Sunteți pe pagina 1din 9

INSTRUCŢIUNE PROPRIE DE SECURITATE ŞI

SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

LUCRĂRI DE TERASAMENTE
.

1
CUPRINS

Denumire articol: pag.


Foaie de capăt 1
Cuprins 2
Cap. 1. Scop 3
Cap. 2. Domeniu de aplicare 3
Cap. 3. Definiţii si prescurtări 3
Cap. 4. Documente de referinţă 3
Cap. 5. Descrierea locului de muncă 4
5.1 Componentele sistemului de muncă 4
5.2 Factori de risc 4
5.3 Dotarea cu echipament individual de protecţie 6
Cap. 6. Responsabilităţi, obligaţii, reguli 6
1. SCOP Prezentele instrucţiuni cuprind un set de prevederi minimale şi obligatorii privind
securitatea şi sănătatea în muncă a lucrătorilor în raport cu sarcina de muncă pe durata
programului de lucru. Prin aplicarea şi respectarea prevederilor din conţinut, se urmăreşte
formarea unor deprinderi şi a unui comportament adecvat realizării în siguranţă a sarcinilor de
muncă.

2. DOMENIU DE APLICARE Instrucţiunea de lucru se aplică tuturor lucrătorilor care execută


lucrări de terasamente, închideri de mină, reabilitări cursuri de râuri etc..

3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
Pentru scopurile acestei instrucţiuni se aplică termenii şi definiţiile conform art. 5 din Legea
319/2006.
Lucrător – persoană angajată de către angajator, care îşi desfăşoară activitatea într-un loc de
muncă şi care duce la îndeplinire o sarcină de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează
activităţi casnice.
Loc de muncă: locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile sau şantierele
societăţii, inclusiv orice alt loc din aria societăţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfaşurării
activităţii.
Echipament individual de protecţie (EIP): orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-I proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să-i pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat
pentru a îndeplini acest obiectiv.
CSSM : Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă,
Cp. SSM-SU : Compartiment Securitate şi Sănătate în Muncă – Situaţii de Urgenţă,
Lucrător desemnat SSM-SU: persoană desemnată prin decizia angajatorului, pentru a se ocupa
de activităţile de prevenire şi protecţie şi care îndeplineşte cerinţe minime de pregătire în
domeniul SSM cel puţin nivel mediu.

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
4.1 OHSAS 18001:2004 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale,
4.3 Legea 319/2006 a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă,
4.4 Norme Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă,
4.5 Metoda INCDPM pentru evaluarea factorilor de risc din 2002.
4.6 HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.
4.7 HG 300/2006 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.

5. DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCĂ


5.1. Componentele sistemului de muncă pentru activităţi de birou:
5.1.1. Lucrător.
- Lucrătorul pentru prestarea activităţilor înscrise în profilul de activitate al societăţii este
angajat în conformitate cu prevederile legale stabilite prin Legea nr.53/2003 – Codul Muncii.
- Încadrarea în muncă corespunde pregătirii profesionale a fiecărui salariat.
5.1.2. Sarcina de muncă.
- Realizarea atribuţiilor de serviciu corespunzătoare postului.
5.1.3. Echipament de muncă.
- Buldoexcavator, excavator echipat cu cupă sau graifer, draglină, cilindru vibro-compactor,
încărcător frontal, autobetoniere, autobasculante;
- Placă vibratoare, mai termic;
- Lopată, cazma, târnăcop, roabă, ciocan, mistrie, cancioc;
- Vibrator pentru beton, cofraje, beton,
- Pietre, bolovani din stăncă, balast, nisip,
- Gabioane, materiale geosintetice (geocelule, geogrile, geomembrane, geotextil);
- Etc.

5.1.4. Mediul de muncă.


- Mediul de lucru în aer liber este caracterizat de intemperii: ploaie, vânt, viscol, căldură
toridă, ger etc.

