Piata Vinului

CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................................2
CAPITOLUL I. ASPECTE PRIVIND PIAȚA VINULUI.............................................................3
1.1 Producția și consumul de vin la nivel mondial...........................................................................3
1.2 Podgoriile românești și factorii de mediu ce definesc areal viticol............................................6
1.3 Principalii producători de vin din România..............................................................................10
CAPITOLUL II. PIAȚA VINURILOR ÎN ROMÂNIA...............................................................15
2.1 Particularități ale filierei vinurilor............................................................................................15
2.2 Procesul de vinificare...............................................................................................................16
2.4 Caracteristicile merceologice....................................................................................................19
2.5 Producția de vin în România.....................................................................................................22
2.6 Consumul de vin în România...................................................................................................23
2.6 Cerere și ofertă..........................................................................................................................25
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ – CRAMA BAROQUE BUZĂU......................................28
3.1 Scurt istoric...............................................................................................................................28
3.2 Producție...................................................................................................................................31
3.3 Piața de desfacere.....................................................................................................................37
3.4 Comportamentul consumatorilor privind consumul de vinuri pe piața românească................38
CONCLUZII.....................................................................................................................................46
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................48
ANEXE..............................................................................................................................................50
1
INTRODUCERE
În mod tradiţional România este o ţară viticolă, caracterizată prin condiţii pedoclimatice
deosebite. Cu toate acestea, în ultimii 15 ani, domeniul viti-vinicol a înregistrat un recul, suprafaţa
cu viţă de vie nobilă s-a înjumătăţit, iar calitatea plantaţiilor, datorită vârstei şi modului în care au
fost întreţinute, este în prezent foarte proastă.
Se poate spune că problema fundamentală a vinului românesc la export este lipsa de
imagine, aspect care ne-a condus la analiza acestei situaţii în prezenta lucrare. Lipsa unor date
concrete existente în literatura românească de specialitate despre piața vinului și despre activitatea
promoţională în aceste domeniu au constituit tot atâtea motive pentru alegerea temei acestei lucrări.
În vederea realizării acestui deziderat, studiul este structurat pe trei capitole și două secțiuni
principale, respectiv o secțiune teoretică și o secțiune practică. Secțiunea teoretică supune atenției
aspectele generale ale pieței vinurilor, conturând o imagine de ansamblu aspra producției globale și
naționale de vin. Totodată în cadrul acestei secțiuni sunt prezentate principalele elemente
favorizante pentru un vin de calitate existente în România.
Prima parte a lucrării prezintă cadrul general în care îşi desfăşoară activitatea producătorii
români de vin. În acest context, am studiat aspecte legate de inventarierea patrimoniului viticol
pentru a prezenta o situaţie clară a suprafeţelor cultivate, a producţiilor vin obţinute, a orientării
exportului românesc de vin, a principalilor producători naţionali. De asemenea, au fost studiate
aspecte legate de legislaţia în domeniul viti-vinicol şi de principalele organisme profesionale. Toate
acestea au fost cercetate şi analizate la nivel naţional şi internaţional, raportarea la nivel
internaţional aducând o serie de elemente interesante privind integrarea pe piaţa Uniunii Europene
şi pe piaţa mondială.
Secțiunea practică prezintă pe deoparte o scurtă analiză a pieței vinurilor din România din
perspectiva principalilor factori care influențează mișcările prețurilor, iar pe de altă parte o analiză
de detaliu a unei case de vinuri din România punându-se accentul pe aspectele legate de factorii
care influențează calitatea în piața vinurilor din România.
Se poate spune, că în cazul produsului vin, ceea ce cumpără un client este mai ales o
anumită satisfacţie care corespunde unei anumite cerinţe, unei anumite motivaţii. De cele mai multe
ori, achiziţia unui vin este apreciată în mod subiectiv. Disponibilitatea produsului, maniera de
prezentare, preţul, aspectul, promovarea sunt elemente care se iau în calcul în momentul în care se
ia decizia achiziţionării unui anumit vin.
Lucarea se încheie cu un capitol de CONCLUZII, care încearcă să sintetizeze problemele
cercetate şi analizate pe parcursul lucarii
2
CAPITOLUL I. ASPECTE PRIVIND PIAȚA VINULUI
1.1 Producția și consumul de vin la nivel mondial
Producția mondială de vin (cu excepția sucurilor și musturilor) este estimată la 292,3 mhl
pentru anul 2018, o creștere semnificativă de 42,5 mhl comparativ cu producția de 2017, care a fost
istoric scăzută.
Figura 1.1.1 Evoluția producției mondiale de vin (cu excepția sucurilor și a musturilor)
Sursă: OIV, OIV Experts, Trade Press
Punerea în aplicare a noului sistem privind gestionarea potențialului viticol de producție,

inclusiv posibilitatea ca creșterea anuală să fie limitată la 1% din plantațiile viticole planificate
pentru fiecare stat membru, iar metodele de gestionare a drepturilor vechi deținute în portofolii au
dus - în acest context de tranziție de reglementare - la evoluții contrastante pentru zona viticolă din
diferite țări ale UE.
Tendințe în principalele țări producătoare:

În majoritatea țărilor din Europa, producția a înregistrat o creștere semnificativă în
comparație cu anul 2017. Producția de vin în Italia (54,8 mhl), Franța (49,1 mhl) și Spania (44,4
mhl) a crescut în special față de 2017.
Recoltele din aceste trei țări au înregistrat creșteri de 12,3 mhl, 12,7 mhl și 11,9 mhl
comparativ cu anul 2017, care a fost un an marcat de o recoltă istoric scăzută datorată în special
condițiilor meteorologice nefavorabile.
Când se măsoară pe baza mediei pe cinci ani (2013-2017), recoltele din 2018 ale acestor trei
țări sunt mai mari, cu 13,3%, 13,0% și, respectiv, cu 14,1%.
3
Creșteri mai mici au fost înregistrate pentru Germania (9,8 mhl), România (5,1 mhl),
Ungaria (3,6 mhl), Austria (2,8 mhl) și Elveția (1,1 mhl), care au demonstrat chiar variații
corespunzătoare de +2,3 mhl, +0,8 mhl, +1,1 mhl, +0,3 mhl și +0,3 mhl față de 2017.
Aceste creșteri sunt mult mai contradictorii, dacă sunt văzute în paralel cu mediile de
producție de cinci ani ale acestor țări, ceea ce demonstrează o creștere de 13,7%, 26,7%, 31,6%,
24,0% și 23,7%. În cele din urmă și într-o măsură mai mică, Moldova (1,9 mhl) a înregistrat o
creștere redusă a volumului vinurilor produse (+0,1 mhl), cu 4,9% peste media pe cinci ani, ceea ce
poate fi atribuit în special cultivării mai mici a viilor mici parcele.
Cu toate acestea, condițiile meteorologice au fost mai puțin favorabile pentru unele țări
europene. Acesta a fost cazul pentru Portugalia (6,1 mhl), unde condițiile climaterice favorabile
producției de mucegai și pudră au afectat producția - Rusia (6,5 mhl), Grecia (2,2 mhl) și Bulgaria
(1,0 mhl), care au coborât 1,5 mhl, 2,4 mhl, 0,4 mhl și 0,1 mhl în 2018, echivalând cu scăderi
semnificative față de mediile pe cinci ani (-18,2%, -28,4%, -21,2% și -17,1%). Producția vinificată
în Uniunea Europeană în 2018 este estimată la 181,9 mhl, o creștere clară de 28,3% față de 2017
(+40,1 mhl).
Această situație este rezultatul condițiilor meteorologice foarte favorabile din principalele
țări producătoare din Europa, spre deosebire de anul 2017, care au prezentat condiții nefavorabile
cumulate în timpul sezonului de producție. În ceea ce privește Asia, datele disponibile pentru China
indică o producție estimată vinificată de 9,3 mhl în 2018, marcând o scădere de 2,3 mhl din 2017. În
America de Nord și America de Sud, evoluțiile sunt mult mai contradictorii.
Estimată la 23,9 mhl excluzând sucurile și musturile, producția de vin 2018 în Statele Unite
era cu 0,5 mhl mai mare decît 2017 și cu 2,7% mai mare decât media de cinci ani a lui 2013-2017.
Producția argentiniană, vinificată cu 14,5 mhl, a crescut cu 2,7 mhl comparativ cu producția relativ
scăzută în anul 2017, depășind media pe cinci ani a anului 2013-2017 cu 12%.
În Chile, producția de 2018 a crescut semnificativ comparativ cu 2017 (+3,4 mhl), cu 12,9
mhl, ceea ce corespunde nivelurilor ridicate de producție deja întâlnite în 2012, 2013 și 2015 și
depășind media pe cinci ani cu 16,8%.
În ceea ce privește producția braziliană, a existat o reducere după recolta record record în
anul 2017; cu toate acestea, nivelurile de producție ale țării, de 20,1%, de 3,1 mhl, erau încă cu
20,2% peste media pe cinci ani.
În Africa de Sud, producția din 2018, exceptând sucurile și musturile, a ajuns la 9,5 mhl,
ceea ce corespunde unei scăderi de 1,4 mhl comparativ cu anul 2017 și unei scăderi cu 14,1% sub
media pe cinci ani, ceea ce poate fi explicat în special prin impactul secetei.
4
În ceea ce privește Oceania, producția australiană a fost marcată de încetarea creșterii
înregistrate începând cu 2014; totuși, cu o vinificație de 12,9 mhl, era încă cu 2,2% mai mare decât
media pe cinci ani, în timp ce suprafața sa de vie a podgoriei a rămas stabilă. Producția în Noua
Zeelandă a fost de 3,0 mhl, în creștere cu 0,2 mhl în 2017, și ușor peste perioada sa 2013-2017, pe o
perioadă de cinci ani de 2,8 mhl.
Consumul vinului
După ce a observat o tendință ascendentă aproape constantă a consumului mondial de vinuri
începând din 2014 - datorată în special creșterii consumului în Statele Unite și China, precum și
stabilizării consumului în principalele țări producătoare de vin din Europa, care sunt în mod
tradițional țări consumatoare - 2018 pare să pună capăt creșterii consumului mondial de vin,
influențată în primul rând de o ușoară scădere a consumului în China și în Regatul Unit.
Figura 1.1.2 Consumul mondial de vin

Sursa: OIV, OIV Experts, Trade Press
Consumul mondial de vin în 2018 este estimat la 2465 mhl, ușor în scădere în 2017; având
în vedere marja de eroare în urmărirea consumului global, această cifră ar trebui examinată cu
prudență.
Pentru această estimare a consumului, este necesar să se ia în considerare și nivelul foarte
scăzut al producției de vin din anul 2017, care, într-o metodă de analiză bazată pe bilanț , a
constrâns nivelul consumului în majoritatea țărilor producătoare.
5
1.2 Podgoriile românești și factorii de mediu ce definesc arealul viticol
Viţa de vie se cultivă în areale consacrate tradiţional acestei activităţi, situate în zona
colinară a ţării şi delimitate teritorial în zone, regiuni viticole, podgorii, centre şi plaiuri viticole. În
România există 8 regiuni viticole: Podişul Transilvaniei, Dealurile Moldovei, Dealurile Munteniei,
Dealurile Olteniei, Dealurile Banatului, Dealurile Crişanei şi Maramureşului, Colinele Dobrogei,
Terasele Dunării şi zona nisipurilor şi alte terenuri favorabile din sudul ţării. În aceste regiuni se
identifică 37 de podgorii şi 171 de centre viticole, în care se produce o gamă completă de vinuri.
Factorii de mediu care definesc arealul viticol şi influenţează, prin valorile lor, creşterea şi
rodirea viţei de vie sunt1:
 factorii climatici: radiaţia solară, lumina, temperatura aerului, umiditatea atmosferică,
precipitaţiile şi vântul;
 factorii edafici, caracteristicile solului (din lb. greacă, ἔδαφος = sol): temperatura, apa şi
aerul din sol, însuşirile fizice şi chimice ale solului;
 factorii geomorfologici/orografici (din lb. greacă: όρος= deal, γραφία = a scrie): forma
de relief, panta, expoziţia şi altitudinea terenului.
 factorii biotici, care includ interacţiunea organismelor vii şi intervenţia omului.
Relaţia viţei de vie cu factorii climatici este apreciată în raport cu trei niveluri ale climatului
şi anume (Figura 1.1.3):
Figura 1.1.3 Nivelurile de caracterizare climatică a arealelor viticole

