Proiect Politici Comunitare

Piaa Vinului

Profesor: Conf.Univ.Dr Fntneru Gina Student: Manolache Lucian Cosmin nul !V " Gru#a $

Cu#rins
Cuprins.............................................................................................................................................2 Introducere.......................................................................................................................................3 I.Specificul pieei europene a vinurilor............................................................................................6 II.Legislaia Uniunii Europene.........................................................................................................7 III.Mecanismele de intervenie a Uniunii Europene pe piaa vinului............................................ ! I".#rogramele de spri$in financiar comunitar............................................................................... % ".Locul &om'niei pe piaa european( a vinului ..........................................................................2! "I.&egimul e)tern * importurile si e)porturile.............................................................................2+ "II.#erspectivele pe termen mediu si lung pe plan european si mondial......................................2, "III.Impactul ader(rii &om'niei la UE asupra pieei vinului......................................................32 -i.liografie....................................................................................................................................36

!ntroducere "Vinurile noastre sunt un miracol care se repeta si care ne arata legtura dintre natura, sol, clima, misterul vitei de vie si cel al fermentaiei tainice si ostenelii podgorenilor. Fcute cu druire si dragoste, vinurile noastre sunt inconfundabile, provin din struguri de nalta calitate, sunt uor de recunoscut. Ele nsoesc viaa si oglindesc civilizaia!" &omania este o importanta tara europeana

produc(toare de vin/ dispun'nd de un mare trecut istoric si de .ogate tradiii culturale/ mare parte din ele nemi$locit legate de aceasta .(utura/ considerata/ pe drept cuv'nt/ o licoare divina. 0st(1i/ tara parcurge o perioada de profunde sc2im.(ri/ construindu3si un viitor in consonanta cu cel al Uniunii Europene si aspira sa devina un mem.ru apreciat al comunitatii internaionale a vinului ca produc(tor al unor preuite vinuri de 4nalta calitate. Des#re #ia%a vinurilor #iaa vinului este o pia( matur( afectat( puternic de evoluiile favora.ile sau nefavora.ile determinate de o.inuinele alimentare 5i comportamentul de cumparare al consumatorilor. C2iar dac( pieele dominante 6european( 5i7 par mai degra.( sta.ile/ tendinele au o sc(dere constant( a cererii 5i o modificare a preferinelor consumatorilor c(tre vinul de calitate 4n detrimentul vinului de masa. 8n (rile tradiional produc(toare 5i consumatoare de vin/consumul de vin ordinar se diminuea1( rapid/ 4n timp ce consumul vinului de calitate cre5te lent. Comportamentul pieei pare s( fie determinat de devi1a 9s( .ei mai puin/ dar s( .ei mai .ine:.;e5i vinul este comerciali1at internaional nu e)ist( o pia( internaional( a vinului 4n sensul curent al pieei internaionale. 0ceasta deoarece (rile consumatoare sunt 4n acela5i timp produc(toare asigur'ndu35i aprovi1ionarea 4n proporie de !!<.

#iaa vinului cuprinde mai multe segmente. Segmentul cel mai important este cel al vinurilor sta.ili1ate care poate fi divi1at 4n mai multe grupe= vinuri de calitate medie c(tre mediocre 5i vinuri de calitate superioar( supuse unor reglement(ri 5i specificaii stricte. #iaa vinului 4n general/ dar 4n particular/ cea european( se caracteri1ea1( prin e)cedente structurale. #roducia de vin dep(ete potenialul de consum naional 5i eventualele cantit(i destinate pieelor internaionale. 8n final sistemul de distri.uie a vinului reproduce aceea5i sc2em( peste tot 4n lume/ 5i anume/ el este foarte fragmentat cu un num(r foarte mare de detaili5ti r(sp'ndii peste tot 4n teritoriu. Se constat( 4n ultimii ani o evoluie discret( const'nd 4n deplasarea cantit(ilor distri.uite prin canalele de v'n1are en3gros 62oteluri/ restaurante7 5i c(tre canalele de distri.uie en3detail destinate consumatorului intern 6lanuri de supermar>et3uri7. 0cest tip de distri.uie permite ameliorarea competitivit(ii produsului 4n termen de pre 5i avanta$ea1( modelele de consum modern 5i comportamentul de cump(rare Caracteristicile vinului Sectorul vinului se caracteri1ea1( printr3o fragmentare e)trem( a producie 4i comerciali1(rii mai ales 4n (rile europene mari produc(toare 6?rana/ Italia/ Spania7. @ alt( caracteristic( a pieei vinului o constituie ponderea important( ce o dein societ(ile cooperatiste. "inul face parte dintr3o pia( mai larg(/ cea a .(uturilor alcooli1ate/ ce cuprinde 5i .erea 5i spirtoasele. 0ceste grupuri mari utili1ea1( pieele europene/ dar 5i cele nord americane ca furni1or de produse 5i piaa final( pentru produsele alcooli1ate. Un proces de cre5tere e)tern( se limitea1( 4n spaiul Uniunii Europene/ iar cea mai mare parte a acestor operatiuni iau loc 4ntre societ(i din aceea5i ar(. 8n acest conte)t/ cu certitudine sectorul france1 al vinurilor este cel mai anga$at 4n acest proces 4nregistr'nd opt operaiuni de fu1ionare. &eglement(rile internaionale din domeniul vinului separ( vinul 4n dou( categorii= vin de mas( 5i vinuri cu denumire de origine ce pre1int( anumite caracteristici calitative apriori sta.ilite. ?actorii naturali de cultivare/ solul 5i clima com.inate cu te2nicile folosite 4n timpul cultiv(rii 5i prelucr(rii vinului contri.uie la caracteristicile calitative ale vinului. @ particularitate aparte a mar>eting3ului vinului const( 4n faptul c( puine alte produse cunosc o disparitate de pre compara.il( cu cea 4nregistrat( 4n domeniul viticol.

La modul general disparit(ile de pre sunt importante 4n toate privinele= 4ntre regiunile de producie/ 4ntre vinurile ro5ii 5i cele al.e/ 4ntre categoriile de vin etc. 8n conclu1ie este deose.it de dificil de f(cut o apreciere general( a diferenelor de preuri e)istente 4n sectorul vinului mai ales dac( avem 4n vedere c( anumite 9vinuri de calitate: pot atinge niveluri de pre spectaculoase/4n timp ce anumite vinuri de masa nu pot adesea s( g(seasc( o pia( de desfacere 4n ciuda preului relativ redus. Calitatea este un criteriu primordial 4n politica de mar>eting a vinului. Separarea vinului 4n 9vin de masa: 5i 9 vin de calitate:e)prim( comportamente diferite ale consumatorilor indic'nd adesea tendine divergente 4n evoluia consumului. Consumul de vin de masa continu( o tendin( tradiionalist( repre1entat( de viaa din mediul rural/ 4n timp ce evoluiile de pe piaa vinului de calitate e)prim( o ruptur( de tendinele tradiionaliste. 0stfel 4n timp ce vinul de masa continu( s( repre1inte .(utura cotidian( a claselor cu venituri reduse/ 9vinul (ranului: 5i 9 vinul muncitorului:/ vinul de calitate este din ce 4n ce mai mult vinul elitelor/ vinul de s(r.(toare/ vinul de timp li.er. &egulile ce determin( cererea pentru cele dou( categorii de vinuri sunt diferite. 8n timp ce o cre5tere a venitului determin( o reducere a consumului de vin de mas( 5i cre5terea ponderii vinului de calitate/ o sc(dere a venitului nu determin( o reducere a consumului ci mai degra.( su.stituirea vinului de calitate cu cel de masa. Calitatea vinului relev( un produs alimentar comple). Un aliment comport un pac2et de caracteristici suscepti.ile s( aduc( consumatorului mai multe satisfacii. E)ist( caracteristici nutriionale/ igienice/ economice 5i soci3culturale. Calitatea a5adar este un concept multidimensional/ iar consumatorul alege 4n funcie de aspectul pe care el 4l privilegia1(. 8n politica de mar>eting a vinului/ preocup(rile cresc'nde ale consumatorului pentru s(n(tate $oac( un rol esenial. @dat( cu mi5c(rile organi1aiilor de lupt( 4mpotriva alcoolului/ o nou( ideologie s3a de1voltat * cea a alimentelor s(n(toase inclu1'nd aici 5i vinurile. Un alt aspect specific mar>eting3ului vinului este nivelul ridicat de fiscalitate ce intervine 4n comerciali1area acestui produs.

Aa)a pe valoarea ad(ugat(/ acci1ele/ ta)ele vamale/ ta)ele de licen( pentru comerciali1are sunt numai c'teva din cele mai cunoscute elemente de fiscalitate pe care diferitele state le aplic( acestui produs care al(turi de tutun 5i car.urant sunt surse sigure de venituri pentru .ugetul oric(rui stat. ;e aceea/ strategiile de mar>eting tre.uie s( ia 4n considerare acest element important ce m(rete adesea su.stanial preul de v'n1are. Spre deose.ire de celelalte produse alimentare care .eneficia1( de regul( de o rat( redusa a A"0/ vinul al(turi de alcool nu sunt incluse 4n categoria alimentelor sau a produselor de strict( necesitate 5i ca atare nu .eneficia1( de reducerea A"0.