5.2. Factori de risc (riscuri potenţiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională+)


5.2.1. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
a) Prindere, strivire membre superioare la manipularea materialelor de construcţii, sau
la deservirea echipa- mentelor de muncă (organe de maşini în mişcare, dispozit.);
b) Lovire de către vehicule (auto sau utilaje pentru construcţii) care se deplasează sau
execută manevre în şantier;
c) Surparea pereţilor tranşeei, gropilor sau taluzului, alunecări de teren etc.;
d) Surparea pereţilor tranşeei sau gropii (lipsa sprijinirilor) îndeosebi în cazul executării
lucrărilor de săpătură;
e) Pericol de lovire, tăiere, înţepare, membre superioare şi inferioare la contactul cu
suprafeţe periculoase;
f) Proiectare de particule în ochi – ex: la utilizarea flexului pentru tăiere sau polizare, la
spargerea betonului etc.;
g) Vibraţii excesive la lucrul cu pickhammerul sau maiul compactor;
h) Temperatura coborâtă a obiectelor în special iarna;
i) Arsură termică - ex: la manipularea bitumului fierbinte pentru lucrări de hidroizolaţii, lipirea
geomembranelor etc.;
j) Electrocutare prin atingere directă, indirectă - ex :lucrul cu echipamente electrice
defecte;
k) Lucrul cu substanţe iritante (ciment, var, ipsos etc.) care deshidratează pielea, o
crapă si poate provoca alergii.

5.2.2. Factori de risc proprii mediului de muncă


a) Temperatura ridicată sau coborâtă a aerului, în funcţie de anotimp la lucrări în aer
liber;
b) Zgomot sub limita maximă admisă, datorat funcţionării utilajelor de construcţii;
c) Intemperii (vânt, viscol, ploaie) la lucrul în aer liber;
d) Existenţa pulberilor pneumoconiogene – ex: la prepararea betonului, la terasamente,
la efectarea curăţeniei etc.;
e) Contaminarea cu ciuperci, bacterii sau viruşi datorită igienei insuficiente la locul de
muncă;
f) Relaţii de muncă necorespunzătoare (necooperare, antipatie, invidie);
g) Lucrul în condiţii de izolare (departe de surse de apă, asistenţă medicală, adăpost
etc.)
h) Relaţii de muncă necorespunzătoare (necooperare, antipatie, invidie);

5.2.3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă


a) Succesiune greşită a operaţiilor – datorată în general a slabei pregătiri teoretice şi
profesionale, precum şi a fluctuaţiei mari de personal;
b) Efort fizic frecvent şi prelungit în timpul executării lucrărilor ex: transportul
materialelor de construcţii, prepararea betonului, executarea de lucrări de
terasamente etc.;
c) Poziţii de lucru forţate ex: aplecat, în genunchi, lucru la înălţime, în şanţuri etc.;

5.2.4. Factori de risc proprii lucrătorului


a) Organizarea necorespunzătoare a locului de muncă -ex: lipsa împrejmuirii zonei de
lucru, indicatoare etc;
b) Executarea operaţiilor de întreţinere şi curăţire a utilajului în timpul funcţionării;
c) Nesincronizare de operaţii - ex: la manipularea materialelor lungi sau grele;
d) Executarea de lucrări periculoase, din proprie iniţiativă care nu fac obiectul sarcinii de
muncă ex: intervenţia la instalaţia electrică;
e) Deplasări sau staţionări în zone periculoase – ex: în raza de acţiune a utilajelor de
construcţii;
f) Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, dezechilibrare, alunecare;
g) Cădere de la înălţime - prin păşire in gol (ex: - goluri neîmprejmuite);
h) Accidente de traseu – pe durata şi traseul deplasării normale de acasă la serviciu şi
invers;
i) Prezentarea la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzătoare (oboseală, boală,
lucrul sub influenţa alcoolului);
j) Comunicări şi glume accidentogene;
k) Omiterea unor operaţii cu scopul de a uşura munca în detrimentul securităţii
lucrătorului;
l) Neutilizarea echipamentelor de protecţie colectivă sau a echipamentelor de protecţie
individuală.

5.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie – EIP.


5.3.1. Echipamentul individual de protecţie utilizat este compus din: cască de protecţie,
salopetă, mănuşi de protecţie, încălţăminte de protecţie cu talpă antipenetrantă şi
bombeu metalic, pelerină pentru ploaie etc.,

6. RESPONSABILITĂŢI / OBLIGAŢII / REGULI

6.1. Angajatorul
a. stabilirea structurilor organizatorice proprii prin acte de autoritate emise în conformitate cu
prevederile legale în vigoare cu privire la decizia de realizare a securităţii şi sănătăţii în
muncă;
b. selecţia profesională şi acceptul la muncă a persoanelor care să corespundă cerinţelor şi
condiţiilor reale de muncă;
c. verificarea anuală şi ori de câte ori este necesar a stării de sănătate a salariaţilor;
d. asigurarea resurselor financiare pentru realizarea măsurilor cuprinse în planul de prevenire şi
protecţie;
e. dotarea lucrătorilor cu echipamentul individual de protecţie;
f. asigurarea celor mai bune mijloace de muncă verificate şi controlate, în vederea realizării în
siguranţă a sarcinilor de muncă.
g. Instruirea lucrătorilor privind securitatea în muncă şi situaţii de urgenţă.