Sursa: Dejeu L.C., Viticultură. Ed. Ceres, Bucureşti, 2010, pag. 55;
 macroclimatul descrie climatul unui areal mare (regiune viticolă), care ocupă sute de km
pătraţi şi este studiat de o perioadă îndelungată de timp (cel puţin 30 de ani), pe baza
datelor anuale, sezoniere şi lunare2;
1
Dejeu L.C., Viticultură. Ed. Ceres, Bucureşti, 2010, pag. 56;
2
Deloire A., Vaudour E., Carey V., Bonnardot V., Van Leeuwen C., 2005, Grapevine responses and terroir: a global
approach. Journal International des Sciences de la Vigne et du Vin 39 (4), pag. 149-162.
6
 mezoclimatul se referă la climatul unei regiuni restrânse, cu suprafaţa de la câteva sute
de m2 la câţiva km2 (centre viticole, podgorii), care este studiat prin analiza datelor
climatice zilnice sau orare;
 microclimatul este climatul din imediata apropiere a butucului de viţă de vie, unde
valorile climatice sunt apreciate în termeni de cm 2/m2 sau secunde/minute. Este
influenţat de vigoarea viţei de vie, de tehnologiile de cultură şi de caracteristicile
suprafeţei solului.
Temperatura, exercită o influenţă determinantă asupra dezvoltării organismelor vii şi a
răspândirii lor geografice. În cazul viţei de vie, temperatura poate fi analizată din două perspective
diferite:
 ca factor care influenţează desfăşurarea fenofazelor şi proceselor fiziologice;
 ca factor care determină favorabilitatea climatului pentru cultura viţei de vie.
În podgoriile din România, temperatura medie anuală variază între 9.0 ºC în Podişul
Transilvaniei şi 11.0 ºC pe Terasele Dunării (Tabelul 1.1.1).
Tabelul 1.1.1 Temperatura medie anuală (°C) în regiunile viticole din România
Regiunea viticolă Temperatura medie anuală (oC)
Media multianuală Interval de variație
Podișul Transilvaniei 9.0 8.5-9.5
Dealurile Moldovei 9.3 8.8-9.8
Dealurile Munteniei și Olteniei 10.2 9.6-10.8
Dealurile Banatului 10.2 9.6-10.8
Dealurile Crișanei și Maramureșului 10.1 9.4-10.8
Colinele Dobrogei 10.9 10.7-11.2
Terasele Dunării 11.0 10.5-11.5
Nisipurile și alte terenuri din sudul țării 10.8 10.1-11.4
Sursa: Oşlobeanu M., Macici M., Georgescu Magdalena, Stoian V., 1991, Zonarea soiurilor de viţă de vie în România.
Ed. Ceres, Bucureşti, pag. 44;
Temperatura medie a lunii celei mai calde a anului (iulie) este ”un criteriu de apreciere a
favorabilităţii termice a climatului şi serveşte ca indicator pentru stabilirea direcţiilor de producţie
viticolă” 3, după cum urmează:
 în arealele viticole cu temperatura medie a lunii iulie de 17...18ºC se obţin vinuri de
masă, vinuri materie primă pentru spumante şi pentru distilate învechite din vin;
 în arealele viticole cu temperatura lunii iulie de 19...20ºC se pot obţine vinuri albe de
calitate;
 în arealele cu temperatura lunii iulie de 21...22 ºC se pot obţine vinuri roşii de calitate;
3
Oşlobeanu M., Macici M., Georgescu Magdalena, Stoian V., 1991, Zonarea soiurilor de viţă de vie în România. Ed.
Ceres, Bucureşti, pag. 44-45;
7
 în arealele cu temperatura medie a lunii iulie mai mare de 22 ºC este posibilă cultura
soiurilor de masă cu maturare târzie.
Temperaturile minime absolute, nocive pentru viţa de vie: Viţa de vie are o rezistenţă
limitată la îngheţurile din timpul iernii.
Precipitaţiile: Viţa de vie este o specie cu pretenţii moderate faţă de umiditate. Consumul
zilnic de apă al unui butuc de viţă de vie este de 0.2 - 1.5 l de apă, ceea ce înseamnă circa 8000
l/zi/ha.
Vântul exercită o influenţă majoră asupra climatului arealelor viticole, stării fitosanitare a
butucilor şi integrităţii plantaţiilor viticole.
Solul exercită ”o influenţă majoră asupra creşterii, rodirii şi calităţii producţiei la viţa de vie.
Spre deosebire de alte specii cultivate, viţa de vie este mai puţin pretenţioasă faţă de sol, ea
adaptându-se cu uşurinţă la condiţii edafice dificile (nisipuri, soluri pietroase)” (Figura 1.1.4).
Figura 1.1.4 Plantaţii viticole pe soluri pietroase (a. Chateauneuf du Pape) şi pe

nisipurigranitice (b. Beaujolais, Franţa)
Sursa: Oşlobeanu M., Macici M., Georgescu Magdalena, Stoian V., 1991, Zonarea soiurilor de viţă de vie în România.
Ed. Ceres, Bucureşti, pag. 46;
În condiţiile României, viţa de vie se cultivă pe următoarele tipuri de sol4: psamosoluri

(Sadova-Corabia, Iveşti, Valea lui Mihai), soluri bălane/kastanoziomuri, rendzine (Murfatlar, Istria-
Babadag), regosoluri, vertisoluri, pseudorendzine, brune argiloiluviale (Târnave, Alba, Sebeş-
Apold), cernoziomuri cambice, cernoziomuri, soluri cenuşii/faeoziomuri greice (Cotnari, Iaşi, Huşi,
Odobeşti, Panciu, Nicoreşti), cernoziomuri argilo-iluviale/argice, preluvisoluri, soluri bruneluvice,
planosoluri (Dealul Mare, Sîmbureşti, Drăgăşani, Dealurile Craiovei), soluri aluviale şi protosoluri
aluviale (Panciu, Odobeşti, Coteşti). Influenţa solului asupra viţei de vie se datorează însuşirilor
sale fizice şi chimice. Însuşirile fizice, care condiţionează vocaţia viticolă a solurilor sunt: textura,
structura, scheletul solului, grosimea, porozitatea, aeraţia, culoarea, temperatura şi umiditatea
(Tabelul 1.1.2).
Tabelul 1.1.2 Parametrii care condiţionează starea potenţială de fertilitate pentru cultura
4
Davidescu D., Davidescu Velicica, 1992, Agrochimie horticolă, Ed. Academiei Române, Bucureşti, pag. 16;
8
viţei de vie
Simbol Parametri Valori optime
Soiuri pentru masă Soiuri pentru vin
As Adâncimea profilului de 100 60-100
sol (cm)
Ve Volumul edafic util (%) 90 20-30
Ss Scheteletul solului (%) 10 15-25
Tx % argilă 20-30 15-25
% praf
Da Densitatea aparentă 1,2-1,4 1,2-1,4
Pt Porozitatea totală (%) 40-60 40-60
Pa Porozitatea de aerație 16-30 16-30
(%)
Pm Permeabilitatea (mm/h) 2500 2000
Cau Capacitatea de apă utilă 2500-3000 1500-2000
(m3/ha)
RH Regimul hidric percolativ percolativ
Sursa: Oşlobeanu M., Macici M., Georgescu Magdalena, Stoian V., 1991, Zonarea soiurilor de viţă de vie în
România. Ed. Ceres, Bucureşti, pag. 46-47;
Evaluarea corectă a favorabilităţii ecologice a arealului în care urmează a se înfiinţa o nouă

plantaţie viticolă este condiţia de bază pentru reuşita acesteia.
Tabelul 1.1.3 Intervalul de variaţie a factorilor climatici şi indicatorilor ecologici în

arealele viticole din România
Factorul/ Intervalul de favorabilitate și media pentru areale viticole
indicatorul Intervalul de specializate în:
ecologic favorabilitate Vinuri albe pentru Vinuri albe de Vinuri roșii de
masă calitate calitate
Temperatura medie anuală 8,5-11,2 8,5-9,4/8,93 9,0-10,8/9,71 9,5-11,2/10,59
(oC)
Temperatura celei mai 18,0-23,0 18,0-19,2/18,72 18,9-20,9/20,18 20,1-23,0/21,94
calde luni-iulie*** (oC)
Radiația globală ** 80,2-92,2 80,2-83,6/81,8 260-412/344,7 87,0-92,2/89,92
(kcal/cm2)
Insolația reală** (ore) 1280-1652 1280-1453/1344,1 1442-1550/1487,6 1502-1652/1578,9
Precipitații* (mm) 224-448 304-448/406,9 260-412/344,7 224-372/271,8
Blanțul termic util** 1045-1671 1045-1203/1148,7 1252-1487/1359,8 1401-1671/1547
Perioada bioactivă a 168-208 168-178/173,7 1,77-201/184,5 186-208/194,9
aerului (zile)
Indicele heliotermic 1,36-2,66 1,36-2,1/4,74 1,68-2,27/1,98 1,82-2,66/2,31
real**
Indicele bioclimatic 1,9-12,8 3,9-5,2/4,74 5,0-8,0/6,87 7,0-12,8/9,86
viticol****(Ibcv)
Indicele aptitudinii 1703-5018 3793-4305/4007,2 4220-4582/4456,0 4520-5018/4787,8
oenoclimatice (IAOe)
Sursa: Oşlobeanu M., Macici M., Georgescu Magdalena, Stoian V., 1991, Zonarea soiurilor de viţă de vie în
România. Ed. Ceres, Bucureşti, pag. 48;
Intervalul de favorabilitate a factorilor şi indicatorilor ecologici corespunde amplitudinii de
9
variaţie a acestora în arealele viticole din România (Tabelul 1.1.3).
1.3 Principalii producători de vin din România
Vinul e o tradiţie atât de veche în zona actuală a României, încât aproape că se confundă cu
istoria acestei regiuni.
Figura 1.1.5 Cele 8 regiuni viticole din România

Sursa: www.madr.ro, data accesării: 10.05.2019;
Sunt mai bine de 2.700 de ani de când se consumă vin în această parte a lumii, astfel încât,
deşi în prezent e concurat puternic de alte licori mai puţin nobile, vinul îşi continuă relaţia profundă
cu oamenii şi e prezent în toate momentele importante ale vieţii, de la cele ezoterice, la sărbătorile
tradiţionale.
În prezent, în România există 37 de podgorii reunite în opt regiuni viticole - Dealurile
Moldovei fiind cea mai extinsă dintre ele, cu aproape 70 000 de hectare.
Afacerile din sectorul producției viticole din România au depășit, în anul 2016, nivelul de
723 de milioane de lei, peste valoarea din anul anterior, de 680 de milioane de lei, țara noastră
clasându-se pe locul 13 în topul mondial al producătorilor de vinuri. În același timp, tot în acest
an, producția de vin a României a crescut cu 37%, la 4,8 milioane de hectolitri, iar numărul firmelor
producătoare a ajuns la 217 companii certificate oficial.
Grupaţi în funcţie de cele 8 regiuni viti-vinicole din ţara noastră, îi regăsim mai jos pe primii
10
trei dintre cei mai mari producători de vin din România atât de plan intern cât și extern, după cum
urmează:
Tabelul 1.1.4 Cei mai mari producători de vin pe regiuni viticole

