Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru activitati de munca in constructii

1. Elemente de referinta.

Obiectul de activitate / loc de munca

Constructii – ridicare, construire, (finisare)

Componentele sistemului de munca.

1.2.1. Forta de munca (salariati).

Personal de specialitate, calificat, angajat cu contract individual de munca in conformitate cu prevederile

Legii nr.53/2003 - Codul Muncii, in urmatoarea structura:

 zidari;

 dulgheri;

 fierari betonisti;

 izolatori

 necalificati:

 alte meserii, dupa necesitati.

1.2.2. Sarcini de munca prestate (lucrari de baza).

 realizarea sapaturilor de fundatie cu mijloace mecanice si/sau manual;

 manipularea si transportul prin purtare al materialelor de constructii utilizate;

 realizarea lucrarilor de dulgherie;

 realizarea structurilor armate din otel-beton;

 prepararea, transportul si turnarea betoanelor,

 lucrari la inaltime, dupa necesitati;

 realizarea lucrarilor de izolatii hifrofuge.

1.2.3. Mijloace de munca utilizate

a)         Echipamente tehnice.

 utilaje de constructii pentru realizarea sapaturilor;

 scule, utilaje, aparate, dispozitive si accesorii pentru realizarea cofrajelor si armaturilor metalice;

 utilaje pentru prepararea, turnarea si vibrarea betoanelor;

 schele pentru realizarea lucrarilor la inaltime;

 scule si unelte de mana specifice meseriilor si activitatilor prestate la realizarea constructiei;

 utilitati conexe activitatilor (energie electrica, apa, etc).

b)         Materiale de lucru (puse in opera).

 materiale lemnoase pentru lucrari de dulgherie;

 materiale de constructii diferite;

 otel-beton de dimensiuni diferite;

 armaturi metalice diferite.

1.2.4. Mediul de munca - este deschis, in aer liber, cu expunerea executantilor la conditiile climaterice
specifice perioadei de lucru (temperatura, umiditate, curenti de aer, etc).

Cadrul legal de elaborare al instructiunilor.

Legea Securitatii si Sanatatii in Munca – Lg 319/2006

Instructiuni proprii de Securitate a Muncii colaterale activitatilor de finisaje:

- prepararea, transportul si turnarea betoanelor;

- lucru la inaltime;

- manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor;

- izolatii termice, hidrofuge si anticorozive

- utilizarea energiei electrice in medii normale.

- lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii;

Masuri prim ajutor – conform material de informare.

Continutul, rolul si aria de aplicabilitate.

a) prin modul de concepere si structurare, prezentele instructiuni cuprind o colectie de prevederi cu
caracter obligatoriu pentru salariati si prin a caror respectare se urmareste:

- eliminarea sau diminuarea cauzelor subiective (dependente de executant) de

accidentare si/sau imbolnavire profesionala;

- particularizarea si concretizarea masurilor de prevenire in comportamentul

accidentogen (incorect) al executantului in raport cu conditiile reale de desfasurare a sarcinilor de munca.

b) instructiunile de securitatea muncii sunt documente tehnice proprii cu aria de aplicabilitate la emitentul
lor si se pot utiliza ca:

• instrument pentru realizarea instructajului la locul de munca si periodic de catre

conducatorul direct al locului de munca;

• instrument de cercetare a accidentelor de munca pentru stabilirea cauzelor si a

responsabilitatilor implicate in producerea acestora;

• instrument de realizare a controlului si autocontrolului la locurile de munca;

• instrument pentru stabilirea programelor anuale de protectia muncii, respectiv a

masurilor de prevenire care sa asigure eliminarea sau diminuarea riscurilor potentiale de accidentare la
locurile de munca.

Modul de revizuire si completare.

Instructiunile proprii de securitatea muncii se revizuiesc si/sau completeaza, ori de cate ori este necesar, ca
urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica sau organizatorica in cadrul proceselor de munca, ca:

- tehnologii noi de lucru;

- echipamente tehnice mai performante;

- conditii de mediu imbunatatite.