!.

S#ecificul #ie%ei euro#ene a vinurilor

#iaa internaionala a vinurilor 4nregistrea1(/ 4n mod tradiional/ un de1ec2ili.ru structural= oferta a fost 4ntotdeauna mai mare dec't cererea. 8n medie/ conform diferitelor statistici/ aceasta diferena se situea1( 4n $urul a +< 6apro)imativ + milioane 2ectolitri7 dintr3o cerere medie de 276 milioane 2ectolitri anual. Cu toate acestea/ tre.uie menionat ca ofertanii dispun de un avanta$ fata de alte sectoare prin faptul ca vinul nu numai ca nu este perisa.il dar cunoate o cretere a valorii sale comerciale 4n timp. La nivelul Uniunii Europene/ prin diferite masuri 6despre care vom aminti

4n continuare7 s3a reuit o eliminare a acestui de1ec2ili.ru structural care a fost reali1ata 4n se1onul ,,% 3 ,,+/ dei se pot 4nc( 4nregistra/ pe anumite perioade care se pot 4ntinde pe ani/ surplusuri ale ofertei datorate variaiilor destul de semnificative ale produciei de la o recolta la alta. #rincipalul factor este cel natural si anume variaiile condiiilor climatice 4nregistrate 4n timp. 8n plus fata de caracteristicile pieei internaionale a vinurilor/ piaa europeana acestui produs se individuali1ea1( printr3o serie de mecanisme specifice Uniunii Europeana. ;intre acestea/ cel mai important pare a fi supunerea ofertei acestui produs la mecanismul #oliticii

0gricole Comune care operea1( 4n Comunitatea Europeana. #entru a 4nelege impactul integr(rii europene asupra industriei rom'neti de viti3vinificatie/ tre.uie sa 4nelegem si instrumentele si mecanismele acestei politici sectoriale.

!!.

Le&isla%ia Uniunii 'uro#ene

Le&isla%ia rom(neasc) Este cunoscut faptul c( viticultura a avut 5i are 4n continuare o mare importan( pentru &om'nia/ deoarece vi(3de3vie pune 4n valoare la ma)imum condiiile naturale de clim( 5i sol/ 4ndeose.i 4n 1onele colinare/ 1one care nu pot fi folosite pentru alte culturi. ;in p(cate/ dup( anul ,B,/ viticultura/ ca de altfel 5i celelalte ramuri agricole/ pomicultura/ legumicultura etc./ a intrat 4n declin din cau1a lipsei de mi$loace financiare pentru 4ntreinerea plantaiilor/ mai ales a celor din patrimonial fostelor I0S/ respectiv ale societ(ilor comerciale agricole cu capital de statC plantaiile care au aparinut fostelor C0# au fost redate mem.rilor cooperatori sau fo5tilor proprietari 5i/ 4n ma$oritate/ au fost defri5ate sau l(sate 4n paragin(. ;up( mai multe etape/ 4n anul 2!!2/ apare Legea viei i a vinului, republicat n !!", care/ prin prevederile sale/ preci1ea1( condiiile de 4nfiinare/ 4ntreinere 5i defri5are a plantaiilor viticole. ;up( intrarea &om'niei 4n UE/ Legea viei 5i vinului nr.2%%D 2!!2/ a fost modificat( potrivit cerinelor europene devenind Legea B3D 2!!7. #ana in pre1ent au fost transpuse in legislaia rom'neasca reglementari de ordin te2nice Uniunii Europene. La .a1a ela.or(rii si armoni1(rii cu reglement(rile Uniunii Europene/ a Legii "iei si "inului si a &egulamentului de aplicare a acesteia/ au stat &eglementarea CEE nr.B22D ,B7 si &eglementarea CEE nr.B23D ,B7 si alte reglementari de ordin te2nic. 0l(turi de aceast( lege proprietarii de vie 5i produc(torii de vin tre.uie s( ai.( 4n vedere 5i alte m(suri legislative 4n vigoare. 0stfel/ m(rcile 5i indicaiile geografice se o.in conform Legii B%D ,,B.

;e asemenea/ 4n conformitate cu &egulamentul 6CE7 al Consiliului nr.%7,D2!!B 5i cu &egulamentul 6CE7 nr.+++D2!!B/ 4n spri$inul viticultorilor vine a1i 5i EF 22BD2!!B/ care sta.ile5te modul de acordare a spri$inului financiar comunitar produc(torilor din sectorul vitivinicol. #rin 0#I0 se acord( spri$in financiar at't pentru replant(ri/ c't 5i pentru certificarea cantit(ii de vin cu denumire de origine controlat( 5i ac2i1iionarea 4nsemnelor de certificare a acestei categorii de calitate. @rdinul %B D 2!!B modific( 0ne)a la @rd. ,%2D 2!!% privind apro.area introducerii 4nsemnelor de certificat de calitate. 8n sf'r5it/ Eot. 3%D 2!!B vi1ea1( specialit(ile tradiionale garantate ale produselor agricole 5i produselor alimentare. Aotu5i/ &om'nia/ care s3a 4nscris cu B!.!!! 2ectare de vie/ c2iar dac( va fi o.ligat(/ p'n( 4n 2! %/ s( defri5e1e !< din podgoriile sale/ este 4ntr3o situaie mai .un( dec't ?rana/ Spania/ etc./ care au de defri5at mult mai mult. 8n &om'nia/ prin restructurare/ adic( prin noi plantaii cu material vegetal modern/ se va a$unge la B3, milioane de 2ectolitri pe an/ fa( de + milioane 2ectolitri 4n pre1ent/ deci su. producia celorlalte (ri/ care sunt o.ligate s( 5i3o mic5ore1e. 8n ceea ce3i prive5te pe (rani/ p'n( la $um(tate de 2ectar/ nu sunt considerai actori comerciali. #rin urmare/ dac( scot pe pia( mai puin de 2!!! l de vin pe an/ nu au o.ligaia s( respecte condiiile de producie impuse de stat. 0ltfel spus/ p'n( la +!!! m p(trai de vie (ranii pot cultiva/ cum doresc. La plantaiile care dep(5esc !/+ 2a o.ligaiile legale ale proprietarilor sunt acelea5i ca 5i la marii produc(tori= 4nscrierea 4n cadastrul agricolC declararea recolteiC defri5area p'n( 4n 2! % a 2i.ri1ilor direct produc(tori 6E.;.#.7 = @t2ello/ I1a.ela/ Clinton/ Goa2 / Hacu11i 5i Ee.ermont. &(m'ne 4ns( totu5i posi.ilitatea de a35i menine vinurile lor specifice/ diversitatea soiurilor locale. Legislaia european( nu a sc2im.at fundamental condiiile de producie/ cu e)cepia defri5(rii soiurilor 2i.ride. S3au sc2im.at 4ns( condiiile comerciali1(rii. 01i/ 4n UE/ 7+< din producia de vin este v'ndut( 4n supermar>eturi/ de marii produc(tori/ restul de vin/ produs pe suprafee mici/ are un circuit scurt de comerciali1are/ direct de la cram(/ la restaurantele din $ur.

Statele mem.re sunt o.ligate s( transmit( Comisiei Europene lista cu vinurile de calitate produse 4ntr3o regiune determinat( pe care le recunosc/ indic'nd pentru fiecare dintre aceste vinuri detalii privind dispo1iiile naionale/ care reglementea1( producia 5i fa.ricarea lor. #n $onitorul %ficial al &om'niei, partea #, nr. ()( data de * august !+! a fost publicata ,otr'rea -uvernului nr. ".)/ !+! pentru aprobarea 0ormelor metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizrii comune a pieei vitivinicole nr. 11/ !! . ,otr'rea aproba noile 0orme metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizrii comune a pieei vitivinicole nr. completrile ulterioare. Gomele metodologice reglementea1( am(nunit urm(toarele aspecte= 3 #roducia viticola/ cu referire la= arealele de cultura/ 4nfiinarea/ 4ntreinerea/ defriarea plantaiilor viticole si mecanismele de piaaC 3 #roducia vitivinicola/ cu reglementari referitoare la= clasificarea vinurilor si a altor produse pe .a1a de must/ vin si su.produse vinicole/ practicile si tratamentele oenologice autori1ateC 3 normele de evidenta" atestare si comerciali*are a #roduselor vitivinicole / cuprin1'nd= evidenta produciei vitivinicole/ condiii de o.inere si de atestare a vinurilor si a produselor pe .a1a de must si vin cu denumire de origine controlata si a vinurilor cu indica ie geografica/ comerciali1area strugurilor de vin/ a vinurilor si a celorlalte produse vinicol/ am.alare si etic2etareC 3 or&ani*aiile de #roduc)tori si or&ani*aiile inter#rofesionale in cadrul filierei vitivinicole. In ane)a nr. %a si % . la 2ot(r're/ sunt pre1entate indicaiile o.ligatorii si facultative ce vor fi menionate la etic2etarea produselor vinicole o.inute si comerciali1ate in &omania. Etic2etarea produselor vinicole se va reali1a conform prevederilor noilor norme metodologice in termen de B! de 1ile de la data intr(rii in vigoare a acestora/ respectiv de la data de 23.!B.2! !. #rodusele vinicole etic2etate aflate la produc(tori sau comerciani sunt admise la comerciali1are pana la epui1area stocurilor. 11/ !! , republicata, cu modificrile si

