Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE COMERŢ
BUCUREŞTI 2008
Cuprins
Capitolul 1 – Produsul
Capitolul 2 – Analiza ofertei
cererii
Capitolul 4 – Distribuţie
Capitolul 5 – Preţ
Capitolul 6 – Promovarea produsului
Capitolul 7 – Previziuni asupra pieţei
Bibliografie
1
Capitolul 2 – Analiza ofertei
Volumul producţiei
Productia de vin, care acopera in totalitate consumul intern, s-a ridicat la 5,1 milioane
hl in 2001, 6.1 milioane hl in 2006.
Vinurile superioare cu indicatie geografica protejata detineau in acelasi an 18,8%,
restul revenind vinurilor de masa 71,6%. Sub aspectul culorii, vinurile albe detin in
continuare pozitia dominanta cu aproape 80%, fiind urmate de vinurile rosii cu circa 20%.
Structura varietala a podgoriilor din Romania prezinta o mare diversitate, oferind
astfel industriei sansa (in mare parte nefructificata) de a produce o gama foarte larga de vinuri
de calitate. Specialistii apreciaza ca Romania poate produce pana la 402 sortimente diferite de
vinuri, din care 11 pentru consumul curent, 42 de categorii de vinuri superioare (VS) si
349 cu denumiri de origine controlata, inclusiv cu grade de calitate.
Consumul pe cap de locuitor pentru anul 2006 a reprezentat 26,6 litri / locuitor, Rata
medie anuala de crestere a consumului a fost de 2,4 %.
Volumul vânzărilor
2
Piata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de 350 milioane de euro in 2006 ,iar
consumul reprezinta 26,6 litri pe cap de locuitor fiind asteptata sa creasca si in 2007 la 30 de
litri pe cap de locuitor.
Ritmul mediu de variaţie al vânzărilor produsului în perioada 2003-2006 este
prezentat in tabelul de mai jos :
Volum vanzari
Demi-Dulce 46,5 %
Dulce 6,8%
Licoros 0,9 %
Nespecificat 7,5%
Sec 14%
Demi-Sec 24,3 %
Importurile şi exporturile
3
Cea mai importanta destinatie de export pentru vinurile romanesti a fost, in toti acesti
ani, Germania (150 mii hl in 2000, 173 mii hl in 2001, 152 mii hl in 2002, 154 mii hl in 2003,
134 mii hl in 2004, 111 mii hl in 2005) - dupa cum se vede, si aici, dupa o crestere,
exporturile catre principala destinatie au scazut in ultimii doi ani.A doua piata de export
pentru vinurile romanesti este Republica Moldova (in primii ani din intervalul mentionat
cresterea a fost spectaculoasa - de la aproape 3 mii hl in 2000, 50 mii in 2001 pana la un
maxim de 218 mii in 2002), dar si aici s-a inregistrat o tendinta de scadere, pana la 83 mii hl
in 2006
Importurile de vinuri au crescut in anul 2006 pana la 14.738 hectolitri, mai mult
decat dublu fata de nivelul consemnat in aceeasi perioada din 2004, in timp ce exporturile s-
au redus cu 21%, la 209.399 hectolitri.
Importurile de vin au crescut in perioada ianuarie - septembrie 2006 cu peste 122%
din punct de vedere cantitativ, majorarea fiind datorata in special importurilor din Republica
Moldova, dar si din Franta, Italia si Ungaria. Valoarea importurilor in 2006 s-au ridicat la 3,5
milioane euro.
4
marketing, „Produsul bun se vinde singur”. Mesajul spoturilor publicitare face apel la tradiţia
sortimentelor, deosebirea faţă de Murfatlar este că, în cazul Cotnariului, se poate vorbi de o
tradiţie.
Jidvei îşi promovează sortimentele prin campanii sezoniere, mai ales în preajma
sărbătorilor importante, dat fiind că sortimentul-vedetă al acestui producător este un spumant.
Preţurile practicate de producător sunt ridicate, dorind să creeze senzaţia de produs elitist.
Vincon îşi promovează produsele apelând la clişeul tradiţiei – pentru produsele de
calitate superioară, în special Feteasca Neagră, iar pentru vinurile de masă îşi adresează
mesajul spre populaţia cu venituri reduse şi gusturi îndoielnice.
Analiza cererii
5
Segmentele de piaţă
Principalele segmente de piaţă cărora li se adresează produsul sunt:
a) În funcţie de vârstă:
Segmentul tânăr (18-35 ani) – vinurile roşii dulci, vinurile spumante, vinurile albe
dulci;
Segmentul matur (36-50 ani) – vinurile roşii seci, vinurile albe seci, vinurile spumate
într-o proporţie mai mică;
Segmentul în vârstă (peste 50 de ani) – vinurile seci.
b) În funcţie de sex:
Sexul feminin preferă vinurile dulci şi spumante;
Sexul masculin – vinurile seci.
6
în funcţie de zonele istorico-geografice:
în Moldova consumul de vin este ridicat;
în Dobrogea consumul de vin este ridicat;
în Oltenia şi Muntenia consumul de vin este ridicat;
în Ardeal, consumul este mai redus, manifestându-se o concurenţă puternică
din partea berii şi a băuturilor tari.
În anul 2006, vânzările din supermarketuri au totalizat peste 60% din total.
Magazinele mici au deţinut o cota de 20%, iar restul este reprezentat de unitaţile de
alimentaţie publică (restaurante,baruri).
Frecvenţa consumului creşte în perioada sărbătorilor şi scade în perioada estivală, în
favoarea consumului de bere.