1.6. Conducatorul locului de munca.

 verifica si admite la lucru numai salariatii aflati intr-o satare corespunzatoare de sanatate si odihniti
si dupa caz, autorizati intern conform prevederilor legale;

 stabileste si repartizeaza sarcinile de munca pe fiecare salariat in functie de pregatirea profesionala,

experienta in munca si aptitudini individuale;

 urmareste purtarea si utilizarea corecta a echipamentului individual de protectie;

  realizeaza instructajul periodic la locul de munca si ori de cate ori este necesar;

 asigura mentinerea in stare libera si/sau corespunzatoare a cailor de acces si a mediului fizic
ambiant de munca;

 in cazul producerii uni accident, ia masuri de acordare a primului ajutor, anunta serviciile
specializate de interventie si instiinteaza conducerea societatii fara a modifica conditiile care au
condus la producerea evenimentului.

1.7. Salariatii (personalul executant).

Trebuie:

a)         sa aplice prevederile stipulate in regulamentul intern intocmit la nivelul societatii privind:

 respectarea programului de lucru;

 indeplinirea atributiilor si responsabilitatilor stabilite prin fisa postului si a

contractului individual de munca;

 participarea la instructajele de protectia muncii si de prevenire si stingere a incendiilor stabilite de

conducatorul locului de munca.

 sa respecte hotararile si/sau dispozitiile conducatorului locului de munca;

 sa se prezinte la program in deplina capacitate de munca, odihnit si imbracat cu echipamentul

individual de protectie, adecvat sarcinilor de munca;

 sa aiba un comportament civilizat si sa asigure un climat de colaborare in relatiile de munca cu

ceilalti membrii ai formatiei de lucru;

 sa desfasoare activitatile in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidentare atat persoana
proprie cat si celelalte persoane existente in zona de lucru;

 sa respecte instructiunile de securitatea muncii specifice locului de munca;

 sa acorde primul ajutor in cazul producerii unui accident de munca si sa instiinteze imediat
conducatorul locului de munca de producerea accidentului si sa nu schimbe starea de fapt, numai
daca aceasta o impune;

b) interziceri:

 sa nu introduca in incinta sau sa consume bauturi alcoolice;

 sa nu fumeze decat in locurile special amenajate;

  sa nu paraseasca locul de munca fara acordul sefului ierarhic.

2. Riscuri potentiale de accidentare identificate in sistemul de munca.

2.1.1. Riscuri proprii mijloacelor de munca utilizate.

Factorii de risc proprii mijloacelor de munca utilizate actioneaza in raport cu executantii sub urmatoarele
forme:

a)         Soc, lovire, impact datorate, dupa caz:

 contact sau lovire pe durata manipularilor si/sau transportului prin purtare a materialelor de
constructii utilizate la punerea acestora in opera;

 contact sau lovire de utilaje si echipamente tehnice in miscare aflate in incinta santierului,

 contact cu materiale cazute de la inaltime sub efectul gravitatiei.

b)         intepare, taiere, abraziune.

 contact cu scule si unelte taietoare utilizate la pregatirea materialelor de constructii in vederea

punerii in opera;

 contact cu materiale de constructii cu contururi periculoase, taietoare, intepatoare, abrazive,

alunecoase, etc.

c)      Vibratii pe durata utilizarii vibratoarelor la compactarea betonului turnat, dupa caz.

d)      Electrocutare prin contact direct sau indirect cu curent electric:

 pe durata utilizarii echipamentelor tehnice actionate electric in functiune cu

improvizatii pe circuitul de alimentare cu energie electrica;

 pe durata interventiei in cofrete si tablouri de distributie aflate sub tensiune in santier.

e)         Cadere de la inaltime.

 de materiale sau obiecte utilizate in derularea activitatilor;

 caderea libera a lucratorului prin:

 pasire in gol;

 dezechilibrare;

 alunecare,

f)    Improscare, stropire:
  pe durata turnarii betoanelor in cofraje;

 particule de metal topit la lucrarile de sudare electrica.