%rganizarea comun a pie2ei vitivinicole con2ine reguli privind3 a+ #oten%ialul de #roduc%ie vitivinicol), -+ mecanismele de #ia%), c+ or&ani*a%iile de #roduc)tori .i or&anismele de filier), d+ #racticile .i tratamentele oenolo&ice" desemnarea" denumirea" #re*entarea .i #rotec%ia #roduselor vitivinicole, e+ vinurile .i alte #roduse vitivinicole de calitate o-%inute n areale viticole delimitate, f+ re&imul schim-urilor cu %)ri ter%e. 4rincipiile de organizare comun a pie2ei vitivinicole se refer la3 a+ men%inerea #e #ia%a comunitar) a celui mai -un echili-ru ntre cerere .i ofert), -+ #osi-ilitatea #roduc)torilor de a e/#loata #ie%ele n e/#ansiune, c+ #ermisivitatea sistemului de a deveni" n mod dura-il" mai com#etitiv, d+ eliminarea utili*)rii interven%iei statului n ca*ul #roduc%iei de vin e/cedentare, e+ sus%inerea #ie%ei vitivinicole .i favori*area continu) a a#rovi*ion)rii se&mentelor din sectorul alcoolului alimentar cu #roduse de la distilarea vinului, f+ recunoa.terea diversit)%ii re&ionale .i oficiali*area rolului #oten%ial al &ru#urilor de #roduc)tori .i or&anismelor de filier).

!!!.

Mecanismele de interven%ie a Uniunii 'uro#ene #e #ia%a vinului

#olitica 0gricol( Comun( 6#0C7 este una dintre primele politici adoptate de c(tre Comunitatea Economic( European(. Importana sa este dat( 5i de faptul c( repre1int( cea mai important( destinaie a fondurilor alocate de la .ugetul european 64n $urul a +!< din acest .uget7. Istoricul s(u 4ncepe c2iar prin Aratatul de la &oma/ care conine reglement(ri 4n domeniul politicii agricole 4n articolele 3B3%6

ale Aratatului 6devenite ulterior articolele 32 * 3B ale Aratatului de la 0msterdam7.

0-iectivele Politicii &ricole Comune" conform articolului 11" sunt cele de a: cre5te productivitatea agricol( prin promovarea progresului te2nic/ prin asigurarea de1volt(rii naionale 5i a producie agricole/ 5i prin utili1area optim( a factorilor de producie/ 4n special a forei de munc(C asigura un nivel de trai ec2ita.il pentru populaia agricol(/ 4n special prin cre5terea veniturilor individuale ale lucr(torilor agricoliC sta.ili1a pieeleC asigura sigurana aprovi1ion(rilorC asigura preuri re1ona.ile pentru consumatoriC 0ceste o.iective enunate c2iar prin Aratatul de la &oma au fost ulterior completate prin enunarea a trei principii care s( guverne1e #olitica 0gricol( Comun(= #rinci#iul Pie%ei Unice: 4n interiorul Uniunii Europene/ produsele agricole circul(

f(r( restriciiC #rinci#iul #referin%ei comunitare= favori1area consumului de produse originare din Uniunea European(/ prin impunerea unor preuri mai mari la produsele din import 6prin intermediul .arierelor de natur( comercial(7 fa( de producia intern(C comun. Mecanismul principal al #0C const( 4n mod tradiional 4n prote$area veniturilor produc(torilor agricoli prin intermediul preurilor garantate/ respectiv instituirea unui nivel ridicat al proteciei vamale fa( de concurena str(in( com.inat/ pentru anumite produse/ cu unificarea preurilor de pe #iaa Intern(/ respectiv fi)area unor preuri comune susinute la nivel comunitar. #olitica 0gricol( Comun( intr( 4n vigoare 4n ,62 5i 4ncepe efectiv s( funcione1e 4n ,6%. Iniial/ doar anumite produse au .eneficiat de unificarea preurilor 6cerealele/ produsele lactate/ carne de vit(/ ore1ul/ uleiul de m(sline/ plantele oleaginoase7/ pentru celelalte produse cre'ndu3se doar o pia( integrat( f(r( unificarea preurilor. 8n pre1ent/ circa ,!< din producia agricol( a Uniunii Europene este reglementat( 4ntr3un fel sau altul prin m(suri comune. "inul este parte a acestei politici comune/ 4ns( este de menionat c( #olitica 0gricol( Comun( este #rinci#iul solidarit)%ii financiare= m(surile comune sunt finane dintr3un .uget

aplica.il( doar pentru vinul de mas(/ pornindu3se de la premi1a c( vinul de calitate superioar( nu are nevoie de astfel de mecanisme. #entru reali1area o.iectivelor #oliticii 0gricole Comune definite prin Aratatul de la &oma ca 5i 4n spiritul principiilor sta.ilite prin conferina de la Stresa/ la nivelul Uniunii Europene a fost construit un sistem comple) de reguli 5i mecanisme care reglementea1( producia/ comerul 5i prelucrarea produselor agricole/ grupate sintetic su. denumirea de Iorgani1aii comune de pia(:. Instrumentele concrete de implementare a organi1aiilor comune de pia( iau forma= preurilor de intervenie/ interveniei pe pia(/ a$utoarelor financiare/ a cotelor de producie precum 5i a proteciei vamale comune. Pre%urile Mecanismul general de funcionare a pieelor produselor agricole 4n Uniunea European( este format dintr3un set de 3 nivele de preuri sta.ilit pentru toate produsele aflate su. incidena #oliticii 0gricole Comune= 3 #re%ul indicativ= este preul la care Comisia recomand( comerciali1area produselor agricole pe #iaa Intern(. Este un pre care/ dup( cum vom vedea/ are un rol ma$or 4n ca1ul e)porturilor. 3 #re%ul de interven%ie= repre1int( un pre minim garantat de c(tre Uniunea European( 5i care poate fi o.inut de c(tre produc(torii de pe #iaa Intern( 4n ca1 e)trem/ prin v'n1area produselor la ?ondul European de @rientare 5i Farantare 0gricol( 6?E@F07/ instituia prin care se fac pl(ile 5i se reali1ea1( intervenia 4n cadrul #0C. 0tunci c'nd preurile de pe pia( ating acest nivel minim/ Uniunea European( 4ncepe s( ac2i1iione1e 5i s( stoc2e1e produsul respectiv/ nepermi'nd sc(derea preului su. acest nivel. Este de menionat c(/ iniial/ asistena financiar( a #0C fa( de produc(torii agricoli europeni lua 4ndeose.i forma acestor preuri de intervenie care erau sta.ilite cu mult peste nivelul pieei internaionale de produs. 0ceste preuri acionau 4n sensul stimul(rii operatorilor agricoli de a produce mai mult/ fapt care a declan5at 4n ca1ul a numeroase produse o supraofert( care a pus numeroase presiuni asupra .ugetului comunitar. 3 #re%ul #ra& este preul minim la care produsele agricole importate pot p(trunde pe piaa european(. 8n pre1ent/ el const( din suma dintre preul mondial de produs 5i ta)a vamal( individual(. Evident/ nivelul re1ultant al preului este 4ndea$uns de mare pentru a oferi preurilor produselor europene un avanta$ competitiv fa( de cele importate pe #iaa Intern(.

0tunci c'nd preurile de pia( ale unor produse ating nivelul preurilor de intervenie/ ageniile autori1ate ale Uniunii Europene cump(r( 5i stoc2ea1( aceste produse pentru a resta.ili preul de pia( la nivelul dorit. Uniunea European( 4ncura$ea1( 5i stocarea de c(tre produc(torii privai/ prin acordarea unui spri$in financiar direct c(tre ace5tia. 0cest mecanism este e)trem de important 4n ca1ul pieei vinului 5i este e)trem de important pentru 4ntreprinderile de vinificaie/ care acionea1( de multe ori 5i 4n sfera depo1it(rii produselor re1ultante 64ndeose.i a vinului7. @ alt( m(sura e)trem de important( este mecanismul restituiilor la e)port. ;atorit( acestor preuri mari de intervenie pe #iaa Intern(/ produc(torii agricoli europeni nu ar mai avea nici o motivaie de a mai e)porta. ;e aceea/ Uniunea European( 4ncura$ea1( aceste e)porturi prin oferirea unor su.venii la e)port care sunt egale cu diferena dintre preul indicativ sta.ilit de c(tre Uniunea 5i preul efectiv la e)port 4ncasat de c(tre produc(tor care/ 4n mod evident/ este mai mic. 0stfel/ orice e)portator va 4ncasa la e)port cel puin preul indicativ sta.ilit de c(tre Uniunea European(. ;e5i acest mecanism poate deforma motivaiile la e)port ale produc(torilor * av'nd sigurana 4ncas(rii preului indicativ/ e)portatorul pur 5i simplu nu este interesat ce pre prime5te de la clientul e)tern * el constituie o atracie principal( pentru industria agroalimentar( european(.

!V.

