ANALIZA EFICEINEI INVESTIIILOR

STUDIU DE CAZ: SC COTNARI SA

CUPRINS:
Capitolul 1. Prezetarea !o"iet#$ii SC COTNARI SA......................................................pa%. &
1.1. Prezentarea soiurilor de vin Cotnari................................................................................pag. 3
Capitolul &. Aaliza 'ia%o!ti" a !o"iet#$ii SC COTNARI SA........................................pa%. (
2.1. Diagnosticul operaional...............................................................................................pag. 5
2.1.1. Analiza tehnologiei de lucru....................................................................................pag. 5
2.2. Diagnosticul comercial.................................................................................................pag. 8
2.2.1. Principalii cumprtori............................................................................................pag. 8
2.2.2. Concurena..............................................................................................................pag. 8
2.2.3. Analiza vnzrilor...................................................................................................pag. !
2.3. Diagnosticul economico"#inanciar...............................................................................pag. 1$
2.3.1. Analiza rezultatelor #inanciare................................................................................pag. 1$
2.3.2. Analiza %ilanului conta%il......................................................................................pag. 11
Capitolul ). E*aluarea proie"tului 'e i*e!ti$ii la SC Cotari SA ................................pa%. 1(
3.1. &valuarea e#icienei economice a proiectului de investiii cu a'utorul indicatorilor .....pag. 1(
3.1.1. )ndicatori statici.......................................................................................................pag. 1*
3.1.2. )ndicatori dinamici...................................................................................................pag. 22
3.1.3. )ndicatori speci#ici +),D.........................................................................................pag. 2-
Co"luzii...............................................................................................................................pa%. &+
,i-lio%ra.ie...........................................................................................................................pa%. &/
1
Capitolul 1.
Prezetarea !o"et#$ii SC COTNARI SA
.na din %i'uteriile preioase ale podgoriilor romne/ti este cea de la Cotnari atestat
documentar de mai %ine de 5$$ ani0 unde vinul era produs 1nc din timpuri strvechi.
Podgoria Cotnari #ace parte din ,egiunea viticola a Podisului 2oldovei0 #iind situata in cea
mai mare parte a sa pe Coasta Cotnari 3 4arlau0 un segment important din marea Coasta 2oldava.
Aceasta regiune se distinge prin personalitatea vitei de vie si versantii %ine insoriti0 prin #inetea
vinurilor al%e o%tinute aici si mai ales pentru dragostea traditionala a locuitorilor pentru cultura
vinului.
Cotnariul0 aceast 5podgorie miracol60 prin poziia sa geogra#ic situat la intersecia
coordonatelor geogra#ice -* 257 latitudine nordic /i 2( 257 longitudine estic0 se plaseaz spre
limita nordic a podgoriilor de calitate din ara noastr /i chiar din &uropa.
Condiiile naturale ale acestei podgorii sunt #avora%ile soiurilor deose%ite de vin. 8olul
calcaros /i minunatul e#ect al 5mucegaiului no%il6 9+otr:tis cinerea; alturi de recoltatul selectiv
al strugurilor sta#idii0 contri%uie la calitatea unic a vinului de C<=>A,) 9D.<.C;.
8C C<=>A,) 8A a luat #iin 1n anul 1!-80 ca secie a unei #erme de stat0 avnd la vremea
aceea 128 hectare de plantaii de vie. ?n anul 1!5(0 8C C<=>A,) 8A devine unitate de sine
stttoare.
?ntre anii 1!(( /i 1!(8 se construie/te un com%inat modern0 avnd o capacitate de prelucrare
de 5$$ tone de struguri 1n 12 ore /i 1$5$$ tone pentru depozitare0 din care 552$ tone pentru
maturare. ?ncepnd cu anul 2$$$0 8C C<=>A,) 8A se privatizeaz prin metoda 2&+<
92anagement"&mplo:ees +u:"<ut;.
@a nivelul anului 2$$-0 1n com%inat i/i des#/urau activitatea cca 3$$ de salariai permaneni /i
aproAimativ -$$ de muncitori sezonieri0 pentru perioadele cu activitate 1n vie. Din cei 3$$ de
salariati0 #ac parte /i 5$ speciali/ti care lucreaz 1n la%oratoarele com%inatului sau 1n vii0 pentru
o%inerea unor noi soiuri de vi de vie /i a unor noi cupa'e de vinuri.
8C C<=>A,) 8A este cel mai important producator din podgoria Cotnari0 situat 1n 5inima
podgoriei60 numele productorului se identi#ic pe %una dreptate cu cel al podgoriei0 iar cel ce vrea
2
s guste un 5adevrat vin de Cotnari6 are gri' s comande vinul cu elementele de identi#icare de
pe %utelie care certi#ic autenticitatea productorului Cotnari 8.A.
1.1. Prezetarea !oiurilor 'e *i Cotari
1. 0ra!a 'e Cotari 1'e2i'ul"e3
Bin al% demidulce cu denumire de origine controlata cules tarziu
Culoarea vinului tanar este gal%ena cu re#leAe verzui0 asemanatoare culorii de toamna a
#runzelor din la%irintul ispititor al podgoriei.
Aro2a4 datorata in mare parte unor su%stante produse de putregaiul no%il0 aminteste de cea a
caiselor uscate sau cea de ceara de al%ine.
0u!tul0 compleA0 pare #acut din cel al miezului de nuca impletit cu dulceata sta#idelor si cu o
nuanta plina de migdale dulci.
2arele vin C,A8A D& C<=>A,) este atat de reusit0 incat a #ost comparat cu calul pur sange
ara%. Pe langa aplom%ul calului ara%0 C,A8A D& C<=>A,) are si eleganta calului pur sange
englez0 dar si insusirea de a #ace sa"ti simti picioarele grele0 asemanatoare cu cele ale calului