2.1.2. Riscuri proprii mediului de munca.

Disconfort termic:

 caldura;

 frig;

 curenti de aer;

- factori de risc mentionati de natura termica, exista si se manifesta asupra salariatilor pe durata executarii
lucrarilor in functie de anotimp si de conditiile meteo, sunt generati de valorile ridicate sau scazute ale
temperaturii, presiunii, umiditatii si curentilor de aer existente in zona de lucru;

2.1.3. Riscuri de accidentare dependente de salariati.

2.1.4. Riscuri proprii sarcinilor de munca.

Metodele de munca si operatiile efectuate de salariati in raport cu sarcina de munca pot provoca
accidentarea acestora, cauzele de accidentare incadrandu-se dupa caz, in una din urmatoarele situatii
potentiale:

 sarcini de munca cu continut si structura necorespunzatoare in raport cu cerintele de securitate

(situatiile de risc), datorate dupa caz, prin:

 efectuarea unor operatii sau procedee gresite;

 absenta unor operatii din cadrul procedurilor de lucru;

 metode de munca necorespunzatoare (succesiunea gresita a operatiilor, manuirilor sau miscarilor).

 cerinte sub/supradimensionate impuse salariatilor in raport cu capacitatea (posibilitatile) acestora,

dupa caz, prin:

 sub/suprasolicitare fizica (statica, dinamica sau pozitii vicioase de lucru);

 sub/suprasolicitare psihica (ritm de munca mare, decizii in scurt timp, operatii repetitive, etc).

2.1.5. Riscuri proprii salariatilor.

Sub aspectul securitatii si sanatatii in munca si al realizarii sarcinilor de munca, salariatii pot face erori
si/sau abateri de la comportamentul normal, constand in:

a)         Actiuni gresite datorate dupa caz, prin:

  executarea defectuoasa de operatii (comenzi, manevre, pozitionari, fixari);

 nesincronizare in efectuarea operatiilor de munca prin оntarzieri si/sau devansari fata de ritmul
normal de munca;

 efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca provocate de:

 pornirea sau oprirea functionarii accidentale a mijloacelor de munca utilizate;

 deplasare cu pericol de cadere la acelasi nivel prin alunecare, dezechilibrare sau impiedicare de
obiecte sau materiale amplasate neglijent in zona de lucru.

b)         Omisiuni datorate dupa caz:

 omiterea unor operatii de munca incluse in procedurile de lucru;

 neutilizarea echipamentului individual de protectie acordat de societate.

c)         Comunicarii accidentogene (periculoase, gresite) care in anumite conditii pot provoca accidentarea
propriei persoane sau a celor cu care colaboreaza.

3. Masuri de prevenire a aparitiei riscurilor de accidentare.

3.1. Masuri tehnice.

3.1.2. Masuri si reguli privind utilizarea mijloacelor de munca

3.1.3. Utilizarea sculelor si uneltelor actionate manual.

 uneltele de mana, de orice categorie si pentru orice fel de intrebuintare, vor fi utilizatenumai daca
sunt in buna stare de folosire;

 cozile uneltelor de mana trebuie sa fie confectionate din lemn de esenta tare si cu fibre axiale, sa
fie netede, fara noduri sau crapaturi;

 impanarea cozilor in unealta de lucru este permisa numai prin pene metalice.

 este interzisa utilizarea uneltelor cu manere noduroase, crapate, sparte, fixate prin cuie sau alte
sisteme, precum si utilizarea aceluias maner sau coada la mai multe scule prin inlocuire, in functie
de necesitatile lucratorului;

 uneltele cu care se loveste sau sunt lovite (dornuri, dalti, ciocane) nu pot fi intrebuintate daca au
capetele crapate, deformate sau rotunjite in forma de ciuperca;

 menghinele de banc, fixe sau mobile, nu vor fi utilizate decat daca au bancurile (falcile), surubul
central si manerul in buna stare ( sa nu fie uzate, deformate, slabite sau inconvoiate);
  panzele de fierastraie, care au lipsa 3 dinti pe cm, sau 2 dinti alaturati nu se utilizeaza;

 uneltele cu articularii (foarfeci, clesti) nu trebuie sa prezinte frecarii mari sau jocuri in articulatii;

 toate pilele, indiferent de marime si forma, trebuie sa aiba maner propriu si bine fixat;

 nu se utilizeaza pile fara maner;

 uneltele cu varfuri taietoare si оntepatoare, se pastreaza si transporta in teci sau aparatori adecvate.

