ȘURUBUL S.R.L.

APROBAT,
ADMINISTRATOR

INSTRUCŢIUNI DE SECURITATE A MUNCII

PENTRU LUCRU CU SCULE ŞI UNELTE DE MÂNĂ

CADRUL LEGALATIV

LEGEA Nr.319/2006, H.G. Nr. 1425/2006, H.G. Nr. 971/2006, H.G. Nr. 1048/2006, H.G. Nr.
1051/2006, H.G. Nr. 1091/2006, H.G. Nr. 1146/2006, H.G. 1028/2006

PROCESUL DE MUNCĂ

Se desfăşoară activităţi şi operaţii specifice de prelucrare, montare, demontare, tăiere etc., a

diverselor categorii de materiale/piese prin utilizarea sculelor şi uneltelor de mână.

SISTEMUL DE MUNCĂ

Exemple de mijloace de producţie:

- Scule şi unelte pentru tăiat, polizat şi degroşat;

- Scule pentru porţionat;
- Scule şi unelte pentru găurit, demolat;
- Scule şi unelte pentru presat, capsat şi vibrat;
- Scule şi unelte pentru lipit, decapat, curăţit, şlefuit;
- Scule şi unelte pentru săpat, încărcat, nivelat, transportat;
- Scule şi unelte pentru zidit, zugrăvit, vopsit;
- Scule şi unelte pentru fixare;
- Scule şi unelte pentru măsurat, trasat;
- Scule şi unelte pentru montare – demontare;
- Uneltele utilizate la lucrările cu piese sau materiale având temperaturi înalte;
- Unelte folosite pentru loveşte sau care sunt lovite;
- Mijloace P.S.I. pentru primă intervenţie;
- Echipament individual şi colectiv de protecţie.

Sarcina de muncă – Lucrătorul va îndeplinii şi va respecta prevederile consemnate în fişa de post, va

lucra doar dacă este autorizat calificat şi instruit pentru operaţiile ce urmează se le desfăşoare.

Mediul de muncă
Lucrătorul îşi desfăşoară activitatea atât în spaţiu amenajat, cât şi afară sau pe teren, în
funcţie de lucrările ce se execută, mediul de muncă fiind caracterizat de:
 Iluminat natural si artificial;
 Temperatura aerului variabilă;
 Umiditate variabilă;
 Curenţi de aer naturali sau artificiali;
 Potenţial electrostatic;
 Zgomot;
 Vibraţii;
 Gaze vapori, aerosoli
 Gaze sau vapori inflamabili sau explozivi.
● Pulberi pneumoconiogene
1
 FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
1. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc mecanic
1. Organe de maşini în mişcare – transmisii aflate în funcţiune – prindere, antrenare părţi ale corpului
sau ale vestimentaţiei.
2. Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între unitate şi domiciliu, sau în incinta
unităţii.
3. Răsturnarea diverselor materiale, piese, echipamente etc. greşit stivuite/depozitate.
4. Cădere de obiecte de la înălţime.
5. Proiectare de particule (stropi, aşchii) în special la efectuare de operaţii la poziţie(la polizare, debitare,
găurire, spargere, etc.)
6. Proiectare de bucăţi de corpuri abrazive la spargerea accidentală a acestora (pietre de polizor fix uzate,
sau cu defect de fabricaţie ascuns, etc.)
7. Strivire de către sarcini transportate de macarale, sau alte mijloace de transport, ridicat, încărcat,
stivuit, etc.
8. Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe sau contururi periculoase
9. Recipiente sub presiune – explozia buteliilor de oxigen, acetilena, propan aflate în zona de lucru sau în
imediata vecinătate a acesteia.
10. Explozia unor componente ale echipamentelor de muncă aflate sub presiune.

Factori de risc termic

11. Arsură termică provocată de contactul epidermei cu stropi, scântei, zgură, suprafeţe cu temperatură
ridicată, etc.
12. Temperatură coborâtă a pieselor cu care vine în contact la lucrul în aer liber în anotimpul rece
13. Flăcări, flame ( incendiu, scurtcircuit)

Factori de risc electric

14. Electrocutare prin atingere directă (borne de legătură neizolate şi neprotejate împotriva atingerii
directe la echipamentele de muncă sau instalaţia electrică, conductori cu izolaţia distrusă în zona ştecherului
de alimentare, conductori electrici cu izolaţia străpunsă, legături neizolate, tablouri electrice deschise sau fără
capace, etc.)
15. Electrocutare prin atingere indirectă (deficienţe în modul de legare la pământ,folosire de surse
electrice necorespunzătoare, prize de pământ neverificate P.R.A.M., sau cu continuitate întreruptă, etc.)