6.2. Lucrătorul
6.2.1 Măsuri de natură organizatorică:
a. să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregatirea şi instruirea sa, precum şi cu
instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care
pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă;
b. să utilizeze corect mijloace de producţie din dotare;
c. să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie;
d. să nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau înlaturarea
arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii;
e. să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă
despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
f. să aducă la cunoştinţa conducatorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoană;
g. să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
h. să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
i. să urmărească modul cum sunt respectate normele de securitate în muncă şi PSI de
către colegii de muncă, iar în caz de abateri, să atragă atenţia celui în cauză şi să
sesizeze pe conducătorul locului de muncă;
j. să respecte normele de disciplină în muncă prin:
o exercitarea atribuţiilor şi a responsabilităţilor stabilite prin fişa postului;
o neexecutarea unor operaţii periculoase – neprevăzute în sarcina de muncă;
o respectarea semnelor convenţionale şi a plăcuţelor de avertizare;
o respectarea hotărârilor conducerii şi/sau dispoziţiilor şefului ierarhic;
o respectarea orelor de începere şi terminare a programului de lucru stabilit de
conducere, după necesităţi;
o nepărăsirea zonei de lucru fără acordul şefului direct;
o prezentarea la program în deplină capacitate de muncă, odihnit şi cu ţinută
corespunzătoare;
o menţinerea unui comportament civilizat şi a unui climat de colaborare în relaţiile de
muncă cu ceilalţi colegi;
o evitarea jocului şi glumelor în timpul programului de lucru;
o evitarea alergării, urcării sau coborârii scărilor prin sărirea mai multor trepte odată şi
peste eventualele obstacole;
o menţinerea ordinei şi curăţeniei la locul de muncă şi evitarea aglomerării de
materiale pe căile de acces;
o participarea în mod regulat la instruirile privind securitatea în muncă şi cele pentru
situaţii de urgenţă, precum şi la aplicaţii practice.
o respectarea regulilor de igienă în muncă;

6.2.1 Prevederi generale de SSM


 Neexecutarea de reparaţii sau lucrări de întreţinere a utilajului în timpul funcţionării
(ungere, curăţire);
 Utilizarea sculelor şi utilajelor corespunzătoare (fără defecte);
 Obligativitatea purtării şi folosirii corecte în timpul lucrului a echipamentului individual de
protecţie şi de lucru;
 Lucrul în echipă – formaţia de lucru va fi formată din cel puţin 2 lucrători dintre care cel
puţin unul cu experienţă;
 Pregătirea locului de muncă (de foarte multe ori este neglijată) prin:
- împrejmuire cu bandă avertizoare a zonei de lucru
- împrejmuirea cu balustrade perimetrale – când se lucrează la înălţime
- împrejmuirea golurilor ex: guri de canalizare.
 Acordarea unei atenţii mai mari lucrătorilor vulnerabili la accidente (cf. statisticilor):
- tinerii sub 25 de ani – datorită lipsei de experienţă
- lucrătorii peste 50 de ani – datorită rutinei în execuţia lucrărilor şi neglijarea
măsurilor de SSM.
 Executarea lucrărilor cu grad mai mare de pericol în prima parte a zilei când organismul
este mai odihnit.
 Refuzarea lucrărilor pentru care nu sunteţi pregătiţi profesional şi instruiţi privind
securitatea în muncă sau echipaţi;

Sunt interzise:
- consumul de băuturi alcoolice în timpul programului de lucru precum şi prezentarea la
serviciu în stare de ebrietate sau de oboseală.
- executarea unor operaţii periculoase – neprevăzute în sarcina de muncă;
- distragerea atenţiei unui lucrător care execută o operaţie. Aşteptaţi să termine operaţia
respectivă, apoi comunicaţi cu el.

