+3+4) 1 Cheltuieli cu materii prime si materiale mii lei/ha 19.063,72 -samnta si material saditor mii lei/ha -ngrasaminte si amendamente mii lei/ha 5.786,30 -pesticide mii lei/ha 5.282,42 -alte materiale mii lei/ha 7.995,00 2 Cheltuieli cu lucrarile mecanice mii lei/ha 5.831,93 3 Cheltuieli cu irigatiile mii lei/ha 4 Cheltuieli cu aprovizionarea (10% din mii lei/ha 1.906,32 1) II CHELTUIELI CU FORTA DE mii lei/ha 24.211,98 41,8 MUNCA* III ALTE CONSUMURI (5+6+7+8) mii lei/ha 6.842,42 11,8 5 Cheltuieli generale (4% din I+II) mii lei/ha 2.040,61 6 Dobnzi la credite de productie mii lei/ha 2.946,45 7 Asigurari (3% din I+II) mii lei/ha 1.530,36 8 Amortisment cladiri, utilitati mii lei/ha 325,00 A TOTAL CONSUMURI mii lei/ha 57.856,37 100 INTERMEDIARE (I+II+III) A1 din care pentru productia principala mii lei/ha 57.856,37 B VALOAREA PRODUCTIEI mii lei/ha 99.000,00 B1 din care pentru productia principala mii lei/ha 99.000,00 C VENIT IMPOZABIL (B-A) mii lei/ha 41.143,63 (-) Impozite si taxe mii lei/ha (+) Alocatii si subventii mii lei/ha D VENIT NET mii lei/ha 41.143,63 Marja de profit % 41,5 Eficienta (D:B/100) E economica Rata rentabilitatii % 71 (D:A 1/100) F COST DE PRODUCTIE (A1:Q) lei/kg 6.428,50 G PRET PIATA INTERN lei/kg 11.000,00 PREVIZIBIL * Cuprinde consumurile cu forta de munca ziliera, permanenta si obligatiile fata de stat;
Sursa: prelucrare dupa fisele tehnologice furnizate de Ministerul Agricult urii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
215
4.4. Procesarea strugurilor 4.4.1. Transportul strugurilor

Odata recoltati, strugurii au trei destinatii: valorificarea pe piata interna, vinificatia si industrializarea pentru obtinerea sucurilor, compoturilor etc. n primul caz filiera se opreste la vnzarea strugurilor de masa. n cel de -al doilea caz, filiera continua cu operatiile de obtinere a vinului, stabilizarea, mbutelierea si vnzarea acestuia. Strugurii trebuie prelucrati ntr-un timp ct mai scurt pe ntru a prentmpia atacurile microorganismelor, mentinndu-se valoarea de soi. De la locul recoltarii pna la cel al prelucrarii, n timpul transportului, strugurii nu trebuie zdrobiti, pentru a evita aparitia mustuielii. Mijloacele de transport trebuie s a permita ncarcarea/descarcarea mecanizata. De asemenea, o atentie deosebita trebuie acordata materialului din care este confectionata bena de transport. Daca aceasta nu este din inox, sticla sau lemn, pentru a evita contactul direct al strugurilor cu metalul, vehiculele basculante se izoleaza cu folie de polietilena sau cu lacuri antiacide. Transportul strugurilor de la locul de productie la locul de prelucrare se realizeaza de catre viticultor, de catre unitatea de vinificatie, daca exista un contract comercial de valorificare, si, implicit, de transport ntre viticultor si unitatea respectiva, sau de catre societati comerciale specializate n transportul strugurilor. Din punct de vedere al eficientei economice la nivelul ntregii filiere, transportul ar trebui sa fie efectuat de catre unitatile de vinificatie, care dispun de parc auto propriu, amortizarea asupra mijloacelor fixe nregistrndu-se indiferent de volumul produselor transportate. Cu ct acest volum creste, cheltuielile de transport pe unitatea de produs scad.
4.4.2. Tratamente post-recoltare

La crama, strugurii sunt receptionati cantitativ si calitativ. Receptia cantitativa se realizeaza prin trecerea mijlocului de transport pe bascula, nti plin, apoi fara struguri, diferenta reprezentnd cantitatea de struguri receptionata.
216
Receptia calitativa are ca scop aprecierea organoleptica a integritatii boabelor, specificitatea soiului, gradul de maturitate si de sanatate al recoltei. Pentru determinarea concentratiei de zahar si a aciditatii se preleveaza randomizat ciorchini din mijlocul de transport. Principalele caracterisitici ale produsele horticole care influenteaza marketingul acestora sunt sezonalitatea si perisabilitatea. Pe de o parte, cererea pentru astfel de produse este continua, iar pe de alta parte, oferta este prezenta pe piata doar n anumite momente ale anului. Pentru a prelungi perioada de ofertare, produsele horticole sunt tratate chimic si sunt depozitate n conditii speciale de microclimat. Aceleasi operatii se efectueaza si n scopul pastrarii integritatii si calitatii produselor perisabile, care sunt atacate de microorganismele din mediu, la scurt timp dupa recoltare. n cazul strugurilor, tratamentele postrecoltare se aplica strugurilor de masa care se consuma n stare proaspata si strugurilor de vin care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare si care se pastreaza n camere frigorifice. Tratamentele se realizeaza cu bioxid de sulf.
4.4.3. Prelucrarea strugurilor