3.1.4. Utilizarea sculelor si uneltelor de mana actionate mecanic (electric, hidraulic, pneumatic).

 inainte de utilizare, sculele de mana actionate electric, pneumatic sau hidraulic, se verifica:

 daca corespund scopului (sarcini de munca);

 daca prezinta siguranta in lucru;

 sa fie prevazute cu dispozitive sigure de fixare a sculelor si/sau dispozitive care sa impiedice
functionarea lor necomandata.

 sculele de mana actionate electric, pneumatic sau hidraulic dotate cu discuri abrazive, discuri
taietoare, panze de fierastrau, etc, trebuie sa fie prevazute cu aparatori impotriva atingerii
accidentale a sculei in miscare;

 furtunurile flexibile pentru actionarea pneumatica sau hidraulica trebuie sa fie bine fixate cu
coliere metalice pe racordurile uneltei;

 echipamentele tehnice actionate electric si instalatiile acestora trebuie sa fie in perfecta stare de
exploatare si sa nu prezinte defectiuni sau improvizatii pe circuitele de alimentare;

 prizele, stecherele si intrerupatoarele, trebuie sa fie complete, fara crapaturi si cu toate clemele si
suruburile bine stranse in gaurile de fixare;

 conductori electrici sa aiba continuitate (dintr-o bucata) si sa nu prezinte crapaturi la invelisul de

protectie.

 toate sculele si utilajele actionate electric trebuie sa fie dotate cu intrerupator (buton de comanda)
pentru a permite servantului decuplarea imediata de la sursa de curent, in caz de pericol;

 este interzisa:

 utilizarea echipamentelor actionate electric fara a avea realizata legatura la impamantare;

 legarea de priza de alimentare prin introducerea directa a firelor (fara stecher);

 cuplarea directa la tablourile electrice;

  utilizarea firelor de lita (supra/sau subdimensionate in locul sigurantelor standard);

 efectuarea oricaror lucrari la instalatiile electrice aflate sub tensiune;

 realizarea de instalatii de lumina sau forta improvizate si/sau instalatii incomplete;

 interventia la instalatii aflate sub tensiune a lucratorilor necalificati si neautorizati pentru asemenea
lucrari.

 interventia la tablouri de distributie, cofrete sau instalatii electrice aflate sub tensiune este permisa
numai lucratorilor calificati, instruiti si autorizati pentru aceste lucrari;

 orice interventie se executa in prezenta unui supraveghetor pentru a interveni in caz de pericol;

 la terminarea programului de lucru toate echipamentele actionate electric, vor fi scoase de sub
tensiune.

3.1.5. Realizarea sapaturilor pentru fundatii.

a) frontul de lucru trebuie ingradit si marcat cu indicatoare de securitate (obligativitate, avertizare,

interzicere), precum si alte afise tematice specifice, conform prevederilor legale;

 sapaturile pot incepe numai dupa degajarea frontului de lucru de orice obiect sau material existent
pe amplasament;

 inainte de inceperea sapaturilor este necesar sa se stabileasca existenta instalatiilor subterane si

natura lor (gaze, telecomunicatii, electrice, etc);

 in cazul in care acesta nu au fost cunoscute, la descoperirea lor, se intrerupe imediat lucrarea si se
evacueaza imediat personalul din zona;

 reluarea sapaturilor este permisa numai dupa degajarea acestora din zona de lucrare.

 pamantul provenit din sapatura se depoziteaza la cel putin 0,5 m de marginea peretilor sapaturii
pentru a se evita surparea peretilor prin curgere libera;

 in functie de natura terenului si adancimea de sapare a santurilor, obligatoriu se vor lua masuri de
sprijinire a malurilor conform precizarilor facute de proiectantul de specialitate;

 interziceri pe durata lucrului cu utilajele de constructii:

 accesul persoanelor in raza de actiune a utilajelor si in limitele taluzului natural al santurilor pentru
fundatii;

 executarea de lucrari auxiliare in frontul de lucra al utilajelor;

  trecerea sau stationarea pe sub bratul utilajelor aflate in functiune;

 urcarea pe utilaje a persoanelor straine.

b)         la terminarea programului, utilajele de constructii se vor retrage din frontul de lucru si se vor
amplasa pe terenuri stabile (solide) cu cupa sprijinita pe sol.