nemtesc de tractiune0 atunci cind este consumat pe masura
&. 0ra!a 'e Cotari 1'ul"e3
+i'uterie a oenologiei romane/ti0 Cras este un privilegiu mo/tenit de secole pe plaiurile
vestite ale podgoriei Cotnari. <riginalitatea /i secretul acestui vin stau 1n recoltatul trziu al
strugurilor cnd mustul din %oa%e se concentreaz #oarte mult datorit putregaiului no%il. .n vin
aromat ce se recomanda la servirea deserturilor.
). Fetea!"# al-#
Bin al% demidulce cu denumire de origine controlata cules la maturitate deplina.
Culoarea vinului tanar este gal%ena cu re#leAe verzui. @a maturare0 culoarea devine gal%en"
aurie. Par#umul sugereaza mirosul dega'at de o vie in#lorita.
Aro2a este caracteristica strugurelui %ine copt si este imprimata cu #inete0 #iind asemanatoare
cu cea a mierii de al%ine.
8trugurii din care se o%tine acest vin sunt cei de Deteasca al%a culesi la maturitate de
inno%ilare0 cand mustul rezultat din vini#icarea lor are o concentratie in zaharuri de minim 2-$
grElt. din care rezulta un vin de minim 11.5F alcool si aproAimativ -$ gr. zahar. 2aturarea se #ace
3
in hru%e0 minim doi ani0 in %utoaie de ste'ar0 dupa care urmeaza invechirea in vinoteca0 in %utelii
de sticla.
5. Fr6"u7#
Bin al% sec cu denumire de origine controlata. Diind lipsit de zaharuri0 nu are capacitatea de a
ascunde de#ectele0 in schim% ii pot #i usor identi#icate caliatile. Punand in el nota autenticitatii si
originalitatii0 constituie un #rumos eAemplu de vin sec al podgoriei Cotnari. Are o identitate usor
de recunoscut0 datorata notei sale invioratoare0 sustinuta de o %una aciditate.
Culoarea este gal%ena cu nuante verzui. Castiga relativ rapid o limpiditate per#ecta0 a'ungand
sa #ie 5pur ca o lacrima6 chair #ara mari interventii tehnologice.
Aro2a si par#umul este de strugure %ine copt. &ste incon#unda%ila nota de propetime si de
#ructuozitate. 8trugurii din care se o%tine acest vin0 poarta denumirea de Drancusa de Cotnari0 iar
in termeni populari 5=artara6.
@a Cotnari0 soiul Drancusa acumuleaza aproAimativ 1!$ gr.zaharElt. de must din care rezulta un
vin de minim 1105F alcool.
(. T#26ioa!# ro26ea!"#
Bin al% dulce cu denumire de origine controlata cules la inno%ilarea %oa%elor. &ste
5maresalul6 vinurilor aromate romanesti.
Culoarea este gal%en stralucitoare cu re#leAe verzui sau gal%ui0 in #unctie de trecerea anilor.
Aro2a sa este inegala%ila0 sugerand un amestec de dulceata0 care aminteste de petalele de
tranda#ir si de #ragii de padure0 ceea ce ii con#era0 comparativ cu celelalte vinuri aromate0 o
personalitate distincta.
0u!tul compleA0 ingemaneaza par#umul de %usuioc si #an proaspat adunat0 cu aroma deose%ita
a perelor %usuioace. 8trugurii din care se o%tine acest vin poarta denumirea de +usuioaca
9=amaioasa; de 2oldova0 soi de struguri istoriceste legat de Cotnari. @a Cotnari0 acest soi de
struguri depaseste #recvent 2($ grame zaharElitru de must0 din care rezulta un vin cu taria alcoolica
de minim 1105F si un continut de peste ($ grame zaharElitru.
8oiul =amaioasa 9+usuioaca de 2oldova; #ace parte din categoria vinurilor cu denumire de
origine controlata si trepte de calitate 9D.<.C.C.;0 strugurii putand #i culesi la sta#idirea %oa%elor
9C.8.+.;0 la inno%ilarea %oa%elor 9C.).+.; sau cules tarziu.
-
Capitolul &.
Aaliza 'ia%o!ti" a !o"iet#$ii SC COTNARI SA
&.1. Dia%o!ti"ul opera$ioal
&.1.1. Aaliza te8olo%iei 'e lu"ru
2ediul tehnologic aduce numeroase oportuniti /i ameninri pe pia0 acesta in#luennd
mai ales prin inovaie. Pn nu de mult0 aproAimativ pn la 1nceputul secolului al GG"lea0
prelucrarea strugurilor 1n Podgoria Cotnari0 1n vederea producerii vinurilor0 se #cea 1ntr"un mod
empiric0 #olosindu"se vase0 instalaii /i mi'loace tradiionale. Acum tradiia milenar se 1mplete/te
cu promovarea celor mai avansate sisteme. ?n ultimii ani0 compania a promovat investiii
su%staniale 1mpreun cu #irme de renume din )talia0 Cermania0 8uedia. Aceste investiii au crescut
capacitatea staiei de 1m%uteliere0 au modernizat instalaiile de rcire0 de eliminare a srurilor
tartrice0 de limpezire centri#ug a mustului0 de depozitare a vinului la 1nvechit etc.
a. 2ateria prim"strugurii
8trugurii sunt #ructele vitei de vie. Din punct de vedere al destinatiei lor0 strugurii se 1mpart
1n urmatoarele categoriiH
" struguri pentru consum 1n stare proaspata sau conservati 9 Perla de Csa%a0 Chasselas0
Coarna al%a0 Coarna neagra0 A#uz " Ali0 2uscat de 4am%urg etc.;I
" struguri pentru vini#icatieH
" struguri pentru sta#ide 9apirene " #ara seminte; 8ultanina0 Corinth0 Jis " 2is0 etc.
%. 8tructura /i compoziia chimic a strugurilor
8tructura strugurilor
5
8trugurele este alcatuit din ciorchine si %oa%e. Ciorchinele este #ormat dintr"o aAa centrala
cu rami#icatii de care sunt prinse %oa%ele. +oa%ele sunt alcatuite din pielita0 miez si seminte0 1n
anumite proportii 9ta%elul 1;
Compozitia chimica a strugurilor " calitatea vinului depinde0 1n primul rnd0 de
compozitia chimica a strugurilor. Partile constituente ale strugurilor au compozitie
chimica di#erita0 datorita #unctiilor #iziologice pe care le au 9ta%elul 2;.
P#r$ile
"o2poete
9iez
:
Pieli$#
:
Se2i$e
:
Cior"8ii
:
Apa ($"!$ ($"8$ 25"5$ 55"8$
8u%stane
azotoase
$.2"$.5 2 ( 2
Crsimi " $.1 8"15 "
8u%stane
eAtractive
neazotoase
1$"-$ 2$ 1! 21
Celuloz Doarte puin - 28 5
8u%stane
minerale
$.2"$.( $.5"1.$ 1"2 1"2
(
Prile componente
ale strugurilor /i
%oa%elor
F #a de greutatea
strugurelui
F#a de greutatea
%oa%elor
Ciorchini 3"*
Pili !3"!* !"11
2iez !3"!* 85"!$
8emine !3"!* 2"(
Clucide 5"21 Puin .rme .rme
Acid malic $.1"1.5 Puin " $.$5"$.3
Acid tartric $.-"1.$ Doarte puin " .rme
8u%stane
tanante
.rme $.5"- 2.2"8 1"(.-