Obtinerea vinului este una dintre cele mai importante activitati ale filierei vinului. Produsele agricole perisabile si sezoniere sunt supuse procesului de prelucrare pe de o parte pentru a prelungi viata produsului si pe de alta parte pentru a satisface cerintele consumatorilor pentru produsele prelucrate. Procesarea strugurilor se realizeaza mai mult pentru a satisface cerintele consumatorilor pentru vin si mai putin pentru a prelungi termenul de viata al strugurilor. Prelucrarea strugurilor se poate realiza industrial, n unitati specializate de vinificatie, sau artizanal, n cramele si pivnitele exploatatiilor agricole familiale care cultiva vita de vie. Procesarea consta n urmatoarele operatiuni: zdrobire, presare, fermentare si aplicarea de tratamente cu bioxid de sulf. Principalii producatori de vin din Romnia sunt17: S.C. Murfatlar Romnia SA detine 2100 ha cuprinse n arealul viticol din zona localitatilor: Basarabi, Valul Traian, Poarta Alba, Siminoc si Valea Dacilor. Complexul de vinificatie are o capacitate totala de 250.000 hl. Productia de
17
www.vinbun.ro
217
vinuri are o structura sortimentala formata din 70% vinuri albe. Cifra de afaceri, n anul 2004, a fost de 450 miliarde lei, iar productia a fost de 10 milioane litri. Murfatlar Romnia , care este principalul exportator de vinuri mbuteliate, exporta n peste 15 tari dintre care cele traditionale sunt: SUA, Marea Britanie, Germania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Israel, Japonia. S.C. Vincon Vrancea este cel mai mare producator de vinuri din Romnia cu o experienta n domeniu de peste 50 de ani. Situat n Regiunea Vrancea, cel mai mare areal viticol al tarii, societatea detine suprafete cultivate de peste 28.000 ha de vita de vie, cuprinse n 3 podgorii celebre: Panciu, Odobesti si Cotesti. Proprietar a 25 de unitati de productie, pivnite si centre de colectare a strugurilor, Vincon Vrancea S.A poate procesa ntr-un sezon aproa pe 40.000 tone de materie prima. Productia anului 2004 a fost de 23 milioane litri de vin. S.C. Veritas Panciu este situata chiar n mijlocul podgoriei Panciu si produce n principal struguri de vin, dar si struguri de masa. Din 1700 de hectare de podgorie, 1500 de hectare sunt cu struguri de vin. Colectia cuprinde o suprafata de 6 hectare si un total de 82 de sortimente de vinuri din care 16 sunt soiuri rezistente si hibrizi. Colectia urmareste obtinerea unor productii ridicate de struguri, de calitate superioara, la preturi mici si rezistenti la nghet. Complexul de vinificatie Jidvei se gaseste n Podgoria Trnave si se ntinde pe o suprafata de circa 1400 ha, cultivate cu urmatoarele soiuri: Feteasca Regala (450 ha), Riesling (280 ha), Sauvignon Blanc (200 ha), Muscat Ottonel (150 ha), Feteasca Alba (140 ha), Traminer (50 ha), Chardonnay (30 ha), Pinot Gris, Opoto, Sylvaner si Ezerfrut (100 ha). Din ntreaga suprafata cultivata, anual se rennoiesc aproximativ 50 ha. Vrsta medie a plantatiilor este de 10 ani, o data cu replantarile facndu-se si nlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele calitative. Din punct de vedere financiar, este un centru puternic, dat fiind exportul tot mai ridicat si consumul mare. S.C. Cotnari S.A. Podgoria Cotnari se ntinde pe 1800 ha, productia pe hectar fiind de 70-80% din productia celorlalte podgorii din tara sau din strainatate. Vinurile de Cotnari sunt foarte cautate att datorita raritatii ct si a calitatii deosebite. S.C. Cotnari S.A. a reusit sa planteze vii si n alte zone din localitate: 108 ha cu Feteasca Alba, 51 ha cu Tamioasa Romneasca, 21 ha cu Francusa si
218
5 ha cu Grasa. Procesul de vinificatie se desfasoara n conditii moderne printr-un sistem industrial realizat ntre 1996-1998, cu o capacitate de productie de 50 de vagoane de struguri n 12 ore si cu o capacitate de depozitare de 1050 de vagoane din care 525 vagoane sunt depozitate n pivnite pentru conservare. Vinuri sunt expediate catre diverse destinatii n butoaie de stejar sau n recipiente de sticla. Societatea detine si un cabinet experimental care contine 800.000 de sticle, unele din 1967. Producatorii de vin din Cotnari au fost premiati cu 150 de medalii la 20 de concurs uri nationale si cu 95 de medalii la 15 concursuri internationale. Vinurile de Cotnari sunt exportate n tari precum: SUA, Uniunea Europeana, Japonia, Rusia, Tarile Baltice. S.C. Vinia Iasi S.A. detine 5.000 ha de vie pe rod si prelucreaza anual 30.000 40.000 tone struguri. Productia anul 2004 a fost de 250.000 hl de vin. Exporturile reprezinta 60% din totalul productiei societatii pe relatii traditionale: Germania, Rusia, Israel, SUA si Japonia. Principalele neajunsuri n aceasta faza a filierei constau n: costurile ridicate ale materiei prime, echipamentele si masinile nvechite, insuficienta materiei pr ime suprafetele cultivate cu vita de vie sunt foarte fragmentate, rezultnd loturi mici si neomogene de struguri si dificultati n colectarea acestora , iar ncheierea de contracte ntre producator si procesator se desfasoara greoi, principalul obstacol fiind pretul nesatisfacator pentru producatorii de struguri. Calitatea vinului si a celorlate bauturi provenite din must, vin si distilate trebuie dovedita prin certificate de calitate si buletine de analiza.
4.4.4. Stabilizarea vinului

Vinul brut obtinut n centrele de vinificatie este transportat la unitatile specializate pentru conditionare si stabilizare. Scopul acestor unitati este acela de a efectua tratamente care sa asigure parametrii organoleptici specifici soiului, un anumit grad de limpiditate, precum si o rezistenta la tulburari pe o perioada ndelungata. Din punct de vedere tehnologic , n aceasta faza a filierei au loc urmatoarele operatiuni: centrifugarea, cleirea, corectii cu bioxid de sulf si acid citric sau tartric, pasteurizarea, filtrarea
219
si mbutelierea. Aceste operatiuni sunt importante pentru marketingul vinului, deoarece asigura prezentarea produsului la parametrii doriti de consumatori. Centrifugarea ndeparteaza particulele grosiere, asigurnd limpiditate vinului. Cleirea sau deproteinizarea vinului nlatura riscul aparitiei casarilor proteice. Corectiile cu bioxid de sulf, acid citric sau tartric au rolul de a evita casarea fos fatoferica si oxidarea. Vinul oxidat este nchis la culoare, pierde din specificitatea soiului, din gust si aroma. Pasteurizarea se realizeaza la 1200C timp de 2 -3 secunde, asigurnd stabilitate vinului o perioada ndelungata. Filtrarea elimina resturile d e macroelemente si drojdii. Vinul capata o stralucire deosebita, sesizata usor de consumatorii cunoscatori. Din punct de vedere economic , toate aceste operatiuni sunt purtatoare de costuri, dar, totodata, este important de retinut ca n aceasta faza a filierei se creeaza cel mai ridicat nivel al valorii adaugate.
4.4.5. mbutelierea si depozitarea vinului

mbutelierea vinului coincide cu operatia de ambalare, prezenta pe filiera oricarui produs alimentar. Ambalajul vinului ndeplineste cele patru functii economice de informare, reclama, portionare si protectie. Un aspect economic important, n aceasta faza a filierei, este acela ca ambalajul are un pret ridicat, detinnd ntre 5 si 20% din pretul produsului. Majoritatea vinificatorilor folosesc ambalaje din import. Ca urmare, n proiectarea modului de ambalare trebuie sa se tina seama de reducerea pretului ambalajului si a volumului de manopera specifica acestei operatii, mai ales n cazul vinului care necesita multa forta de munca pentru mbuteliere.18 Conform Legii viei si vinului, prin punerea n consum a vinurilor si a celorlalte bauturi pe baza de must si vin, sub forma mbuteliata, se ntelege valorificarea lor prin ambalarea n butelii de sticla sau n alte ambalaje autorizate. Ambalarea n butelii de sticla este obligatorie n cazul vinurilor cu denumire de origine controlata, vinurilor de calitate superioara - VS, romaniacurilor si al vinurilor speciale, cu exceptia vinului pelin. Folosirea ambalajelor din material plastic sau din alte materiale autorizate este permisa numai pentru vinurile de masa, etichetate n conditiile legii.
18
Manole, V., colab., Marketingul pe filiera vinului n Romnia, Editura Academia de Studii Economice Bucuresti, 2005.
220
Prin etichetare se ntelege ansamblul specificatiilor si al altor mentiuni, semne, ilustratii si marci, aplicate pe acelasi recipient, inclusiv pe dispozitivul de nchidere sau pe pandantivul atasat recipientului. La etichetarea vinurilor de masa, a vinurilor de calitate superioara - VS, cu indicatie de provenienta geografica, si a celor cu denumire de origine controlata se folosesc indicatii obligatorii si indicatii faculta tive. Indicatiile obligatorii se nscriu pe eticheta n acelasi cmp vizual. Indicatiile facultative se nscriu fie pe eticheta principala, fie pe contraeticheta, capisoane, fluturasi sau buline. Pentru vinurile cu denumire de origine controlata este obligatorie folosirea contraetichetelor. Indicatiile obligatorii folosite la etichetare sunt urmatoarele 19: a) categoria de calitate a vinului: 1. vin de masa; 2. vin de calitate superioara - VS, cu indicatie de provenienta geografica; 3. vin cu denumire de orig ine controlata - DOC: CMD, CT, CIB. Pentru vinurile cu denumire de origine controlata, denumirea categoriei de calitate trebuie scrisa complet pe eticheta principala, cu caractere de aceeasi dimensiune cu a celor ale categoriei de calitate a vinului; b) indicatia de provenienta geografica pentru vinurile de calitate superioara - VS sau denumirea de origine controlata pentru vinurile DOC, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor; c) denumirea soiului sau a soiurilor pentru v inurile cu denumire de origine controlata. Pentru vinurile de calitate superioara - VS care se valorifica prin indicarea provenientei geografice, denumirea soiului sau a soiurilor este facultativa.
Atunci cnd vinul se comercializeaza sub denumirea unui soi, acesta trebuie sa provina n proportie de cel putin 85% din soiul indicat. n cazul unor sortimente traditionale autorizate, constituite din doua sau mai multe soiuri, se nscrie pe eticheta mentiunea "sortiment traditional". Vinurile de masa nu se valorifica sub denumirea soiului sau sortimentului de soiuri si nici prin indicarea provenientei geografice; d) tipul vinului determinat de continutul sau n zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;
19
Legea 244/2002 a viei si vinului n sistemul organizarii comune de piata.
221
e) taria alcoolica dobndita minima a tipului de vin, exprimata n procente, n volume, nscrisa cu caractere de 3 mm naltime; f) volumul nominal al produsului, exprimat n mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru si n litri pentru recipiente de un litru si mai mari ; g) tara de origine pentru vinurile importate; h) denumirea si adresa mbuteliatorului, nscrise cu caracterele cele mai mici folosite n inscriptionarile de pe etichete; i) data ambalarii sau numarul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii.
4.4.6. Costurile obtinerii vinului . Eficienta activitatii de vinificatie