3.1.6. Fasonarea si montarea armaturilor din otel-beton.

a)         descolacirea si indreptarea otelului pentru armarea betonului se face pe locuri amenajate si

destinate numai pentru acest scop;

 terenul se imprejmuieste si marcheaza cu indicatoare de avertizare.

b)         la indreptarea otelului pentru armaturi cu ajutorul mecanismelor, este necesar ca:

 fixarea capetelor otelului beton in tamburul de indreptare se va face numai dupa oprirea motorului;

 inainte de pornirea motorului, tamburul se va acoperi cu aparatorile de protectie.

 este interzisa indreptarea otelului-beton pe tambur fara aparatoare de protectie.

c)         indoirea manuala a otelului beton se face numai cu chei speciale, calibrate si in buna stare de
utilizare;

 uneltele si dispozitivele de оndoire se verifica zilnic, inainte de inceperea lucrului.

d)         sudarea armaturilor pentru stalpi, grinzi si plansee se face in pozitie orizontala pe capre sau
suporti;

 este interzisa:

 circulatia pe armaturile carcaselor sudate;

 оnnadirea prin sudare in interiorul cofrajelor;

 circulatia si montarea armaturilor pe cofrajul planseelor inainte ca acestea sa fi fost consolidat si

verificat in prealabil.

e)         la executarea carcaselor sudate din otel-beton se vor respecta masurile de prevenire specifice
operatiilor de sudare electrica, dupa cum urmeaza:

 verificari zilnice inainte de punerea in functiune a instalatiei:

 realizarea sau controlul legaturii la centura de оmpamantarea a instalatiei;

 verificarea vizuala a imposibilitatii atingerii pieselor aflate sub tensiune;

  verificarea integritatii cablurilor de alimentare si de sudare;

 verificarea izolatiei portelectrodului;

 verificarea legaturii bornei de masa a circuitului de sudare, la masa sau la piesa de sudare;

 verificarea dispozitivului pentru functionarea in gol a instalatiei de sudare.

 in timpul pauzelor de lucru, clestele port electrod se aseaza pe un suport izolat;

 inlocuirea electrozilor in clestele portelectrod se face numai cu utilizarea

manusilor de sudor care trebuie sa fie complet uscate;

 in timpul opririi lucrului sau la parasirea locului de munca, se intrerupe

alimentarea cu curent electric de la intrerupatorul normal pentru punerea sau scoaterea de sub
tensiune a instalatiei de sudare;

 pe durata efectuarii operatiilor de sudare electrica, sudorul are obligatia de a purta echipamentul
individual de protectie din dotare, casca si masca de protectie, manusi de sudor, salopeta si sort de
protectie, pentru protectia ochilor, mainilor si corpului impotriva efectelor radiatiilor arcului
electric si arsurilor prin stropii de metal topit;

f) interziceri:

 folosirea clestilor de sudare confectionarii artizanal sau cu manere neizolate;

 atingerea electrodului cu mana descoperita.

