FILIERA: TEHNOLOGICĂ

PROFIL: SERVICII
CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

ÎNDRUMĂTOR:
Prof. Ec. Todet Marcel

Candidat:
Elev: Oprisan AnaMaria
Clasa: XII B

Mai-Iunie 2023

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII ABSOLVENŢILOR

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LICEAL FILIERA TEHNOLOGICĂ – CENTRUL DE EXAMEN
LICEUL TEHNOLOGIC I.N.ROMAN CONSTANȚA
 TEMA
Elaborarea unei cercetari de maketing in
studierea prodselor de vinificatie
FILIERA: TEHNOLOGICĂ
PROFIL: SERVICII
CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

ÎNDRUMĂTOR
Prof. Ec. Todet Marcel

Candidat:
Elev: Oprisan AnaMaria
Clasa: XII B

Mai-Iunie 2023

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII ABSOLVENŢILOR

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LICEAL FILIERA TEHNOLOGICĂ – CENTRUL DE EXAMEN
LICEUL TEHNOLOGIC I.N.ROMAN CONSTANȚA
 Cuprins

Analiza oferte.........................................................................................4
Volumul producţiei..................................................................................5
Volumul vânzărilor..................................................................................6
Importurile şi exporturile..........................................................................7
Analiza cererii............................................................................................10
Dezvoltarea pieţei.......................................................................................14
Distribuţia....................................................................................................16
Pretul........................................................................................................18
Promovarea produsului.............................................................................20
Previziuni asupra pieţei...............................................................................23
Biografie......................................................................................................24
 Analiza oferte

Producatorii mari de vinuri sunt:

 Dobrogea: Murfatlar Romania ,Karom Drinks, Vinvico Constanta,

Fruvimed, Viticola Sarica Niculitel,Ovidius Mercado ;
 Moldova : Bucium Iasi ,Cotnari,Vinia,SCDVV Iasi,Vincon
Vrancea,Veritas Panciu,Vinuri Nicoresti,Prowine International,SCDVV
Odobesti,Ramex,Bachus ;
 Banat : Cramele Recas ,SCDVV Minis ;
 Transilvania : Jidvei ,Casa Vinului Mures,Prescon Mures ;
 Oltenia : Carl Reh Winery ,Vie Vin Vanju Mare ,Vinarte,SD Banu
Maracine ;
 Muntenia : Provinum S.E.R.V.E.,Vinterra International,Cramele
Halewood,Carpathian Winery,Videlmar,DVFR,ICDVV Valea
Calugareasca,SCDVV Stefanesti – Arges,Tohani, Rovit
 Volumul producţiei

Productia de vin, care acopera in totalitate consumul intern, s-a ridicat

la 5,1 milioane hl in 2001, 6.1 milioane hl in 2006.
Vinurile superioare cu indicatie geografica protejata detineau in
acelasi an 18,8%, restul revenind vinurilor de masa 71,6%. Sub aspectul
culorii, vinurile albe detin in continuare pozitia dominanta cu aproape 80%,
fiind urmate de vinurile rosii cu circa 20%.
Structura varietala a podgoriilor din Romania prezinta o mare
diversitate, oferind astfel industriei sansa (in mare parte nefructificata) de a
produce o gama foarte larga de vinuri de calitate. Specialistii apreciaza ca
Romania poate produce pana la 402 sortimente diferite de vinuri, din care
11 pentru consumul curent, 42 de categorii de vinuri superioare (VS) si
349 cu denumiri de origine controlata, inclusiv cu grade de calitate.

Consumul pe cap de locuitor pentru anul 2006 a reprezentat 26,6 litri /

locuitor, Rata medie anuala de crestere a consumului a fost de 2,4 %.
 Volumul vânzărilor

Piata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de 350 milioane de

euro in 2006 ,iar consumul reprezinta 26,6 litri pe cap de locuitor fiind
asteptata sa creasca si in 2007 la 30 de litri pe cap de locuitor.
Ritmul mediu de variaţie al vânzărilor produsului în perioada 2003-
2006 este prezentat in tabelul de mai jos :

R 2003-2004 840 milioane lei

R 2004-2005 986 milioane lei
R 2005-2006 1198 milioane lei

Volum vanzari

Demi-Dulce 46,5 %
Dulce 6,8%
Licoros 0,9 %
Nespecificat 7,5%
Sec 14%
Demi-Sec 24,3 %
 Importurile şi exporturile