Transformarea strugurilor n vin, stabilizarea si mbutelierea acestuia sunt operatiuni purtatoare de costuri. n general, structura costurilor de productie pentru obtinerea unui litru de vin, difera n functie de soi si de calitatea strugurilor materie prima, n functie de raportul acizi/zaharuri, variind ntre urmatoarele limite:
Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu materialele Cheltuieli cu energia si apa Cheltuieli cu manopera Cheltuieli cu asigurarile, somaj, sanatate Cheltuieli generale ale societatii 80-92% 1,5-1,3% 0,5-1% 4,5-10% 1,5-3,5% 0,2-0,8%
n Tabelul nr.4.12. sunt redate cheltuielile de vinificatie, veniturile si profitul unei unitati de profil, care detine o capacitate de productie de 24000 hl pe an. Din totalul cheltuielilor de productie, 73% reprezinta cheltuielile cu materiile prime (struguri). Costul de productie este de 13.220 lei/litru, ceea ce nseamna ca, la un pret de valorificare de 16.000 lei/litru, se obtine un profit de 2.780 lei/litru. Marja de profit, calculata ca raport procentual ntre profit si pret, este de 17,37%, iar rata de rentabilitate a costurilor , calculata ca raport ntre profit si costul de productie, este de 21%.
222
Tabelul 4.12. Indicatorii economici de apreciere a eficientei activitatii de vinificatie Nr.crt. 1. 2. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.9. 2.10. 2.11. 2.12. 2.13. 3. 4. 5. 7. 8. Indicatori Productia totala (hl) Cheltuieli totale de productie (mii lei), din care: Materii prime Alte materii si materiale Lucrari mecanice Transport auto Energie Cheltuieli de aprovizionare Retributii CAS si alte contributii Alte taxe si impozite Alte cheltuieli Dobnzi Amortizare Cheltuieli indirecte COST (mii lei/hl) Pret (mii lei/hl) Valoarea productiei (mii lei) Profitul (mii lei/hl) Marja de profit (%) Valoarea Absolut Relativ (%) 23390 30914001 100 22661742 701362 389539 564232 1142795 413888 1828912 592860 121961 355983 437436 1703290 1322 1600 37424000 278 17,37 73,31 2,27 1,26 1,83 3,70 1,34 5,92 1,92 0,39 1,15 1,42 5,51 -
Sursa: prelucrare dupa Gavrila, Viorica, Economia viticola a Romniei. Adaptabilitate si competitivitate din perspectiva integrarii sale n Uniunea Europeana, teza de doctorat, Academia Romna, Bucuresti, 2005.
4.5. Distributia si consumul vinului 4.5.1. Pietele interne si externe ale vinului
Piata interna a vinului OFERTA DE VIN n Romnia, oferta de vin pe piata este foarte variata din punct de vedere sortimental. n functie de caracteristicile calitative, de compozitie si de tehnologia de vinificare, n
223
Romnia se pot produce aproximativ 402 tipuri de vin, n urmatoarea structura sortimentala: 11 tipuri de vinuri de consum curent, 42 tipuri de vin de calitate superioara, 118 tipuri de vin de calitate superioara cu denumire de origine (VDO), 231 tipuri de vin de calitate superioara cu denumire de origine si trepte de calitate (VDOC)20. Structura pe soiuri a vinului este diversificata. P roductia de vinuri nobile este majoritara (tabelul nr. 4.13.). Tabelul 4.13. Productia de vin a Romniei, 2004 - mii hl Specificare Productia de vin Total 6166 din care nobil hibrid 3561 2605 vin nobil alb roze rosu 2384 234 943 alb 832 vin hibrid roze rosu 169 1604
PRETUL VINULUI Un alt element al pietei vinului l constituie pretul. Preturile cu ridicata ale unei sticle de vin sunt variabile n functie d e soi, de tipul vinului, de podgorie, ntre 37700/litru, vinul de consum curent si 217000 lei/750 ml. Preturile difera n functie de podgorie, soi si tipul de vin: sec, demisec, demidulce, dulce. Tabelul nr.4.14. Preturi pe tipuri de vin, n anul 2004 Denumire vin PODGORIA COTNARI Frncusa - alb sec Feteasca alba- alb demi-dulce Cotnari natur desert - alb demi-dulce Grasa de Cotnari export alb dulce Grasa de Cotnari alb demi-dulce Dacia Cotnari alb dulce Tamioasa romneasca export alb dulce Tamioasa romneasca alb demi-dulce
20
Pret lei/sticla 45500 49400 52000 58500 52000 58500 65000 54600
Ambalaj 750 ml 750 ml 750 ml 750 ml 750 ml 750 ml 750 ml 750 ml
*** Asociatia Producatorilor si Exp ortatorilor de Vinuri din Romnia, Situatia actuala, evolutia si tendintele sectorului vitivinicol romnesc, Revista In vino veritas Buletin informativ al APEV, nr.2/2003.
224
PODGORIA MURFATLAR Pinot Gris alb demi-dulce Sauvignon Blanc alb sec Chardonnay alb sec Muscat Ottonel alb demi-dulce Pinot noir alb sec PODGORIA BOHOTIN Busuioaca de Bohotin rose demi-dulce VINURI CURENTE Selectionat de Cotnari alb demi-dulce REZERVE XX Riesling italian BOHOTIN alb sec Sauvignon Blanc COPOU Iasi alb sec Tamioasa romneasca COTNARI alb dulce Cabernet Sauvignon URICANI rosu sec Busuioaca de BOHOTIN rose dulce
Sursa: prelucrare dupa Gazeta Podgorenilor nr. 74, noiembrie 2003
45500 41600 45500 49400 47800 54600 37700 123500 162500 217100 158600 191100
750 ml 750 ml 750 ml 750 ml 750 ml 750 ml 1000 ml 750 ml
CEREREA CONSUMATORULUI Producerea si consumul vinului sunt traditii ale poporului romn, transmise din generatie n generatie. n ultimii ani, n Romnia s-a redus, nsa, att consumul de vin, ct si ponderea acestuia n consumul total de bauturi. Astfel, daca n anul 1990, romnii consumau 27 litri de vin pe persoana, n anul 2004 consumul a scazut la 23 litri pe persoana. Reducerea consumului mediu s-a datorat, pe de o parte reducerii suprafetelor cultivate cu vita de vie si mbatrnirii acestor plantatii, iar pe de alta parte schimbarii preferintelor consumatorilor datorita cresterii pretului vinului, majoritatea orientndu-se spre consumul de bauturi spirtoase sau bere, produse care pot fi gasite pe piata la un pret mai scazut. Cu un procent de 62% din totalul consumului de bauturi alcoolice 21, vinul ocupa primul loc, fiind consumat, n principal, de persoane din mediu rural (autoconsum). Ierarhia se pastreaza si n categoria tuica si rachiuri naturale, dar se inverseaza n cazul berii. Pentru a studia cererea de vin, n vederea unei analize structurale a acesteia, s-a initiat cercetarea selectiva pe baza de chestionar, pe un esantion de 400 de persoane. Rezultatele nregistrate de operatorii de sondaj sunt sintetizate n tabelele si graficele urmatoare 22.
21
Coordonate ale nivelului de trai n Romnia. Veniturile si consumul populatiei n anul 2002, INS, Bucuresti, 2003.
225
La ntrebarea Ce fel de vin ati achizitionat? cu variante de raspuns sec, demisec, demidulce si dulce, aproximativ 50% dintre cumparatori prefera vinul demisec. La ntrebarea Care sunt marcile de vin pe care le cunoasteti, sau de care ati auzit?, raspunsurile s-au concentrat pe vinurile din podgoria Murfatlar (29%), urmate de Cotnari (22%), Odobesti (18%) si Jidvei (18%). n Figura nr.4.2. pot fi analizate cotele de piata detinute de principalele marci cunoscute de consumatori. Vinurile preferate de consumatori provin din podgoriile Murfatlar (29%), Cotnari (22%), Odobesti (18%) si Jidvei (18%). Vinurile podgoriilor Pietroasele (6%), Tohani (3%) si Dealu Mare (3%) completeaza preferintele consumatorilor.
6% 22% 18% 0% 18% 29% 3% 1% 3%
Cotnari Jidvei Dealu Mare Tohani Stefanesti Murfatlar Dragasani Odobesti Pietroasele
Figura nr.4.2. Cotele de piata detinute de vinurile produse n principalele podgorii La ntrebarea Pentru ce soiuri (marci) de vin ati vazut recent reclama la televiziune?, indiferent de sex, vrsta, stare civila, ocupatie sau venit, 90% din persoanele intervievate au recunoscut vinul Murfatlar n reclamele difuzate n mass media. Raspunsurile au variat n jurul marcilor Rai de Murfatlar si Sec de Murfatlar. Cu o pondere redusa n totalul raspunsurilor, vinurile podgoriilor Jidvei, Cotnari, Vita Romneasca si Pietroasele au fost totusi amintite de respondenti printre vinurile pentru care se realizeaza publicitate n mass media. La ntrebarea Ce importanta au urmatoarele criterii n decizia de achizitionare a vinului?, s-a cerut subiectilor intervievati sa indice, pe o scala de la foarte important la foarte putin important, ordinea de importanta a urmatoarelor caracteristici ale vinului: soiul,
22
Manole, V., colaboratori, Studiu privind piata interna a vinului si a produselor viniviticole. Cercetarea pietei mondiale a vinului, Program AGRAL nr.6451 , noiembrie 2004.
226
tipul vinului, podgoria, culoarea, pretul si ambalajul. Utiliznd metoda de scalare Ordonarea rangurilor, ordinea importantei acordate de subiecti celor sase caracteristici si notele medii obtinute sunt urmatoare le:
Tipul de vin Soiul Culoarea Podgoria Pretul Ambalajul