3.1.7. Realizarea lucrarilor de dulgherie.

 Materialul lemnos utilizat la confectionarea elementelor componente ale esafodajelor, podinelor,

rampilor de acces si sprijinirilor de maluri trebuie sa nu prezinte crapaturi, sparturi, putregaiuri sau
alte defectiuni care ar face improprie utilizarea lui;

 pentru sprijinirea malurilor la sapaturi cu adancimi sub 3 m se vor utiliza dulapi sau scanduri
pentru sprijiniri orizontale si verticale in grosime de 3-5 cm si latime de 20 -25 cm si lemn rotund
pentru fixarea acestora;

 distanta intre sprijinirile verticale trebuie sa fie intre 1,5 -2,0 m, iar distanta pe verticala intre
sprijinirile orizontale trebuie sa fie intre 0,5 - 1,0 m.

 schelele, esafodajele si podinile din lemn, netipizate executate in santier se vor face in baza unor
calcule si schite detaliate corespunzatoare constructiei si aprobate de angajator;
  pentru a оmpiedica orice deformare a structurii prin оncarcare cu materiale si lucratori, acestea se
vor condolida si rigidiza prin contravantuiri prinse intr-un numar suficient de scoabe in ambele
planuri (orizontal si vertical).

 inainte de utilizare, schelele, esafodajele si podinele din lemn se vor supune la incercari statice,
duble fata de incarcatura preconizata, constatarile fiind consemnate intr-un proces verbal intocmit
in acest scop;

 urcarea si coborarea pe si de pe podinele de lucru se face numai pe rampe si scari de acces

executate pe o latime de cel putin 1 m daca se circula pe o singura directie si de cel putin 1,5 m,
daca se circula concomitent in ambele directii;

 rampele de urcare se executa cu o inclinare de cel mult 1: 3, iar pe lungimea acestora la fiecare 30-
40 cm, se fixeaza in cuie sipci transversale cu sectiunea de 4x6 cm, pe toata latimea rampei;

 rampele de acces care trec peste goluri, trebuie sa aiba obligatoriu balustrade solide bine fixate pe
podina, in ambele parti ale rampei;

Este interzisa:

 blocarea rampelor de acces cu materiale de constructii sau alte obiecte;

 stocarea materialelor pentru punerea in opera pe podinele de lucru, peste consumul necesar unei
perioade de lucru de 3-4 ore.

 rampele de acces trebuie intretinute si curatate in permanenta.

3.1.8. Prepararea, transportul si turnarea betoanelor (in functie de conditiile tehnice existente).

 pentru instalarea si utilizarea betonierelor mobile la locul de punere in opera a betoanelor, se vor
aplica si respecta  prevederile inscrise de producator in cartea tehnica de functionare;

 in cazul utilizarii betonierelor mobile, acestea trebuie bine fixate pe locurile de lucru, blocate sau
prinse intre saboti fixati cu buloane;

 persoana care manevreaza instalatia de amestecat betoane actionata   electric, va stationa pe

platforme de lucru prevazute cu covoare de protectie din cauciuc si va fi dotat cu manusi si cisme
electroizolante;

 in jurul instalatiei de preparare a betoanelor se va asigura in permanenta curatenia si degajarea

cailor de acces;

 curatirea zonei de sub cupa de agregate va fi facuta numai dupa blocarea acesteia in pozitia ridicata
si dupa intreruperea si scoaterea instalatiei de sub tensiune.
  platformele si scarile ce deservesc instalatia de preparare a betoanelor vor fi prevazute cu
balustrade de protectie;

 instalatia de preparare a betoanelor actionata cu motoare electrice va fi prevazuta cu protectie

conform prescriptiilor tehnice privind legarea la pamant a instalatiilor electrice;

 instalatia electrica se va executa de tip etans pentru a opri patrunderea prafului sau a umiditatii;

 tabloul de comanda se va monta astfel incat sa nu fie expus socurilor si vibratiilor;

 orice interventie la instalatia electrica se va face numai de catre electricieni cu calificare si atestare
corespunzatoare.

 in cazul transportului betonului pe schele si esafodaje, acesta se va face pe podine de cel putin 1,2
m latime cu balustrade si borduri de margine. Golurile din podina prin care se toarna betonul
trebuie acoperite cu gratare cu ochiuri de cel mult 7x7 cm;

 la turnarea betoanelor cu pompa de beton, vor fi respectate toate masurile de pregatire inscrise in
cartea tehnica a masinii (pompa hidraulica, furtune, conducte de beton, etc);

 pornirea pompei si inceperea turnarii betonului se face in urma emiterii semnalului sonor de
avertizare.