Pro&ramele de s#ri2in financiar comunitar

8n cadrul #rogramului Gaional Suport &om'nia a ales pentru finanare/ 4n funcie de specificul viticulturii auto2tone/ % m(suri eligi.ile= promovarea pe pieele (rilor tere/ restructurarea 5i reconversie podgoriilor/ asigurarea recoltei 5i folosirea mustului de struguri concentrat.

-eneficiarii programelor de restructurareDreconversie sunt produc(tori viticoli/ persoane fi1ice sau $uridice care dein 5iDsau e)ploatea1( suprafee de vi(3de3vie cu soiuri no.ile. #entru anii 2!!7/ 2!!B si 2!!, s3au acordat su.venii de la .ugetul de stat 4n conformitate cu Eot(r'rile Fuvernului nr.%63D2!!7/ +7!D2!!B 5i 6,3D2!!,. 5abel 1.+ 6ategorii de subven2ii
Denumirea activit)%ii Suma autori1area plantaiilor viticole pentru producerea strugurilor de vin cu denumire de origine controlat(/ certificarea 5i Sector marcarea vinurilor cu denumire de viticol origine controlat( costurile aferente autori1(rii plantaiilor viticole destinate producerii strugurilor de vin cu denumire de origine controlat( costurile aferente certific(rii 5i marc(rii vinurilor cu denumire de origine controlat( tratamente fitosanitare 4n plantaiile viticole cu soiuri no.ile pentru struguri de mas( 5i vin/ inclusiv pentru vinuri cu denumire de origine controlat( costurile aferente tratamentelor fitosanitare ! leiD2a

2 leiD2l

+!! leiD2a

8n vederea de1volt(rii unei viticulturi performante 5i dura.ile 4n &om'nia/ a fost ela.orat( Eot(r'rea de Fuvern nr. %32D2!!+ care/ prin coninutul primului articol/ sta.ile5te= 9 Sectorul viti 3 vinicol este un domeniu de importan( naional(/ prioritar 4n strategia de de1voltare dura.il( a agriculturii .: 0-iectivele strate&iei de de*voltare a sectorului viti 3 vinicol rom(nesc" sunt:

creterea ponderii vinurilor cu denumiri de origine controlat 78%69, n detrimentul produc2iei de vinuri de mas: creterea ponderii vinurilor roii i aromate n totalul produc2iei vinicole: introducerea n cultur a soiurilor auto;tone 7(!< din totalul suprafe2ei9: promovarea consumului de vin: consolidarea asocia2iei de productori pentru crearea de e=ploata2ii viticole viabile, eligibile pentru acordarea spri>inului financiar comunitar.

8n conformitate cu prevederile legislaiei europene 4n vigoare 4n perioada 2!!,32! %/ viticultorii .eneficia1( de o alocaie financiar( anual( de 4$.155 mii 6.
5abel 1. ?loca2ia financiar !!) @ !+* '/erci%iul -u&etar -ulgaria Ce2ia Fermania Elveia Spania ?rana Italia Ce2ia Lituania Lu)em.urg Ungaria Malta #ortugalia $557 + 6!B 2 ,7, 22 B, % 2B6 2 3 B2! 7 ,!, 23B 223 2 7%, 3! 3%% 6B 6 232 37 B!2 $515 2 23% % !76 3! ,63 , 67 2B% 2 , 226 B % 2,B 263 3 7!% 37 %67 23 ! % 3 B + 627 $511 22 !22 %2 7 32 ,! , B%! 27, !3B 22% !++ 2,% 3+ 3 B! %+ %B+ 23 B!, 32, +3 %+7 $51$ 27 !77 +2 7 3, 3% 2% 237 3+B !!! 2B% 2,, 3% % 6B, %+ +,+ 2, %++ %!7 6+ ,B, 7% $511 26 7%2 + + 3B B67 23 ,%+ 3+2 77% 2B! 3 336 736 % 6%3 %+ +B7 2, !B %! 6+ 6!

8om(nia
Slovenia Slovacia Marea -ritanie

4$ 155
3 +22 2 ,3B 6!

4$ 155
% B2! % !22 22

4$ 155
% ,B7 % 6! 227

4$ 155
6 6, + %7 2B%

4$ 155
6 !, + !B2 2B!

M(surile pentru care se aloc( sectorului viti 3 vinicol cele %2. !! mii euro sunt sta.ilite prin #&@F&0MUL SU#@&A care a fost 4ntocmit de M0#;& 4mpreun( cu organi1aiile de produc(tori 5i comunicat Comisiei la data de 3! iunie 2!!B. 0ceste m(suri sunt= 1. 8estructurarea .i reconversia #lanta%iilor viticole 9re#lantarea #od&oriilor 7 prev(1ut( de art. din &6CE7 nr. %7,D2!!B/ suma alocat( pentru anul 2!!, fiind de % 2 2 mii EU&@. Este D2!!7pentru apro.area Gormelor de aplicare a programelor de una dintre m(surile prioritare 4n relansarea sectorului viti 3 vinicol/ fiind implementat( prin @rdinul M0;& nr. 2 restructurareDreconversie a plantaiilor viticole derulate cu spri$in comunitar pentru campanile viticole 2!!6D2!!7 * 2!!7D2!!B 5i @rdinul M0;& nr. 2%7D2!!B pentru apro.area Gormelor de aplicare a programelor de restructurareDreconversie a plantaiilor viticole derulate cu spri$in comunitar pentru campanile viticole2!!BD2!!, 3 2! 3D2! %modificat 5i completat prin @rdinul M0#;& nr. 26,D2!!,. Spri$inul de p'n( la 7+< din valoarea costurilor pentru 4nfiinarea fiec(rui 2ectar de vi( de vie se acord( viticultorilor indiferent de forma de organi1are sau suprafa(. Contri.uia pentru replantarea podgoriilor este sta.ilit( la 14.$:; 6<ha/ sum( forfetar( prev(1ut( 4n ordinul nr. 2%7D2!!B cu modific(rile si complet(rile ulterioare. 8n plus/ se acord( 5i desp(gu.iri p'n( la intrarea pe rod a noilor plantaii 66!! JDan K 3 ani L B!! J total7. 8n vederea adapt(rii produciei la cerinele pieei/ viticultorii pot aplica o serie de m(suri care vi1ea1( reconversia soiurilor precum 5i reamplasarea parcelelor situate 4n condiii pedo3 climatice nefavora.ile pe alte amplasamente cu favora.ilitate ridicat(. ;e asemenea/ se poate moderni1a forma de conducere/ sau sistemul de susinere 5i palisa$ prin= - instalarea/nlocuirea sistemului de susinere, - modificarea distanelor de plantare ntre rnduri n vederea mecanizrii, - trecerea de la cultura joas la cultura semi-nalt sau nalt,

- nlocuirea srmelor la sistemul pentru conducere i palisaj prin instalarea a 3 rnduri de srme, din care minimum dou duble, n vederea susinerii butucilor i conducerii lstarilor. $. si&urarea recoltei #rev)*ut) la art. 14 din 8e&ulamentul 9C'+ nr. 4:7<$55;suma alocat) #entru anul $557 este de 4=; mii 'U80. M(sura a fost implementat( prin @rdinul M0;& nr.7+6D2!!B privind apro.area Gormelor metodologice de acordare a spri$inului financiar produc(torilor din sectorul viti 3 vinicol pentru asigurarea recoltei de struguri pentru vin. Spri$inul financiar repre1int(= ma)imum B!< pentru prime de asigurare 4mpotriva pierderilor datorate fenomenelor climatice asimila.ile de1astrelor naturaleC ma)imum +!< pentru prime de asigurare 4mpotriva altor pierderi cau1ate de fenomene climaticeC ma)imum +!< pentru prime de asigurare 4mpotriva pierderilor cau1ate de animale/ .oli vegetale/ d(un(tori. 1. Utili*area mustului de stru&uri concentrat .i<sau concentrat rectificat #rev)*ut) la art. 17 din 8e&ulamentul 9C'+ nr. 4:7<$55; suma alocat) #entru anul $557 este de = mii 'U80. M(sura implementat( prin @rdinul M0;& nr.+B D2!!Bpentru apro.area normelor privind acordarea spri$inului financiar/ produc(torilor de vin care utili1ea1( must de struguri concentrat 5iDsau must de struguri concentrat rectificat 4n vederea cre5terii t(riei alcoolice naturale a strugurilor proaspei/ a mustului de struguri/ mustului de struguri parial fermentat 5i a vinului nou aflat 4n fermentaie 5i vala.il( p'n( la data de 3 iulie 2! 2. Cuantumul spri$inului acordat este de= 1, !! " / #vol. /$l pentru utilizarea mustului de stru%uri concentrat& ','( "/#vol./$l pentru utilizarea mustului de stru%uri concentrat rectificat. 4. Promovarea n cadrul #ie%elor din %)rile ter%e #rev)*ut) la art.15 din 8e&ulamentul9C'+ nr. 4:7<$55;" suma alocat) #entru anul $557 este de 4$= mii 'U80. M(sura a fost implementat( prin @rdinul M0#;& nr.2 BD2!!, pentru apro.area Gormelor metodologice privind condiiile de acordare a spri$inului financiar 4n vederea promov(rii vinurilor pe pieele (rilor tere 4n campaniile viticole 2!!BD2!!,32! 2D2! 3/ c2eltuielile eligi.ile/ modalit(ile de plat(/ de verificare 5i control.