Calitatea vinurilor produse de Cotnari este #oarte %una0 deoarece compania #oloseste
numai struguri de cea mai %una calitate0 din cultura proprie0 %ine 1ntretinuti si 1ngri'iti0 si un lucru
#oarte important0 sunt culesi la momentul potrivit.
Binul este de#init 1n mod o#icial ca #iind %autura o%tinuta eAclusiv prin #ermentatia
alcoolica totala sau partiala a strugurilor proaspeti zdro%iti sau nezdro%iti0 sau a mustului de
struguri.
Binul are o compozitie chimica destul de compleAa0 contine alcooli0 glicerina0 acizi0
su%stante minerale0 zaharuri0 enzime si vitamine.
Binurile naturale nealcoolizate contin 1ntre 8 si 1(05 cm3 alcool etilic0 izopropilic0
izoamilic si alti compusi de #ermentatie.
Clicerina 1n vinuri0 determina #inetea0 cati#elarea si armonizarea gustului 9("1$ gEl;
Acizii care se transmit vinurilor0 din struguri 9tartric0 malic0 citric etc.; #ormeaza aciditatea
#iAa a vinurilor0 iar acizii ce rezulta din #ermentatie 9acid car%onic0 acetic0 succinic0 lactic
etc.; #ormeaza aciditatea volatila care creste pe masura des#asurarii proceselor
#ermentative. Continutul de acizi ai vinurilor asigura sta%ilitatea 1n timpul pastrarii si
1nvechirii vinurilor si contri%uie la #ormarea gustului0 aromei si a %uchetului.
8u%stantele tanante se gasesc 1n proportii mai mari 1n vinurile rosii 9peste 2 gEl;0 dect 1n
vinurile al%e 9$01"$0- gEl; si au un rol deose%it 1n procesul 1nvechirii0 datorita #aptului ca
#avorizeaza procesele oAidoreducatoare0 limpezirea vinurilor0 previn unele de#ecte si %oli si
contri%uie la #ormarea gustului si aromei.
8u%stantele minerale continute de vinuri sunt urmatoareleH J0 >a0 Ca0 2g0 De0 Kn0 )0 +r0
urme de Cu.
Bitaminele care se regasesc 1n vinH +10 +20 +(0 PP0 etc.
Con#orm legislatiei romne0 vinurile sunt catalogate de la vinuri comune0 cu un grad alcoolic
de minim 805 grade0 pna la vinuri de soi ce se o%tin 1n conditii deose%ite de cultura a strugurilor si
vini#icatie controlata0 care sunt produse 1n areale " spatii geogra#ice " %ine delimitate prin lege si
*
cu un control strict pe tot traseul producerii vinului. &ste necesara o ast#el de ierarhizare a valorii
vinului tocmai din cauza di#erentierii att de largi a consumatorilor. Ast#el0 se vor gasiH
a. vinuri de masa cu tarie alcoolica de 805 grade0
%. vin de masa superior cu taria 1ntre 805 si !05 grade0
c. vinuri de calitate superioara cu minim 1$ grade alcool la care se trece pe eticheta
denumirea podgoriei unde a #ost o%tinut0 respectiv indicatia geogra#ica dupa cum
este stipulata 1n lege. Categoria #orte o reprezinta vinurile cu denumire de origine
controlata "D<C" de care aminteam anterior0 care la rndul lor sunt etalonate pe
trepte0 respectiv D<CC"Denumire de <rigine Controlata cu =repte de Calitate cu
trei valoriH
D<CC"C2D 9Cules la 2aturitate Deplina;0
D<CC"C= 9Cules =rziu;0
D<CC"C)+ 9Cules la ?nno%ilarea +oa%elor;.
@a vinuri eAista valori de ierarhizare 1n #unctie de gradul de acumulare a zaharurilor 1n
struguri0 ce duce implicit la cresterea valorii vinurilor. ?n #unctie de continutul lor 1n zaharuri0
vinurile se 1mpart 1n patru grupeH
seci 9dr:; " cu un continut cuprins pna la -0$ gEl inclusiv0
demiseci 9medium"dr:; " cu zahar 1ntre -0$1 gEl si 12 gEl0
demidulci 9medium"sLeet; " cu un continut de zaharuri cuprins 1ntre 120$1 gEl si 5$ gEl0
dulci 9sLeet; " cu zaharuri peste 5$ gEl.
Categoria de vinuri0 cu denumire de origine controlata0 sunt urmarite 9controlate;0 dupa cum
se deduce si din titulatura de un organism specializat " <>D<B " <#iciul >ational al Denumirilor
de <rigine pentru Binuri0 1n#iintat 1n cursul anului 2$$$ 1n cadrul 2inisterului Agriculturii si care
prin inspectorii teritoriali urmaresc evolutia acestor vinuri0 1ncepnd cu producerea strugurilor 1n
plantatie si pna la 1nregistrarea #iecarei %utelii o%tinute 1n crama respectiva. &ste un proces
eAtrem de di#icil0 care va dura ctiva ani pna la alinierea la standardele .niunii &uropene.
Am%ala'ele #olosite de #irma sunt ecologice0 re#olosi%ile si #oarte atractive.
&.&. Dia%o!ti"ul "o2er"ial
&.&.1. Pri"ipalii "u2p#r#tori
Consumatorii sunt reprezentai de persoanele ma'ore0 indi#erent de vrst sau seA.
Categoria vizat 1n principal de Cotnari este cea a persoanelor cu vrste cuprinse 1ntre 21 /i -5 de
8
ani0 care apreciaz tradiia0 simplitatea0 calitatea. Binul se adreseaz 1n principal persoanelor cu
venituri medii /i cei care apreciaz vinurile al%e. >on"consumatorii sunt persoanele cu vrst mai
mic de 18 ani0 persoane din religii /i con#esii care interzic consumul de %uturi alcoolice sau
persoane crora starea actual de sntate nu le permite acest lucru.
&.&.&. Co"ure$a
&Aista o concurenta apriga 1n productia de vinuri0iata ctiva dintre concurentii #irmei cu cteva
dintre vinurile produse de acestiaH
Po'%oria Pietroa!a: +usuioac de +ohotin de Pietroas0 Chardonna:0 2uscat <ttonel0
,iesling )talian0 2erlot Pinot >oir0 Ca%ernet 8auvignon0 Deteasc >eagr0 Deteasc Al%
Po'%oria 9ur.atlar: Chardonna:0 Premiat 2$$$0 8ec de 2ur#atlar0 ,iesling Premiat0
2uscat <ttonel0 Pinot Crigio0 Pinot Crigio 8ec de 2ur#atlar0 Pinot Cris0 ,iesling0
8auvignon +lanc0 8auvignon +lanc 8ec0 =mioas ,omneasc0 =raminer0 Ca%ernet
8auvignon 8ec
Po'%oria Re"a7H Chardonna:0 Ca%ernet 8auvignon0 Pinot >oir0 2erlot0 ,iesling )talian0
Pinot Crigio0 2erlot ,oze0 Deteasc >eagr
Po'%oria Pa"iuH Pinot >oir0 2erlot0 +urgund0 +%easc >eagr0 Deteasc Al% 4oreca0
Cramposie0 =mioas ,omneasc
Pe lnga ace/ti concureni mai eAista /i o concuren a micilor 1ntreprinzatori0 a micilor
#irme aprute pe piaa la preuri de dumping. Pe lng aceast concuren mai eAista /i concurena
neloial reprezentat de produsele aduse ilegal 1n ar /i vndute de ctre comerciani 1n piee0 #r