5 4 3 2 1 0 4,43 4,32
4,43 4,32 3,89 3,64 3,63 3,29
3,89
tipul de vin 3,64 3,63 3,29 soiul culoarea podgoria pretul ambalajul
Figura nr.4.3.
Importanta caracteristicilor vinului
Tipul de vin si soiul, urmate de culoare, sunt cele mai importante caracteristici urmarite de consumatori n aprecierea unui vin. Surprinzator, pretul nu are o importanta foarte mare, fiind clasat pe locul cinci n aceasta ierarhie. Atta timp ct calitatile gustative ale vinului (rezultate ale actiunii tipului de vin, soiului, culorii si podgoriei de provenienta), satisfac cerintele si exigentele consumatorului, pretul si pierde din importanta pe care o are, n mod obisnuit, n aprecierea unui produs agroalimentar. La ntrebarea Ce tip de ambalaj preferati?, consumatorii au ales, n majoritate, sticla de 0,75 l, indiferent de criteriul demografic luat n considerare. Una din problemele de interes ale cercetarii a vizat frecventa de cumparare a produsului. La ntrebarea Care a fost frecventa de cumparare n ultimele luni?, rezultatele arata ca n zona de frecventa medie (ntre o data pe saptamna si o data pe luna) se nregistreaza cea mai mare parte a cumparatorilor de vin (peste 70% din totalul celor investigati). O frecventa foarte mare (o data pe zi) nu s-a nregistrat niciodata, iar frecventa slaba (mai rar dect o data pe luna), este proprie la circa 80% din totalul celor intervievati.
227
Cercetarea ntreprinsa nu poate evita problemele legate de localizarea achizitionarii vinului. Din acest punct de vedere este de remarcat faptul ca 67% dintre cumparatori prefera achizitia de vin de la supermarket, fa ta de 19% care achizitioneaza vinul din magazine de dimensiune mica si numai 15% fac achizitia din magazinele specializate n desfacerea vinului. Vnzarile prin supermarket domina celelalte categorii de magazine. Analiza n structura, pe sex, stare civila, vrsta si venit ntareste constatarea ca ponderea vnzarilor este detinuta de supermarket-uri. Un aspect important al cercetarii pietei vinului l constituie pretul pe care sunt dispusi consumatorii sa l plateasca pentru o sticla de vin de 0,75 l. Majoritatea intervievatilor ar plati ntre 76.000-100.000 (25,75% dintre barbati si 20,25% dintre femei), acestia fiind persoane cu vrste cuprinse ntre 25-49 ani, adica la vrsta la care pot obtine venituri proprii, iar acestea din urma au un nivel ridicat (pe ste 10 mil. lei), sunt persoane cu studii superioare si/sau patroni. Referitor la caracteristicile pe care ar trebui sa le aiba vinul ideal, cei care au raspuns pret accesibil sunt persoanele care provin din familii cu 3-4 membri, muncitori, functionari sau intelectuali cu venituri de pna la 10 milioane lei. Corelnd datele cu cele obtinute la ntrebarile anterioare, acestia sunt conservatorii. Gustul, n schimb, este apreciat mai mult de persoanele cu vrste de 25-49 ani, care provin din familii cu cel mult 3 membri si care sunt intelectualii si patronii cu peste 10 milioane lei venituri nete lunar.
Ca urmare, pia ta vinului se poate segmenta n doua grupuri mari de consumatori: - Conservatorii, persoane de sex masculin care ar plati sub 50000 lei pentru o sticla de vin de 0,75 l, famili sti, majoritatea cu 3 membri, cu studii pna la nivelul mediu, muncitori sau functionari si cu un venit de cel mult 10 milioane lei si care apreciaza pretul accesibil. Avnd n vedere strnsa corelatie dintre venituri si pre tul platit pentru acest produs , este normal ca pretul sa aiba ntietate n fata gustului. - Sofisticatii sunt cei care ar plati peste 100000 lei pentru un astfel de produs, persoane n majoritate necasatorite, cu cel mult 3 membri ai familiei, cu vrste de pna la 34 ani, patroni si/sau intelectuali, cu venituri peste medie, care consuma ocazional si care prefera un vin de foarte buna calitate.
228
La ntrebarea referitoare la recunoasterea soiurilor, se constata ca respondentii au auzit de majoritatea acestora. Cele mai recunoscute soiuri au fost: Busuioaca de Bohotin, Galbena de Odobesti, Grasa de Cotnari, Merlot, Muscat Ottonel, Riesling si Sauvignon Blanc. Mai putin cunoscute sunt soiurile Aligote, Babeasca, Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir si Feteasca Neagra. La ntrebarea deschisa La ce va gnditi cnd se vorbeste despre vin?, raspunsurile au variat de la distractie, petrecere, voie buna, bucurie, la sanatate, traditie, bogatie etc. Piata mondiala a vinului Desi vinul este comercializat international, totusi nu exista o piata mondiala a vinului n sensul curent al pietei internationale, deoarece tarile consumatoare sunt n acelasi timp producatoare, asigurndu-si autoaprovizionarea n proportie de 100%. Pietele existente sunt piete regionale cu o tendinta d e scadere a cererii. Posibilitatile de extindere regionala a pietei vinului sunt foarte limitate, data fiind dependenta structurilor de consum de structura socio culturala si religioasa a diferitelor tari. n tarile mediteraneene cu o civilizatie vitivinic ola foarte veche, vinul nu mai reprezinta alimentul necesar al muncitorului asociat n mod natural cu pinea si uleiul de masline. Odata cu dezvoltarea economica si cu cresterea nivelului venitului si a gradului de civilizatie, n domeniul vinului s -a produs o mutatie majora de la vinul aliment la vinul de placere, produs de consum, de loisire sau un bun de consum ocazional23. Piata vinului, n general, si cea europeana, n particular, se caracterizeaza prin excedente structurale. Productia de vin depaseste potentialul de consum national, constituindu-se stocuri destinate pietei internationale, ceea ce confera pietei mondiale a vinului un caracter rezidual. Studiile realizate de diferiti autori24 reflecta ponderea importanta ce o detin societatile cooperatiste pe piata vinului. Chiar daca cea mai mare parte a productiei provine de la ntreprinderi mici si mijlocii, exista si un mic numar de societati multinationale. Pentru acestea din urma, vinul face parte dintr-o piata mai larga, cea a bauturilor alcoolizate, ce cuprinde si berea si spirtoasele. Aceste companii actioneaza pe pietele europene si pe cele nord americane ca furnizor de produse alcoolizate. Principalele societati europene din domeniu sunt: Allied-Lyons (Marea Britanie), Grand Metropolitan (Marea Britanie), LVMH23
Boboc, D., Perfectionarea managementului si marketingului pentru cresterea eficientei exportului de vinuri romnesti, Teza de doctorat U.S.A.M.V., Bucuresti, 2001. 24 Ibidem.
229
Moet Hennessy Louis Vuitton (Franta), Seagram Company (Canada) si Martini & Rossi (Italia). Printre ntreprinderile active numai n domeniul vinului, dar mai putin implantate pe pietele extracomunitare, figureaza: Antinori (Italia), Gancia (Franta), Castfel (Franta) si Lagedar (Franta). Piata nord americana este dominata de un grup de 10 companii cotate la bursa. Cotatiile actiunilor acestor companii sunt sintetizate ntr-un indice cunoscut drept Wine Maket News. Cele zece companii sunt: Beringer Wine Estates, Candaigua Brands, Chalone Wine Group, Geerlings & Wade, LVMH-Moet Hennessy Louis Vuitton, Robert Mondavi Corp., R.H. Phillips, Scheild Vineyards, Golden State Vintners si Willamette Valley Vineyards. Sintetic, se pot distinge cteva caracteristici fundamentale ale pietei mondiale a vinului, pe fondul multitudinii de factori generali si specifici ce interactioneaza la nivel mondial25:
a) Concentrarea produc tiei si consumului mondial de vin n tarile dezvoltate economic . n sprijinul acestei afirmatii vin datele statistice ce confirma ca 75% din productia mondiala de vin se realizeaza n Europa, iar 17% revine continentului american. Primii zece producatori de vinuri acopera, prin livrarile lor, peste 80% din productia mondiala, iar dintre acestia primii trei Franta, Italia, Spania furnizau, n anul 2004, 50% din productia mondiala. O structura foarte apropiata se regaseste si n sfera consumului, unde zece mari consumatoare absorb peste trei patrimi din consumul mondial. b) Tendinta de stagnare sau chiar de reducere a consumului de vin, n favoarea altor bauturi slab alcoolice sau nealcoolice a condus la crearea unui excedent al ofertei de vin n raport cu cererea mondiala ncepnd cu anul 1980, cnd s -a nregistrat un nivel maxim al consumului, de cca. 294 mil. hl, si pna la jumatatea anilor 90, urmat nsa de un reviriment care s-a mentinut si n ultimii 3 ani. Totodata, pe ntreaga perioada a ultimului deceniu al secolului XX , s-au consemnat mutatii n structura consumului de vin, n directia cresterii cererii pentru vinurile de calitate precum si a celei pentru vinurile rosii, urmare a con stientizarii consumatorilor asupra efectului benefic pentru sanatate al unui consum moderat de vin. c) Ponderea vinului comercializat pe pietele externe reprezinta o mica parte din produc tia mondiala (cca. 20%), datorita faptului ca marii producatori sunt n acela si timp s i mari consumatori ai acestui produs. Volumul schimburilor internationale de vin s-a cifrat, n medie, n deceniul trecut, n jurul valorii de 50 mil. hl anual, ceea ce nseamna ca la un consum de vin pe locuitor de 5 l / an la nivel mondial, 1litru a fost dobndit de pe pietele externe.
25
Ionascu , Viorica si colab. Promovarea exportului romnesc de vinuri, Centrul Romn de Comert Exterior, Bucuresti, oct. 1997.
230
OFERTA MONDIALA DE VIN