Se acord( produc(torilor sau organi1aiilor de produc(tori de vinuri cu denumire de origine controlat( 6;@C7 5i vinuri cu indicaie geografic( 6IF7/ care= @ desfoar ac2iuni de promovare sau publicitate: @ particip la evenimente, t'rguri, e=pozi2ii i concursuri interna2ionale: @ efectueaz studii de pia2 i studii de evaluare a msurilor de promovare i informare. La finanarea m(surilor de promovare a vinurilor pe pieele (rilor tere/ din valoarea c2eltuielilor eligi.ile contri.uia CE nu dep(5e5te +!</ cea de la .ugetul de stat este de 3!</ iar contri.uia .eneficiarului este de minimum 2!<. #rima de defri5are acordat( pentru defri5area plantaiilor viticole este o alt( form( de spri$in financiar comunitar/ prev(1ut( la art. ,B3 !7 din & 6CE7 nr. %7,D2!!B. Sc2ema de defri5are se aplic( p'n( la sf'r5itul campaniei viticole 2! ! 3 2! suprafaa pentru care a fost o.inut( prima. Givelul primei de defri5are este prev(1ut 4n ane)a nr. la ordinul M0;& nr.+72D2!!B pentru apro.area Gormelor de aplicare a sc2emei de defri5are a plantaiilor viticole/cuantumul primei fiind sta.ilit pe .a1a randamentului o.inut de fiecare solicitant ca medie a randamentelor pe ultimele 3 campanii viticole consecutive 64ntre 1.:45 6 .i 14.:>5 6+. ?ondurile comunitare alocate sunt 4n afara celor %2/ mil. J acordate sectorului viti 3 vinicol pentru m(surile prev(1ute la punctele 3%. Prin Pro&ramul ?a%ional de De*voltare 8ural) 9P?D8+ $55:3$511" se acord) fonduri euro#ene neram-ursa-ile #entru investi%ii care #ot fi accesate #(n) n anul $511 .i de c)tre viticultori. 0stfel/ pot fi accesate m(surile= M(sura 2 @Moderni*area e/#loata%iilor a&ricoleA M)sura 1$1 MCre5terea valorii ad(ugate a produselor agricole 5i forestiereM. S#ri2inul financiar na%ional de care .eneficia1( viticultorii din sectorul viti 3 vinicol rom'nesc/ se reg(se5te 4n susinerea costurilor aferente a#lic)rii tratamentelor fitosanitare 4n plantaiile viticole. 8n acest sens/ produc(torii primesc un spri$in financiar ec2ivalent cu +!! leiD2a. / prima fiind acordat( produc(torilor care defri5ea1( plantaii viticole 5i renun( definitiv la dreptul de replantare pentru

"aloarea spri$inului acordat 4n anii 2!!7/ 2!!B 5i 2!!,/ pentru activit(i desf(5urate 4n sectorul viti 3 vinicol/ a fost sta.ilit( prin E.F. nr. %63D2!!7/ nr. +7!D2!!B 5i 6,3D2!!, privind apro.area activit(ilor pentru care se acord( spri$in financiar produc(torilor agricoli din sectorul vegetal/ dup( cum urmea1(= 3 pentru autori*area #lanta%iilor viticole de struguri destinai o.inerii vinurilor cu denumire de origine controlat( 6;@C7si certific)rii .i marc)rii vinurilor D0C/ cuantumul spri$inului este fi)at la ! leiD2a plus 2 leiD2l vinC 3 pentru producerea materialului s(ditor viticol valorile fi)ate repre1ent'nd a$utorul financiar pentru producerea materialului s(ditor viticol din categorii .iologice admise 5i utili1ate pentru plantare 4n campania viticol( 2!!B * 2!!, se cifrea1( la= 3 1"5 lei<-uc. #entru vi%e altoite cate&oria -iolo&ica su#erioare #re-a*) .i -a*), 3 $"5 lei<-uc. #entru vite altoire din cate&oria -iolo&ica certificat. ?ormele de spri$in naional se acorda at't pentru plantaiile viticole din soiuri no.ile pentru vin 4nscrise in &egistrul #lantaiilor "iticole/ pentru plantaiile viticole pentru struguri de mas( c't 5i pentru plantaiile viticole tinere. MBSU8! D' P! CB alocate in $557 &estructurarea/reconversia planta2iilor viticole pentru campania !!A@ !!) 0locare financiar( de la Comisia European( % .2 2 #l(ti efectuate de 0#I0 % .6, /, mii euro mii euro

#entru anul financiar 2!!,D2! ! planurile au fost centrali1ate acestea totali1'nd %7/, mil. euro. 8n campania 2!!632!!7/ pe o suprafa( de . %! 2a spri$inul financiar alocat a fost de 6/, mil. euro/ iar 4n campania 2!!732!!B/ pe o suprafa( de %.!22 2a suma alocat( a fost de apro). 3+ mil. euro. ?sigurarea recoltelor de struguri pentru vin 0locare financiar( de la Comisia European( %+B mii euro. #l(ti efectuate de 0#I0 32%/2 mii euro. 4rima de defriare 0locare financiar( de la Comisia European( %B/, mii euro. #l(ti efectuate de 0#I0 la 1i %B/, mii euro.

Menion(m c( pentru aceast( m(sur( se aplic( controlul respect(rii .unelor condiii agricole 5i de mediu. Btilizarea mustului concentrat 0locare financiar( de la Comisia European( + mii euro. S3a solicitat desc2iderea finan(rii pentru 2,/+ mii euro. #entru campania viticol( 2!!,D2! ! se intenionea1( organi1area 4n cola.orare cu organi1aiile interprofesionale din sector a unei instruiri privind e)punerea 4n detaliu a acestei m(suri insuficient accesat( de produc(torii de vin din &om'nia. 4romovarea comer2ului cu vin cu 2ri ter2e 0locare financiar( de la Comisia European( %2+ mii euro Un program depus 4n valoare de +%/% mii euro

V.

Locul 8om(niei #e #iaa euro#ean) a vinului

&om'nia este o ar( viticol( mem.r( a @I" din ,27/ dein(toare a unei importante suprafee cultivate cu vi( de vie ce face o.iectul @rgani1(rii Comune de #ia( 4n sectorul vin. Suprafaa viticol( a &om'niei se afl( cantonat( 4n B regiuni viticole/ areale de cultur( delimitat( de legislaia naional( p'n( la nivelul de localitate administrativ teritorial(. Gumai aici este permis( 4n continuare 4nfiinarea de plantaii viticole. 0ceste B regiuni de cultur( a viei de vie corespund 4ncadr(rii 4n 1onele viticole europene -/ C a 5i CII/ dup( cum urmea1(= 1ona "iticol( - * AransilvaniaC 1ona "iticol( CI * ;ealurile Moldovei/ ;ealurile @lteniei/ -anatului/ Cri5anei 5i Maramure5uluiC 1ona "iticol( CII * ;ealurile Munteniei/ Colinele ;o.rogei 5i Aerasele ;un(rii. &omania este una din marile tari viticole ale lumii. Ea deine in pre1ent o suprafa a de B!.262 2a vie. Gum(rul de e)ploataii agricole care au utili1at suprafee cultivate cu vie a fost de B,%/! mii. @ e)ploataie agricol( a utili1at 4n medie !/2! 2a cultivate cu vie. #lantaiile pentru struguri

de vin ocupa B2< din suprafaa viticola totala/ iar producia de vinuri se situea1( la nivelul a + 3 6 milioane 2l anual. ;e1voltarea viticulturii se datorete condiiilor foarte prielnice pe care vita de vie le g(sete pe tot cuprinsul tarii/ mai ales in 1ona colinara din r(s(ritul si sudul lan ului carpatic/ din Aransilvania/ din ;o.rogea si din partea de vest a tarii. Clima/ solul si e)po1i ia constituite/ pe teritoriul &om'niei/ factori determinani ai reuitei culturii vitei de vie si ai calitativi vinurilor. 5abel (.+ 8istribu2ia suprafe2ei cultivate cu vie, pe regiuni de dezvoltare i ponderea acesteia n suprafa2a viticol a 2rii 8e&iuni de de*voltare E0E L G@&;3ESA SU;3ESA SU;3MUGAEGI0 SU;3"ESA @LAEGI0 "ESA G@&;3"ESA CEGA&U -UCU&ESAI3IL?@" Su#rafa%a cultivat) cu vie 3 ha 3 1;5$>$
29211 75419 27726 32323 3057 6719 5364 5364

3D3
100,0 16,2 41,8 15,4 17,9 1,7 3,7 3,0 0,3

8n regiunea de de1voltare Sud * Est se cultiv( cea mai mare suprafa( cu vie/ 6care repre1int( % /B< din suprafaa viticol( a (rii7 urmat( de regiunile= Sud 3 "est @ltenia/ Gord * Est/ Sud * Muntenia/ etc. Su#rafa%a cultivat) cu vie #entru stru&uri de vin 8n anul 2!!,/ cea mai mare suprafa( cultivat( cu vie pentru struguri de vin s3a 4nregistrat 4n regiunea de de1voltare Sud * Est 6%!/!< din suprafaa total( cultivat( cu struguri de vin7 urmat( de regiunea Sud * "est @ltenia 6 B/B<7. 5abel (. 8istribu2ia suprafe2ei cultivate cu vie pentru struguri de vin, pe regiuni de dezvoltare i tipuri de produc2ie 8e&iuni de de*voltare E0E L G@&;3ESA SU;3ESA Su#rafa%a cultivat) cu vie #entru stru&uri de vin - ha 3 Eotal Vinuri D0C lte vinuri 1:5$7$ $=>77 144=71 2B!72 %B%6 23226 6B!B %3! +66+