a plti pentru acestea0 taAe /i impozite. Deasemenea este /i o concuren eAtern 9deoarece vinurile
sunt eAportate 1n mare parte;.
@a momentul actual0 Cotnari deine o cot de pia de 1! F. De cealalt parte0 mrcii
2ur#atlar 1i revine o cot de pia de aproAimativ 23 F. Comparnd datele actuale cu cele din anul
2$$80 cnd Cotnari deinea o cota de pia de 21F0 iar 2ur#atlar una de 2*08 F0 cotele de pia ale
celor dou mrci au su#erit o scdere de 20 respectiv -08 procente.
&.&.). Aaliza *6z#rilor
8C C<=>A,) 8A se numr printre cei mai puternici productori de vinuri din ,omnia.
8ecretul acestui succes deriva0 din conlucrarea mai multor #actori precum traditia0 renumele0
intuitia0 investiiile. Acestora li se altur porto#oliul #ormat 1n eAclusivitate din soiuri autohtone.
Anual se eAport 1n 'ur de 1 milion de sticle0 1n valoare de 10( milioane euro0 cel mai %ine
vndut sortiment #iind Crasa de Cotnari.
!
&Aporturile se realizeaz 1n special 1n &uropa 9)talia0 8pania0 Anglia0 Cermania0 Crecia0
Drana;0 dar /i 1n Canada0 8.A /i Maponia
Cotnari detine 1.*$$ hectare de vie si realizeaz 1$ milioane de sticle de vin anual0 lucrnd
cu 35$ de anga'ati0 numrul acestora putnd a'unge la 1.$$$ 1n perioada de vr#0 cnd este culesul.
8tatia de 1m%uteliere produce 5.$$$ de sticle de vin pe ora0 iar in 2$$!0 Crasa de Cotnari a #ost cel
mai %ine vandut sortiment.
Pro'u"ti*itatea 2u"ii
&ste un indicator care arata e#icienta muncii cheltuite. )ndicatorul eAprima productia ce
poate #i realizata de un salariat0 intr"o unitate de timp0 valoarea productiei ce revine pe un salariat0
timpul de munca in om"ore0 consumat pentru realizarea unei unitati #izice de produs.
Pentru varianta 1 H
244.64
327
80.000
W
1
= =
hlEpers " varianta optim.
Pentru varianta 2H
236.84
323
76.500
W
2
= =
hlEpers.
A/a cum se o%serv0 productivitatea muncii este mai ridicat 1n cazul variantei 10 datorit
numrului de salariai mai mic.
&.). Dia%o!ti"ul e"oo2i"o;.ia"iar
&.).1. Aaliza rezultatelor .ia"iare
2ediul economic in#lueneaz prin puterea de cumprare a populaiei. Dac este s #acem
o analiza sintetic a perioadei 2$$*"2$$!0 compania Cotnari a 1nregistrat cre/teri ale ci#rei de
a#aceri /i a pro#ita%ilitii cu procenta'e #ormate din dou ci#re0 de peste 1$F 1n #iecare an. Anul
2$$! nu a mai o#erit premisele unor asemenea cre/teri0 chiar mai mult0 cu e#orturi suplimentare
anilor anteriori0 compania a reu/it s 1nregistreze o u/oar cre/tere #a de anul 2$$80 1n ceea ce
prive/te indicatorul ci#ra de a#aceri. De/i pe primele trei trimestre ale anului trecut a crescut num"
rul de uniti vndute cu 10( F #a de aceea/i perioad a anului 2$$80 ci#ra de a#aceri a crescut cu
2015 F0 de la *!01 milioane de lei0 1n primele nou luni ale lui 2$$80 la 8$08 milioane 1n primele
nou luni ale lui 2$$!. Din cauza conteAtului economic actual0 caracterizat prin trsturi precum
cre/terea cursului de schim% leuEeuro0 orientarea consumatorului ctre produse ce au 1nglo%at o
1$
valoare adaugat redus0 pro#itul anului 2$$! a 1nregistrat o scdere cu *05"*08 F0 de la -0(
milioane de lei 1n anul 2$$8 la -03"-025 milioane de lei 1n 2$$!.
Analiza rezultatelor #inanciare
Rezultate
.ia"iare
&<</
2il.lei
&<<=
2il.lei
&<<>
2il.lei
Benituri totale 8*.$$-.5(* 11!.*$5.!($ 1$$.82!.28$
Cheltuieli totale 82.21*.323 11-.2!$.8!3 !(.(*5.$5$
Pro#it %rut -.*8*2-- 5.-15.$(* -.15-.23$
Pro#it net -.153.(58 -.(*2.888 3.5!8.-18
>r.salariai 335 32* 323
&.).&. Aaliza -ila$ului "ota-il
I'i"ator &<</ &<<= &<<>
A"ti*e total +/.)/(.//5 >(.)55./&> 1<&.5>=.()(
Active imo%ilizate 38.((5.3!3 5(.2$!.2$- (3.-83.*!*
Active circulante 28.*1$.381 3!.135.525 3!.$1-.*38
8tocuri (.(2$.5!2 !.1$(.852 11.$11.5*-
Disponi%ilit
%ne/ti
$ $ $
Creane 21.3!3.1*2 25.31*.3$3 2(.51-.2-!
PASIVUL
Capital social 1*.1!1.53$ 1*.1!1.53$ 1*.1!1.53$
Capitaluri totale 38.5(3.-*5 -1.2$1.28* -3.!$1.(2(
11
=/.1
=&.&
11>./
115.&
1<<.=
>+.+
<
&<
5<
+<
=<
1<<
1&<
&<</ &<<= &<<>
Veituri
C8eltuieli
Capitaluri proprii 38.($!.21* (-.51(.$2( (!.*8(.52!
Datorii totale 28.*((.55* 3$.828.*$3 32.*12.$$(
Aaliza ratelor 'e !tru"tur# -ila$ier#
o Rata a"ti*elor i2o-ilizate
1A"ti*e i2o-ilizate?Total a"ti*e3@1<<
o Rata a"ti*elor "ir"ulate
1A"ti*e "ir"ulate?Total a"ti*e3@1<<
o Rata !to"urilor
1Sto"uri?Total a"ti*e3@1<<
o Rata "rea$elor
1Crea$e?Total a"ti*e3@1<<
I'i"ator &<</ &<<= &<<>
,ata activelor imo%ilizate 5*.3F 58.!F (1.!F
,ata activelor circulante -2.(F -1.$F 38.$F
,ata stocurilor !.82F !.55F 1$.*F
,ata creanelor 31.*F 2(.5F 25.8F
I'i"atori 'e li"8i'itate .ia"iar#:
?n sens general0 ace/ti indicatori eAprim capacitatea agentului economic de a"/i acoperi
o%ligaiile de plat cu elemente din activul %ilanului0 care pot #i trans#ormate 1n %ani 1ntr"o scurt
perioad de timp.
o Li"8i'itatea %eeral# 1Ra3 tre%uie s #ie cuprins 1ntre 105 /i 2I dac rata este mai
mic dect 10 atunci o%ligaiile curente nu sunt acoperite din activele circulante0 iar
societatea se con#runt cu pro%lemeI un nivel 1ntre 1 /i 105 indic lipsa de
lichiditate0 iar peste 2 poate #i un indiciu al lipsei de renta%ilitate0 deoarece
#ondurile 1n stocuri pot #i costisitoare la #inanare.
Ra A A"ti*e "ir"ulate ? Datorii "urete
o Li"8i'itatea i2e'iat# 1R-3 3 pentru calculul acestui indicator din activele
circulante sunt eAcluse stocurile pentru a estima sursele strict disponi%ile 9deci cele
12
cu lichiditate sporit; pentru a #ace #a datoriilor curenteI tre%uie s #ie
supraunitar.
R-A 1A"ti*e "ir"ulate BSto"uri3 ? Datorii "urete
I'i"ator &<</ &<<= &<<>
@ichiditatea
general9,a;
$.!! 1.2( 1.1!
@ichiditatea
imediat 9,%;
$.*( $.!* $.85
I'i"atori 'e !ol*a-ilitate
o Sol*a-ilitatea %eeral# 1R"3 reprezint capacitatea agentului economic de a"/i