DOGROGEA: Murfatlar România, Karom Drinks, Vinvico Constanţa,
Fruvimed, Viticola Sarica Niculiţel, Alcovin SRL, Ovidius
Mercado;BANAT: Cramele Recaş;
TRANSILVANIA Jidvei, Precon Mureş, Telna, Ighiu;
:
OLTENIA: Stirbey, Samburesti, Dragasani, Dealurile Craiovei, Vie Vin
Vanju Mare, Vinarte, SD Banu Mărăcine, Domeniul Coroanei
Segarcea
Cei mai mulți producători se găsesc în Vrancea (69), București (24), Prahova (18),
Constanța (11) și Buzău (10).
Piaţa vinului cuprinde mai multe segmente. Segmentul cel mai important este cel al vinurilor
stabilizate care poate fi divizat în mai multe grupe: vinuri de calitate medie către mediocre şi vinuri
de calitate superioară supusă unor reglementări şi specificaţii stricte. Deşi vinul este comercializat
internaţional, nu există o piaţă internaţională a vinului în sensul curent al pieţei internaţionale.
Principalele vinuri albe provenite din soiuri aromate sunt redate după cum urmează5:
Chardonnay a fost unul dintre cele mai apreciate vinuri în anii ’90, fiind ideal în asocierile
cu pește sau carne albă. Originar din Burgundia, Franța, Chardonnay are un buchet bogat, mai
catifelat decât alte tipuri de vinuri albe seci, cu note puternice de citrice. Este fermentat în butoaie
de stejar, care îi imprimă și o notă vanilată sau ciocolatie.
Sauvignon Blanc are note proaspete, care amintesc de iarba proaspăt tunsă sau de ardeiul
gras, însă gustul ușor dulceag este dat de notele fructate de mere, pere, mango sau pepene, totul
încununat de o aciditate care se resimte abia pe final. Își are originea în regiunea Bordeaux din
Franța, dar acum este produs și pe Valea Loarei, în Noua Zeelanda sau în Australia.
Muscatul este unul dintre vinurile care pot fi servite ca atare, însă aroma sa dulce îl face
potrivit și pentru deserturile ușoare.
Rieslingul sec este perfect pentru mesele care includ pește, carne de pui sau de porc.
Aciditatea sa se îmbină plăcut cu gusturile picante ale mâncărurilor japoneze sau cu specialitățile
afumate.
5
https://www.agerpres.ro/economie/2016/11/04/romania-locul-13-in-topul-mondial-al-producatorilor-de-vin-sectorul-
viticol-ar-putea-depasi-723-de-milioane-de-lei-in-2016-analiza--11-15-55,, data accesării: 11.05.2019;
11
Pinot grigio se fabrică mai ales în Veneția și regiunea Alto Adige din Italia, dar și pe coasta
vestică a Statelor Unite. Vinul este sec, cu gust puternic și acid, cu arome fructate.
Cele mai multe dintre soiurile de vin autohton scăpate de invazia filoxerei de la sfârşitul
secolului 19 sau create ulterior sunt Feteasca Neagră – considerată speranţa vinurilor roşii româneşti
– şi Băbeasca, sprijinite de soiurile de import, precum Cabernet, Merlot sau Pinot Noir” 6.
Feteasca Neagră: Vinul este sec (rar demisec) are o tărie de 12-12,5 grade, e roşu intens cu
nuanţe de rubin, iar aroma e absolut specială, de coacăze negre. Cules, produs şi învechit corect
devine un vin excepţional.
Băbeasca Neagră este celălalt bătrân al vinurilor româneşti. De găsit în sudul Moldovei,
Băbeasca e un soi inferior faţă de Fetească, mai degrabă un vin de consum curent, tăria alcoolică
fiind de 10-11 grade.
Negrul de Drăgăşani: Frate bun cu Novacul, e copilul relativ recent al străvechiului Negru
Vârtos şi se produce în zona deluroasă a Munteniei, la Vâlcea, la Dealu Mare etc. Există cercetători
care susţin că din cele două soiuri înrudite se poate scoate un vin de calitate excelentă, dar mai
trebuie lucrat în crame pentru rafinarea aromelor.
Cabernet Sauvignon e probabil cel mai mare competitor în raport cu Feteasca Neagră. Adus
din Franţa după epidemia de filoxeră, se cultivă în arealele viticole cu climat mai călduros din
partea de sud a ţării.
Rezultate deosebite s-au obţinut şi în Muntenia (Dealu Mare), dar şi în Oltenia, cât şi în
vestul ţării (Recaş) şi în Dobrogea (Murfatlar, Istria-Babadag, Tulcea). De tărie egală cu Feteasca
Neagră, Cabernet Sauvignon este un vin al cărui buchet se dezvoltă prin învechire, se desăvârşeşte
după doi an la butoi şi încă şase-opt luni la sticlă.
Pinot Noir, adus cam în acelaşi timp cu Cabernetul, se plantează cam în aceleaşi zone, vinul
o idee mai slab ca tărie, iar gustul e catifelat şi fructos.
Burgund: Derivat din Pinot Noir, s-a dorit un eventual înlocuitor al acestuia. Din păcate
principala sa calitate e cantitatea mare de struguri obţinută. Vinul, cel puţin deocamdată, nu poate
concura cu soiurile descrise mai sus.
Conform datelor MADR, în 2014, din producția totală de aproximativ 3,75 milioane hl, au
fost produse 2,3 milioane hl (61,33%) de vin de soiuri nobile și de 1,45 milioane hl (38,67%) de vin
din specifice varietăți hibride.
1.4 Fonduri europene destinate producătorilor din sectorul vitivinicol
În perioada 2009-2013, România a beneficiat de alocări financiare din fonduri europene prin
6
https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/11/viticultura-romanesca-feteasca-neagra-rubinul-vinurilor-
romanesti--10-42-11, data accesării: 12.05.2019;
12
intermediul Programului Național de Sprijin. Totalul acestor alocări a fost de 210,5 milioane de
euro, ceea ce a însemnat alocări financiare anuale de 42,1 milioane de euro.
Aceste fonduri au fost utilizate pentru restructurarea și reconversia podgoriilor, asigurarea
recoltei viticole, utilizarea mustului concentrat pentru creșterea tăriei alcoolice a vinului și
promovarea vinurilor pe piețele țărilor terțe.
Absorbția de 100% a acestor fonduri a asigurat țării noastre dreptul de a beneficia în
continuare de resurse suplimentare prin intermediul Programului Național de Sprijin (NSP) 2014-
2018.
Astfel, s-au alocat sume anuale de 47,7 milioane de euro pentru următoarele măsuri, adică
un total de 238,5 milioane de euro:
 restructurarea și reconversia podgoriilor;
 promovarea vinurilor produse în Uniunea Europeană și promovarea vinurilor pe piețele
țărilor terțe;
 asigurarea recoltei viticole;
 investiții;
 distilarea subproduselor.
De ani de zile, distribuția acestor fonduri este următoarea:
Tabelul 1.1.5 Alocarea financiară pe măsuri - sectorul vitivinicol, România (2014-2018) -

mii de euro
Măsura Perioada totală
2014 2015 2016 2017 2018 Cantitate %
Restructurarea / 45,050 37,350 35,212 32,350 31,850 181,812 76.23
reconversia podgoriilor
Promovare 1,300 7,000 7,638 9,500 10,000 35,438 14.86
Asigurare 350 350 350 350 350 1,750 0.73
Investiţii 1,000 2,500 4,000 4,500 4,500 16,500 6.92
Distilarea subproduselor 0 500 500 1,000 1,000 3,000 1.26
Total 47,700 47,700 47,700 47,700 47,700 238,500 100.00
Sursa: Euromonitor
Cea mai mare parte a acestor fonduri alocate (76,23% din total) este destinată măsurii legate
de restructurarea și reconversia podgoriilor.
Fondurile sunt utilizate pentru a crește competitivitatea producătorilor de vin prin adaptarea
ofertei la oferta de pe piață.
Activitățile acceptate prin intermediul NSP sunt următoarele:
1) conversia varietală la varietăți de calitate superioară;
13
2) relocarea parcelelor în locații cu condiții climatice favorabile și sol;
3) modernizarea podgoriilor pentru creșterea eficienței și îmbunătățirea calității produselor
vitivinicole. Cea de-a doua cea mai importantă măsură în ceea ce privește alocarea fondurilor
comunitare în acest sector este promovarea vinurilor în interiorul și în afara UE (14,86%).
Activitățile eligibile pentru această măsură în conformitate cu PNS 2014-2018 sunt
următoarele:
1) relații publice, măsuri de promovare, inclusiv în domeniul comerțului cu amănuntul și
publicității, care subliniază în special avantajele produselor comunitare în ceea ce privește calitatea,
siguranța alimentară sau respectarea mediului;
2) participarea la evenimente, târguri sau expoziții de importanță internațională;
3) campanii de informare, în special cu privire la sistemele comunitare care acoperă
denumirile de origine, indicațiile geografice și producția ecologică, inclusiv degustările;
4) studii de noi piețe, necesare pentru extinderea piețelor de desfacere;
5) studii pentru evaluarea rezultatelor măsurilor de promovare și informare.
În ceea ce privește îmbunătățirea performanței, întreprinderile din sectorul vitivinicol sunt
susținute financiar din fonduri comunitare, precum și să investească în investiții corporale (terenuri,
clădiri și plantații, mașini și echipamente) sau investiții necorporale (transferul de tehnologie prin
achiziționarea de drepturi de proprietate intelectuală, brevete, know-how sau cunoștințe tehnice
neprotejate). Distilarea voluntară a subproduselor vitivinicole este o măsură care vizează eliminarea
parțială sau totală a subproduselor prin livrarea acestora pentru distilare.
Suma alocată de UE țării noastre în perioada 2014-2018 pentru această măsură este de 3.000
de mii de euro, cu o cotă de 1,26% din totalul alocărilor.
În același timp, PNS 2014-2018 prevede că, prin intermediul măsurii de asigurare,
producătorii de vin ar trebui să beneficieze de sprijin financiar la o rată de 50-80% din costul
primelor de asigurare plătite pentru pierderi ca urmare a evenimentelor meteorologice nefavorabile
care pot fi asimilate dezastre naturale sau pierderi cauzate de animale, boli sau infestații dăunătoare.
Suma alocată este de numai 1.750 de mii de euro.
CAPITOLUL II. PIAȚA VINURILOR ÎN ROMÂNIA

2.1 Particularități ale filierei vinurilor
Vinul este un bun alimentar care ocupă un loc important în schimburile comerciale ale
României, fiind al treilea produs, din grupa celor vegetale, exportat de ţara nostră, după cereale şi
legume-fructe.
14
Filiera vinului este una dintre cele mai complexe filiere agroalimentare, deoarece, una şi
aceeaşi unitate poate să integreze toate activităţile: cercetare, obţinerea de material săditor,
producerea de struguri, obţinerea vinului, stabilizarea şi îmbutelierea acestuia şi distribuţia către
consumatorii finali, prin reţeaua proprie de magazine de desfacere cu amănuntul.
Filiera vinului prezintă particularităţi în ceea ce priveşte marketingul produsului,
organizarea producătorilor, efectele economice şi sociale, nivelul autoconsumului, politicile şi
cadrul legislativ şi instituţional:
 în România, strugurii se obţin în opt zone viticole consacrate şi se prelucrează în 171 de
centre viticole;
 înfiinţarea plantaţiilor de vii necesită investiţii importante pentru înfiinţarea plantaţiilor,
consum ridicat de forţă de muncă şi cheltuieli de producţie mari la hectar;
 tehnologiile de cultură a viei în micile gospodării ţărăneşti sunt tradiţionale, se bazează
pe munca manuală şi pe tracţiune animală. În fermele şi societăţile agricole specializate
pe viţă de vie se cultivă suprafeţe mari şi se practică tehnologii moderne. Lucrările
solului se execută mecanic, iar recoltarea manual;
 cultura viţei de vie necesită cheltuieli ridicate, în special cu acţiunile fito-sanitare şi cu
forţa de muncă, ceea ce determină un nivel ridicat al cheltuielilor la hectar;
 promovarea tehnologiilor moderne de cultură a viţei de vie este o condiţie pentru
reducerea consumului de muncă manuală şi creşterea eficienţei economice în fermele
mari;
 pentru creşterea calităţii vinului sunt necesare măsuri de retehnologizare a plantaţiilor şi
a sectorului de vinificaţie în unele societăţi viticole, cu respectarea legislaţiei în vigoare
şi a cerinţelor adaptării la exigenţele comunitare;
 recoltarea strugurilor pentru vin se execută la maturitatea tehnologică a strugurilor, care
diferă în funcţie de tipul de vin ce urmează a se obţine. Orice întârziere peste momentul
optim al recoltării determină pierderi de producţie însemnate;
Analiza filierei vinului poate fi mai bine înţeleasă dacă avem în vedere complexitatea
verigilor de marketing care o compun (Figura 2.2.1).
VITICULTORII
Centre de colectare a Engrosişti (struguri)

strugurilor
15
Unităţi de vinificaţie
Unităţi de îmbuteliere a vinului
Engrosişti (vin)
Detailişti (vin)
CONSUMATORII
Circuite:
1 3 5 7
2 4 6
Figura 2.2.1 Operatorii pe filiera de marketing a vinului

În practica economică, în funcţie de mărimea şi dimensiunea afacerilor diferiţilor operatori

ai filierei, aceasta este compusă din canale mai lungi sau mai scurte.
Sectorul vinului în România se caracterizează printr-un grad ridicat de organizare, în special
a marilor producătorilor şi a activităţilor pe filieră în cadrul societăţilor comerciale viticole.
2.2 Procesul de vinificare

2.2.1 Producerea strugurilor
În România, viticultura se caracterizează prin existenţa unui potenţial pedoclimatic ridicat,

prin ponderea mare a soiurilor hibride în structura suprafeţei cultivate cu viţă de vie şi caracterul
dual al dimensiunilor exploataţiilor viticole.
În cele mai multe cazuri, suprafeţele cultivate cu vie hibridă se găsesc în exploataţiile
familiale, care produc, în mare parte, pentru auto-consum. Suprafeţele cultivate cu vie nobilă se
concentrează în unităţi mari, care integrează activitatea de obţinere a strugurilor cu cele de
procesare, îmbuteliere şi comercializare a vinului.
Ponderea ridicată a suprafeţelor cultivate cu vie hibridă creează dificultăţi în implementarea
acquis-ului comunitar pentru sectorul vitivinicol. Prin reglementările Uniunii Europene, vinul
obţinut din soiuri hibride este interzis la comercializare, lipsind, astfel, piaţa românească de o parte
16
însemnată a ofertei locale, ca urmare cresc importurile de vin din soiuri nobile, a căror calitate este
inferioară.
Restructurarea suprafeţelor cultivate cu viţă de vie rămâne unul din obiectivele principale de
care depinde creşterea performanţei filierei vinului.
Tabelul 2.2.1 Performanța filierei vinului