Productia mondiala de vin a crescut, n perioada 1995-2003, cu 6,5%, ntr-un ritm inferior cresterii productiei de struguri, care era, la sfrsitul anului 2003, cu 9% mai mare dect n anul 1995. Aceasta productie provine, n proportie de 71% din Europa si doar 9% din America Centrala si de Nord, cu toate ca aceasta zona cunoaste o dinamica accentuata (indicele de crestere a productiei n perioada 1995-2003 fiind de 123,8%). Tabelul nr.4.15. Productia mondiala de vin, pe continente, n perioada 1995-2003 (tone metrice)
Anul Specificare Total mondial Europa 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
25481184 27397344 26765478 26564739 28589513 29734269 28053350 27425706 27126100 18351625 20405512 18700906 18902030 20432482 21243289 19467973 18783401 18636235 2054394 1999045 948719 1258929 730745 2804579 2204161 936215 1456438 663179 2225864 2158052 897553 1579093 802147 2270674 2512547 931082 1531386 911343 2807050 2331451 889772 1543341 919366 2485811 2576378 879218 1514130 1129840 2688252 2536833 2202352 2173548 907411 906640
America Centrala si de Nord 2049035 America de Sud Africa Asia Oceania Uniunea Europeana (25) 2379346 869059 1272923 559196
1534919 1562845 1309372 1310000
16026021 18009257 16574334 16999793 18607473 19229308 17517093 16701158 16561959
Tabelul nr.4.16. Productia de vin n principalele state producatoare (tone metrice)