achita datoriile totale prin valori#icarea tuturor activelor saleI tre%uie s #ie
supraunitar.
A"ti*e totale ? Datorii "urete
I'i"ator &<</ &<<= &<<>
8olva%ilitatea
general
2.3- 3$.! 3.13
I'i"atori 'e e"8ili-ru .ia"iar
o Rata 'atoriilor totale 1RC3 eAprim ponderea datoriilor totale 1n totalul activelorI
tre%uie s #ie su%unitar /i ct mai mic.
RC A Datorii totale ? A"ti*e totale A 1O-li%a$ii D Cre'ite3 ? A"ti*e totale
I'i"ator &<</ &<<= &<<>
,ata datoriilor
totale 9,';
$.*--$ $.5-85 $.5153
I'i"atori 'e %e!tiue .ia"iar#
o Rata rota$iei a"ti*elor "ir"ulate 1Ro3 eAprim de cte ori activele circulante se
cuprind 1n ci#ra de a#aceriI o rat ridicat ilustreaz un ciclu de #a%ricaie redus /i0
deci0 posi%ilitatea de a realiza mai multe cicluri de producie 1ntr"un an.
13
Ro A Ci.ra 'e a.a"eri ? A"ti*e "ir"ulate
o Rata rota$iei a"ti*ului total 1Rp3 eAprim de cte ori activele totale se cuprind 1n
ci#ra de a#aceri.
Rp A Ci.ra 'e a.a"eri ? A"ti*e totale
I'i"ator &<</ &<<= &<<>
,ata rotaiei activelor
circulante 9,o;
2.-3 2.(5 2.-5
,ata rotaiei activului
total 9,p;
1.$3 1.$! $.!3
I'i"atori 'e reta-ilitate
o Rata reta-ilit#$ii "o2er"iale 1Rr"3 eAprim renta%ilitatea raportat la ci#ra de
a#aceri0 respectiv ci lei pro#it %rut revin la 1 leu ci#ra de a#aceri.
Rr" A 1Pro.it -rut ? Ci.ra a.a"eri3@1<<
o Reta-ilitatea "apitalului !o"ial
R"!A 1Pro.it -rut?Capital !o"ial3@1<<
o Reta-ilitatea "apitalului propriu
R"pA 1Pro.it et?Capital propriu3@1<<
o Rata a"ti*elor totale 1Rat3 3 renta%ilitatea activelor totale cre/te pe msura
cre/terii pro#itului %rut
RatA 1Pro.it -rut?Total a"ti*e3@1<<
I'i"ator &<</ &<<= &<<>
,ata rent. comerciale 9,rc; (F 5F -F
,ent.cap.social 9,cs; 2*.8F 31.-F 2-.1F
,ent.cap.propriu 9,cp; 1$.*F *.2-F 5.15F
,ata activelor totale 9,at; *.1$F 5.(*F -.$5F
1-
Capitolul ).
E*aluarea proie"tului 'e i*e!ti$ii la SC Cotari SA
8C Cotnari 8A0 este unul dintre cei mai importani producNtori de vin din ,omnia0 cu
recunoa/tere att naionalN0 ct /i internaional. ?n vederea dezvoltrii0 #irma 8C C<=>A,) 8A
are 1n vedere o investiie pentru dezvoltarea liniei tehnice de producie a vinului. Pentru a realiza
aceast investiie #irma solicit #onduri #inanate prin programul 8APA,D.
S"opul i*e!i$iei
8copul investiiei este realizarea urmtoarelor o%iectiveH
cisterne de stocare a vinului /i rezervoare pentru limpezirea mustuluiI
redimensionarea parcului de ma/ini agricole0 35 de tractoareI
mrire supra#eei de plantare 15$"2$$ haEanI
mrirea /i modernizarea capacitilor de prelucrare /i procesareI
dotarea cu noi #erme viticoleI
modernizarea staiei de epurare
Prin realizarea investiiei va cre/te /i capacitatea de procesare a com%inatului0 de la 3$$
tone struguri pe zi0 la *$$ tone.
*ariata 13 valoarea totala a investitiei este de 5.88$.$$$ lei0 iar din surse proprii
se asigura suma de -21.385 lei. Pentru aceast variant s"a estimat o capacitate de
producie anual de 8$.$$$ hl de vin4 u *eit aual 'e 11>./<(.>+< lei 7i
"8eltuieli auale 'e pro'u"$ie 'e 115.&><.=>) lei.
*ariata & 3 valoarea totala a investitiei este de 5.((3.215 lei0 iar din surse proprii
se aloc suma de 3*8.25$ lei. Pentru aceast variant s"a estimat o capacitate de
15
producie anual de /+.(<< 8l 'e *i4 u *eit aual 'e 1<<.=&>.&=< lei 7i
"8eltuieli auale 'e pro'u"$ie 'e >+.+/(.<(< lei.
Petru a2-ele *ariate !;a previzionat o durat de #uncionare a utila'elor /i
echipamentelor de 15 ani /i o durat de eAecuie de 2 ani.
).1. E*aluarea e.i"ie$ei e"oo2i"e a proie"tului 'e i*e!ti$ii "u aCutorul i'i"atorilor 'e
e.i"ie$# e"oo2i"#
>ecesitatea utilizarii unui sistem de indicatori0 este impusa de caracterul compleA al
e#icienei economice0 deoarece #iecare dintre ei0 surprinde un anumit criteriu de e#icien
economic. ?n sistemul de indicatori care re#lect e#iciena economic au #ost inclu/i /i unii
indicatori care propriu"zis0 nu eAprim e#iciena 91ntruct nu compar e#orturile cu e#ectele;0 ci
msoar volumul activitii.
.n criteriu dupa care se clari#ic indicatorii de e#icien economic a investiiilor l
reprezint s#era de cuprindere0 1n #uncie de care se 1mpart 1nH
o indicatori care re#lect e#ectele economice 9capacitatea de producie0 valoarea anuala a
produciei;I
o indicatori care cuanti#ic e#orturile necesare realizrii o%iectivului de investiii /i
#uncionrii capacitilor de producie 9investiia total0 cheltuieli anuale de producie;
o indicatori ai e#icienei economice 9investiia speci#ic0 termenul de recuperare0 coe#icientul
de e#icien economic a investiiilor;.
.n alt criteriu de clasi#icare 1l constituie nivelul la care se #ace evaluarea /i analiza economic
/i anumeH
indicatori sta%ilii la nivelul macroeconomic0 care asigur analiza e#icienei economice
a investiiilor la nivelul ramurilor sau pe ansam%lul economiei naionale.
indicatorii calculai la nivelul microeconomic0 care se re#er 1n principal0 la evaluarea
e#icienei economice a investiiilor la nivel de agent economic.
Nr.
"rt.
I'i"atori U.2. Variata 1 Variata &
1. )nvestiii totale 2il. lei (.3$1.385 (.$-1.-(5
1(
2. )nvestiii speci#ice 1 @eiEhl *8.* *8.!
3. )nvestiii speci#ice 2 @eiEhl $.$52 $.$(
-. =ermen de recuperare Ani 1.1 1.-
5. Coe#. e#icienei economice " $.!$ $.*1
(. Cheltuieli recalculate 2il. lei 1.*2$.((-.*8$ 1.-5(.1(*.215
*. Cheltuieli speci#ice recalculate 1 @eiEhl 1.$$3 1.$$-
8. Cheltuieli speci#ice recalculate 2 " $.!5 $.!(
!. ,andamentul economic " 12.8 1$.3
INDICATORI STATICI
a. I*e!ti$ia total#
Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali0 #olosit 1n adoptarea deciziei de
investiii0 ce caracterizeaz e#orturile procesului investiional. )nvestiiile 1nsumeaz totalitatea
resurselor ce se consum pentru ridicarea o%iectivului0 pn la punerea sa 1n #unciune /i anume H
)
t
O )
d
P)
col
P