Cauze Efecte Soluţii posibile
Măsuri de stabilizare a
Randamentele reduse fac oferta Pe fondul unei cereri relativ suprafeţelor cultivate cu viţă de
internă să fie insuficientă şi constante, variaţiile ofertei de vie nobilă şi de creştere a
instabilă. struguri conduc la oscilaţii ale randamentelor medii prin
preţurilor, care determină organizarea sectorului în
contracţia cererii şi pătrunderea organizaţii de producători şi
pe filieră a vinul brut de import. activităţi economice în amonte
şi aval de sectorul agricol şi
crearea organizaţiilor
interprofesionale.
Variaţii mari ale randamentelor Creşterea sau descreşterea
medii la hectar, an de an, producţiei totale de struguri de Optimizarea tehnologiilor de
datorită factorilor climatici la un an la altul determină producţie şi asigurarea la timp a
nefavorabili, a lipsei sistemelor dezechilibre pe piaţă şi variaţii inputurilor necesare.
de irigaţii. mari ale preţurilor
Practicarea sistemelor extensive Modernizarea producţiei viticole
de cultură a viţei de vie şi Obţinerea strugurilor cu costuri în exploataţiile familiale şi
utilizarea tehnologiilor învechite mari şi slaba valorificare a asocierea acestora.
determină reducerea potenţialului natural al Cooperarea pe filieră.
randamentelor la hectar. României.
Lipsa unui sistem organizat de Proiectarea unui sistem
colectare, stocare, depozitare şi Dezechilibre pe piaţă în ceea ce organizat de comercializare a
comercializare a strugurilor. priveşte oferta de struguri. strugurilor prin înfiinţarea
unităţilor de colectare,
depozitare, vânzare cu ridicata.
2.2.2 Recoltarea, transportul și depozitarea
Recoltarea, colectarea şi transportul strugurilor reprezintă ”activităţi care influenţează

performanţa filierei vinului”7. În această fază a filierei, activităţile trebuie să se desfăşoare cu
rapiditate, deoarece strugurii sunt produse perisabile şi acţiunea factorilor de mediu pot determina
pierderi de producţie.
Recoltarea strugurilor se realizează manual în exploataţiile familiale şi mecanizat în marile
7
http://vinul.ro/tag/piata-vinului, data accesării: 16.05.2019;
17
unităţi viticole. Eficienţa economică la recoltarea manuală este mult mai redusă decât în cazul
recoltării mecanizate: 600 kg/zi/om, respectiv 25-30 t/zi/combină de recoltat.8
Colectarea strugurilor de către unităţile de vinificaţie se realizează din două surse: fermele
viticole proprii, caz în care strugurii sunt transportaţi cu tractoarele cu remorci, şi producătorii
particulari, care obţin producţii reduse. În acest caz, colectarea strugurilor se realizează cu
dificultate, cantităţile aprovizionate din surse numeroase fiind reduse şi neomogene calitativ.
Strugurii nu se depozitează, decât în situaţia în care se doreşte prelungirea perioadei de
procesare. În timpul depozitării, se aplică tratamente specifice cu bioxid de sulf.
Transportul şi depozitarea strugurilor sunt activităţi ce pot aduce pierderi calitative de
producţie pe filieră, dacă nu sunt respectate anumite condiţii legate de evitarea contactului cu
materiale din fier, menţinerea temperaturii scăzute etc.
2.2.3 Procesarea strugurilor
Procesarea vinului se concentrează în unităţi de dimensiuni mari. În industria băuturilor

funcţionează 965 de întreprinderi, mai mult de jumătate din acestea fiind microîntreprinderi, care
deţin însă doar 2% din cifra de afaceri a sectorului. Întreprinderile cu 250 de salariaţi şi peste
reprezintă 2% din numărul total de întreprinderi, dar deţin 70% din cifra de afaceri a sectorului.
Principalele neajunsuri în această fază a filierei constau în: costurile ridicate ale materiei
prime, echipamentele şi maşinile învechite din unităţile de dimensiuni mici, insuficienţa materiei
prime – suprafeţele cultivate cu viţă de vie sunt foarte fragmentate, rezultând loturi mici şi
neomogene de struguri şi dificultăţi în colectarea acestora, iar încheierea de contracte între
producător şi procesator se desfăşoară greoi, principalul obstacol fiind preţul nesatisfăcător pentru
producătorii de struguri.
2.4 Caracteristicile merceologice
În raport cu procedeele şi operaţiile cu ajutorul cărora se transformă strugurii în vin şi de

succesiunea desfăşurării lor, se deosebesc două tehnologii generale de vinificaţie:
 tehnologia de producere a vinurilor albe, la care mustul se separă cât mai repede de
boştină şi se fermentează separat;
 tehnologia de producere a vinurilor roşii, la care mustul se macerează odată cu boştina,
iar după separare se definitivează fermentarea.
8
Idem., data accesării: 16.05.2019;
18
Procesarea strugurilor implică o serie de operații specifice, descrise în schema tehnologică
din Figura 2.2.2.
Figura 2.2.2 Schema tehnologică de procesare a strugurilor

Figura 2.2.3 descrie o linie tehnologică de obținere a vinului.
19
Figura 2.2.3 Linia tehnologică de obținere a vinului
Vinificația a fost făcută de mii de ani. Nu este doar o artă, ci și o știință. Producerea vinului
este un proces natural care necesită puțină intervenție umană, dar fiecare vinificator dirijează
procesul prin diferite tehnici. În general, există cinci componente de bază ale procesului de
vinificație: recoltarea, zdrobirea și presarea, fermentarea, clarificarea și îmbătrânirea și ambalarea.
Producătorii de vinuri urmează, de obicei, acești cinci pași, dar adaugă variații și abateri de-
a lungul drumului pentru a-și face unicul vin.
Recoltarea este primul pas în procesul de vinificație și o parte importantă a asigurării vinului
delicios. Strugurii sunt singurele fructe care au acizii necesari pentru a face în mod constant vinul
natural și stabil.
Momentul în care se selectează strugurii determină aciditatea, dulceața și aroma vinului.
Determinarea momentului de recoltare necesită o atingere a științei împreună cu degustări de modă
veche. Aciditatea și dulceața strugurilor trebuie să fie într-un echilibru perfect, dar recoltarea
depinde și de vreme.
Recoltarea se poate face manual sau mecanic. Mulți vinificatori preferă să recolteze cu
mâna, deoarece recoltarea mecanică poate fi dificilă pe viță. Odată ce strugurii sunt luați în vinăria,
sunt sortați în ciorchini, iar strugurii putrezi sau copți sunt îndepărtați.
20
Separarea și presarea
După ce strugurii sunt sortați, ei sunt gata să fie deformați și zdrobiți. Timp de mulți ani,
bărbații și femeile au făcut acest lucru manual, zbrobind strugurii cu picioarele. În zilele noastre
majoritatea vinificatorilor efectuează acest lucru mecanic. Presarea mecanică a adus un câștig
sanitar imens, precum și creșterea longevității și a calității vinului.
Pentru vinul alb, vinificatorul va sfărâma rapid și va presa strugurii pentru a separa sucul de
piei, semințe și solide.
Acest lucru este de a preveni culoarea nedorită și taninurile din leșiere în vin. Vinul roșu, pe
de altă parte, este lăsat în contact cu piei pentru a obține aroma, culoarea și taninurile suplimentare.
Fermentaţie
După zdrobire și presare, fermentația intră în joc. Mustul (sau sucul) poate începe să
fermenteze în mod natural în 6-12 ore când este ajutat cu drojdii sălbatice în aer. Cu toate acestea,
mulți producători de vinuri intervin și se adaugă o drojdie comercială cultivată pentru a asigura
coerența și a prezice rezultatul final.
Fermentația continuă până când tot zahărul este transformat în alcool și se produce vinul
uscat. Pentru a crea un vin dulce, producătorii de vinuri vor opri uneori procesul înainte ca tot
zahărul să fie transformat. Fermentarea poate dura de la 10 zile la o lună sau mai mult.
Corectarea:
Odată ce fermentația este completă, începe corectarea, ce semnifică procesul în care
substanțele solide, cum ar fi celulele drojdii moarte și proteinele sunt eliminate.
Îmbutelierea
Îmbutelierea este etapa finală a procesului de vinificație. Un producător de vin are două
opțiuni: să beți imediat vinul sau să oferiți îmbătrânirea suplimentară a vinului.
Îmbătrânirea ulterioară se poate face în sticle, rezervoare din oțel inoxidabil sau butoaie de
stejar.
Ambalarea produsului finit în butelii de sticlă sau alte ambalaje autorizate se realizează în
urma unei verficari prin analize chimice a vinului pentru a se sesiza dacă vinul este limpede, sănătos
și are caracteristicele dorite.
Punerea în consum a vinurilor și produselor pe bază de vin, sub forma îmbuteliată, implică
ambalarea în butelii de sticlă sau în alte ambalaje autorizate. În cazul vinurilor de masă este permisă
utilizarea ambalajelor de plastic.
2.5 Producția de vin în România
21
Cele mai multe dintre soiurile de vin autohton create de-a lungul timpului în la nivel
national sunt vinurile albe, de la binecunoscuta Fetească (albă sau regală) la Galbenă, Grasă sau
Tămâioasă”9.
Conform datelor MADR, în 2017, din producția totală de aproximativ 3,75 milioane hl, au
fost produse 2,3 milioane hl (61,33%) de vin de soiuri nobile și de 1,45 milioane hl (38,67%) de vin
din specifice varietăți hibride.
Tabelul 2.2.2 Producţia de vin din soiuri nobile, pe culoare, în anul 2017
Regiunea Vin nobil - mii hl

viticolă Total Vin alb Vin roze Vin roşu
Podişul Transilvaniei 311,649 295,649 7,053 8,947
Dealurile Moldovei 1230,967 968,834 24,384 237,749
Dealurile Munteniei şi
712,075 335,976 122,051 254,047
Olteniei
Dealurile Banatului 259,168 127,163 32,096 99,908
Dealurile Crişanei şi
109,908 66,257 2,219 41,432
Maramureşului
Colinele Dobrogei 166,068 83,180 17,006 65,882
Terasele Dunării 4,430 3,533 0,393 0,503
Nisipuri şi Alte Terenuri
Favorabile din Sudul 4,311 2,574 0,274 1,462
Ţării
TOTAL 2798,579 1883,169 205,477 709,933
Sursa: Date operative M.A.D.R, www.madr.ro, data accesării: 20.05.2019;
Calculele efectuate pentru soiurile nobile arată că din total, un procent de 70,25% (1,615,7
mii hl) a fost producția de vinuri albe, 28,18% producția de vinuri roșii (648,2 mii hl) și un procent
de 1,33% producția de vinuri roze (30,5 mii hl). 10
Principalele soiuri nobile de struguri pentru vin (în principal sunt subliniate soiurile pentru
producția de vin alb) înregistrate în cultură în anul 2017 sunt redate în tabelul de mai jos, astfel:
Tabelul 2.2.3 Ponderea suprafețelor cultivate a principalelor soiuri nobile de struguri,

pe culoare, în anul 2017
Soiul Suprafaţa (ha) Ponderea (%)
Fetească Regală 13834 15,81
9
https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/11/viticultura-romanesca-feteasca-neagra-rubinul-vinurilor-
romanesti--10-42-11, data accesării: 20.05.2019;
10
http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html, data accesării: 21.05.2019;
22
Merlot 11693 13,35
Fetească Albă 9836 11,24
Amestec soiuri nobile 6763 7,72
Riesling Italian 5622 6,42
Aligote 4962 5,66
Sauvignon 4853 5,54
Cabernet Sauvignon 4725 5,39
Muscat Ottonel 4028 4,61
Băbească Neagră 2726 3,11
Fetească Neagră 2665 3,05
Roşioară 1984 2,27
Altele 13861 15,83
Total 87552 100
Sursa: Date operative M.A.D.R, www.madr.ro, data accesării: 20.05.2019;
Producția din ultimii ani au arătat o îmbunătățire semnificativă a calității vinurilor

românești, care au un cost de producție foarte scăzut. Acestea sunt în principal pentru piața internă,
astfel că doar 3% se exportă în Germania, China, Statele Unite și Anglia.
Perspectivele pentru piața vinului din România sunt foarte optimiste, chiar și pentru
producătorii străini care doresc să cumpere terenuri, de multe ori susținute de contribuții din partea
Comunității Europene.
2.6 Consumul de vin în România
În anul 2017, comparativ cu anul 2016, consumul mediu de băuturi, pe locuitor, a evoluat
astfel (Figura 2.2.4):
 consumul mediu de bere, pe locuitor, a înregistrat o creştere cu 0,6 litri;
 consumul mediu de vinuri, pe locuitor, a crescut cu 3,8 litri;
 consumul mediu de băuturi alcoolice distilate (în echivalent alcool 40%), pe locuitor, s-a
menţinut constant;
 consumul de băuturi nealcoolice a crescut cu 24,6 litri.
23
Figura 2.2.4 Consumul mediu de băuturi, pe locuitor, în anul 2017 comparativ cu anul 2016
Sursa: www.insse.ro, data accesării: 22.05.2019;
Resursele totale de vinuri au crescut, faţă de anul precedent, cu 814,9 mii hl. Această
creștere s-a datorat producţiei de vinuri care a fost mai mare cu 30,4% în anul 2017 comparativ cu
anul precedent.
Stocul iniţal și importul de vinuri au scăzut cu 6,5% (-171,7 mii hl) respectiv cu 3,6% (-18,2
mii hl) faţă de anul precedent.
Ponderea producţiei de vinuri în resursele totale a crescut cu 8,1 puncte procentuale, faţă de
anul precedent. Atât aportul stocului inițial cât și al importului la formarea resurselor totale de
vinuri au scăzut cu 7,0 respectiv cu 1,1 puncte procentuale.
Tabelul 2.2.4 Resursele totale de vinuri