Tari 1995 1996 1997 1998 Anul 1999 2000 2001 2002 2003
Total mondial 25481184 27397344 26765478 26564739 28589513 29734269 28053350 27425706 27126100 Franta Spania Italia SUA Australia Argentina China Africa de Sud Chile Romnia 5560100 6003700 2104000 3040100 5620140 5877181 1866800 1887700 502796 673445 5509800 5427100 6293500 5976563 5538250 5201470 4735260
3321700 3022400 3266400 4650842 3708750 4157025 4623750 5056313 5714040 5807280 5408752 5229300 4430410 4408611 2617600 2050000 2075000 2660000 2300000 2540000 2350000 617379 741547 851143 859166 1076540 1220372 1255000
1644300 1268100 700000 752668 316700 672000 750000 845071 382369 766300
1350030 1267338 1588770 1253700 1583500 1215000 1180000 900000 811457 454918 668800 1064534 1026122 1050000 1080000 1120000 1120000 783000 547477 507100 779000 480650 566100 762000 667403 545300 761000 565180 508980 761000 575220 546100 761000 575200 546100
Sursa :FAOSTA T
Dupa trioul european Franta -Italia -Spania si SUA, n topul producatorilor mondiali se situeaza Australia, Argentina, si China. Cea mai mare parte a productiei americane se
231
concentreaza n California. Alaturi de Argentina si Australia, alte doua state din emisfera sudica Africa de Sud si Chile detin locuri fruntase n topul producatorilor de vin. Romnia detine locul 10 n topul producatorilor mondiali de vin. CONSUMUL MONDIAL DE VIN Pentru o analiza corecta a repartizarii consumului de vin pe contin ente si zone geografice se impune determinarea consumului mediu anual, n fiecare din aceste zone. Astfel, n Europa consumul era, n medie, n perioada 1995-2002, de 21,3 kg de vin/ persoana , ceea ce nsemna de 5,6 ori mai mult dect consumul mediu pe pla n mondial, de 26 de ori mai mult dect n Africa si de 45 de ori mai mult dect consumul mediu n Asia. Tabelul nr.4.17. Consumul mediu de vin, pe continente - Kg/pers/an Specificare Africa America Centrala si de Nord America de Sud Asia Europa Oceania TOTAL Sursa: FAOSTAT 1995 0,8 5,3 6,4 0,4 21,3 12,9 3,9 1996 0,9 5 6 0,4 21,2 13 3,8 1997 0,9 5 5,9 0,5 21,8 13,5 3,9 1998 0,9 5 5,8 0,5 21,3 13,9 3,9 1999 0,9 5,1 6 0,5 21,1 14 3,8 2000 0,7 5 5,8 0,5 20,8 14,4 3,7 2001 0,7 5 5,7 0,5 21,4 14,5 3,7 2002 0,7 5,2 5,5 0,5 21,7 14,2 3,7
Africa
24 22 20 18 16
America Centrala si de Nord America de Sud Asia Europa Oceania

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
kg/pers
14 12 10 8 6 4 2 0
anii
Consum mondial
Figura nr. 4.4. Consumul mondial de vin Principalele tari consumatoare de vin sunt: Italia, Franta, Croatia, Portugalia, Elvetia, Spania, Danemarca, Argentina, Grecia, Ungaria si alte tari europene (Tabelul nr.4.18.).
232
Tabelul nr.4.18. Consumul mediu de vin n principalele tari consumatoare - kg/pers./an Tara Italia Franta Croatia Portugalia Elvetia Spania Danemarca Argentina Grecia Ungaria Austria Germania Australia Romania Uruguay Chile Rep. Moldova Marea Britanie Suedia Olanda Bulgaria Canada Africa de Sud Statele Unite ale Americii 1995 57,6 60,5 35,3 57,9 39,4 36,2 25 40 17,3 26,6 31,8 23,4 18,1 25,4 30,3 15 37,7 11,6 12,4 11,9 10 6,3 9,2 8,1 1998 55,9 59,7 48,1 51,8 41,8 31,6 31 35,1 21,6 33,1 31 23,6 19,5 23,1 33,5 18,3 19,9 14,7 12,8 11,2 5,5 8,1 10,8 7,5 2002 53,9 52,5 48,6 46,5 42,8 36,6 32,7 31,6 31,2 31,2 30,8 24,8 22,5 22,1 21,8 19,2 18,3 17,2 16,8 15,6 12,5 9,3 7,8 7,8
Sursa: FAOSTAT Din punctul de vedere al productiei de vin, statele membre ale Uniunii Europene se mpart n doua categorii: statele producatoare de vin si celelalte. n rndul primei grupe nivelul consumului pe persoana este ridicat, totusi scaderea cea mai spectaculoasa n nivelul consumului pe persoana s-a nregistrat n aceste state. n Franta, consumul a scazut de la 135 kg/persoana n 1957, la 52,5 kg/persoana n 2002. n Italia, consumul a scazut ntre 1975 si 2002 de la 110 kg/persoana la 53,9 kg/persoana. n u nele tari europene, consumul de vin nregistreaza reduceri (Portugalia, Austria, Republica Moldova, Romnia). n Marea Britanie, consumul creste, dar nu depaseste media europeana. n tarile scandinave, ntre anii 1990 si
233
2002, consumul a crescut (Danemarca, Finlanda, Suedia). n alte tari precum Croatia, Elvetia, Olanda, Germania, Grecia, Ungaria consumul de vin a nregistrat cresteri importante.
4.5.2. Comertul intern cu vin

Intermediarii comerciali intervin ca operatori pe filiera vinului n mai multe faze: la achizitionarea de resurse materiale, la vnzarea strugurilor si la vnzarea vinului brut si mbuteliat.
Intermediari
Intermediari
Intermediari
Producerea resurselor
materiale
Producerea strugurilor
Producerea vinului
Consum
Figura nr.4.5. Interventia intermediarilor pe filiera vinului ntr-un sistem economic putin transparent, n care informatia este greu accesibila att producatorilor ct si consumatorilor, intermediarii au rolul de a pune n legatura cererea cu oferta de produse. Aceasta functie economica este completata de cele tehnice care se refera la: receptia, sortarea cantitativa si calitativa, formarea de loturi omogene, conditionarea, ambalarea, stocarea si transportul produselor agroalimentare. n lipsa intermediarului pe filiera, functiile acestuia sunt ndeplinite de producator, care trebuie sa dispuna de sistemul logistic necesar realizarii operatiei de distributie. Mai precis, acesta trebuie sa dispuna de parc auto cu mijloace de transport specifice, depozite n care sa asigure conditii de microclimat necesare stocarii vinului, laboratoare de analiza a calitatii produselor receptionate, agenti de vnzare, serviciu de dispecerat etc.
4.5.3. Comertul extern cu vin