)
con
PP
i
PP
c
P82C
undeH
)
t
Oinvestiia total
)
d
O investiii directe
)
col
O investiii colaterale
)
con
O investiii colaterale
P
i
Opierdere de pro#it ca urmare a scoaterii din circuit
P
c
Opierdere de pro#it ca urmare a scoaterii din #olosin a unor capacitii de producie 1n
vederea modernizrii
82CO stocul de mi'loace necesar la prima dotare
)
t1
O(.3$1.385 lei
)
t2
O(.$-1.-(5 lei
Deci varianta 2 este pre#era%il0 #iindc presupune un e#ort investiional mai mic0 de/i
acesta este un indicator de volum care nu o#er o imagine clar asupra e#icienei investiiei. De
aceea este necesar s se calculeze /i ali indicatori care re#lect att e#orturile0 ct /i e#ectele.
1*
-. I*e!ti$ia !pe"i.i"#
Acest indicator asigur compara%ilitatea 1ntre e#ortul investiional #cut pentru realizarea
unui o%iectiv economic /i rezultatele o%inute eAprimate prin capacitatea de producie. ,elaiile de
calcul se sta%ilesc di#ereniat pentru o%iective noi0 pentru dezvoltri0 modernizri /i
retehnologizri0 precum /i pentru comparaii 1ntre variante ast#elH
?n cazul o%iectivului 8C C<=>A,) 8A se poate utiliza aceast relaie pentru calculul investiiei
speci#ice deoarece capacitatea de producie ce se va o%ine este egal 1n am%ele variante0 #iind 1ns
di#erit investiia prevzut pentru #iecare variant.
i
i
i
qh
It
S =
undeH
1
1
1
qh
It
S =
1
S = =
80.000
6.301.385
*80* leiEhl " varianta optim