Exportul de vin al Romaniei este nesemnificativ, reprezentind sub

5% din productia realizata, fata de 27% cit exporta tarile europene.
Totalul exporturilor anuale de vin ale Romaniei (valoric) a crescut de
la 17,7 mil US$ in 2000 la un maxim de 26,2 mil US$ in 2004, pentru ca in
2006 sa scada la 22,3 mil US$;
cantitativ, Romania avea un export de vin de 253 mii hl in 2000, a atins un
maxim de 504 mii hl in 2002, pentru ca sa scada din nou in 2006, pana la
269 mii hl.
Cea mai importanta destinatie de export pentru vinurile romanesti a
fost, in toti acesti ani, Germania (150 mii hl in 2000, 173 mii hl in 2001, 152
mii hl in 2002, 154 mii hl in 2003, 134 mii hl in 2004, 111 mii hl in 2005) -
dupa cum se vede, si aici, dupa o crestere, exporturile catre principala
destinatie au scazut in ultimii doi ani.A doua piata de export pentru vinurile
romanesti este Republica Moldova (in primii ani din intervalul mentionat
cresterea a fost spectaculoasa - de la aproape 3 mii hl in 2000, 50 mii in
2001 pana la un maxim de 218 mii in 2002), dar si aici s-a inregistrat o
tendinta de scadere, pana la 83 mii hl in 2006
 Importurile de vinuri au crescut in anul 2006 pana la 14.738
hectolitri, mai mult decat dublu fata de nivelul consemnat in aceeasi
perioada din 2004, in timp ce exporturile s-au redus cu 21%, la 209.399
hectolitri.
Importurile de vin au crescut in perioada ianuarie - septembrie 2006
cu peste 122% din punct de vedere cantitativ, majorarea fiind datorata in
special importurilor din Republica Moldova, dar si din Franta, Italia si
Ungaria. Valoarea importurilor in 2006 s-au ridicat la 3,5 milioane euro.

Vânzările principalilor producători şi cotele de piaţă ale acestora

Cei mai mari producatori pentru anul 2006 :

Denumirea firmei Cota de pe piaţă (%) Cifra de afaceri (mil.
euro)
Murfatlar 30 105
Cotnari 18,7 65,45
Jidvei 17 59,5
Vincon 10 35

Elemente ce individualizează mărcile

Murfatlar duce de câţiva ani o campanie agresivă de promovare a

sortimentelor proprii. Campania se axează, în special, pe spoturi TV,
mesajul transmis de acestea fiind bazat pe conceptul de vechime a
soiurilor. Mesajul este însă fals, deoarece sortimentele producătorului sunt
de origine franceză, iar plantaţiile vinicole au fost înfiinţare în anii ’30.
 Cotnari a adoptat o campanie mai puţin agrsivă, cu spoturi publicitare
prost realizate şi difuzate pe canale TV cu audienţă mică. Promovarea
sortimentelor funcţionează pe un principiu al inerţiei consumatorilor şi se
bazează pe dictonul, tot mai puţin utilizat în marketing, „Produsul bun se
vinde singur”. Mesajul spoturilor publicitare face apel la tradiţia
sortimentelor, deosebirea faţă de Murfatlar este că, în cazul Cotnariului, se
poate vorbi de o tradiţie.
Jidvei îşi promovează sortimentele prin campanii sezoniere, mai ales
în preajma sărbătorilor importante, dat fiind că sortimentul-vedetă al acestui
producător este un spumant. Preţurile practicate de producător sunt
ridicate, dorind să creeze senzaţia de produs elitist.
Vincon îşi promovează produsele apelând la clişeul tradiţiei – pentru
produsele de calitate superioară, în special Feteasca Neagră, iar pentru
vinurile de masă îşi adresează mesajul spre populaţia cu venituri reduse şi
gusturi îndoielnice.
 Analiza cererii