Cu o cota de 0,8% n comertul mondial si cu doar 17% din vinurile romnesti ndeplinind parametrii de performanta impusi de standardele internationale, tara noastra se situeaza pe locul 14 n topul exportatorilor mondiali de vin.
234
n dinamica exportului de vin din ultimii 15 ani, punctul de minim se regaseste la nivelul anului 1992, cnd a fost resimtita o scadere cantitativa semnificativa: fata de 66,5 mii tone (1990), s-a ajuns la 17,74 mii tone n 1992 (o scadere de 73,4%). Ulterior, exportul de vin a nregistrat o evolutie ascendenta. O crestere cantitativa spectaculoasa a avut loc n anul 1997 (un plus de 78% fata de 1996), performanta neegalata pna n prezent (Tabelul nr.4.19.). Tabelul nr.4.19. Balanta comertului exterior cu vin a Romniei
Specificare Anul 1990 Export (mii tone) Export (mil USD) Export (USD/litru) Import (mii tone) Import (mil USD) Import (USD/litru) 66,5 11 0,16 105,5 7,4 0,07 1991 33,5 15,6 0,46 38,2 6,2 0,16 1992 17,7 13,6 0,76 8,6 15,6 1,81 1993 22 15,5 0,70 32,8 5,4 0,16 1994 37 18,39 0,57 5,1 1,7 0,33 1995 30,5 22,43 0,73 13,9 4,2 0,30 1996 45,4 32,90 0,72 5,1 1,6 0,31 1997 80,6 42,40 0,52 0,77 0,6 0,78 1998 64,7 37,58 0,58 7,1 3,6 0,51 1999 29,2 22,28 0,76 7,7 3,6 0,47 2000 25,3 17,74 0,69 1,2 1,2 1 2001 39,4 19,65 0,49 0,66 1,3 1,97 2002 50,4 23 0,46 0,72 1,8 2,5 2003 40,9 24,7 0,6 0,7 2,2 0,31
Sursa: FAOSTAT
4.4. Evolutia exportului de vin al Romniei, mii tone

100 50
66,5 33,5 17,7 22 37 30,5 45,4 80,6 64,7 29,2 25,3 39,4 50,4 40,9
0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Cu toate acestea, cantitatea considerabila exportata a fost comercializata, n medie, cu 0,52 USD/litru, un pret nu prea mare, care reflect a calitatea vinului respectiv. Abia la nivelul anului 2002, cantitatea exportata de vin a reusit sa se situeze la 62,5% din cea exportata n anul 1997 (50,4 tone). n privinta dinamicii ncasarilor la exportul de vin, se observa o fluctuatie semnificativa n perioada analizata. Astfel, daca pretul mediu a atins un minim de 0,16 USD/litru n anul 1990, pretul maximu de 0,76 USD/litru s-a nregistrat n anii 1992 si 1999. Exporturile de vin vrac s -au diminuat cu 84.400 hectolitri n anul 2003, ajungnd la 420.000 hectolitri, nsa exportatorii au ncasat 25,23 milioane USD, fata de 23 milioane USD
235
n 2002. n schimb, a crescut ponderea vinurilor superioare n exporturi, pretul mediu ajungnd la 0,6 USD/litru fata de 0,46 USD/litru n anul 2002. n ciuda preturilor relativ mici, Romnia prezinta un excedent al balantei comerciale, n anul 2003, de 22,5 milioane USD, n crestere fata de anii 2002, 2001 si 2000 ( 21,3 milioane USD, 18,3 milioane USD, respectiv 16,5 milioane USD). Orientarea geografica a exportului romnesc de vin a cunoscut modificari importante n ultimele decenii. Daca nainte de 1989, fostul bloc comunist reprezenta principala destinatie a exportului romnesc de vin , dupa 1990 exportul romnesc de vin s-a orientat catre tarile Uniunii Europene : Marea Britanie, Germania, Olanda etc . Importurile romnesti de vin au cunoscut o diminuare treptata datorita ofertei ridicate de vinuri indigene la preturi relativ reduse, dar si a fiscalitatii din ce n ce mai ridicata aplicata bauturilor alcoolice constnd din taxe vamale ridicate, accize, TVA. Importul de vin consta n special din vinuri spumante, vinuri va rsate, dar preponderente sunt vinurile de calitate rosii cu un continut de alcool pna la 13%.
4.5. Evolutia importului de vin al Romniei, mii tone

120 105,5 100 80 60 40 38,2 20 0
32,8 8,6 5,1 13,9 5,1 0,77 7,1 7,7 1,2 0,66 0,72 0,7
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Provenienta geografica a importurilor romnesti se caracterizeaza prin ponderea ridicata a importurilor din tarile vecine, n tre care Republica Moldova detine ponderea principala, urmata de Ungaria. Alte importuri provin din tarile membre ale Uniunii Europene, dintre care Franta si Italia sunt cele mai importante. Contingentele negociate cu Uniunea Europeana sunt de 300.000 hl fara taxe vamale la export, si de 60.000 hl fara taxe vamale la import. Vinurile exportate sub forma mbuteliata trebuie sa poarte pe etichete mentiunea "Produs n Romnia" sau traducerea acesteia n limba tarii importatoare.
236
Vinurile de import sunt comercializate sub denumirile cu care au fost importate, fiind obligatorie traducerea n limba romna a mentiunilor de pe eticheta. Aceeasi prevedere se aplica si vinurilor produse n Romnia si etichetate pentru export, dar care din diferite motive sunt comerc ializate pe piata interna. Vinurile de import care se mbuteliaza n tara trebuie sa poarte pe eticheta mentiunea "mbuteliat n Romnia", indicndu-se denumirea unitatii care a executat mbutelierea.
4.5.2. Costurile de comercializare a vinului. Eficienta activitatii de comercializare a vinului