2
2
2
qh
It
S =

=
2
S =
76.500
6.041.465
*80! leiEhl
1
1 Q
1
Qh
It
S =
=
Q
1
S =
0 119.705.96
6.031.385
$0$52 lei investiiE1leu producie 3 varianta optim
2
2 Q
2
Qh
It
S =

Q
2
S O
=
0 100.229.28
6.041.465
$0$( lei investiiE1 leu producie
8e o%serv c e#ortul investiional pentru 1 hectolitru este mai mare 1n varianta 2 #a de
varianta 10 deci varianta 1 este mai e#icient dect varianta 2.
". Ter2eul 'e re"uperare
&ste un indicator ce eAprim perioada de timp 1n care investiia se recupereaza din pro#it 1n
urma punerii 1n #unciune a unor capaciti de producie.
18
)t
i
O valoarea investiiei
R
i
3 e#ectul speci#ic o%inut
8
i
" investiia speci#ic
Ca /i la investiia speci#ic0 pentru calculul acestui indicator se #olosesc mai multe relaii
de calcul 1n #uncie de destinaia investiiei.


hi
ti
ri
P
I
T =
undeH

?n cazul nostru termenul de recuperare a investiiei se calculeaz cu a'utorul relaiei de mai
sus0 avnd 1n vedere c este un o%iectiv nou0 ce urmeaz a #i construit. Deci vom avea H

hi
P
O
hi
Q
"
hi
C

1 h
P
O
1 h
Q
"
1 h
C
O11!.*$5.!($"11-.2!$.8!3O5.-15.$(* lei
2 h
P
O 2 h
Q
" 2 h
C
O 1$$.82!.28$"!(.(*5.$5$O-.15-.23$ lei
1
1
1
h
t
r
P
I
T =
= =
5.415.067
6.301.385
101 ani
= =
2
2
2
h
t
r
P
I
T =
4.154.230
6.041.465
10- ani
8e o%serv c 1n #uncie de acest indicator0 varianta 1 este mai e#icient dect varianta 20
deoarece investiia este recuperat 1ntr"un timp mai scurt.
'. Coe.i"etul 'e e.i"ie$# e"oo2i"#
Acest indicator eAprim pro#itul anual ce se o%ine la un leu investit /i 1n cazul mai multor
variante se opteaza pentru varianta la care coe#icientul de e#icien economic este cel mai mare.


ti
hi
i
I
P
e =
undeH
e
i
" e#iciena economicI
P
hi
"3

pro#itul anualI
)t
i
3 e#ortul investiionalI
8e o%serva ca intre termenele de recuperare si coe#icientul de e#icienta economica eAista o relatie
inversa si anume

ri
i
T
e
1
=

1!
=r
i
O termenul de recuperare
)t
i
O valoarea investiiei
P
hi
O pro#itul anual
1
1
1
r
T
e =
= =
1.1
1
$0!$ lei pro#it anual la 1 leu investit 3 varianta optim
2
2
1
r
T
e =
= =
1.4
1
$0*1 lei pro#it anual la 1 leu investit
e. C8eltuieli re"al"ulate
Pentru o analiz ct mai apro#undat a e#icienei investiiei studiate este necesar calculul
indicatorului cheltuieli recalculate0 care asigur 1nsumarea e#ortului investiional cu cheltuielile de
producie.
undeH
J
i
O )
ti
PDSC
hi

J
1O
)
t1
PDSC
h1
J
2O
)
t2
PDSC
h2
J
1O
(.3$1.385 P 15 S 11-.2!$.8!3 O 1.*2$.((-.*8$ lei
J
2O
(.$-1.-(5 P 15 S !(.(*5.$5$ O 1.-5(.1(*.215 lei
Barianta 1 este mai e#icient0 #iindc presupune un e#ort total minim0 1ns acesta este un
indicator de volum care nu re#lect dect e#ortul depus. Ast#el0 1n %aza acestui indicator0 nu putem
trage o concluzie #inal0 cci s"ar putea ca prin varianta 2 s se o%in o capacitate de producie
#izic mai mare sau venituri anule mai mari.
.. C8eltuieli !pe"i.i"e re"al"ulate
Acest indicator eAprim e#ortul total 9 cu investiia /i cu cheltuielile anuale de producie;
#cut pentru a o%ine o unitate de capacitate #izic sau valoric.

hi i
i
i
q D
K
K

=
Q

1 1
1 Q
1
h
q D
K
K

=
8!3 . 2!$ . 11- 15
*8$ . ((- . *2$ . 1

= O 10$$3 lei e#ortE hl 3 varianta optim

2 2
2 Q
2
h
q D
K
K

=
$5$ . (*5 . !( 15
215 . 1(* . -5( . 1

= O10$$- lei e#ortEhl

2$
J
i
O cheltuielile recalculate
)
ti
O valoarea investiiei
C
hi
O cheltuieli anuale de producie
DO durata de #uncionare a viitorului o%iectiv
?n #uncie de cheltuielile speci#ice recalculate0 #iind capacitatea eAprimat #izic0 varianta 1
este mai e#icient dect varianta 2.
1 1
1 Q
1
h
Q D
K
K

=
!($ . *$5 . 11! 15
*8$ . ((- . *2$ . 1

= O $0!5 lei e#ort totalE1 leu

2 2
2 Q
2
h
Q D
K
K

=
28$ . 82! . 1$$ 15
215 . 1(* . -5( . 1

= O $0!( lei e#ort totalE1 leu

?n cazul acestui indicator varianta optim este varianta 1.
%. Ra'a2etul e"oo2i"
Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere #a de indicatorii prezentai0 asigurnd
compara%ilitatea 1ntre pro#itul o%inut 1n urma realizrii o%iectivului economic /i e#ortul
investiional /i se calculeaz ast#elH
ti
hi i
ec
I
P D
R

=
undeH
,
ec
" randamentul economic al investiieiI
P
hi
3 pro#itul net
)
ti
3 e#ortul investiional
1
1 1
1
t
h
ec
I
P D
R

=
-1
385 . 3$1 . (
$(* . -15 . 5 15
=
" 1O 1208 lei pro#it netE 1 leu investit
2
2 2
2
t
h
ec
I
P D
R

=
"1

=
-(5 . $-1 . (
23$ . 15- . - 15
1O 1$03 lei pro#it netE 1 leu investit
?n #uncie de randamentul economic0 varianta 1 este mai e#icient deoarece asigur un
pro#it #inal mai mare dect varianta 2.
21
OT Barianta 1
este varianta
optim
Nr."rt I'i"atori U.2. Variata 1 Variata &
1. Capacitatea de producie 9R; mil. tone 8 *.8
2. Benitul anual 9U; lei 11!.*$5.!($ 11-.2!$.8!3
3. Chelt.anuale de producie
9Ch;
lei 1$$.82!.28$ !(.(*5.$5$
-. Durata de #uncionare 9D; ani 15 15
5. Durata de eAecuie 9d; ani 2 2
(. Baloarea investiiei lei (.3$1.385 (.$-1.-(5
INDICATORI DINA9ICI
Pentru calcularea indicatorilor dinamici vom lua 1n considerare datele speci#ice variantei
optime0 adica varianta 1.
a. *aloarea 2e'ie auala a i2o-iliz#rilor 'e .o'uri B se consider cheltuielile investiiilor la
1nceputul anului
undeH
)' 3 investiia din anul respectiv
d 3 timpul total de imo%ilizare
22
I'i"atori Variata 1 Variata &
)
t
optim
i
S optim
Q
i
S
optim
ri
T optim
i
e optim
i
K optim
Q
i
K optim
ec
R optim
( )
d