6.2.2. Prevederi specifice:


- Căile rutiere pentru accesul şi circulaţia pe şantier trebuie executate cu precădere înaintea
începerii lucrărilor de bază şi marcate cu indicatoare de semnalizare rutieră pentru circulaţie.
- Circulaţia mijloacelor de transport în incinta şantierului trebuie să se facă pe căi rutiere special
amenajate.
- Zonele periculoase trebuie să fie marcate prin indicatoarele de securitate, corespunzatoare
standardelor, iar noaptea accesul în zonă trebuie să fie semnalizat prin lumini de culoare roşie,
portocalie sau galbenă.
- Când este necesar, în zonele periculoase trebuie să se organizeze pilotarea mijloacelor de
transport sau se vor stabi posturi de supraveghere şi dirijare a circulaţiei.
- Căile de circulaţie trebuie menţinute în permanenţă libere, curate şi asigurate împotriva
pericolului de alunecare şi derapare.
- În interiorul şantierului viteza de circulaţie trebuie să se limiteze în funcţie de starea căilor de
circulaţie, condiţiile de vizibilitate şi circulaţia peronalului.
- Acolo unde trecerea se face prin acelaşi loc cu vehiculele, calea de acces a personalului
trebuie să se amenajeze pe una din laturile trecerii, fiind despărţită de calea de acces a
vehiculelor printr-o balustradă.
- Locurile de muncă periculoase sau cele pe lângă care există o circulaţie intensă trebuie să fie
îngrădite şi semnalizate prin plăci avertizoare ziua şi noaptea.
- Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului trebuie acoperite şi îngrădite.
- Locurile de trecere pentru oameni sau vehicule, peste gropi, benzi transportoare sau alte
maşini în mişcare, trebuie amenajate cu podeţe de trecere, construite în funcţie de condiţiile de
lucru.
- Materialele destinate executării lucrării se vor descărca în locuri stabilite anticipat;
- Lucrătorii care descarcă manual materiale de construcţie vor fi echipaţi cu palmare sau
mănuşi;
- Este interzisă deplasarea cu spatele a autovehiculelor sau utilajelor, fară a fi dirijate;
- Este interzisă staţionarea şi odihna lucrătorilor la adăpostul utilajelor – Pericol de lovire sau
strivire;
- Este interzisă urcarea pe utilaje a persoanelor străine de utilaj, deasemenea staţionarea sub
excavator sau în imediata lui apropiere;
- Lucrările de săpături şi terasamente se vor executa în general mecanizat, săpătura manuală
utilizându-se în locuri înguste, zone mocirloase etc.;
- În vederea lucrului cu excavatoare şi dragline, aceste utilaje trebuie aşezate pe un loc plan,
iar roţile şi şenilşele, trebuie blocare sau frânate. În timpul fixării poziţiei utilajului este interzisă
ridicarea cupei;
- La încetarea lucrului cupa trebuie lăsată goală şi aşezată pe sol. Curăţirea cupei şi înlocuirea
dinţilor se face după coborârea cupei pe pământ.
- Autovehiculele vor fi astfel încărcate încât în timpul transportului să nu cadă materiale din ele
care pot genera accident pietonilorsau la alte autovehicule;
- Este interzisă urcarea lucrătorilor în bena aubasculantelor în timpul transportului;
- Se interzice descărcarea materialelor de construcţii prin basculare pe taluz în ramblee si
debleuri.Transportul materialelor pe taluz se va face cu ajutorul jgheaburilor sau manual pe
poteci asecial amenajate;
- La compactarea terasamentelor în umplutură, vibrocompactorul nu se vor apropia la o
distanţă mai mică de 0,5m de marginea taluzului.
-În apropierea conductelor sub presiune, lucrările se vor executa numai sub supravegherea
conducătorului loccului de muncă.
În apropiere de locurile unde se execută săpături în zona prismei de alunecare a terenului – se
interzice instalarea de utilaje, circulaţia autovehiculelor în apropierea terenurilor în mişcare;
- Este interzisă depozitarea de materiale şi pământ la marginea săpăturilor la oa distanţă mai
mică decât cea rezultată din calcul, dar nu mai puţin de 1m.
- Se interzice săparea manuală a pământului la baza malurilor (în tumbe).
- La descoperirea unor bolovani sau blocuri izolate, lucrătorii vor fi evacuaţi din acele locuri