Consumatorii efectivi de vin, cărora li se adresează producătorii,

sunt persoanele de peste 18 ani. Segmentul-ţintă al pieţei este reprezentat,
în special, de persoanele peste 30 de ani, având în vedere faptul că
generaţiile mai tinere s-au orientat spre consumul de bere şi alte băuturi.
Producătorii s-au adaptat acestui segment-ţintă, iar mesajele publicitare
sunt îndreptate spre fidelizarea sau ţinerea captivă a consumatorului.
Urmând tendinţa mondială, consumul de vin se reduce, în favoarea
consumului de bere, în special, şi a altor băuturi alcoolice. Reducerea
consumului, precum şi accentuarea concurenţei la nivel mondial prin
intrarea unor noi producători pe piaţa vinului (America de Sud) determină
producătorii de vin să adopte noi strategii, nu atât pentru extindere, căt, mai
ales, pentru supravieţuire. Sortimentele de vinuri se adresează diferit
categoriilor de consumatori, astfel vinul roşu se adresează segmentului
activ de populaţie, vinurile albe se adresează segmentelor de populaţie de
vârstă înaintată (ştiut fiind faptul că acest segment de populaţie preferă
vinul alb „şpriţat”), vinurile spumante se adresează categoriilor de
consumatori tineri, precum şi celorlalte categorii, în situaţia sărbătoririi unui
eveniment.
La nivelul pieţei, decizia de cumpărare a produsului aparţine, în
majoritatea cazurilor, bărbaţilor. Segmentul de populaţie masculină este
targetat prin spoturile publicitare, decizia de a consuma produsul viticol
este sugerată de aceste spoturi.
 Segmentele de piaţă

Principalele segmente de piaţă cărora li se adresează produsul sunt:

a) În funcţie de vârstă:
 Segmentul tânăr (18-35 ani) – vinurile roşii dulci, vinurile spumante,
vinurile albe dulci;
 Segmentul matur (36-50 ani) – vinurile roşii seci, vinurile albe seci,
vinurile spumate într-o proporţie mai mică;
 Segmentul în vârstă (peste 50 de ani) – vinurile seci.

b) În funcţie de sex:
 Sexul feminin preferă vinurile dulci şi spumante;
 Sexul masculin – vinurile seci.

c) În funcţie de gradul de instruire:

 Persoanele cu studii primare preferă vinurile de masă;
 Persoanele cu studii medii preferă vinurile dulci;
 Persoanele cu studii superioare preferă vinurile seci.

d) În funcţie de nivelul veniturilor:

 Persoanele cu venituri mici – consumul de vin este redus şi este
reprezentat, în special de vinuri din producţia proprie sau vinuri de
calitate inferioară;
  Persoanele cu venituri medii preferă vinurile care se încadrează ca
preţ în media pieţei;
 Persoanele cu venituri ridicate preferă vinurile cu preţ ridicat şi,
ocazional, de colecţie.

e) În funcţie de localizarea geografică:

 în funcţie de zonele de relief şi climat:
 persoanele din zona de şes preferă vinul;
 persoanele din zona de dealuri şi podişuri sunt consumatori
ocazionali de vinuri;
 persoanele din zona montană consumă vin în cantităţi reduse.

 în funcţie de zonele istorico-geografice:

 în Moldova consumul de vin este ridicat;
 în Dobrogea consumul de vin este ridicat;
 în Oltenia şi Muntenia consumul de vin este ridicat;
 în Ardeal, consumul este mai redus, manifestându-se o
concurenţă puternică din partea berii şi a băuturilor tari.

f) În funcţie de mediul de reşedinţă:

 în mediul urban, consumul de vin este ridicat datorită nivelului mai
mare al veniturilor;
 în mediul rural se practică, în zonele viticole, consumul din producţia
proprie, iar în celelalte zone, consumul este redus din cauza
veniturilor scăzute.
 În anul 2006, vânzările din supermarketuri au totalizat peste 60% din
total. Magazinele mici au deţinut o cota de 20%, iar restul este reprezentat
de unitaţile de alimentaţie publică (restaurante,baruri).
Frecvenţa consumului creşte în perioada sărbătorilor şi scade în
perioada estivală, în favoarea consumului de bere.
Vinurile dulci sunt preferate pe piaţa românească, dar, în ultimii ani, s-
a observat o creştere a consumului vinurilor seci.
 Capacitatea pieţei

Piata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de 350 milioane de

euro in 2006 ,iar consumul reprezinta 26,6 litri pe cap de locuitor fiind
asteptata sa creasca si in 2006 la 30 de litri pe cap de locuitor..
Consumatorii potentiali ai acestei piete reprezinta persoanele cu
varsta mai mare de 18 ani. In Romania, ei sunt in jur de 14 milioane.
Consumatorii efectivi pe piata vinului, reprezinta toata populatia de
nationalitate romana, care a implinit 18 ani, plus alte nationalitati care, prin
religia si traditia lor, nu le este interzis sa consume bauturi alcoolice.
Majoritatea populatiei, 18 milioane, conform recensamantului din 2002,
reprezinta din religii si confesii, care nu interzic consumul de bauturi
alcoolice.