SU;3MUGAEGI0 SU;3"ESA @LAEGI0 "ESA G@&;3"ESA CEGA&U -UCU&ESAI3IL?@"

27!6, 3 ,66 26%+ 6667 +3%, %%3

2B3, 23B6 32! %+ 2B33 3

2%23! 2,+B! 32+ 6622 2+ 6 %%3

8n ara noastr( suprafeele viticole destinate produciei de vinuri de calitate cu denumire de origine controlat( 6;@C7/ repre1int( +/ < din suprafaa total( cu vie pentru struguri de vin. Suprafaa cultivat( cu vie pentru producerea vinurilor din categoria Ialte vinuri: 6 vinuri cu indicaie geografic(/ vinuri de mas( 5i vinuri din struguri 2i.ri1i7 repre1int( B%/,< din suprafaa total( cultivat( cu vie pentru struguri de vin. 8n regiunea de de1voltare Sud * Est s3a 4nregistrat cea mai mare suprafa( cultivat( cu vie pentru vinuri ;@C 6%%/+<7/ urmat( de regiunile Gord * Est 6 B/,<7/ Sud * Muntenia 6 Centru 6 /!<7/ /!<7/ Sud * "est @ltenia 6,/3<7/ "est 6+/ <7 5i Gord * "est 6!/2<7. 8n anul 2!!,/

cele mai mari suprafee cultivate cu vie/ pentru alte vinuri/ s3au 4nregistrat 4n regiunile= Sud * Est 63,/2<7 5i Sud * "est @ltenia 62!/+<7. -rafic (.+ Locul &om'niei pe pia2a mondial a vinurilor

La nivel mondial/ concurena a crescut/ Statele Unite devenind al patrulea produc(tor de vinuri. N(rile Lumii Goi 5i3au crescut producia 4n ultimii dou(1eci de ani de la /7< la 2 /%</4n detrimentul Uniunii Europene. -rafic (. #erar;ia podgoriilor la nivel European

8n pre1ent/ Uniunea European( este primul produc(tor de vin din lume. Suprafaa european( cultivat( cu vi( de vie repre1int( %+< din suprafaa mondial(. ?rana 5i Italia produce cel mai mult * 3!< din producia UE 5i/ respectiv/ 2B/+<. Ele sunt urmate de Spania 623/2<7."inurile acestora r(m'n populare 4n materie de imagine 5i de OsofisticareP/ dar po1iia lor este puternic erodat( de noii produc(tori/ at't pe propriile piee interne/ c't 5i pe cele de e)port. -rafic (.+ 4roduciile de struguri la nivel European

V!.

8e&imul e/tern F im#orturile si e/#orturile

UE este 5i cel mai important importator de vinuri la scar( glo.al(. 8n clasamentul pe state mem.re/ Marea -ritanie se situea1( pe primul loc cu o valoare a importurilor de vinuri de 2/ miliarde euro 4n anul 2!!7 5i o pondere de 3,< din total importuri la nivel UE/ urmat( de Fermania cu miliard de euro ca valoare importat( 5i B< ca pondere. Celelalte (ri ale UE le urmea1( la distan(. "aloarea total( a importurilor de vinuri la nivelul UE s3a ridicat la +/% miliarde euro 4n anul 2! !. #onderea importurilor de vinuri ale UE provenind din (rile 4n curs de de1voltare este 4n cre5tere.

0cestea au crescut cu apro)imativ %< 4n perioada 2!!332! !. "aloarea total( a e)porturilor de vinuri din UE s3a ridicat la %/6 miliarde euro/ aceasta dup( ce a avut un trend constant cresc(tor 5i 4n anii precedeni. 8n general/ canalele de distri.uie 5i comerciali1are cele mai utili1ate de c(tre e)portatorii provenind din (rile 4n curs de de1voltare sunt repre1entate de maga1inele speciali1ate 5i de importatorii mici 5i mi$locii. Mai puin( importan( o au operatorii de retail. Cu toate acestea/ reelele de distri.uie 5i comerciali1are 4n UE difer( de la ar( la ar(. E)ist( oportunit(i 5i se manifest( interes pentru vinurile av'nd origini inedite/ precum 5i pentru soiurile indigene.

Cu toate acestea/ va fi nevoie de ceva timp pentru ca cei ce v'nd 5i cump(r( vinuri de pe piaa UE/ s( accepte faptul c( un vin de calitate poate proveni 5i din (ri 4n curs de de1voltare. #mporturile au avut o evoluie cresctoare p'n n anul cea mai mare valoare de +),!. mil. euro. Cn anul 1,*< fa de anul !!A, c'nd s a nregistrat !+! importurile s au redus cu

!!., a>ung'nd la valoarea de A,.. mil. euro, pe primul loc situ'ndu se

tot DEtrugurii proaspeiF cu .,! mil euro 7.),( din total grupa9. #otrivit datelor #atronatului Gaional al "iei 5i "inului/ piaa vinului a sc(1ut 4n ultimii trei ani/ din cau1a cri1ei economice/ de la 1(! la *(! milioane euro/ iar importurile de vin s3au du.lat la 5ase luni. 8n perioada ianuarie 3 iunie 2! / importurile au a$uns la . ,. milioane euro/ comparativ cu 2!/7 milioane euro 4n 4ntreg anul 2! !/ iar cantit(ile s3au du.lat/ de la 22.%, tone 4n 2! ! la 1.."1! tone pe primele 5ase luni ale anului 2! ;atele statistice arat( c( rom'nii consum( anual/ 4n medie/ 1 de litri de vin/locuitor / aceast( cantitate repre1ent'nd doar $um(tate din consumul (rilor de1voltate/ care se ridic( la +! de litriDlocuitorDan. #rincipalele tari de origine pentru importurile de vin din perioada ianuarie3iunie 2! au fost Italia/ ?rana/ &epu.lica Moldova/ Spania/ Fermania/ -ulgaria/ in timp ce In ultimii trei ani/ e=porturile au fost in declin, de la apro=imativ +. milioane de euro in !!A la doar + milioane de euro in !+!/ respectiv apro)imativ B milioane de euro in prima parte a anului in curs. #rincipalele tari de destinatie sunt Fermania/ C2ina si Statele Unite ale 0mericii. Cantitati importante a$ung si in Italia/ Spania si 0nglia/ datorita comunitatilor romaneti din aceste state. #entru anul in 2! 2/ produc(torii auto2toni mi1ea1( pe o sta.ili1are a pieei la 3+! de milioane de euro. C2iar daca declinul s3a meninut si in primul semestru 6minus 2< in volum si minus !< ca valoare7/ optimismul produc(torilor auto2toni a revenit in conte)tul acestei recolte mult mai .une dec't cea din anul precedent. Murfatlar spune ca recolta a fost mai .ogata at't calitativ/ cat si cantitativ si este cu apro)imativ 3!< mai mare fata de 2! !/ a$ung'nd la o producie in valoare de B.!!! de tone de struguri. Si Cotnari are vesti .une/ anun'nd ca/ de pe cele .3+! de 2ectare de vie pe rod au cules peste 2.!!! de tone de struguri. produsele romaneti au fost e)portate in Fermania/ Marea -ritanie/ Estonia/ SU0/ C2ina/ Italia.

;in datele statistice pentru 2!

/ Murfatlar/ Cotnari/ "incon si &eca pre1int( urm(toarea

situaie prin prisma unor indicatori economici= Murfatlar +/6 milioane de euro B+ de milioane de lei 3.!!! de 2ectare SU0/ Israel/ Italia/ Spania/ 0nglia/ C2ina/ &usia 2+<

Investiii Cifra de afaceri Suprafaa cultivata #iee de desfacere Cota de piaa

Investiii Cifra de afaceri Suprafaa cultivata #iee e)terne noi de desfacere Cota de piaa

Cotnari 6 milioane de euro ,! de milioane de lei .3+! de 2ectare Emiratele 0ra.e/ &usia 2!< Vincon c'teva milioane de euro 27 de milioane de lei .+!! de 2ectare Canada/ Spania/ Italia/ C2ina +/2< 8eca /+ milioane de euro +3 de milioane de lei B!! de 2ectare in &eca si 2! de 2ectare in Mini Marea -ritanie/ Fermania/ tarile nordice/ Haponia 3/+<

Investiii 2! Cifra de afaceri Suprafaa cultivata #iee e)terne de desfacere Cota de piaa

Investiii Cifra de afaceri Suprafaa cultivata #iee e)terne de desfacere Cota de piaa 0#ortunit)%i .i riscuri

Aendinele pieei/ precum 5i evoluia acesteia 4n general generea1( riscuri 5i oportunit(i pentru e)portatori. 0numite tendine de pe pia( pot repre1enta un risc pentru anumii e)portatori/ dar 5i o oportunitate pentru alii/ acestea necesit'nd o anali1( specific( fiec(rei companii 4n parte.