2016 2017 Structura
mii hl mii hl 2016 2017
Resurse totale 6458,3 7273,2 100,0 1 100,0 1
Stoc iniţial 2653,3 2481,6 41,1 34,1
Producţie 3303,7 4308,4 51,1 59,2
Import 501,3 483,1 7,8 6,7
Cea mai mare parte din resursele de vin a fost destinată consumului uman, care a crescut cu
716,5 mii hl, faţă de anul precedent (Figura 2.2.5)
24
Figura 2.2.5 Evoluția principalilor indicatori privind resursele de vinuri și utilizarea acestora
în anul 2017, comparative cu anul 2016
Exportul de vinuri în anul 2017 a crescut cu 19,6 mii hl faţă de anul precedent.
2.6 Cerere și ofertă

2.6.1 Principalii producători
Istoria recentă a vinului în România este marcată de două momente importante: marea
invazie a filoxerei din 1884, care a dus la dispariția multor soiuri tradiționale românești și plantarea
ulterioară de soiuri internaționale de vin, și perioada comunistă, când accentul a fost pus pe cantitate
în loc de calitate.
Un nou capitol s-a deschis pentru vinul românesc după 1989, când viile au fost retrocedate
către proprietarii de drept și au apărut primele firme private care au început să investească în
modernizarea tehnologiei de vinificație și replantarea viilor.
Între ţările vitivinicole ale Uniunii Europene, România ocupă locul 5 la suprafaţă viticolă,
locul 6 la producţia de struguri şi vin şi deține o treime din exploatațiile viticole din Uniunea
Europeană.
25
Tot la nivel naţional, cele mai multe firme din viticultură sunt înregistrate în Regiunea Sud-
Est (21,15%). În anul 2016, firmele din județul Vrancea reprezentau 14,5% din piață și erau urmate
de cele din București, Alba, Prahova și Iași (cu câte 10-15% fiecare). Împreună, acestea generează
peste 61% din producția internă de vin.
În România există peste 1.300 de companii care cultivă struguri şi produc vin, iar circa o
treime din total sunt înregistraţi în judeţul Vrancea, arată datele de la Registrul Comerţului. Din alte
surse, ”se pare că sunt circa 600 de cultivatori importanţi de viţă-de-vie, fără să aibă neapărat şi
crame, din care circa 100 nu se regăsesc în nicio înregistrare".
În anul 2016, cea mai mare parte a pieței de vin din România (61%) a fost generată de
companiile mijlocii (29 de firme, cu afaceri între 10 și 30 milioane de euro).
Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 192 mil.
euro în 2016, ceea ce reprezintă 51% din piață (în acest top figurând trei firme din regiune).
Playeri de business:
În regiunea Sud-Est funcționează peste 200 de firme viti-vinicole, însă firme mari
producătoare sunt aproximativ 10%; firme-fanion care au dat și branduri internaționale: Vincon
Vrancea S.A., Vinexport Trade-Mark S.A., Senator Wine (Prodimpex S.R.L.), Cramele Odobeşti
S.A., Vinexport Trade-Mark S.A., Vinexport S.A., Tenuta Odobeşti SRL, Domeniile Zorești SRL,
Bodega Pietroasa SRL, Fine Wine SRL (Lacerta), Caraprodvin SRL, Veritas Panciu, Ostrovit S.A.
(Domeniile Ostrov), Fruvimed SA Medgidia, Murfatlar România S.A. (din 2017 în faliment),
Crama Rasova, Viticola Corcova SRL, Viticola Sarica Niculițel S.A., Transproiect Organic SRL,
Domeniile Săhăteni - Aurelia Vișinescu.
Fărâmițarea proprietății podgoriilor a condus la apariţia unui mare număr de producători
mici, mai ales în județele care dețin supremația pentru vie-vin în regiune.
Sunt de menționat cele 26 de crame incluse în Drumul Cramelor din judeţul Buzău - sau
Drumul Vinului (compus din nouă comune ale judeţului Buzău in partea sa vestică şi o comună din
judeţul Prahova), reeditare a unui vechi segment dintr-un drum al vinului construit de romani acum
2000 ani, care străbătea Europa.
Dintre playerii non-business, se remarcă în regiune existenţa a patru staţiuni de cercetare şi
dezvoltare pentru viticultură și vinificație: SCDVV - Odobeşti, Murfatlar, Pietroasele şi Tg. Bujor;
dintre acestea, SCDVV Odobești a jucat un rol crucial în dezvoltarea domeniului viniviticol în zona
Vrancei şi Buzăului, încă de la înfiinţarea sa în 1936, sub coordonarea directă a specialiştilor
francezi veniţi din regiunea Bordeaux ce s-au naturalizat aici.
26
2.6.2 Piața de desfacere
Piața de desfacere a vinului cuprinde atât piața internă cât și piața internațională. Pentru a
spori interesul consumatorilor față de produsele comercializate, principalele case de vinuri di
România au demarat în ultima perioadă numeroase campanii de promovare.
Compania Murfatlar a derulat mai multe campanii de promovare a vinurilor sale. Cu prima
campanie pentru „Sec de Murfatlar” a început să schimbe percepţia publicului faţă de vinurile sale,
a comunicat faptul că Murfatlar nu înseamnă numai vinuri dulci, în mare majoritate roşii, ci că aici
s-a făcut o schimbare majoră.
Grupul Halewood România a iniţiat de asemenea o campanie de promovare a vinului Rhein
Extra, un „spumant cu mantie regală”. Campania s-a desfăşurat în magazine specializate şi în locaţii
HoReCa, de tip premium şi super-premium. Campania a constat în sesiuni happy-hours de
degustare şi a oferit ca bonus o sticlă de Rhein Extra gratis pentru fiecare sticlă cumpărată în
magazine şi un pahar de vin spumant, ca aperitiv, în locaţiile HoReCa participante.
2.6.3 Calitate și cantitate
România este una din puținele țări a căror producție de vin a crescut în 2017 comparativ cu
2016, până la până la 5,3 milioane hectolitri. Însă în accepțiunea europeană, vinuri de calitate sunt
doar cele care au atestarea Denumire de Origine Controlată (DOC) sau Indicație Geografică (IG).
În Uniunea Europeană, media pentru suprafețele cultivate cu struguri de calitate este de
84%, în vreme ce în România aceasta este de doar 28%.
Ponderea de 2% din PIB a sectorului vinicol este în creştere. Exportul de vin al României a
scăzut în 2016 cu circa 8% în valoare faţă de anul precedent, dar s-a menţinut pentru al doilea an
consecutiv peste pragul de 20 mil. euro. În 2017, exportul a revenit pe creştere - cu 19% faţă de
2016.
Importurile şi-au continuat însă creşterea în 2016, până la un pas de 50 mil. Euro, trend
păstrat şi în 2017. Deşi România este unul dintre cei mai mari producători de vin din Europa, este
aproape invizibilă pe harta exporturilor de profil.
Vinurile românești revin pe piețele externe, dar vinul românesc se pare că nu are o identitate
bine definită - ca brand este încă în construcție.
Pe pieţele internaţionale, ţara noastră este văzută ca un producător de vin ieftin, fiind încă
dificilă impunerea de vinuri premium.
27
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ – CRAMA BAROQUE BUZĂU
3.1 Scurt istoric
S.C BAROQUE S.R.L este o societate cu ciclu de producere complet de la creșterea și

prelucrarea strugurilor până la îmbutelierea vinului, fiind producător de vinuri lente și vinuri
spumante, după două metode: clasică (fermentarea secundară în sticlă) și originală (fermentarea
secundară).
Această companie a luat naștere din dorința celor trei antreprenori de a veni cu o completare
la produsele și serviciile de pe această piața. Datorită pasiunii pentru creșterea și rodul viței de vie
compania dorește să aducă și către consumatori un pachet cat mai vast de servicii și produse.
Vinurile noastre prezintă calități excepționale obținute prin limitarea producției medii de struguri la
un hectar la doar 70-75% față de celelalte podgorii ale României sau din țările viticole.
Public-țintă
Caracteristici demografice:
a) Vârsta: se adresează persoanelor peste 18 ani;
b) Nivelul venitului: produsul nostru se adresează in special consumatorilor cu un venit
mediu sau ridicat;
c) Nivelul pregătirii: cei cu un nivel mai înalt de pregătire sunt în stare să recepționeze mai
bine mesajul transmis, datorită capacității acestora de a se orienta către o calitate superioară, un gust
excepțional si un produs inovativ.
Caracteristici psihografice:
a) Clasa socială: ce se adresează consumatorilor ce aparțin claselor sociale mai înalte care
se orientează spre cele mai calitative produse;
b) Stilul de viață: se adresează consumatorilor care acordă importanță mărcilor
c) Personalitatea: concepția despre sine îl poate determina să cumpere produse scumpe sau
ieftine, de marcă sau comune.
Misiunea companiei constă în sporirea continuă a valorii ramurii vitivinicole atât la nivel
național, cât și pe plan mondial, în promovarea realizărilor obținute pe piețele de importanță
strategică prin dezvoltarea continuă a potențialului uman, studierea, elaborarea, implementarea și
exploatarea noilor tehnologii în domeniile viticulturii și vinificației, dispunerea de posibilități mai
mari pentru a satisface cele mai rafinate și exigente cerințe ale oenologilor, consumatorilor și
partenerilor din diverse țări prin calitatea produselor și serviciilor acordate.
În ceea ce priveşte producţia de vinuri este necesar să se realizeze modernizarea fluxului
tehnologic pentru obţinerea vinurilor de înaltă calitate, competitive pe piaţa internă şi externă.
28
Acest lucru este posibil prin îmbunătăţirea segmentului de vinificaţie primară (prelucrarea
menajantă a strugurilor, desfăşurarea procesului de zdrobire după cel de desciorchinare, scurtarea
traseului mustuielii prin renunţarea la conductele de diametru mic, cu coturi şi cu un traseu lung,
climatizarea spaţiului de vinificaţie, fermentarea mustului la temperaturi controlate, etc.).
Într-un viitor foarte apropiat se va construi un nou spaţiu destinat condiţionării şi
îmbutelierii vinurilor, dotat cu utilaje de ultimă generaţie.
Produse:
Baroque Sauvignon Blanc