Vinurile dulci sunt preferate pe piaţa românească, dar, în ultimii ani, s-a observat o
creştere a consumului vinurilor seci.
7
Capacitatea pieţei
Piata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de 350 milioane de euro in 2006 ,iar
consumul reprezinta 26,6 litri pe cap de locuitor fiind asteptata sa creasca si in 2006 la 30 de
litri pe cap de locuitor..
Consumatorii potentiali ai acestei piete reprezinta persoanele cu varsta mai mare de
18 ani. In Romania, ei sunt in jur de 14 milioane.
Consumatorii efectivi pe piata vinului, reprezinta toata populatia de nationalitate
romana, care a implinit 18 ani, plus alte nationalitati care, prin religia si traditia lor, nu le este
interzis sa consume bauturi alcoolice. Majoritatea populatiei, 18 milioane, conform
recensamantului din 2002, reprezinta din religii si confesii, care nu interzic consumul de
bauturi alcoolice.
Dezvoltarea pieţei
Distribuţia
9
2.Marii producatori de struguri şi vin -> Export ;
Această modalitate este folosită în cazul în care micii viticultori nu procesează producţia
de struguri, fiind livrată unui centru de colectare, care dispune de logistica de distribuţie
specializată, având rolul de colectare, transport, depozitare a producţiei de struguri de la mai
mulţi viticultori, caracterizaţi, de regulă, prin putere economică redusă. Centrele de colectare
livrează mai departe producţia de struguri către unităţile de vinificare unde are loc procesarea,
şi în continuare, livrarea vinului prin engrosisti şi/ sau detailisti, catre consumatorii finali.
Polul de integrare e reprezentat de unitatea de integrare.
5. Micii producator de strugurii -> Cooperative de vinificatie -> Engrosisti (vin) ->
Consumatori.
Această distribuţie este rareori întâlnită în practica economică. Această modalitate trebuie
reconsiderată, viticultorii având capacitate economică redusă.
10
7. Micii producători de struguri -> Procesare în gospodării -> Consumatori
8. Micii producători de struguri -> Procesare în gospodării -> Autoconsum
Distribuţia pe mărci
Pe piaţa românească nu se poate vorbi de o distribuţie pe mărci, toţi producătorii
apelează aproximativ la aceleaşi canale de distribuţie. Excepţiei de la canalele tradiţionale de
distribuţie o fac sortimentele valoroase, care se distribuie prin magazine specializate sau sun
vânsute la licitaţie.
Preţul
- în regiunile de producţie ;
- între vinurile roşii şi albe ;
- între cele catalogate ca vin de calitate ;
11
Calitatea reprezintă un criteriu primordial în politica de Marketing a vinului.
Separarea vinurilor de masă şi de calitate exprima comportamentul diferit al consumatorilor,
indicând adesea tendinţe divergente în evoluţia consumului.
Un alt aspect al specifiv al marketinkului vinului, reprezinta nivelul ridicat fiscal, ce
intervine in comercializarea acestui produs : TVA, Accize, Taxe Vamale, taxe de licenţă.
Comparativ cu celelalte produse, arată un nivel scăzut de TVA, deoarece nu este un produs
de strictă necesitate.
Pretul unui litru de vin de masa pentru anul 2006 a fost de 3,5 lei, iar cel de calitate de
9 lei .
Promovarea produsului
12
Reducerea de preţuri la unele sortimente se face atât ca urmare a hotăririi
prosucătorului, cât şi ca urmare a deciziei hipermarketului. Reducerile de preţuri au cauze
multiple, pe piaţa românească predominând însă stagnarea sau scăderea vânzărilor, astfel
această măsură se constituie într-o încercare de impulsionare a vânzărilor. Preţurile reduse
reprezintă şi o măsură de promovare a noilor sortimente apărute pe piaţă.
Oferirea de produse la pachet cu un preţ mai redus are loc în prejma sărbătorilor,
scopul acesteia fiind, pe piaţa românească, creşterea vânzărilor unor sortimente mai slab
cotate prin alăturarea cu sortimente vedetă.
Promoţiile au loc cu ocazia lansării unui produs nou, în preajma sărbătorilor, precum
şi ca urmare a unor campanii desfăşurate pe mai multe canale şi în cadrul cărora se oferă
diferite premii.
Promovarea în cadrul târgurilor şi expoziţiilor are ca scop atragerea de noi
consumatori (dezvoltare a pieţei extensivă), precum şi fidelizarea celor deja captivi.
Concursurile naţionale sau internaţionale au ca rol principal obţinerea de premii,
acestea sporind prestigiul mărcii, fiind un bun mijloc de marketing.
13
7 Păcate este un sortiment din gama vinurilor seci. Segmentul ţintă este reprezentat de
tinerii cu venituri medii. După părerea mea, succesul campaniei ce durează de aproximativ un
an de zile este confirmat de creşterea vânzărilor. Reclama este bine făcută şi a fost lansată cu
ocazia Valentine’s Day în anul 2007.
14
Bibliografie
www.vinul.ro
Revista HRB expert Octombrie 2007, anul VII, NR 41(69)
http://www.gandul.info/articol_3672/
romanii_renunta_la_vinul_romanesc_in_favoarea_celui_din_import.html
Anuarul statistic 2006
www.insse.ro
www.wineromania.com
www.wall-street.ro/articol/Companii/27945/Competitia-pe-piata-vinurilor-se-
ascute-la-finalul-anului.html
www.business-adviser.ro/analize_schimbari_ierarhii_piata_mondiala_vin.html
www.protv.ro/stiri/economie/piata-vinurilor-se-va-imparti-ca-o-centrifuga-
vinuri-ieftine-si.html
15