n etapa de comercializare a vinului se nregistreaza costuri logistice de transport, depozitare, contractare, costuri cu salariile, prospetarea pietei etc, astfel nct pretul de raft al unei butelii de vin (lua ta ca exemplu si n cazul etapei de procesare) ajunge la nivelul de 120.000 lei (Tabelul nr.4.20.). Tabelul nr.4.20. Costurile de comercializare a vinului Nr.crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Indicatori Pretul de achizitie Cheltuieli de comercializare Total cheltuieli Pretul de vnzare PROFITUL Marja de profit Rata rentabilitatii Valoare lei/butelie 80000 15400 95400 120000 24600 % 83,8 16,2 100 20,5 25,7
Sursa: calculatii proprii, estimari privind cheltuielile de comercializare
n varianta optimista a obtinerii unui pret pe raft de 120.000 lei/butelie, marja de profit este 20,5%, iar rata rentabilitatii este 25,7%, reflectnd o activitate economica eficienta n acesta faza a filierei. Prin pozitia strategica pe care o detine, detailistul poate influenta marimea pretului si, implicit, pe cea a profitului care i revine n urma scaderii cheltuielilor de comercializare si de achizitie a produselor.
237
4.6. Analiza SWOT pe filiera vinului
Activitatea agentilor economici pe filiera vinului este apreciata, n general, ca fiind eficienta. Desigur influentele negative ale macromediului si pun amprenta asupra acestei filiere: dimensiunile reduse ale exploatatiei, tehnologiile nvechite, lipsa informatiilor si a accesului la diferite servicii. Elementul esential al strategiei sectorului vin este mbunatatirea imaginii vinurilor romnesti pentru penetrarea cu succes pe pietele externe.
Puncte forte - viticultorii integreaza mai multe func tii: producerea strugurilor, procesarea, depozitarea, transportul si comercializarea. Sectorul viticol se caracterizeaza printr -un grad ridicat de specializare si zonare; - n fermele si societatile agricole specializate pe vita de vie se cultiva suprafete mari si se practica tehnologii moderne. Lucrarile solului se executa mecanic, iar recoltarea manual; - strugurii destinati producerii vinului pentru comercializare se cultiva pe suprafete mari, n special n exploatatii de tip asociativ, societati comerciale agricole si n unele - exploatatii familiale din zonele de cultura a vitei de vie; - la nivelul procesatorilor, costul materiei prime este redus; - existenta organismelor profesionale si interprofesionale, a organiza tiilor guvernamentale si nonguvernamentale pe ntreaga filiera: ONIV, ONVV, ONDOV, APEV, PNVV etc.
238
Puncte slabe - tehnologiile de cultura a viei n micile gospodarii taranesti sunt traditionale, se bazeaza pe munca manuala si pe tractiunea animala; - suprafetele cultivate sunt farmitate, ceea ce determina efectuarea cu greutate a aprovizionarii centrelor de vinificatie cu materie prima (struguri) ; - structura suprafetelor cultivate cu vita de vie s-a deteriorat n ultimii ani n favoarea viilor hibride; - cultura vitei de vie necesita cheltuieli ridicate, n special cu actiunile fito-sanitare si cu forta de munca, ceea ce determina un nivel ridicat al cheltuielilor la hectar; - tehnologiile de obtinere a vinului sunt nvechite. Pentru cresterea calitatii vinului sunt necesare masuri de retehnologizare a plantatiilor si a sectorului de vinificatie n unele societati viticole, cu respectarea legislatiei n vigoare si a cerintelor adaptarii la exigentele comunitare; - vinul produs n gospodariile taranesti este destinat cu prioritate autoconsumului. Cantitatile de struguri care se vnd pentru procesare centrelor de colectare sunt reduse; - lipsa unei orientari spre calitate si igiena. Transportul si depozitarea strugurilor se realizeaza n conditii inadecvate de igiena, nerespectndu-se restrictiile privind contactul strugurilor si al vinului cu metalul; - lipsa unei orientari de marketing, la nivel de podgorie, motivata de vrsta naintata a podgorenilor proprietari si de nivelul ridicat al autoconsumului; - lipsa informatiilor privind situatia si evolut ia pietei; - sistemul de distributie este foarte fragmentat (multe firme private, de dimensiuni mici), ceea ce determina nregistrarea unor costuri de distributie ridicate.
Oportunitati - traditia si experienta producerii vinului; - conditiile de mediu (clima si sol) sunt favorabile producerii de struguri din soiuri nobile; - n Romnia, strugurii se obtin n sapte zone viticole consacrate si se prelucreaza n 160 de centre viticole; - vita de vie valorifica terenurile improprii pentru cultura mare (terenurile nisipoase, n panta etc.); - filiera vinului se caracterizeaza printr-un grad ridicat de integrare verticala, att n societatile si fermele care produc integral pentru comercializare pe piata interna si externa, ct si n exploatatiile care produc pentru autoconsum si surplusuri pentru piata; - pentru sectorul vitivinicol a fost negociata o suprafata de 30.000 ha de vie hibrida pentru replantare cu vie nobila, pna n anul 2014. Pentru replantare si abandon se primesc prime; - investitii n nfiintarea de podgorii cu struguri din soiuri nobile, care produc struguri pentru vinuri de calitate; - cresterea cererii pentru vin de calitate datorata educarii si reorientarii preferintelor consumatorilor de la vinul de masa, comercializat n vrac, la vinuri din soiuri nobile; - segmentarea pietei n conservatori si sofisticati permite adaptarea politicii de marketing pentru fiecare segment; - investitii straine pentru nfiintarea de plantatii cu vie nobila si de centre de vinificatie; - masura de reducere a accizelor la vin se nscrie n politica de reducere a fiscalitatii pe filiera vinului, pentru - ncurajarea producatorilor interni, pretul vinului scaznd cu 30-35%; - comercializarea vinului n magazine organizate n piete constituie un punct comercial de desfacere pentru poducatorii de scara mica care ofera vinul la preturi reduse, aspect demn de luat n considerare de consumatorii cu venituri mici.
239
Amenintari - nfiintarea plantatiilor de vii necesita investitii importante, consum ridicat de forta de munca si cheltuieli de productie mari la hectar; - atacurile de boli si daunatori, umiditatea excesiva, ngheturile trzii de primavara si alti factori restrictivi de mediu determina reduceri cantitative si calitative de productie; - strugurii sunt produse perisabile, ceea ce impune luarea unor masuri riguroase de transport , depozitare si prelucrare; - strugurii recoltati trebuie transportati rapid pentru a fi prelucrati ntr-un timp ct mai scurt, astfel nct sa se prentmpine atacurile microorganismelor care le deterioreaza calitatea; - ratele nalte ale inflatiei si dobnzii mpiedica contractarea de credite si finantarea investitiilor n noi plantatii, spatii de depozitare, unitati de prelucrare etc.; - blocajul financiar prezent pe ntreaga filiera determina ntrzieri n lant la onorarea platilor; - puterea de cumparare a consumatorilor este redusa; - lipsa informatiilor accesibile privind structura industriei, rentabilitatea ac esteia, preturile etc., necesare pentru realizarea unei monitorizari a sectorului si fundamentarea unor strategii de dezvoltare a acestuia si de export a produselor vitivinicole; - lipsa unor oportunitati de angajare n mediul rural si de obtinere a unor venituri stabile mpiedica procesul de restructurare a fermelor; - cresterea cererii pentru bere manifestata n anumite perioade ale anului determina reducerea vnzarilor de vin; - penetrarea masiva pe pia ta a vinului de import , daca productivitatea si calitatea produselor interne se mentine la un nivel scazut; - aparitia noilor actori pe piata mondiala a vinului: Australia, Noua Ze elanda, Africa de Sud, Chi le, antreneaza o concurenta acerba pentru vinurile romnesti.
240

Piata Vinului 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Piata Vinului 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL IV DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI

FILIERA AGROALIMENTARA CONCEPT, PARTICULARITATI SI MASURAREA PERFORMANTEI

PERFORMANTA AGRICULTURII SI ASIGURARII CU RESURSE MATERIALE A UNITATILOR AGRICOLE

PERFORMAN TA INDUSTRIEI SI DISTRIBUTIEI ALIMENTARE

DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI

MBUNATATIREA PERFORMANTEI FILIEREI PRODUSELOR AGROALIMENTARE. STUDIU DE CAZ FILIERA VINULUI

4.1. Particularitatile filierei vinului

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

populatiei, n anul 2002, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2003.

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

Figura nr.4.1. Regiunile viticole ale Romniei

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

4.1.Evolutia suprafetelor cultivate cu vita de vie, in perioada 1990-2003

Vii altoite si indigene

Documentul de Pozitie al Romniei. Capitolul 7 Agricultura, www.infoeuropa.ro

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

Grecia Spania Franta Italia Luxemburg Austria Portugalia

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

Organizatiile producatorilor Art.39 n sensul prezentului regulament, organizatiile producatorilor reprezinta

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

4.2.3. Institutii importante. Organismele profesionale si interprofesionale pe filiera vinului

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

4.2.4. Serviciile prestate viticultorilor si vinificatorilor

***, Documentul de Pozitie al Romniei, Capitolul 7 Agricultura, www.mapam.ro

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

CERINTELE DE APA TEMPERATURA LUMINA

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

4.2.6. Materialul saditor utilizat n viticultura

Legea 244/2002 a viei si vinului n sistemul organizarii comune de piata.

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

4.3. Productia de struguri 4.3.1. T ehnologiile de obtinere a strugurilor

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

4.3.2. Tratamentele prerecoltare aplicate culturii vitei de vie

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

n vegetatie cu:Decis, Fastac, Karate

Zeama bordeleza sau Mitac

- pierderi calitative - reducerea pretului - cerere nesatisfacuta

- pierderi calitative - reducerea pretului - cerere nesatisfacuta

Pierderi cantitative de productie

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

4.3.3. Recoltarea strugurilor

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

Cotea, C., colab., Oenologie, Editura Didactica si P edagogica, Bucuresti, 1982.

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

Tabelul nr.4.9. Productiile medii si totale de struguri, n Romnia

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004*

4.3. Productiile medii si totale de struguri, n Romnia

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2004, *MAPDR www.mapam.ro

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

4.3.4. Costurile obtinerii productiei de struguri. Eficienta activitatii viticole

Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

4.4. Procesarea strugurilor 4.4.1. Transportul strugurilor