 pentru compactarea betonului cu ajutorul vibratoarelor se vor respecta regulile de securitatea

muncii pentru utilizarea sculelor si uneltelor de mana actionate electric.

 interziceri pe durata efectuarii lucrarilor de turnare a betoanelor:

 interventia cu mana in toba de amestec sau in cupa malaxorului;

 ajutarea descarcarii instalatiei de amestecare cu lopeti sau alte mijloace;

 in caz de avarie, curatirea instalatiei se va efectua dupa deconectarea acesteia de la sursa de curent
electric si blocarea elementelor mobile.

 circulatia si stationarea personalului muncitor in zona de descarcare a betonului din mijlocul de

transport;

3.1.9. Realizarea lucrarilor de izolatii hidrofuge (cu materiale bituminoase sau folii bitumate).

Organizarea lucrarilor.

 inainte de inceperea lucrarilor se verifica оnchiderea tuturor golurilor existente in acoperisuri si

terase;

 golurile tehnologice se acopera cu plase de protectie.

  zona se marcheaza cu indicatoare de avertizare si interzicere a accesului in zona a personalului
care nu participa la lucrare;

 pe acoperisuri si terase, se admite depozitarea materialelor necesare lucrarilor de izolatii numai in

limita necesarului pe durata unui schimb de lucru.

 executarea numai a acelor categorii de lucrari in care nu este pusa in pericol siguranta si sanatatea
salariatilor in raport cu conditiile reale ale mediului de munca;

 realizarea dupa necesitati a instalatiilor de iluminat locale pe puncte de lucru;

 interziceri de lucrari pe timp nefavorabil:

 sapaturi de fundatii si sprijiniri de maluri;

 preparari si turnari de betoane;

 topirea bitumului si pregatirea amorselor;

 lucru pe terase si acoperisuri;

 executarea de operatii in conditii de lucru pe schele si podine de lucru in care executantii se afla in
expunere directa sub actiunea factorilor meteorologici.

4. Masuri organizatorice.

4.1. Masuri si reguli privind realizarea in siguranta a sarcinilor de munca.

a) Pentru realizarea in siguranta a sarcinilor de munca, indiferent de meseria pe care o practica, salariatii
trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minimale:

 sa cunoasca utilajele tehnologice si echipamentele de lucru utilizate si operatiile pe care acestea le

poate executa;

 sa cunoasca metodele de lucru si succesiunea corecta a operatiilor pe faze si manuiri;

 sa respecte si sa asigure concordanta intre sarcinile de munca incredintate si cele de securitate

specifice locului de munca;

 inainte de inceperea lucrului sa verifice daca sculele si uneltele de mana sunt in buna stare de
utilizare si nu creaza pericole de accidentare;

 sa execute numai acele operatii sau lucrari pe care le cunosc, sunt pregatiti profesional si pentru
care au fost instruiti de conducatorul direct al locului de munca;
  sa-si coordoneze activitatile si sa depuna efort fizic si mental adecvat ritmului impus de
functionalitatea utilajelor tehnologice si/sau de derulare a lucrarilor conform procesului tehnologic
specific locului de munca;

 sa asigure si sa depoziteze ordonat materialele necesare punerii in opera pentru o perioada de lucru
de max. 4-5 ore, operatia repetandu-se pentru restul perioadei de lucru din zona respectiva;

b) sa-si dozeze eforturile fizice in limita posibilitatilor proprii privind manipularea si transportul prin
purtare al maselor, astfel:

 limitele maxime admise pentru ridicare si transport prin purtare, trebuie sa fie cuprinse in limitele:

 la ridicare:

barbati      20 - 40 kg

femei         10-20 kg

 la purtare:

barbati      20 - 30 kg

femei         10- 15 kg

 in timpul manipularilor manuale a maselor, salaritul trebuie sa aiba vizibilitate si traseul parcurs sa
fie liber de orice obiect sau obstacol, eventual sa fie dirijati pe traseu.