E)portatorii provenind din (rile 4n curs de de1voltare pot .eneficia sau se confrunt( cu urm(toarele oportunit(i 5i riscuri= "aloarea total( a importurilor a crescut 4n mod constant 4n ultimii ani 67< Dan7C Importurile provenind din (rile 4n curs de de1voltare au avut un ritm de cre5tere mai susinut 6 2<Dan7C #onderea (rilor 4n curs de de1voltare 4n total importuri a crescut de la B< 4n 2!!3 / 2 < 4n 2!!7/ 2%< in 2! . Cre5terea datorat( importurilor provenind din (rile 4n curs de de1voltare a fost dominat( de vinurile ro5ii 5i ro1e 4n proporie de ,+<. Este grupa cu cea mai rapid( 5i 4nsemnat( cre5tere 5i/ de asemenea/ deine cea mai important( pondere 4n importurile de vin provenind din (rile 4n curs de de1voltare 62B<7C Importurile av'nd ca (ri de provenien( C2ile/ 0frica de Sud 5i 0rgentina repre1int( ,3< din importurile din (rile 4n curs de de1voltareC 0lte (ri 4n curs de de1voltare din care au provenit importuri 4n cre5tere rapid(/ 4n perioada 2!!332!!7/ au fost -ra1ilia 6cre5tere anual( de 67<7/ Feorgia 6% <7/ India 62!<7/ Macedonia 5i Moldova 6am.ele cu cre5teri anuale de 7<7C Cre5terea acestor importuri a fost generat(/ 4n m(sur( considera.il(/ de importurile intra 3 EU.

V!!. Pers#ectivele #e termen mediu si lun& #e #lan euro#ean si mondial

Aendinele pe piaa mondial( de vinuri se descriu cel mai .ine prin fenomenul de Iglo.ali1are:. Cu alte cuvinte/ evoluiile de pe pieele de desfacere se caracteri1ea1( prin ni5te trenduri comune pentru produc(torii 5i consumatorii din diferite (ri 5i continente. #rintre aceste tendine glo.ale putem meniona= Se&mentarea #ie%elor * fiecare segment de consumatori are propriile caracteristici 5i e)igene/ ceea ce face ca piaa glo.al( s( fie puternic fragmentat( la nivel de ni5eC Eransformarea cererii= #iaa de vinuri se transform( dintr3o pia( a produc(torilor 4n cea a consumatorilor. 8n perspective de durat(/ aceasta 4nseamn( sc2im.area preferinelor de la vinurile ordinare la cele de calitate/ de la vinuri al.e spre cele ro5ii/ modificarea gusturilor de la cele tradiionale spre cele caracteristice pentru vinurile din ILumea nou(:. Aotodat(/ consumatorii tind spre variet(i noi de vinuri ceea ce necesit( sporirea gradului de inovaie din partea produc(torilorC Cre5terea competiiei pe pia( din partea altor .(uturi 5i reducerea consumului 6ca volum7 de vin 64ndeose.i 4n pieele europene suprasaturate ca ?rana/ Italia/ Spania/ etc.7. Aotodat(/ se o.serv( o cre5tere pronunat( a consumului 4n piee netradiionale 6(rile ca SU0/ &usia/ C2ina/ Haponia/ etc.7 C Cre5terea num(rului de consumatori diver5i/ Itineri: 5i Ineiniiai:. #entru fiecare noua pia( de desfacere sunt caracteristice gusturi diferite/ cu consumatori care a.ia descoper( vinurile 5i nu prea au cultura de consum al vinuluiC Puterea cresc(nd) a re%elelor de v(n*)tori / la care produc(torii se adaptea1( printr3o serie de m(suri care in de= Sporirea competitivit(ii la preC 0sigurarea volumelor mari de vinuri de calitate consistent( 5i la un pre re1ona.ilC F(sirea unor parteneri3retaileri potrivii pentru reali1area vinului pe pia(C

Sporirea rolului .randurilor ca un punct de reper pentru consumatori Itineri:.

Gi ca re*ultat... Competiia glo.al( cre5te e)ponenial/ manifest'ndu3se prin= &(sp'ndirea noilor te2nologii avansate/ care re1ult( 4n 4m.un(t(irea controlului asupra proceselor de producere 5i sporirea calit(ii c2iar 5i a vinurilor ieftineC Intrarea masiv( a e)portatorilor din ILumea nou(:/ v'n1(rile c(rora mai mult dec't s3au triplat din ,,2 4ncoaceC 0pariia noilor piee de import care necesit( strategii 5i a.ord(ri .ine intite 5i originaleC Strate&ia vinurilor n 8om(nia #(n) n $514 &om'nia a ela.orat o strategie cuprin1(toare pentru a 4ndruma de1voltarea industriei vinicole 4n urm(torii ani. 8n continuare/ c'teva momente c2eie ale acestei strategii= ;escre5terea v'rstei medii a viei de vie de la 23 la 7 aniC Cre5terea suprafeelor de plantaii a viei de vie pentru vinurile de calitate 6;@C7 de la +!! p'n( la 3!!!! 2aCSc2im.area procenta$ului variet(ilor de struguri dup( cum urmea1(= Struguri al.i= de la 7!< la + < Struguri ro5ii= de la 23< la %!< Struguri aromai de la 7< la ,< Modificarea produciei vinurilor de calitate= "in de mas( 6de consum curent7= de la 7!< la 3,< "in de mas( cu denumire geografic( controlat(= de la 2!< la 3 < "in de calitate 6;@C7= de la !< la 3!< Cre5terea produciei de vinuri de la +.3 milioane 2l p'n( la B milioane 2l Cre5terea consumului de vin p'n( la 37 litri per cap anual Susinerea oferit( de c(tre Fuvern 5i UE pentru de1voltarea produc(torilor la toate etapele= producie/ mar>eting 5i v'n1(ri

@.iectivele produc(torilor pentru 2! 2 sunt pentru meninerea pieei cel puin la nivelul anului precedent. ;in p(cate/ piaa vinului a tot sc(1ut din 2!!B 5i nu arat( semne de revitali1are semnificativ( a consumului de vin. 8n ultimii ani/ pe fondul cri1ei/ piaa vinului a sc(1ut cu circa pe teritoriul &om'niei:. #otrivit acestuia/ cri1a este principalul motiv de sc(dere a consumului deoarece a redus I.ugetul iu.itorilor de vin:. 8n ceea ce prive5te producia de vin/ repre1entantul #.G."." a preci1at c( 4n 2! ! nu s3a dep(5it cantitatea de patru milioane de 2ectolitri/ de5i producia medie naional( 4n ultimii ani s3a situat la +/+ milioane 2ectolitri. Huc(torii din piaa locala spun ca aceast( cri1( economic( nu 5i3a pus amprenta asupra industriei vinului prin reducerea consumului/ ci printr3o sc2im.are a gusturilor in materie de vinuri. ;ac( in ultimii patru3cinci ani s3au 4nregistrat progrese calitative si cantitative pe aceast( pia(/ 4n anul 2! nu mai putem vor.i de un progres cantitativ/ ci de o oarecare stagnare. C't prive5te evoluia calitativ(/ nici nu mai poate fi vor.a 4n acest an/ ci mai degra.( putem vor.i de o involuie. La nivelul 4ntregii piee a vinului se 4nregistrea1( o orientare a consumului c(tre segmentul loQ al acesteia .0ceea5i opinie este susinut( 5i de c(tre directorul 0groindustrialei -ucium/ care adaug( c( 4n 2! 2 piaa vinului 4n &om'nia va fi una emergent(/ dar 4n care consumatorii vor migra din 1ona vinurilor Imedium 5i 2ig2: c(tre 1ona vinurilor IloQ:. In urma reducerii veniturilor/ consumatorul se 4ndreapt( c(tre ceva foarte ieftin/ ceea ce in cele mai multe ca1uri nu este vin/ ci .(utur( pe .a1( de vin. Mai mult/ consumatorii vor renuna s( mai cumpere 4n cantit(i ridicate/ ci vor c(uta s( se limite1e la un consum mai redus. ?iind o ar( cu o 4ndelung( tradiie viti3vinicol(/ &om'nia a produs din totdeauna vinuri dintre cele mai .une. ?iindc( tendina european( este de cre5tere a consumului de vin ro5u 5i sec/ produc(torii auto2toni estimea1( o cre5tere a consumului de vin ro5u 5i pe piaa rom'neasc(/ de5i/ 4n acest moment/ .alana 4nclin( cu 7!< 4n favoarea vinului al.. ;e asemenea/ 4n &om'nia/ tendina este de cre5tere a vinului demi3sec pe segmentul mediu 5i a celui sec pe segmentul !</ pentru 2! ! 4nregistr'nd av'nd o valoare de %!! de milioane de euro/ respectiv vinul produs 5i comerciali1at

super3premium. Intrarea 4n Uniunea Europeana va 4nsemna totodat( l(rgirea pieei/ lucru care constituie un avanta$ pentru produc(torii auto2toni importani 3 Murfatlar/ Hidvei/"incon 5i Cotnari. #iaa vinului nu este una care s( 4nregistre1e sc2im.(ri ma$ore ale o.iceiurilor de ac2i1iie 5i consum. 8n mod sigur/ datorit( faptului c( din ce 4n ce mai muli rom'ni c(l(toresc 4n str(in(tate 5i din ce 4n ce mai multe vinuri de import p(trund pe rafturi/ va avea loc o sc2im.are de percepii la nivelul consumatorului. "a cre5te segmentul premium/ iar din punctul de vedere al gustului/ consumul se va muta 4n direcia vinurilor seci. ;in punct de vedere al comerului e)terior/ vinurile rom'ne5ti urmea1( 4n pre1ent dou( tendine= una de e)pansiune pe piaa SU0/ unde tre.uie s( pre1inte un dosar de ca1ier curat/ 5i alta de a nu ceda prea mult 4n faa importurilor de vinuri e)otice din (ri precum 0ustralia 5i C2ile.