An: 2017
Soi: Sauvignon Blanc
Volum alcool: 13%
Clasificare: Demisec
Note de degustare:
Galben pai cu nuanțe ușor
verzui, limpiditate foarte bună.
Aciditate bună, corp bun, rotund,
echilibrat, catifelat și consistent,
alcool bine integrat.
Temperatura de servire: 6-10℃
Baroque Rose
An: 2017
Soi: Sauvignon Blanc, Cabernet,
Fetească Neagră
Volum alcool: 12%
Note de degustare:
Culoare roz intens, aciditate bună.
Reconfortant, rotund, cu o intensă
senzație de prospețime și cu final
plăcut.
29
Baroque Cabernet
An: 2017
Soi: Cabernet Sauvignon
Volum alcool: 13%
Note de degustare:
Roșu purpuriu, cu reflexii
violete, limpiditate buna. Arome
de fructe, corp bun, cu un final
usor amarui, de prune afumate.
Echilibru intre arome, alcool și
taninuri.
În esență, activitatea de aprovizionare include cumpărarea resurselor materiale și gestionarea

stocurilor.
Pe fondul în care ciclurile de viață ale produselor devin din ce în ce mai scurte, iar
globalizarea își face simtită efectele în noile structuri ale companiei, modalitatea de gestionare a
elementelor de logistică devine esențială pentru obținerea succesului unei întreprinderi.
Pentru a putea oferi cele mai bune prețuri clienților, Crama Baroque - Buzău încearcă să
negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii.
Crama Baroque - Buzău se adresează în mare parte tuturor categoriilor de client. Avem
prezentate două dintre categorii, astfel că prima categorie întâlnită la nivelul Cramei Baroque -
Buzău constă în adresarea unei categorii de clienți în funcție de tipul pieței deservite.
Ca sistem evoluționist, firma acționează în desfășurarea activităţii sale concomitent pe două
piețe: piața afacerilor şi piața de consum. Pe primul tip de piață, firma apare în calitate de
cumpărător şi stabilește legături în special cu furnizorii de mărfuri, de forța de muncă şi prestatorii
de servicii.
Pe piața de consum, firma are calitatea de vânzător și își valorifică produsele și serviciile
realizate, stabilind legături în principal cu clienții. Cea de-a doua categorie este realizată în funcție
de obiectul tranzacțiilor.
30
Pentru a îmbunătăți performanțele sistemului de furnizare a valorii către client, societatea
își selectează atent furnizorii cu care cooperează, iar pentru a le oferi o satisfacție mai mare
societatea a adoptat două strategii:
 adăugarea unor avantaje financiare: discount-uri prevăzute în contractele încheiate.
 adăugarea unor avantaje sociale.
Din acest punct de vedere, avantajele financiare, nu reprezintă un element permanent de
diferențiere a societății de concurență, personalul acesteia lucrând la întărirea legăturilor pe plan
social cu clienții, prin cunoașterea nevoilor și a dorințelor individuale ale acestora și ulterior prin
personalizarea și individualizarea produselor și serviciilor.
Personalul este calificat, iar calitatea serviciilor oferite este cheia satisfacției clientului și
satisfacția acestuia va aduce de la sine o fidelitate mai puternică din partea acestuia.
3.2 Producție
Procesul de fabricatie al vinului constă în trei etape și anume:

 Extragerea materiilor prime;
 Stoarcerea materiilor prime;
 Stoarcerea și transportul vinului.
În cele ce urmează, vom prezenta succint cele trei etape privind procesul de fabricație al
vinului. Acestea sunt următoarele:
Extragerea materiilor prime. Pentru producerea vinului, sunt necesare materii prime precum
struguri de diferite soiuri. Acestea sunt obținute prin extragerea lor din podgorii, utilizându-se
diverse procedee de extracție, după care sunt transportate la fabrică, stoarse și puse la fermentat.
Măcinarea materiilor prime. Materiile prime obținute sunt dozate, stoarse si puse la
fermentat. Procesului de fermentare, parcurge mai multe procese fizice si chimice in contact cu
gazele produse de fermentație. Temperatura maxima este de aproximativ 20oC în scopul încălzirii și
producerii fermenilor.
Stoarcerea si transportul strugurilor. În vederea reglării timpului de priză al strugurilor, se
adaugă o cantitate mică de zahăr de 3-5%. În timpul acestei faze, se pot adăuga diferite materiale
minerale, care utilizate în proporții variabile, îi conferă vinului proprietăți specifice, cum ar fi
rezistenta și gustul.
La finalul acestei etape, vinul este depozitat in butoaie de inox sau de lemn, urmând sa fie
livrat vrac sau în sticle în diverse locații.
31
Așadar, procesul de producție reprezintă o succesiune de etape în cadrul cărora este imperios
necesară respectarea cronologică a acestora în vederea obținerii unor rezultate optime din punct de
vedere calitativ.
3.1.1 Evoluție profit-pierderi
Rezultatele sintetizează eficiența cu care s-a desfășurat întreaga

activitate economică a Cramei Baroque. Rezultatele se calculează pe baza
diferenței între venituri și cheltuieli.11
Tabelul 3.3.1 Analiza rezultatului financiar în perioada 2016-2018

Nr. Specificare 2016 2017 2018
crt.
1. Cifra de afaceri 21.101.071 23.210.934 24.200.345
2. Venituri totale 20.467.93 19.488.84 24.446.1
5 1 09
3. Cheltuieli totale 20.244.99 18.989.05 23.633.3
8 3 27
4. Profit brut 222.937 499.788 812.782
5. Impozit pe profit 38.044 78.892 68.978
6. Profit net 184.893 420.896 743.804
Sursa: Bilanț contabil al S.C BAROQUE S.R.L în perioada 2016 – 2018
Conform Tabelului 3.3.1 rezultatul financiar al societății S.C BAROQUE

S.R.L înregistrează valori pozitive pe parcursul celor 3 ani analizați având o
evoluție crescătoare, pornind de la lei în anul 2016 și ajungând la valoarea de
lei în anul 2018.
În cazul rezultatului brut al exercițiului la nivelul S.C BAROQUE S.R.L este
prezentată evoluția acestuia pentru perioada 2016-2018, fiind evidențiată o
majorare semnificativă a indicatorului în anul 2018, după cum urmează:
11
Bușe, L., Siminica, M., Cîrciumaru, D., Marcu, N., Analiza economico-financiară a firmei, Editura Sitech, Craiova,
2007, pag. 226;
32
Rezultatul brut al exercițiului
900000
800000 812,782.00
700000
600000
500000 499,788.00
400000
300000
200000 222,937.00
100000
0
2016 2017 2018
Rezultatul brut al exercițiului
Figura 3.3.1 Reprezentarea grafică a rezultatului brut al exercițiului în

perioada 2016-2018
În cazul rezultatului net al exercițiului la nivelul S.C BAROQUE S.R.L este

prezentată evoluția acestuia pentru perioada 2016-2018, după cum urmează:
Rezultatul net al exercițiului

Profitul net
800000
743,804.00
700000
600000
500000
400000 420,896.00
300000
200000 184,893.00
100000
0
2016 2017 2018
Figura 3.3.2 Reprezentarea grafică a rezultatului brut al exercițiului

în perioada 2016-2018
De remarcat evoluția veniturilor, care cresc din anul 2016 până în anul
2018.
În Tabelul 3.3.2 sunt prezentați indicatorii de rentabilitate înregistrați la nivelul S.C

BAROQUE S.R.L, prin intermediul acestor indicatori evidențiindu-se profitablitatea societății
analizate.
Tabelul 3.3.2 Ratele de rentabilitate
Nr. Indicator Formula de calcul 2016 2017 2018
crt.
33
1. Rata rentabilității Pn 0.90 2.15 3.04
Rc = ∗100
resurselor consumate Cht
Rv = ∗100
veniturilor Vt
Re = ∗100
economice At
4. Rata de rentabilitate Pn 13.21 23.12 28.17
Rf = ∗100
financiară Cp
Marja de profit =
5. Marja de profit Profit net 0.91 2.23 2.98
∗100
Cifrade afaceri
30
25
20
15
10
5
0
2016 2017 2018
Rata rentabilității resurselor consumate Rata rentabilității veniturilor

Rata rentabilității economice Rata de rentabilitate financiară
Marja de profit
Figura 3.3.3 Situația ratelor de rentabilitate în perioada 2016-2018

 Rata rentabilității resurselor consumate, rata rentabilității

veniturilor, rata rentabilității economice, cât și marja de profit
înregistrează valori pozitive și într-o continuă creștere pe toată
perioada analizată.
 Rata rentabilității financiare reflectă raportul dintre un rezultat
economic și mijloacele folosite pentru obținerea lui. Pentru perioada
analizată, este indicatorul ce a înregistrat cele mai mari valori.
Ratele de gestiune indică durata de rotație a resurselor și sunt supuse analizei în cadrul
Tabelului 3.3.3.
Tabelul 3.3.3 Ratele de gestiune
Nr. Indicator Formula de calcul 2016 2017 2018
crt.
34
Durata de rotație Stocuri 24,53 42,92 44,35
Drs = ∗360
Cifrade afaceri
1. a stocurilor
Durata de Durata de încasare a creanțelor =
2. încasare a 44,73 45,04 37,35
Creanțe
∗360
creanțelor Cifrade afaceri
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
2016 2017 2018
Durata de rotație a stocurilor Durata de încasare a creanțelor
Figura 3.3.4 Situația ratelor de gestiune în perioada 2016-2018

3.1.2 Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afacere în perioada supusă analizei a avut următoarele valori:
Tabelul 3.3.4 Situația cifrei de afaceri în perioada 2016-2018

Specificare 2016 2017 2018
Cifra de afaceri 21.101.071 23.210.934 24.200.345
14200345
Cifra de afaceri 13210934
11101071
0 2000000 4000000 6000000 8000000 10000000 12000000 14000000 16000000
2016 2017 2018
Figura 3.3.5 Situația cifrei de afaceri în perioada 2016-2018

35
În perioada 2016-2018, cifra de afaceri a S.C BAROQUE S.R.L a avut o evoluție oscilantă,
prezentând un trend crescător în prima parte de la 21.101.071 lei în anul 2016 la 23.210.934 lei în
anul 2017. Această valoare a fost urmată de o perioadă de creștere a cifrei de afaceri până la
valoarea de 24.200.345 lei în anul 2018.
3.1.3 Costuri de producție
Costul implicit presupune cheltuielile inerente producţiei, care nu presupun plăţi către terţi.
Acestea se realizează pe baza resurselor proprii ale unităţii în cauză (amortizarea, munca
proprietarului, dobânda la capitalul propriu etc.).
Cheltuielile ce fac obiectul contabilității financiare, în cadrul S.C
BAROQUE S.R.L se grupează pe feluri de cheltuieli, după natura lor, precum
cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare și cheltuieli extraordinare.
La nivelul societății S.C BAROQUE S.R.L cheltuielile se prezintă astfel:
23633327
Cheltuieli totale 18989053
20244998
0 5000000 10000000 15000000 20000000 25000000
2016 2017 2018
Figura 3.3.6 Situația și structura cheltuielilor în perioada 2016-2018

La nivelul S.C BAROQUE S.R.L, cheltuielile de exploatare sunt constituite
din: cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile, cheltuieli cu
personalul, alte cheltuieli de exploatare, ajustări de valoare privind imobilizările
corporale și necorporale și alte cheltuieli.
36
23307616
Cheltuieli din exploatare 18641674
20047553
0 5000000 10000000 15000000 20000000 25000000
20162 2017 2018
Figura 3.3.7 Reprezentarea grafică a cheltuielilor de exploatare

în perioada 2016-2018
Analizând structura cheltuielilor de exploatare din anul 2018 înregistrată

în tabelul 3.3.5 observăm faptul că ponderea cea mai mare în totalul
cheltuielilor de exploatare o înregistrează cheltuielile cu materii prime și
materiale consumabile (22.244.620 lei).
3.3 Piața de desfacere
Crama Baroque nu exportă niciun procent din producție în afara țării, în

principal piața de desfacere fiind alcătuită din rețele de restaurante și hoteluri.
Tabelul 3.3.5 Cheltuieli