Factori de risc chimic

16. Substanţe toxice – decapanţi, detartranţi, substanţe de curăţat, etc.
17. Substanţe inflamabile – carburanţi, lubrefianţi, diluanţi, etc.

2. Factori de risc proprii mediului de muncă

Factori de risc fizic

18. Temperatură ridicată/coborâtă a aerului în funcţie de condiţiile atmosferice şi funcţionarea instalaţiei
de climatizare.
19. Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea repetată a uşilor şi a funcţionării instalaţiei de ventilare, lucru
desfăşurat în spaţii cu deschidere permanentă, etc.
20. Zgomot.
21. Iluminat cu contrast puternic între faza de iluminat artificial şi cea de privire a mediului înconjurător.
22. Calamităţi naturale – cutremur, grindină, vijelii, cădere de copaci, etc.
23. Gaze, vapori, aerosoli toxici specifici desfăşurării procesului de muncă şi de la locurile de muncă
învecinate.
24. Pulberi pneumoconiogene în atmosfera locului de muncă (particule flux, pulberi metalice fine, etc.)

2
3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

Conţinut necorespunzător
25. Executarea de lucrări fără aplicarea procedurii de utilizare a "permisului de lucru cu foc".
26. Executarea de operaţii de către lucrător fără acordul conducerii unităţii.
27. Lipsa fişelor tehnologice specializate pentru diferite tipuri de lucrări.
28. Neîntocmirea unui program pentru lucrările la care poate să apară pericolul de incendiu sau explozie

Solicitare fizică
29. Efort static şi dinamic, lucrul în poziţii vicioase, în special la poziţie:
- poziţii preponderent ortostatice
- manipulare sarcini grele

Solicitare psihică
30. Ritm mare de muncă cu solicitare simultană la mai multe locuri de muncă în condiţii de timp limitat.
31. Operaţii executate în locuri potenţial periculoase cere necesită precizie şi atenţie deosebită, etc.

4. Factori de risc proprii executantului

Acţiuni greşite
32. Manipularea echipamentelor de muncă cu mâinile umede, murdare, neprotejate, etc..
33. Folosirea de diverse produse sau echipamente pentru operaţii neadecvate.
34. Încălzirea cu mijloace improvizate.
35. Efectuarea lucrului cu aparate electrice direct în condiţii de ploaie, sau umiditate mare.
36. Identificarea, prin mirosire, a existenţei fluxului de gaze iritante sau toxice.
37. Desfăşurarea operaţiilor de muncă fără asigurarea condiţiilor de prevenire a incendiului sau a exploziei.
38. Efectuarea lucrărilor fără respectarea distanţelor de siguranţă.
39. Utilizarea echipamentelor de muncă defecte.
40. Utilizare de mijloace electrice improvizate.
41. Efectuarea altor operaţii de lucru pentru care lucrătorul nu este calificat şi instruit corespunzător sau care
nu au legătură cu sarcina de muncă.
42. Lucrul cu echipamente de muncă fără dispozitiv de protecţie.
43. Folosirea de echipamente de protecţie sau protecţii defecte, care nu mai corespund scopului pentru
care au fost produse, etc.
44. Reglarea necorespunzătoare a regimului de lucru.
45. Alegerea inadecvată a tipului de scule sau tehnici de lucru.
46. Nesincronizarea la lucrul în echipă.
47. Conectarea echipamentelor electrice fără asigurarea legăturilor la instalaţia de împământare.
48. Deplasări, staţionări în zone periculoase (sub sarcina mijloacelor de ridicat, pe căile de acces auto
etc.).
49. Depozitare şi manipulare necorespunzătoare a materialelor, pieselor, sculelor, etc.
50. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare.
51. Cădere de la înălţime prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare, păşire în gol.
52. Depozitare necontrolată a reziduurilor periculoase.
53. Continuarea lucrului în condiţiile în care au fost depistate pericole de accidentare şi îmbolnăvire.
54. Executarea de lucrări sub influenţa băuturilor alcoolice, substanţelor stupefiante, a medicamentelor
care scad capacitatea de concentrare şi efort, în condiţii precare de sănătate.
55. Nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor de semnalizare de securitate.
56. Purtarea unor discuţii pe timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, care distrag atenţia lucrătorului de la
executarea unor lucrări cu risc.
57. Executarea unor lucrări fără a recepţiona sau transmite corect semnele şi semnalele stabilite.

3
 Omisiuni
58. Omiterea semnalizării de securitate pe timpul efectuării lucrărilor cu riscuri de accidentare.
59. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare.

ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECŢIE

- Cască de protecţie
- Ochelari protecţie
- Mănuşi protecţie
- Antifoane
- Mască protecţie a căilor respiratorii
- Şorţ protecţie
- Bocanci/pantofi cu bombeu metalic, talpă antipenetrare şi antiderapanta cu feţe rezistente la
temperatură şi tăiere.
- Cizme protecţie apă noroi cu bombeu metalic şi talpă antipenetrantă
- Costum protecţie împotriva temperaturilor scăzute.
- Căciulă îmblănită cu apărători laterale.
- Mănuşi protecţie împotriva temperaturilor scăzute.
- Centură de siguranţă tip ham

MATERIALE IGIENICO-SANITARE

- Săpun
- Detergent
- Pastă de dinţi
- Cremă protecţie piele
- Lavete
- Prosop
- Periuţă de dinţi

INSTRUCŢIUNI DE SECURITATE A MUNCII

PENTRU LUCRUL CU SCULE ŞI UNELTE DE MÂNĂ

OBLIGAŢII ALE LUCRĂTORILOR

Art.1. Lucrătorii vor desfăşura activitatea în aşa fel încât sa nu expună la pericole de accidentare
sau îmbolnăvire profesională persoana proprie sau alţi angajaţi, în conformitate cu pregătirea şi
instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Art.2. Lucrătorii sunt obligaţi să-şi însuşească şi să respecte prezentele instrucţiuni de securitate
şi sănătate în muncă.
Art.3. Lucrătorii sunt obligaţi să utilizeze corect echipamentele de muncă pe care le au în dotare
şi să nu procedeze la demontarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de protecţie de pe echipamentele
tehnice mai sus menţionate.
Art.4. Lucrătorii sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice
defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire
profesională.
Art.5. Lucrătorii sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă în cel mai
scurt timp accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alţi angajaţi.
Art.6. Lucrătorii sunt obligaţi să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a
unui accident şi să informeze de îndată conducătorul locului de muncă.
Art.7. Lucrătorii sunt obligaţi să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta
ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi la
procesul de producţie.
4
 Art.8. Lucrătorii sunt obligaţi să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare,
corespunzător scopului pentru care a fost acordat.
Art.9. Lucrătorii sunt obligaţi să coopereze cu angajatorul sau cu lucrătorii desemnaţi cu
activităţi de prevenire şi de protecţie, atâta timp cât este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau
cerinţe impuse
de autoritatea competentă pentru prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.
Art.10. Lucrătorii sunt obligaţi să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de
control şi de cercetare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

INSTRUCŢIUNI S.S.M.

Lucrătorii sunt obligaţi să respecte întocmai instrucţiunile de lucru, să poarte echipamentul de