Dezvoltarea pieţei

Piata vinului a cunoscut o dezvoltare destul de ridicata. Datorita

integrarii României în Uniunea Europeană, cei mai mari actori de pe
aceasta piata isi dezvolta capacităţile de producţie, apar noi institute de
cercetare-dezvoltare în sectorul vitivinicol. Tot mai des au loc prezentări,
târguri de vinuri, unde actorii de pe aceasta piata isi prezintă capacitatile de
productie, prezinta consumatorilor finali ultimele lor produse, si le ofera
pentru degustatie cele mai bune vinuri care poseda.
Piata vinului s-a dezvoltat pe cale intensiva. E bine cunoscut faptul,
ca pe parcursul unui an, nu poti mari capacitatea de productie a vinului
datorita faptului ca, plantatiile de vie, pentru a da roada, sunt necesari
cativa ani pentru a dezvolta butaşii de viţă de vie.
Pentru dezvoltare pietei vinului, sunt necesare mai multe legaturi
dintre piata vinului si piata horeca, legaturi, care, conform specialistilor din
domeniu, lasa mult de dorit, si astazi, precum si pentru anul 2006.
Capacitaţile de productie a vinului s-au mărit nu datortiă cresterii numărului
de plantaţii de vii, ci a cresterii calitaţii managementului si a marketingului
din acest sector vitivinicol. Totusi dezvoltare intensiva nu a vut loc, conform
spuselor de mai jos.
Productia de vin din Romania a inregistrat un recul semnificativ. Cu
toate acestea, producatorii mizeaza pe cresteri ale profiturilor de 15 pina la
100%..
2005 a fost unul dintre cei mai grei ani pentru industria vinului din
istoria Romaniei. Grindina din primavara, la care s-au adaugat inundatiile
din vara, a generat reduceri importante ale productiei, ceea ce i-a
determinat pe producatori sa-si puna mari semne de intrebare referitoare la
situatia lor pe piata. Statisticile vorbesc de la sine. În 2005 s-au realizat cu
aproximativ 50% mai putini struguri de vin fata de anul anterior,
inregistrindu-se numai 442,7 mii de tone, fata de 963,2 mii de tone cu un
an in urma. De asemenea, conform estimarilor, cantitatea de vin produsa s-
a redus la jumatate fata de 2004, cind s-au produs 6,1 milioane de
hectolitri. In ceea ce priveste suprafata cu vii pe rod, aceasta a scazut cu
numai 0,8 mii de hectare, ajungind la 177,7 mii de hectare.
 Distribuţia

Un rol important în oferta de vin îl joacă distribuţia. Distribuţia

realizează legătura dintre producător şi consumator şi influenţează în
sensul satisfacerii nevoilor de consum . Distribuţia asigură antrenarea
resurselor umane şi materiale şi deţine o pondere însemnată în preţul final
al vinului.

Sistemele de distribuţie, sunt de mai multe tipuri :

1 Marii producatori de struguri şi vin -> Consumatori ;

2.Marii producatori de struguri şi vin -> Export ;

Caracteristic marilor societăţi comerciale de producţie a strugurilor şi

vinului, care integrează funcţii de procesare şi comercializare a vinului.
Sunt 2 destinaţii : Internă şi Externă.

3. Marii producatori de struguri şi vin -> Engrosisti

Marii producatori de struguri şi vin -> Export

E utilizat doar de agricultorii care antrenează funcţia de procesare a

strugurilor şi comercializarea produselor de vin prin intermediul
engrosiştilor . Sunt 2 destinaţii : Piaţa internă şi Externă.

4. Micii producători de struguri -> Centre de colectare a strugurilor - >Marii

producatori de vin -> Engrosisti-> Consumatori.
 Această modalitate este folosită în cazul în care micii viticultori nu
procesează producţia de struguri, fiind livrată unui centru de colectare, care
dispune de logistica de distribuţie specializată, având rolul de colectare,
transport, depozitare a producţiei de struguri de la mai mulţi viticultori,
caracterizaţi, de regulă, prin putere economică redusă. Centrele de
colectare livrează mai departe producţia de struguri către unităţile de
vinificare unde are loc procesarea, şi în continuare, livrarea vinului prin
engrosisti şi/ sau detailisti, catre consumatorii finali. Polul de integrare e
reprezentat de unitatea de integrare.