 zilnic, la inceperea lucrului, obligatoriu, conducatorul locului de munca va efectua un instructaj de

cea 5-10 min. in care vor fi expuse masurile de protectia muncii care trebuie respectate in
desfasurarea lucrarilor din ziua respectiva, insistandu-se asupra comportamentului si atitudinii
salariatilor in raport cu factorii de risc de accidentare la un moment dat;

5. Selectionarea si acordarea sortimentelor de echipament individual de protectie

a) Cadere de la inaltime 

 casca de protectie pentru santiere de constructii si lucrari publice

(de persoane si/sau obiecte, materiale);

 centura de siguranta cu accesoriile si dispozitivele aferente de absortie impotriva caderii de la

inaltime;

b) Soc, lovire, impact

 bocanci sau cisme cu bombeu metalic pentru santiere de constructii.

  casca de protectie pentru santiere de constructii si lucrari publice;

 boneta sau sapca acoperamant pentru cap si par;

 salopeta (2 piese) sau combinizon - „imbracaminte de securitate ';

c) intepare, taiere, abraziune

 sort de protectie impotriva solicitarilor mecanice.

 manusi palmare impotriva solicitarilor mecanice;

 (intepaturi, abraziuni, vibratii, etc.)

d) Electrocutare - echipament de electrosecuritate / electroizolant

e) improscare, stropire (cu particule fierbinti rezultate la operatiile de sudare electrica)

 sort de protectie;

 manusi de sudura;

 bocanci sau cisme cu talpa termoizolanta;

 ghete sau jambiere;

 crema, unguenti de protectie.

 bocanci sau cisme cu talpa antiderapanta rezistenta la solicitari mecanice.

 apa minerala, sifon (vara la temperaturi peste 37°C);

 ceai cald (iarna, sub 5°C);

 costum vatuit (vesta si pantalon);

capison;

pelerina de ploaie;

bocanci sau cisme cu talpa termoizolanta, captusiti pe interior.

 echipamentul individual de protectie se acorda gratuit tuturor salariatilor expusi la riscuri de

accidentare si care nu pot fi evitati prin alte mijloace;

f)          Alunecare, cadere la acelasi nivel

g)         Disconfort termic

(caldura – acordare apa, frig – acordare ceai, curenti de aer)

  bocanci sau cisme pentru santiere de constructii cu bombeu
metalic si talpa rezistenta la perforatii mecanice;

 sort de protectie impotriva solicitarilor mecanice.

 manusi si cisme electroizolante de joasa tensiune pentru

persoana nominalizata si autorizata sa faca interventii la
utilajele si instalatiile electrice aflate sub tensiune.

 ochelari de protectie;

 masca de sudura (de mana sau cu fixare pe casca);

 sortimentele de echipament de protectie acordat trebuie sa corespunda conditiilor existente la locul

de munca, sa fie adecvat riscurilor pe care le previne fara a constitui el insusi un risc suplimentar
in realizarea sarcinilor de munca;

 orice sortiment de echipament care nu mai prezinta calitatile de protectie necesare, se inlocuieste
indiferent de durata de utilizare stabilita.

Masuri de prevenire si stingere a incendiilor.

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor la derularea lucrarilor de finisaje se vor respecta prevederile si
masurile stabilite de legislatia de specialitate in vigoare:

- apararea impotriva incendiilor;

- reglementarea fumatului in incinta spatiilor de lucru;

- utilizarea focului deschis, in functie de necesitati;

- gestionarea deseurilor, reziduurilor, ambalajelor precum si distrugerea acestora in locuri special

amenajate.

Transportul cu mijloacele de transport publice.

Salariatii care se deplaseaza la si de la serviciu (punctele de lucru), cu mijloace de transport publice,

trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

sa declare traseele uzuale si mijloacele de transport folosite pentru deplasarea dus-intors de la domiciliu la
firma sau punctul de lucru (autobuze, tramvaie, troleibuze, maxi-taxi, metrou, etc);

sa respecte traseul si durata de parcurgere a traseului;

sa respecte regulile de utilizare RATB – autobuz, troleibuz, tramvai, METROU, CFR.

Intocmit,

Lucrator desemnat,