=
+
=
d
j
j
j d I
M
1
1
' 3 anul la care ne re#erim
= M
( )
2
1 385 . $31 . ( 1 1 2 385 . 3$1 . ( + +
O !.-52.$**05 lei
-. e.e"tul e"oo2i" al i2o-iliz#rilor 'e .o'uri 3 reprezint e#ectul nerealizat ca urmare a
imo%ilizrii #ondurilor respective
E A aE M E'
undeH
a 3 rata medie nominal de renta%ilitate a investiiei
aO $015
& O $015S!.-52.$**05 S2 O 2.835.(23025 lei
". e.e"tul e"oo2i" al i2o-iliz#rilor !pe"i.i" 3 eAprim e#ectul economic ce rezult la 1 leu de
investiie

I
E
e =

6.301.385
25 2.835.623,
e =
I = e $0-5 leiE 1 leu investit
'. i*e!ti$ia a"tualizat#
( ) a
h
d
h
h I I
+
=

=
1
1
1
n
act
=
I
n
act
(.3$1.385S$08(!5P(.3$1.385S$0*5(1O 1.$2-.53103 lei
e. pro.itul a"utalizat
( ) a
h
D d
d h
h P P
+
=

+
=
1
1 n
act
( )
( ) ( )
h
a
D
a a
a
P
D
P
+ +
+
=
1
1
V
1
1 1
V
n
act
23
=
P
n
act
5.-15.$(*S508-*3S$0*5(1 O 23.!-$.*880- lei
.. ra'a2etul a"tualizat
1 =
I
P
R n
act
n
act
n
act
1
3 0 531 . $2- . 1
$(* . -15 . 5
=
R
n
act
=
R
n
act
-028 lei pro#it netE 1 leu investiie
INDICATORI SPECIFICI ,IRD
&valuarea e#icientei economice a proiectelor de investitii cu a'utorul metodologiei +.).,.D.
presupune utilizarea unui sistem compleA de indicatori0 #iecare dintre acestia relie#nd un anumit
aspect al e#icientei viitorului o%iectiv.
a. *eiturile ete a"tualizate
( ) [ ]
( )
h h
a
Ch I Vh VNA
+
=

1
1
undeH Bh 3venitul anual corespunztor anului h
)h 3 investiia speci#ic
Ch 3 cheltuieli anuale de producie
a 3 coe#icientul de actualizare
h " 102030-050......0 dPD
B>A O 911!.*$5.!($P1$*.!8!.5$8;S $0*5(1O 22*.(!5.-(8 lei
-. raportul *eituri totale a"tualizate;"o!turi totale a"tualizate
undeH Bh 3 venitul anual corespunztor anului hI
)h 3 investitia anuala corespunztoare anului
Ch 3 cheltuielile anuale de producie din anul hI
a 3 coe#icientul de actualizare
d 3 durata de realizare a o%iectivului de investiii
D 3 durata de #uncionare a o%iectivuluiI
2-
( )
( )
( )

+
=
+
=
+
+
+

=
D d
h
h h h
h
D d
h
h
a
C I
a
V
R
1
1
1
1
1
1
h 3 10 20 30 -0 50 WW.0 d P D

5 0 (8* . 853 . -!
* 0 *3! . 215 . 52
= R
O10$- lei venituriE lei cheltuieli 3 , T 10 proiectul poate #i acceptat
Co"luzii
?n studiul e#ectuat anterior a #ost evaluat e#iciena economic a proiectului de investiii 8C
C<=>A,) 8A0 pe %aza calcului indicatorilor statici /i dinamici0 #iecare dintre ace/tia surprinznd
un anumit criteriu de e#icien economic.
Analiznd calculul i'i"atorilor !tati"i pentru cele dou variante propuse0 se desprind
urmtoarea concluzieH
25
avand 1n vedere c #iecare variante prevede o%inerea unor capaciti de producie
di#erite0adica varianta 1 se vor o%ien 8$.$$$ de hl de vin pe an0 iar 1n varianta a doua se
o%in *(.5$$ de hl de vin pe an0 se va opta pentru prima variant deoarece prevede
realizarea unui pro#it mai mare.
?n urma analizei i'i"atorilor 'ia2i"i calculai pentru cele dou variante reiese c /i ace/tia
indic ca variant optim prima variant0 o%inndu"se un pro#it mai mare la un leu investit
indi#erent de momentul la care s"a #acut actualizarea. 8e remarc #aptul c toi indicatorii de
e#icien economic actualizai au o e#icien mai sczut dect cei statici0 tocmai datorit
cuanti#icrii in#luenei #actorului timp. De aici decurge necesitatea utilizarii calculelor de
actualizare 1n vederea e#ecturii unei analize realiste a proiectului de investiii.
,e#eritor la i'i"atorii !pe"i.i"i 2eto'olo%iei ,IRD0 concluzia ce se desprinde din calcului
acestora este c proiectul de investiie este e#icient din punct de vedere economic0 o%inndu"se un
venit net actualizat pozitiv 922*.(!5.-(8 lei;0 iar raportul dintre venituri /i costuri totale actualizate
este mai mare dect 10 ceea ce #ace ca proiectul s #ie admis.
)ndicatorii cu caracter general caH productivitatea muncii0 numr de salariai0 se o%serva c
varianta cea mai %una este prima0 deoarece necesita un numr mai mic de salariai o%inndu"se
ast#el producia propus cu o productivitate mai mare pe salariat. in acelasi timp0 calculul celorlalti
indicatori de volum si anume H cheltuielile anuale de productie0 pro#itul anual de productie0 indica
ca varianta optima varianta a doua0 care presupune o%tinerea unui pro#it mai ridicat cu cheltuieli
de productie mai mici0 tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate de productie in am%ele
variante.
,ealizarea investiiei 1ntr"un timp scurt0 ar conduce la 1nceperea activitii de producie /i
o%inerii ct mai rapide a unor %ene#icii.
,I,LIO0RAFIE
1. +ar%acaru AleAandru0 Eficiena investiiilr !n cndiii de risc val"tar0 &ditura A8&0 +ucure/ti0
2$$5
2. Popescu Aurelian0 Nte de c"rs# Eficiena investiiilr !n activitatea t"ristic$
VVV LLL.doing%usiness.ro
VVV LLL.#inanciarul.ro
2(
VVV LLL.#irme.in#o
2*