 5. Micii producator de strugurii -> Cooperative de vinificatie -> Engrosisti

(vin) -> Consumatori.

Această distribuţie este rareori întâlnită în practica economică. Această

modalitate trebuie reconsiderată, viticultorii având capacitate economică
redusă.

6. Micii producători de struguri - > Cooperative de vinificatie- >

Consumatori

Asemănătoare cu 5, cu deosebirea că e comercializat în magazinele de

desfacere cu amănuntul.

7. Micii producători de struguri -> Procesare în gospodării -> Consumatori

8. Micii producători de struguri -> Procesare în gospodării -> Autoconsum
 Reprezintă canale ultrascurte. În acest caz, viticultorii integrează funcţiile
de procesare, depozitare, transmitere, comercializare a strugurilor,
respectiv a vinului reprezintă polul integrator al filierei.
Procesarea artizanală are loc în gospodărie, având 2 destinaţii speciale :
piaţa locală şi autoconsumul.

Distribuţia pe mărci
Pe piaţa românească nu se poate vorbi de o distribuţie pe mărci, toţi
producătorii apelează aproximativ la aceleaşi canale de distribuţie.
Excepţiei de la canalele tradiţionale de distribuţie o fac sortimentele
valoroase, care se distribuie prin magazine specializate sau sun vânsute la
licitaţie.

Preţul

Comportamentul firmelor de distributia vinului privind stabilitatea

pretului nu este supus în prezent regulilor funcţiei filierii specifice
exigenţelor pieţei concurenţiale reglementate. Pentru anumite mărci, preţul
este peste nivelul concurenţei şi al pieţei, întrucât este destinat unui
segment al populaţiei cu venituri mari şi exigenţe ridicate.
Produsele de pe piaţa vinului cunosc o disparitate de preţ
comparabilă cu cea înregistrată în domeniul viticol. La modul general,
disparităţile de preţ sunt importante din toate privinţele :

- în regiunile de producţie ;
- între vinurile roşii şi albe ;
- între cele catalogate ca vin de calitate ;
 În concluzie, este dificil de făcut o apreciere generală a diferenţelor
de preţuri existente în sectorul de vin, mai ales dacă avem în vedere “
vinuri de calitate ” , pot atinge niveluri de preţ spectaculoase, în timp ce
anumite tipuri de vin de masă, nu pot adesea să găsească o piaţă de
desfacere în ciuda preţului relativ redus.
Calitatea reprezintă un criteriu primordial în politica de Marketing a
vinului. Separarea vinurilor de masă şi de calitate exprima comportamentul
diferit al consumatorilor, indicând adesea tendinţe divergente în evoluţia
consumului.
Un alt aspect al specifiv al marketinkului vinului, reprezinta nivelul
ridicat fiscal, ce intervine in comercializarea acestui produs : TVA, Accize,
Taxe Vamale, taxe de licenţă. Comparativ cu celelalte produse, arată un
nivel scăzut de TVA, deoarece nu este un produs de strictă necesitate.

Indicele pretului de consum a vinului, a avut o astfel de evolutie :

Anii 2001 2002 2003 2004 2005 2006

IPC ( % ) 180,3 134,2 120,5 120,5 124,2 111,8

Pretul unui litru de vin de masa pentru anul 2006 a fost de 3,5 lei, iar
cel de calitate de 9 lei .
 Promovarea produsului

Modalităţi de promovare a produsului

Principalele modalităţi prin care se face promovarea produselor sunt :

publicitatea, promovarea vânzărilor şi, într-o proporţie mai mică,
marketingul direct.

Promovarea vânzărilor se realizează :

 în hipermarketuri şi constă în oferte promoţionale, oferirea de
produse la pachet cu un preţ mai redus, reduceri de preţuri cu ocazia
unor promoţii ;
 în supermarketuri - oferte promoţionale, oferirea de produse la pachet
cu un preţ mai redus, reduceri de preţuri cu ocazia unor promoţii ;
 la târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale ;
 la concursuri internaţionale.
Reducerea de preţuri la unele sortimente se face atât ca urmare a
hotăririi prosucătorului, cât şi ca urmare a deciziei hipermarketului.
Reducerile de preţuri au cauze multiple, pe piaţa românească predominând
însă stagnarea sau scăderea vânzărilor, astfel această măsură se
constituie într-o încercare de impulsionare a vânzărilor. Preţurile reduse
reprezintă şi o măsură de promovare a noilor sortimente apărute pe piaţă.
Oferirea de produse la pachet cu un preţ mai redus are loc în prejma
sărbătorilor, scopul acesteia fiind, pe piaţa românească, creşterea
vânzărilor unor sortimente mai slab cotate prin alăturarea cu sortimente
vedetă.
 Promoţiile au loc cu ocazia lansării unui produs nou, în preajma
sărbătorilor, precum şi ca urmare a unor campanii desfăşurate pe mai
multe canale şi în cadrul cărora se oferă diferite premii.
Promovarea în cadrul târgurilor şi expoziţiilor are ca scop atragerea
de noi consumatori (dezvoltare a pieţei extensivă), precum şi fidelizarea
celor deja captivi.
Concursurile naţionale sau internaţionale au ca rol principal obţinerea
de premii, acestea sporind prestigiul mărcii, fiind un bun mijloc de
marketing.