Elemente
Sticlă 1,5 lei/sticlă
Dopuri sticlă 0,6 lei/sticlă
Etichetă 0,5 lei/sticlă
Cheltuieli Capișon 0,15 lei/sticlă
Struguri 1,2 lei/kg
variabile
Conservanți 0,007
lei/sticlă
Manoperă 0,5 lei/sticlă
Consumabile 120 lei/lună
Cheltuieli Energie 50 lei/lună
fixe electrică
Utilități 15 lei/lună
Sursa: S.C BAROQUE S.R.L;
37
Prețul a fost stabilit considerând producția de 100 de sticle pe lună. La
acest cost se pot adăuga și cheltuielile cu transportul către clienți. Costul
efectiv pentru o sticlă îmbuteliată fără transport este de 6.30 lei.
Magazinele de tip Horeca reprezintă un alt punct de desfacere, de unde
pot fi achiziționate aceste vinuri, crama, rămânând însă principalul punct de
desfacere.
Prețul ales pentru fiecare produs a fost stabilit astfel încât să acopere
cheltuielile, dar in același timp să fie și competitiv pe piața în raport cu marile
crame existente.
3.4 Comportamentul consumatorilor privind consumul de vinuri pe piața românească
 Motivaţia cercetării:
Motivaţia cercetării de faţă este de a analiza percepția consumatorilor privind vinul
Baroque, în special vinurile obținute în cadrul Cramei Baroque - Buzău.
 Importanţa cercetării:
Importanţa cercetării constă în studierea viziunii respondenților chestionați cu privire la
faptul că stimularea consumatorului (clientului) nu depinde numai de calitatea produsului, ci şi de
nivelul prețului.
 Metodologia de cercetare:
Cercetarea de faţă are ca punct de pornire studierea percepției respondenților referitoare la
tipurile de vin realizate în cadrul Cramei Baroque.
Studiul este limitat dacă ne referim la generalitatea rezultatelor. Eșantionul folosit cuprinde
100 de respondenți din municipiul Buzău, iar concluziile ar trebui interpretate cu precauție.
Concluzia finală a acestui studiu empiric reflectă importanța studierii rezultatelor prin
numeroase studii efectuate de-a lungul timpului.
Cercetarea de față reprezintă un proces de alegere din cadrul unui grup ale cărui opinii am
dorit să le cunoaștem. Pentru realizarea acestui studiu a fost elaborat un chestionar structurat. Itemii
cercetării s-au bazat pe studii anterioare și au fost modificați astfel încât, să se potrivească
contextului cercetării de față.
Ca rezultate, m-am bucurat de o atitudine pozitivă din partea persoanelor investigate, am
observat dorinţa de implicare pe care aceştia o manifestă, sperând ca toți consumatorii de vin, în
38
special vinul Baroque să primească oferta de produse și de preț de care au nevoie pentru a fi
motivați.
Inițial, chestionarul a fost realizat pentru un studiu mai amplu, incluzând astfel 2 tipuri de
întrebări relevante studiului nostru empiric, după cum urmează:
a) Întrebări generale, cu rol de a oferi o imagine clară a profilului personal;
b) Întrebări ce reflectă percepția respondenților cu privire la produsul analizat – vinul
românesc.
Chestionarul pe care l-am conceput este un chestionar de opinie format dintr-un sistem logic
de întrebări-grilă simple. În cadrul acesteia, participanții la chestionar au fost informați în legătură
cu scopul cercetării și au fost asigurați de confidențialitatea răspunsurilor.
Chestionarul a fost aplicat în perioada aprilie-mai 2019, astfel:

 Față în față.
Eșantionul final include răspunsurile a 100 de respondenți. Datele colectate de la cei 100 de
participanți la chestionar au fost incluse într-o bază de date creată în cadrul programului Microsoft
Excel.
Rezultatele informațiilor socio-demografice sunt prezentate în cadrul Tabelului 3.3.6, după
cum urmează:
Tabelul 3.3.6 Date socio-demografice
Variabilă Răspuns Frecventă Procent
Gen Feminin 39 39,00%
Masculin 61 61,00%
18-25 ani 21 21,00%
26-34 ani 43 43,00%
Vârsta 35-42 ani 15 15,00%
42-49 ani 1 1,00%
peste 50 ani 20 20,00%
Studii gimnaziale 15 15,00%
Statut Studii liceale 40 40,00%
Studii universitare de scurtă/lungă durată 45 45,00%
Serviciu 78 78,00%
Job-uri ocazionale 12 12,00%
Sursa venitului
Familie 5 5,00%
Alte surse 5 5,00%
Sub 1.000 RON 35 35,00%
Venit 1.500-3.000 RON 58 58,00%
Peste 3.000 RON 7 7,00%
Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarului;
În urma analizei socio-demografice a participanților la studiu, din cei 100 de respondenți, 39

(39,00%) sunt de gen feminin și 61 (61,00%) sunt de gen masculin.
39
Majoritatea respondenților chestionați au vârste cuprinde între 26 – 34 de ani, iar statutul
predominant dețin a fost cel al absolvirii bacalaureatului.
După finalizarea sondajului şi centralizarea rezultatelor, am realizat grafice pentru a
evidenţia răspunsurile pe parcursul întregului chestionar.
Astfel, am obţinut o sinteză a rezultatelor:
21%
52%
28%
Unul sau mai mulți membrii ai familiei suferă de o anumită boală

Grija de sănătatea familiei
Alte motive
Figura 3.3.8 Care sunt motivele pentru care în familia dumneavoastră nu s-ar consuma
băuturi alcoolice?
Din graficul de mai sus se observă faptul că 52,00% dintre respondenți ar evita să consume
băuturi alcoolice, precum vinurile în cazul în care unul dintre membrii familiei ar suferi de o boală.
Un procent de 27,5% dintre respondenți și-au exprimat îngrijorarea față de membrii familiei
în cazul în care aceștia, suferind de anumite probleme, dacă ar consuma vinurile Baroque le-ar
putea accentua problemele de sănătate.
80.0% 72.5%
70.0%
60.0%
50.0%
40.0%
30.0% 27.5%
20.0%
10.0%
0.0%
Da Nu
Figura 3.3.9 Ați consumat vreodată vin?

O mare parte dintre respondenți, deținând un procent de 72,50% confirmă consumul de vin.
40
28%
Da
Nu
73%
Figura 3.3.10 În familia dumneavoastră sunt consumate des vinuri?

Din acest grafic se observă că un procent de 72,50% dintre repondenți consumă vinurile
Baroque, ceea ce reflectă un nivel ridicat de satisfacție cu privire la acestea.
Foarte satisfăcut 0.6
Destul de satisfăcut 0.11
Satisfăcut 0.19
Puțin satisfăcut 0.1
Foarte puțin satisfăcut 0
Deloc satisfăcut 0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
Figura 3.3.11 Ce părere aveți despre acest tip de produs?

Conform percepției respondenților, am realizat și, pe baza acestei întrebări că majoritatea

consumatorilor (60,00%), sunt satisfăcuți de vinurile Baroque.
41
40%
40%
35%
30%
25% 20%
20%
15% 10% 10%
10% 5% 5%
5%
0%
ca ul or ui ul iil
e
ar reț țe
l
s ul l aj oț
M P tin od
u ba om
oș pr Am Pr
cun a
r/ te
ilo c i ta
n i
t e bl
pr
ie Pu
a
nț
flue
In
Figura 3.3.12 Ce v-a determinat să îl achiziționați?

Din graficul de mai sus se observă faptul că o mare parte dintre respondenți au fost mereu
atrași de marcă, ceea ce denotă un grad ridicat de satisfacție cu privire la produsul analizat.
20%
55%
25%
Estetica (modalitatea de prezentare) Conținut

Prețul
Figura 3.3.13 Care credeți că este principala calitate a vinului românesc?

Conform percepției respondenților, am realizat pe baza acestei întrebări, că mai mult de

jumătate dintre respondenți (55,00%), aleg să consume produsele de tip vin în funcție de estetica
(modalitatea de prezentare) a acestuia.
42
20%
Supermarketuri și
hypermarketuri
55% Mini-marketuri în apropierea
domiciliului
25% Altele
Figura 3.3.14 Care este proveniența vinurilor pe care le consumați?

La această întrebare, 55,00% dintre respondenți au confirmat faptul că aleg să cumpere

produsul analizat din supermarketuri și hypermarketuri, datorită prețului mult mai redus și a
promoțiile existente deseori în cadrul acestora.
5%
35% 25%
Zilnic
De 2-3 ori pe săptămână
Aproximativ o data de
săptămână
Ocazional
35%
Figura 3.3.15 Cât de des obișnuiți să consumați vinul românesc?

35,00% dintre respondenți confirmă faptul că prefer să cumpere destul de des vin, deoarece
simt nevoia de a bea un vin de calitate, dar în același timp care este în același timp și gustos, cât și
ușor de digerat.
43
80.0%
72.5%
70.0%
60.0%
50.0%
40.0%
30.0% 27.5%
20.0%
10.0%
0.0%
Da Nu
Figura 3.3.16 Ați vizionat spoturi publicitare sau reclame referitoare la vinurile românești?
O mare parte dintre respondenți, deținând un procent de 72,50% confirmă faptul că

urmăresc spoturi publicitare sau reclama referitoare la vinurile Baroque pentru a fi mereu la curent
cu noile tipuri de produse ce apar pe piață.
Foarte puțin 35.0%
Puțin 40.0%
Așa și așa 20.0%
Mult 5.0%
Foarte mult 0.0%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0% 45.0%
Figura 3.3.17 Cât de mult vă influențează publicitatea (reclame outdoor, reviste) în alegerea
vinurilor?
Din răspunsurile respondenților s-a reflectat un impact scăzut al publicității privind tipurile
de vinuri Baroque.
44
80.0%
72.5%
70.0%
60.0%
50.0%
40.0%
30.0% 27.5%
20.0%
10.0%
0.0%
Nu Da
Figura 3.3.18 Considerați că produsul prezentat necesită îmbunătățiri?

În urma răspunsurilor, s-a constatat o satisfacție a consumatorilor asupra tipurilor de vin

existente atât pe piața din România, cât și în cadrul Cramei Baroque.
10%
25%
15% Ambalaje
Promovare
Preț
Promoții
5% Calitatea
Informarea
5% Ingrediente noi
20%
20%
Figura 3.3.19 Care ar fi îmbunătățirile pe care le doriți privind tipul de vin analizat?
Un procent de 25,00% dintre respondenți consider că ar prefera o schimbare a

ingredientelor, existând o varietate a acestora mult mai ridicată în cadrul procesului de fabricație a
vinurilor.
45
CONCLUZII
Din timpuri străvechi via şi vinul au însoţit existenţa umană. Alături de pâine şi untdelemn,
ele fac parte din triada sacră a omenirii. Folosirea vinului este consemnată în diferite scene
sculptate, gravate, pictate, desenate şi este menţionată în vechile scrieri – hieroglifă, cuneiformă,
etc. În ultimele decenii, piaţa produselor alimentare şi preparatelor culinare a devenit extrem de
dinamică.
Un fenomen general, observat pe plan mondial este cel al orientării treptate a preferinţei
consumatorilor de la vinurile curente, de larg consum, spre vinurile de calitate superioară.
Studiul de față a adus în prim plan segmentul consumatorilor din România prin analizarea
comprehensivă a acestora, accentul fiind pus pe stilul de viață, momente și obiceiuri de consum,
modalități de informare și învățare, preferințe în materie de vin, particularități care îi definesc și le
conferă o anumită identitate.
În ceea ce priveşte motivaţiile de consum, acestea au în vedere: păstrarea tradiţiei de consum,
rafinament şi unicitate, comunicarea cu ceilalţi.
Între ţările vitivinicole ale Uniunii Europene, România ocupă locul 5 la suprafaţă viticolă,
locul 6 la producţia de struguri şi vin şi deține o treime din exploatațiile viticole din Uniunea
Europeană.
Tot la nivel naţional, cele mai multe firme din viticultură sunt înregistrate în Regiunea Sud-
Est (21,15%). În anul 2016, firmele din județul Vrancea reprezentau 14,5% din piață și erau urmate
46
de cele din București, Alba, Prahova și Iași (cu câte 10-15% fiecare). Împreună, acestea generează
peste 61% din producția internă de vin.
În România există peste 1.300 de companii care cultivă struguri şi produc vin, iar circa o
treime din total sunt înregistraţi în judeţul Vrancea, arată datele de la Registrul Comerţului. Din alte
surse, ”se pare că sunt circa 600 de cultivatori importanţi de viţă-de-vie, fără să aibă neapărat şi
crame, din care circa 100 nu se regăsesc în nicio înregistrare".
În anul 2016, cea mai mare parte a pieței de vin din România (61%) a fost generată de
companiile mijlocii (29 de firme, cu afaceri între 10 și 30 milioane de euro).
Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 192 mil.
euro în 2016, ceea ce reprezintă 51% din piață (în acest top figurând trei firme din regiune).
Calitatea vinurilor a fost şi rămâne în continuare un subiect de mare actualitate, fapt absolut
justificat întrucât consumul de vin face parte din hedonismul vieţii, vinul fiind băut numai în
măsura în care satisface exigenţele şi preferinţele consumatorilor.
Din alt punct de vedere, calitatea vinului, este un concept foarte complex ca mod de
exprimare cât şi ca mod de formare a acestei caracteristici ce îşi are originea în calitatea strugurilor,
fiind totodată puternic influenţată de modul de conducere a fiecărei faze tehnologice care contribuie
la evoluţia şi formarea vinurilor. Dintre aceste etape de obţinere a vinurilor, vinificaţia primară este
un factor hotărâtor în evoluţia şi stabilitatea vinurilor.
Conturarea pieței vinurilor este utilă pentru dezvoltarea strategiilor de marketing în
domeniul vinurilor, întrucât producătorii au nevoie de consumatori cărora să se adreseze. Odată cu
creșterea cerințelor, producătorii vor produce vinuri la o calitate mai bună. Vinul din România de
azi are nevoie în primul rând, de îmbunătăţirea calităţii, producători de calitate, renaşterea
viticulturii româneşti, consumatori din ce în ce mai exigenţi, ambasadori neoficiali ai României
peste hotare, creşterea nivelului de consumatori, astfel să fim percepuţi ca o adevărată naţiune
producătoare de vin.
Anii viticoli nefavorabili din punct de vedere climatic (calamitaţi natural), cu recolte de
slabă calitate, conduc în mod normal la obţinerea unor vinuri care nu ating standardele de calitate
dorite de producător şi nu în ultimul rând de consumator.
În prezent cerinţele consumatorilor de vin sunt din ce în ce mai ridicate. Pentru a realiza
vinuri de calitate capabile să se ridice la un nivel înalt, se impun lucrări asupra plantei prin care să
se sporească atât cantitatea, cât şi calitatea recoltei.
Pe lângă lucrările obişnuite, se pune tot mai mult accent pe lucrările în verde, care îşi aduc
aportul în special asupra calităţii.
47
Unul dintre cei mai importanţi indicatori de calitate ai vinurilor albe cu implicaţii directe în
imprimarea proprietăţilor fizico-chimice, valorii igienico-alimentare dar mai ales în asigurarea
tipicităţii şi autenticităţii, este gustul (aroma) – prima însuşire cu care consumatorul avizat intră în
contact.
Obţinerea unor vinuri de calitate a căror însuşiri fizico-chimice şi senzoriale, să se menţină
constante de la un an la altul, este o condiţie de bază, urmărită de toţi producătorii consacraţi de
vinuri de calitate.
Există destule cazuri, care pot să apară în ani diferiţi de recoltă, când anumite condiţii
pedoclimatice fac ca acumularea de glucide, de substanţe de culoare şi aromă să fie deficitară.
BIBLIOGRAFIE
1. Antoce A. O., 2007, Oenologie (Chimie şi analiză senzorială), Editura Universitaria,