V!!!. !m#actul ader)rii 8om(niei la U' asu#ra #ieei vinului

Gici un agent economic cu o vi1iune glo.al( sau desc2is( procesului de internaionali1are nu poate ignora #iaa Unic( European(. I0 intra 4n afaceri cu piaa european(/ gigantic( acum/ dar mai ales unificat( din punct de vedere economic 5i monetar/ este de importan( strategic( pentru orice ar( sau companie. Imensele oportunit(i de afaceri pe care le ofer( aceast( pia( tre.uie 4nelese 5i anali1ate pe fondul recentelor e)pansiuni/ de aprofundare a procesului de unificare european( din era/ post 3 Maastric2t: . &eu5ita demersului specific mar>etingului 4n cadrul spaiului acestei noi Europe l(rgite poate avea loc doar prin adoptarea unor strategii adecvate/ 4n .a1a unei a.ord(ri din interior a pieei europene/ cu deose.ire a mecanismului s(u comercial 5i investiional.

0derarea &om'niei la Uniunea European( a adus modific(ri structurale at't la nivelul economiei/ c't 5i al 4ntregii societ(i rom'ne5ti. Succesul integr(rii 4n modelul european repre1int( 4ns( adev(rata provocare/ de reu5ita acestui proces depin1'nd/ 4n ultim( instan(/ moderni1area &om'niei. @are am putut valorifica aceast( imens( oportunitateR 0u reu5it

autorit(ile rom'ne s( adopte un mi) coerent de politici economice care s( re1olve trade3off3ul dintre atingerea convergenei nominale 5i nevoia de convergen( real(R 0m reu5i s( a.sor.im o mare parte din fondurile europeneR Integrarea in politica agricola comuna va 4nsemna reducerea mar$ei de variaie a preturilor produselor agricole cu cel #utin !<. Creterea investiiilor in sectorul agroalimentar va repre1enta unul din principalele .eneficii ale ader(rii. E)istenta forei de munca ieftine si su.de1voltarea actuala a industriilor agroalimentare vor atrage investiii importante. In ultimii ani/ UE a atras apro)imativ +!</ iar SU0 doar 2+< din volumul total al investiiilor pe plan mondial/ volum in care nu este inclusa C2ina/ po1iia sa nefiind cunoscuta. Un alt efect po1itiv al ader(rii va fi creterea e)porturilor unor produse specifice tarii noastre/ interesante pentru o piaa europeana de %+! milioane de consumatori 6cum ar fi mierea/ nucile/ fructele de p(dure..7 #rin programele de spri$in se impun normele de calitate ale UE/ superioare celor romaneti. Spri$inul acordat prin politica agricola comuna si creterile de productivitate ateptate ca urmare a investiiilor/ au avut ca efect creterea veniturilor agricultorilor. #rin masurile privind pensionarea anticipata/ masuri complementare de fluidi1are a pieei funciare si masuri de de1voltare rurala se urm(rete ca in urm(torii 2! de ani ponderea populaiei ocupate in agricultura sa scad( pana la !<. Impactul economic al ader(rii &om'niei la Uniunea Europeana este cat se poate de semnificativ/ efectele ader(rii s3au manifestat in cadrul e)porturilor reali1ate de tara noastr( si mai e)act/ in domeniul e)portului de vinuri. Aarile din Uniunea Europeana sunt foarte pretenioase in privina m(rfurilor ce provin din tarile recent integrate/ introduc'nd o serie de .ariere tarifare. In ceea ce privete produsele provenite dintr3o tara mem.ra a Uniunii Europene/ succesul comerciali1(rii acestora pe piaa europeana este determinat de calitatea produsului. Integrarea &om'niei la Uniunea Europeana a dus la creterea pieei romaneti at't in ceea ce privete oferta/ cat si cererea de vinuri. ;iversificarea ofertei va conduce la o difereniere mai clara a vinurilor de calitate superioara de cele de calitate inferioara.

&omania poate sa si creasc( completivitatea in domeniul comerciali1(rii vinurilor at't pe piaa europeana/ cat si pe cea mondiala daca i3a in considerare reali1area urm(torilor factori= 3 3 3 3 3 restructurarea si reconversia viilor #entru a im-unatati sortimentele si calitatea creterea investiiilor #entru moderni*area ca#acitailor de #rocesare, creterea im#lic)rii or&ani*aiilor de #roduc)tori #e #iaa vinurilor, asi&urarea asistentei in ceea ce #rivete #re&)tirea #rofesionala" s#eciali*area si de*voltarea unei ima&ini -une a 8om(niei #rin #romovarea sortimentelor locale de vinurilor,

#re&)tir) #ersoanelor care lucrea*) in sectorul viticol, vin de calitate su#erioara" recunoscute la nivel mondial ca urmare a #remiilor casti&ate la diferite t(r&uri si concursuri internaionale. In consecina/ pentru im.unatatirea performantelor si a competitivit(ii la e)port in domeniul vinurilor punctele c2eie sunt repre1entate de preocuparea produc(torilor pentru o calitate superioara a produselor/ precum si de promovarea cat mai intensa a acestora. 8n sectorul vitivinicol/ Uniunea European( este/ 4n mod incontesta.il/ lider mondial= principal produc(tor/ principal consumator/ principal e)portator 5i principal importator. Cu toate acestea/ o anali1( o.iectiv( a sectorului vitivinicol arat( c( acesta are puncte forte/ dar 5i puncte sla.e. Punctele forte includ tradiiile 5i >noQ32oQ3ul vec2i de secole/ care garantea1( produse de 4nalt( calitate/ cele peste 2/% milioane de e)ploataii care ofer( numeroase locuri de munc( 4n mediul rural/ gestionarea peisa$ului rural 5i promovarea identit(ii locale. #unctele forte ale sectorului vitivinicol sunt considera.ile/ 4ns( doar 4n m(sura 4n care reu5im s( le dep(5im pe cele sla.e. Puncte sla-e 8n primul r'nd/ un de1ec2ili.ru structural al pieei 6prea mult vin 5i insuficiente de.u5euri7/ care duce la reduceri drastice ale veniturilor produc(torilor 5i la stocarea vinului sau necesitatea de a3l distruge prin distilare. E)cedentul structural re1ult( din neadaptarea unei p(ri din vinul produs la cererea de pe pia(/ care se afl( 4ntr3un proces radical de sc2im.are. ;e5i o mare parte dintre produc(tori 6receptivi at't la evoluiile te2nice c't 5i la opiniile consumatorilor7 sunt foarte competitivi/ 4n general vinurile europene r(m'n din ce 4n ce mai mult 4n urma celor

din Lumea Gou(/ care sunt percepute ca pre1ent'nd mai mult( 4ncredere 5i fiind mai adaptate gusturilor anumitor consumatori/ fie din Europa/ fie din alte p(ri ale lumii. 8n fine/ pentru a cre5te competitivitatea vinului nostru/ tre.uie 4ndep(rtate/ c't mai cur'nd posi.il/ o serie de constr'ngeri de producie 6care/ de altfel/ nu se aplic( concurenilor no5tri7/ 4n special sistemul restrictiv al drepturilor de plantare. Cu toate acestea/ Comisia propune meninerea sistemului actual p'n( 4n 2! 3/ pentru a acorda/ 4n primul r'nd/ suficient timp pentru ca programul de defri5are voluntar( s( ofere a$ustarea structural( at't de necesar(

Hi-lio&rafie
. @rgani1aia Mondial( a "iei 5i "inului = 2ttp=DDQQQ.oiv.intDu>DaccueilDinde).p2p
2. QQQ.europarl.europa.eu 3. 2ttp=DDQQQ.madr.roD 4. 2ttp=DDQQQ.Qineromania.comDinde).$sp 5. 2ttp=DDQQQ.pnvv.roD 6. 2ttp=DDvinul.roDproducatori.2tml 7. 2ttp=DDQQQ.insse.roDcmsDrQDpagesDinde).ro.do

B. ILegea viei 5i a vinului 4n sistemul organi1(rii comune a pieei viti3vinicole: 6legea 2%% D 2!!27C I@rdinul M0#;& privind 4ncadrarea regiunilor viticole/ podgoriilor 5i centrelor viticole rom'ne5ti 4n 1onele viticole ale Uniunii Europene:/