Campanii publicitare desfăşurate în perioada februarie-mai 2008

Campania sortimentului Murfatlar – Babanu

Sortimentul de vin Babanu este un vin de masă, îmbuteliat în
recipiente mari (3 litri) şi are un preţ redus. Campania de promovare are
drept segment-ţintă populaţia cu venituri mici şi grad de instruire redus (cel
puţin aşa reiese din reclamă). Sloganul său « Vin de voie bună ! »
transmite consumatorului un mesaj în contradicţie cu mesajul mărcii
Murfatlar, acela de marcă de tradiţie şi de prestigiu. Se remarcă o
incoerenţă a mesajului.

Campania sortimentului Domeniile Tohani – Sânge de taur

Campania sortimentului Domeniile Tohani – Sânge de taur are ca
mesaj promovarea vinului ca produs afrodisiac. Segmentul de consumatori
vizat este reprezentat (conform reclamei) de femeile casnice şi nedorite
care apelează la calitaţile presupus afrodisiace ale vinului pentru a avea o
căsnice fericită (sloganul său este : « Sânge de taur – bun pentru femei
dacă îl beau bărbaţii ! »). Campaniile precedente ale producătorului
Domeniile Tohani, la fel ca şi cele ale concurentului Murfatlar, puneau
accentul pe distincţie, pe vechime, iar mesajul actualei campanii este în
contradicţie cu ceea ceşi doreşte să fie acest producător.

Campania sortimentului Vincon – 7 Păcate

7 Păcate este un sortiment din gama vinurilor seci. Segmentul ţintă
este reprezentat de tinerii cu venituri medii. După părerea mea, succesul
campaniei ce durează de aproximativ un an de zile este confirmat de
creşterea vânzărilor. Reclama este bine făcută şi a fost lansată cu ocazia
Valentine’s Day în anul 2007.

Previziuni asupra pieţei

Specialiştii estimează că piaţa vinului, în 2008, va ajunge la o valoare

de 450 milioane de euro, iar în 2009 la 520 milioane de euro. Dezvoltarea
pieţei va fi intensivă. Şi în următorii doi ani, sortimentele de vinuri dulci vor
deţine ponderea majoritară în poţiunile consumatorilor, însă cota de piaţă
se va diminua, în favoarea vinurilor seci. Acest fapt se datorează creşterii
nivelului de educaţie şi, prin urmare, a exigenţelorconsumatorilor.
Importurile de vinuri vor creşte ca pondere mai mult decât exporturile,
principalele ţări din care se va importa vor fi cele din America de Sud
(Chile, Argentina), urmate de Moldova, Franţa, Italia. Vinurile din Franţa şi
Italia nu deţin o pondere importantă în cadrul importurilor, încă, din cauza
preţului ridicat. Pe măsură ce veniturile populaţiei României vor creşte, vor
creşte şi importurile din aceste ţări.
Pe piaţa internă, vinurile autohtone vor pierde teren în faţa celor de
import, în special din cauza preţurilor practicate.
Exporturile de vinuri vor stagna, existând posibilitatea chiar a
reducerii lor din cauza lipsei unei strategii coerente de marketing. Lipsa
acestei strategii este cauzată de slaba organizare la nivelul patronatelor din
industria vinului, precum şi de dezinteresul manifestat de responsabilii din

Biografie
Modalitati de promovare prin: marca, ambalaj sau eticheta (qdidactic.com)

AMBALAJUL MIJLOC DE PROTEJARE, INFORMARE SI PROMOVARE (referatulmeu.eu)

Rolul Ambalajului | PDF (scribd.com)

analiza pietei unui produs - Search (bing.com)