periculoase până la derocarea acestora, care vor fi coborâte cu grijă la piciorul taluzului pentru
evacuare;
-Se interzic executarea de lucrări, circulaţia sau staţionarea utilajelor pe marginile săpăturilor,
ale albiilor de râuri, ale canalelor şi ale gropilor la distanţe mai mici de:
-0,5 m de panta unui debleu;
-1 m de panta unui rambleu;
-2 m de la marginea săpăturilor executate fără sprijiniri de maluri.
- În timpul nopţii trebuie să fie iluminate căile ferate, scările de acces, căile de circulaţie pentru
lucrători spre şi dinspre locul de muncă, locurile de muncă de pe şantier;
- Dacă utilajele de construcţii sunt dotate cu instalaţie proprie de iluminat în timpul lucrului
noaptea, pe lângă iluminatul local al şantierului trebuie folosit şi iluminatul cu sursa de iluminare
a utilajului.
- Se interzice depozitarea materialelor grele distanţe mai mici de 1 m de marginea săpăturilor,
gropilor, a albinelor de râu şi a canalelor;
- Se interzice traversarea podurilor dacă nu sunt plantate indicatoarele de semnalizare standar-
dizate, de tonaj şi gabarit;
- Deplasarea utilajelor terasiere şi de construcţii de la un punct la altul, pe drumurile publice sau
pe drumurile de câmp, trebuie să se facă numai în coloană organizată sub supraveghere, pe
bază de schiţă a traseului ce urmează să fie parcurs, întocmită de către conducătorul locului de
muncă;
-Transportul utilajelor terasiere pe distanţe mai mari de 2 km pe drumuri de câmp şi publice
trebuie să se facă cu remorci trailer;
-Se interzice săparea şi nivelarea terenurilor argiloase în timpul ploii şi când pământul este
îngheţat;
-Se interzice exploatarea concomitentă a două sau mai multor utilaje pe niveluri diferite, situate
pe aceeaşi verticală;
-Se interzice folosirea utilajului pentru executarea altor lucrări decât cele indicate în Cartea
tehnică a utilajului;
-În timpul lucrului este interzisă intrarea persoanelor străine în cabina mecanicului deservent al
utilajului;
- La lucrări de săpături, starea terenurilor trebuie verificată zilnic înainte de începerea lucrului şi
pe tot timpul cât se lucrează de către conducătorul locului de muncă;
- Coborârea lucrătorilor în săpături (şanţuri, gropi etc.) se face pe rampe de acces sau scări. - -
- Sunt interzise coborârea şi urcarea pe spraiţuri sau pe consolidările pereţilor săpăturii;
- La executarea săpăturilor manuale, distanţa dintre lucrători va fi de minim 2 metri.
- Este interzisă circulaţia şi staţionarea vehiculelor pe marginea săpăturilor netaluzate la o
distanţă mai mică decât adâncimea săpăturii;
- Încărcarea manuală a gabioanelor cu pietre situate pe cursul râului se execută de către
lucrători asiguraţi cu funie împotriva căderii accidentale în apă;
-În cazul în care în timpul lucrului este posibilă o eventuală emanaţie de gaze toxice sau
inflamabile, lucrătorii trebuie preveniţi asupra pericolului şi instruiţi în privinţa măsurilor de
securitate în muncă. Şantierul respectiv trebuie să fie înzestrat cu un numar suficient de
detectoare de gaze şi lucrătorii dotaţi cu aparate de respirat individuale.
-La executarea săpăturilor trebuie să se respecte următoarele măsuri de securitate în muncă:
-se interzice formarea de console de pământ la partea superioară a taluzului;
-starea de echilibru a rocilor, precum şi starea sprijinirilor de maluri trebuie să fie periodic
supravegheate;

6.2.2.3. Reguli privind transporturile cu mijloace publice.


Reguli de respectat de către lucrător în cazul transportului cu mijloace publice şi/sau
pietonal:
- să declare traseele uzuale şi mijloacele de transport folosite pentru deplasarea dus-
întors de la domiciliu la firmă (autobuze, tramvaie, troleibuze, maxi-taxi, metrou, etc.);
- să respecte traseul şi durata de parcurgere a traseului;
- în calitate de pietoni, salariaţii au obligaţia să respecte semnificaţia indicatoarelor de
semnalizare şi a marcajelor din intersecţii, precum şi a legislaţiei care reglementează
circulaţia pe drumurile publice.