Craiova;
2. Blythe, J., Consumer Behaviour. 2nd ed. SAGE, 2013;
3. Cotea V.V., Cotea V.D., 2006, Tehnologii de producere a vinurilor, Editura Academiei
Române;
4. Croitoru C., 2009, Tratat de ştiinţă şi inginerie oenologică (Produse de elaborare şi
maturare a vinurilor), Editura AGIR, Bucureşti;
5. Davidescu D., Davidescu Velicica, 1992, Agrochimie horticolă, Ed. Academiei Române,
Bucureşti;
6. Dejeu L.C., 2010, Viticultură. Ed. Ceres, Bucureşti;
7. Hoyer, W. D., Macinnis, D. J., Pieters, R. Consumer Behavior. 6th ed. Cengage Learning,
2012;
8. Galet P., 1991. Precis d’ampelographie pratique. Imp. Charles Dehan. Montpellier;
9. Garcia-Ruiz A., Lopez-Exposito I., Diaz S., Bartolome, Angeles Pozo-Bayon, Martinez-
Alvarez P.J., Moreno-Arribas Victoria M., 2008, Evaluation of the dual antibacterial and
antioxidant activities of wine polyphenols, Proceeding of the Wine Active Compounds
International Conference 27-29 march 2008, Beaune France;
48
10. Goode J., 2005, The science of wine: from vine to glass. University of California Press;
11. Kardes, F., Cronley, M., Cline, T. Consumer behaviour. 2nd ed. Cengage Learning, 2014;
12. Kontek Adriana, Kontek A., 2008, Compuși fenolici din struguri must si vin - Proprietăți
și influenta lor asupra calității vinurilor, Wine &Spirit Club, An III, no. 21;
13. Oşlobeanu M., Macici M., Georgescu Magdalena, Stoian V., 1991, Zonarea soiurilor de
viţă de vie în România. Ed. Ceres, Bucureşti;
14. Schiffman, L. G., Hansen, H., Kanuk, L. L. Consumer behaviour: A Eropean Outlook. 9th
ed. Pearson Education, 2008;
15. Soloman, M. R., Consumer behaviour: A European Perspective. 4th ed. Pearson Educ
ation, 2010;
16. Stavkova, J., Prudilova, H., Toufarova, Z., Nagyova L., Factors influencing the consumer
behaviour hen buying food. [online]. 2007;
17. Teodorescu Şt., Popa A.I., Sandu Ghe., 1987. Oenoclimatul României. Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică. Bucureşti;
18. ***M.A.D.R, www.madr.ro;
19. http://www.wineromania.com/files/docs/Sortimentul_viticol_al_Romaniei.pdf
20. https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/11/viticultura-romanesca-feteasca-
neagra-rubinul-vinurilor-romanesti--10-42-11;
21. http://www.oiv.int/
22. https://www.onvpv.ro/ro;
23. http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html;
24. http://vinul.ro/tag/piata-vinului;
25. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Wine-growing_statistics;
26. https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/11/viticultura-romanesca-feteasca-
neagra-rubinul-vinurilor-romanesti--10-42-11;
27. https://www.agerpres.ro/economie/2016/11/04/romania-locul-13-in-topul-mondial-al-
producatorilor-de-vin-sectorul-viticol-ar-putea-depasi-723-de-milioane-de-lei-in-2016-
analiza--11-15-55;
28. http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Recensamint_agricol/Studiu1_
viniviticol_ro.pdf.
49
ANEXE
50
CHESTIONAR
privind măsurarea satisfacerii clienților
Vă rugăm să vă rezervați câteva momente pentru completarea următorului chestionar

privind gradul dumneavostră de satisfacție în legătură cu tipurile de vinuri românești. Implicarea
dumneavoastră este considerată a fi o importantă contribuţie la calitatea rezultatelor cercetării!
1. Sexul dumneavoastră este:

a) Feminin
b) Masculin
2. În care dintre următoarele grupe de vârsta vă încadrați?
a) 18-25 ani;
b) 26-34 ani;
c) 35-42 ani;
d) 42-49 ani;
e) peste 50 ani.
3. Statutul dumneavoastră academic este:
a) Studii gimnaziale;
c) Studii liceale;
51
d) Studii universitare de scurtă/lungă durată.
4. Care este sursa venitului dumneavostră?
a) Serviciu;
b) Job-uri ocazionale;
c) Familie;
d) Alte surse.
5. Dispuneți de un venit lunar în cadrul familiei de:
a) Sub 1.000 RON;
b) 1.500-3.000 RON;
c) Peste 3.000 RON.
6. Care sunt motivele pentru care în familia dumneavoastră nu s-ar consuma băuturi
alcoolice?
a) unul sau mai mulți membrii ai familiei suferă de o anumită boală;
b) grija de sănătatea familiei;
c) alte motive.
7. Ați consumat vreodată vin?

a) Da;
b) Nu.
8. Ce părere aveți despre acest tip de produs?
1 2 3 4 5 6
Foarte slabă Foarte bună
9. Ce v-a determinat să îl achiziționați?

a) Marca;
b) Publicitatea produsului;
c) Influența prietenilor/cunoștințelor;
d) Ambalajul;
e) Prețul;
f) Promoțiile.
10. Care credeți că este principala calitate a vinului românesc?
a) Gustul;
b) Estetica (modalitatea de prezentare);
52
c) Prețul.
11. Care este proveniența vinurilor pe care le consumați?
a) Supermarketuri și hypermarketuri;
b) Mini-marketuri în apropierea domiciliului;
c) Altele.
12. Cât de des obișnuiți să consumați vinul românesc?
a) Zilnic;
b) De 2-3 ori pe săptămână;
c) Aproximativ o data de săptămână;
d) Ocazional.
13. Ați vizionat spoturi publicitare sau reclame referitoare la vinurile românești?
a) Da;
b) Nu.
14. Cât de mult vă influențează publicitatea (reclame outdoor, reviste) în alegerea vinurilor?
a) Foarte mult;
b) Mult;
c) Așa și așa;
d) Puțin;
e) Foarte puțin.
15. Considerați că produsul prezentat necesită îmbunătățiri?
a) Da;
b) Nu.
16. Care ar fi îmbunătățirile pe care le doriți privind tipul de vin analizat?
…………………………………………………………………….
……………………………………………………………………..
……………………………………………………………………..
53
Răspunsul dat de dumneavoastră deţine o importanţă majoră.
Vă mulţumesc pentru participare!
54

Piata Vinului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Piata Vinului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL I. ASPECTE PRIVIND PIAȚA VINULUI.............................................................3

1.1 Producția și consumul de vin la nivel mondial...........................................................................3

1.2 Podgoriile românești și factorii de mediu ce definesc areal viticol............................................6

1.3 Principalii producători de vin din România..............................................................................10

CAPITOLUL II. PIAȚA VINURILOR ÎN ROMÂNIA...............................................................15

2.1 Particularități ale filierei vinurilor............................................................................................15

2.2 Procesul de vinificare...............................................................................................................16

2.4 Caracteristicile merceologice....................................................................................................19

2.5 Producția de vin în România.....................................................................................................22

2.6 Consumul de vin în România...................................................................................................23

2.6 Cerere și ofertă..........................................................................................................................25

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ – CRAMA BAROQUE BUZĂU......................................28

3.1 Scurt istoric...............................................................................................................................28

3.3 Piața de desfacere.....................................................................................................................37

3.4 Comportamentul consumatorilor privind consumul de vinuri pe piața românească................38

Punerea în aplicare a noului sistem privind gestionarea potențialului viticol de producție,

Tendințe în principalele țări producătoare:

Figura 1.1.2 Consumul mondial de vin

Figura 1.1.3 Nivelurile de caracterizare climatică a arealelor viticole

Figura 1.1.4 Plantaţii viticole pe soluri pietroase (a. Chateauneuf du Pape) şi pe

În condiţiile României, viţa de vie se cultivă pe următoarele tipuri de sol4: psamosoluri

Evaluarea corectă a favorabilităţii ecologice a arealului în care urmează a se înfiinţa o nouă

Tabelul 1.1.3 Intervalul de variaţie a factorilor climatici şi indicatorilor ecologici în

1.3 Principalii producători de vin din România

Figura 1.1.5 Cele 8 regiuni viticole din România

Tabelul 1.1.4 Cei mai mari producători de vin pe regiuni viticole

Tabelul 1.1.5 Alocarea financiară pe măsuri - sectorul vitivinicol, România (2014-2018) -

CAPITOLUL II. PIAȚA VINURILOR ÎN ROMÂNIA

Centre de colectare a Engrosişti (struguri)

Unităţi de îmbuteliere a vinului

Figura 2.2.1 Operatorii pe filiera de marketing a vinului

În practica economică, în funcţie de mărimea şi dimensiunea afacerilor diferiţilor operatori

2.2 Procesul de vinificare

În România, viticultura se caracterizează prin existenţa unui potenţial pedoclimatic ridicat,

Tabelul 2.2.1 Performanța filierei vinului

2.2.2 Recoltarea, transportul și depozitarea

Recoltarea, colectarea şi transportul strugurilor reprezintă ”activităţi care influenţează

2.2.3 Procesarea strugurilor

Procesarea vinului se concentrează în unităţi de dimensiuni mari. În industria băuturilor

2.4 Caracteristicile merceologice

În raport cu procedeele şi operaţiile cu ajutorul cărora se transformă strugurii în vin şi de

Figura 2.2.2 Schema tehnologică de procesare a strugurilor

Figura 2.2.3 descrie o linie tehnologică de obținere a vinului.

2.5 Producția de vin în România

Regiunea Vin nobil - mii hl

Tabelul 2.2.3 Ponderea suprafețelor cultivate a principalelor soiuri nobile de struguri,

Producția din ultimii ani au arătat o îmbunătățire semnificativă a calității vinurilor

2.6 Consumul de vin în România

Tabelul 2.2.4 Resursele totale de vinuri

2.6 Cerere și ofertă

2.6.3 Calitate și cantitate

S.C BAROQUE S.R.L este o societate cu ciclu de producere complet de la creșterea și

Baroque Sauvignon Blanc

În esență, activitatea de aprovizionare include cumpărarea resurselor materiale și gestionarea

Procesul de fabricatie al vinului constă în trei etape și anume:

3.1.1 Evoluție profit-pierderi

Rezultatele sintetizează eficiența cu care s-a desfășurat întreaga

Tabelul 3.3.1 Analiza rezultatului financiar în perioada 2016-2018

Conform Tabelului 3.3.1 rezultatul financiar al societății S.C BAROQUE

Rezultatul brut al exercițiului

Figura 3.3.1 Reprezentarea grafică a rezultatului brut al exercițiului în

În cazul rezultatului net al exercițiului la nivelul S.C BAROQUE S.R.L este