protecţie din dotare şi să adopte o poziţie de lucru corespunzătoare pentru siguranţa lor deplină.
Înainte de utilizarea sulelor şi uneltelor de mână lucrătorii vor cunoaşte prevederile cărţilor
tehnice sau ale manualelor/instrucţiunilor de folosire a acestora. Cei care le vor folosi pentru prima dată
vor fi bine instruiţi şi vor asista mai întâi la o demonstraţie practică.
Uneltele de mână, de orice categorie şi pentru orice întrebuinţare, vor fi utilizate numai dacă sunt
în bună stare. Este interzisă utilizarea uneltelor fără mâner, sau cu mânere noduroase, crăpate, sparte,
prinse în cuie ori legate cu sârmă sau sfoară.
Fiecare unealtă va fi bine fixată în coadă, fiind interzisă utilizarea aceluiaşi mâner la mai multe
scule prin înlocuirea pe loc, în caz de necesitate, înlocuirea se va efectua în atelier de către personal
calificat.
Dălţile, dornurile, ciocanele, susţinătoarele şi în general toate uneltele cu care se loveşte sau sunt
lovite, nu pot fi întrebuinţate dacă au capetele crăpate sau deformate şi iau forma de ciupercă; aceste
deformări vor fi rectificate zilnic sau ori de câte ori este necesar.
Cheile fixe sau tubulare, cu profilul deformat, cât de puţin, sau crăpate, vor fi scoase imediat din
uz.
Pânzele de fierăstrău, care au lipsă 3 dinţi pe cm, sau 2 dinţi alăturaţi, nu pot fi întrebuinţate sub
nici un motiv.
Uneltele utilizate la lucrările de temperaturi înalte: cleşti, împingători, agitatori, linguri de turnat
etc., vor avea mânerele suficient de lungi, la necesitate izolate şi orice deformări a acestor unelte din
cauza temperaturilor vor fi recondiţionate imediat.
Pentru uneltele care prin forma lor devin periculoase în timpul transportului: târnăcoape, topoare,
fierăstraie, cuţite, etc., se vor lua măsurile potrivite pentru protecţia părţilor periculoase.
Menghinele de toate măsurile, mobile sau fixe, nu vor fi utilizate, decât dacă au bacurile (fălcile),
şurubul central şi mânerul în bună stare.
Se interzice efectuarea de improvizaţii de orice natură asupra sculelor şi uneltelor utilizate în
procesul de muncă.
Uneltele de mână acţionate electric, pneumatic sau hidraulic,vor fi prevăzute cu dispozitive
sigure pentru fixare a lor, precum şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
Uneltele de mână acţionate electric, pneumatic sau hidraulic, dotate cu discuri abrazive, discuri
tăietoare, pânze de ferăstrău,etc. vor fi dotate cu apărători împotriva atingerii părţilor periculoase ale
sculelor
Dispozitivul de comandă va fi astfel conceput încât după încercarea acţionării lui, funcţionarea
uneltei de mână să se oprească imediat.
Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de mână, acţionate electric, vor fi
verificate periodic de către personal de specialitate.
Perioadele de verificare vor fi stabilite prin instrucţiunile stabilite în cărţile tehnice, emise de
producător sau prin graficele de întreţinere, revizii şi reparaţii elaborate de către specialiştii din cadrul
firmei aprobate de conducerea societăţii, în funcţie de frecvenţa folosirii lor.
Cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi netede, bine fixate şi vor avea dimensiuni care să
permită prinderea/apucarea lor sigura şi comodă. În cazul folosirii cozilor din lemn se va alege lemn de
esenţă tare, cu fibrele axiale drepte, fără noduri, crăpături şi aşchii desprinse iar penele pentru fixarea
5
sculei vor fi numai metalice..
Uneltele de mână vor fi păstrate după caz, în dulapuri, lăzi, rasele sau pe suporturi speciale, în
apropierea locurilor de muncă şi vor fi astfel aşezate, încât să aibă orientate spre exterior partea de
prindere pentru a exclude contactul cu părţile ascuţite sau tăietoare.
Sculele şi uneltele scoase în uz, pe timpul neutilizării, nu vor fi lăsate la întâmplare pe căile de
acces şi de circulaţie sau agăţate improvizat de diverse elemente.
La executarea lucrărilor la înălţime, uneltele de mână vor fi păstrate în genţi rezistente şi vor fi
fixate în mod corespunzător, pentru a fi asigurate împotriva căderii.
În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor de mână cu tăişuri, vârfuri etc., vor fi
protejate cu teci sau apărători adecvate.
În timpul lucrului cu unelte de mână, la operaţii în care se pot produce scântei, aşchii metalice
etc. lucrătorii vor fi protejaţi de ochelari de protecţie, iar zona de muncă va fi protejata pentru a
împiedica accidentarea personalului din apropiere.
Zilnic, înainte de începerea lucrului, fiecare lucrător va controla dacă uneltele din inventarul
personal corespund condiţiilor de securitate arătate mai sus.
Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze uneltele pe treptele scărilor mobile, schele, tablouri
etc. Lucrătorul care execută asemenea lucrări şi este obligat a lăsa sculele din mână, trebuie să aibă
buzunare speciale sau truse pentru păstrarea uneltelor.
Uneltele de mână vor fi confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiunii care se
execută.
Furtunurile flexibile pentru acţionarea pneumatica si hidraulica vor fi fixate cu coliere metalice
pe racordul uneltei.
Uneltele de mână cu acţionare electrică vor fi verificate periodic de către electricieni, în
funcţie de frecvenţa folosirii acestora, vor fi verificate dispozitivele şi legăturile electrice speciale
împotriva electrocutării prin atingere indirectă.
Uneltele de mână folosite în medii de lucru cu gaze şi vapori explozivi, vor fi confecţionate din
materiale care să nu producă scântei prin lovire şi frecare.
Se interzice folosirea de unelte de mână improvizate, cu suprafeţele de lovire deformate, ştirbite
şi înflorite.
Uneltele de mână cu articulaţii, (foarfece, cleşte, etc.) vor avea o construcţie robustă care să nu
prezinte frecări mari sau jocuri în articulaţii.
Toţi lucrătorii îşi vor păstra uneltele de mână în bancurile de lucru sau dulapurile de scule.
La lucrările efectuate la înălţime, uneltele de mână vor fi păstrate în genţi rezistente şi vor fi fixate
împotriva căderii.
Uneltele de toate categoriile, care nu întrunesc condiţiile acestor instrucţiuni, vor fi imediat
scoase din uz şi îndepărtate de la locurile de lucru.
Prezentele instrucţiuni nu au caracter limitativ, ele putând fi modificate şi îmbunătăţite potrivit
noilor cerinţe din cadrul societăţii şi ale legislaţiei aflate în vigoare, cu acordul conducerii societăţii.

INTOCMIT