FILIERA: TEHNOLOGICĂ

PROFIL: SERVICII
CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

ÎNDRUMĂTOR:
Prof. Ec. Todet Marcel

Candidat:
Elev: Nichifor Alexandra-Gabriela
Clasa: XII B

Mai-Iunie 2023

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII ABSOLVENŢILOR

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LICEAL FILIERA TEHNOLOGICĂ – CENTRUL DE EXAMEN
LICEUL TEHNOLOGIC I.N.ROMAN CONSTANȚA
 TEMA
Elaborarea unei cercetari de maketing in
studierea prodselor de vinificatie
FILIERA: TEHNOLOGICĂ
PROFIL: SERVICII
CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

ÎNDRUMĂTOR
Prof. Ec. Todet Marcel

Candidat:
Elev: Nichifor Alexandra-Gabriela
Clasa: XII B

Mai-Iunie 2023

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII ABSOLVENŢILOR

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LICEAL FILIERA TEHNOLOGICĂ – CENTRUL DE EXAMEN
LICEUL TEHNOLOGIC I.N.ROMAN CONSTANȚA
 Cuprins

Inroducere……………………………………………………………………….3
Proiectarea cercetãrilor de marketing……………….....…………………….5
Tipologia cercetarilor de marketing…………………….……………………..5
Metodologia desfasurarii cercetarilor de marketing…………………..……..8
Investigareapreliminara………..………………………………………………..9
Etapele cercetarii…………..…………………………………………………..10
Erori posibile care pot afecta rezultatele cercetarii…………….……………17
Echipamente de proces din vinificatie - Studiul cercetarilor privind
optimizarea echipamentelor de proces din
vinificatie………………………………………………………………………..19
Biografie……………………………………………………………………..….21
 Introducere

Cercetarea de marketing este definită ca un proces sistematic de

colectare, înregistrare și analizare a datelor calitative și cantitative, cu
privire la aspecte legate de produse și servicii.

Scopul cercetării de marketing este acela de a identifica și de a evalua

modul în care modificările elementelor mix-ului de marketing (produs, preț,
promovare, distribuție) influențează comportamentul clienților. Asociația
Americană de Marketing a definit-o astfel:

„Cercetarea de marketing este funcția care leagă consumatorul, clientul și

publicul la marketing prin informații utilizate pentru a identifica și defini
oportunitățile de marketing și problemele; generează, rafinează și
evaluează acțiunile de marketing; monitorizează performanțele de
marketing; îmbunătățește înțelegerea de marketing ca proces.

Cercetarea de marketing conține informațiile necesare pentru a aborda

aceste probleme, proiectează metoda de colectare a informațiilor,
gestionează și implementează procesul de colectare a acestora,
analizează rezultatele și comunică constatările și implicațiile acestora
 PROIECTAREA CERCETÃRILOR DE MARKETING

Organizarea si desfasurarea cu maxim de eficienta a cercetarilor de

marketing implica, mai intai, alegerea tipului de cercetare iar apoi
parcurgerea unei metodologii cu respectarea stricta a unor reguli privind
continutul fiecarei etape in parte, prin care sunt evitate posibilele erori care
pot afecta calitatea acestora.

Tipologia cercetarilor de marketing

Complexitatea relatiilor firmei cu mediul extern genereaza o gama variata

de teme pentru cercetarile de marketing. Tematica reflecta, totodata,
diversitatea deciziilor pe care factorii de decizie din firma urmeaza sa le
adopte .

In acest tablou vast al cercetarilor de marketing, o delimitare prealabila s-ar

putea realiza intre cercetarile care vizeaza compania insasi ( deci, factorii
interni) si cercetarile orientate asupra mediului extern; aceasta delimitare
este desigur conventionala, pentru ca de multe ori cele doua domenii se
impletesc, se conditioneaza sau se completeaza in procesul investigatiei.

Cercetarile orientate asupra firmei insasi urmaresc stabilirea potentialului

acesteia , a stabilitatii sale pe piata, capacitatea sa de reac 434b14e tie la
schimbarile mediului,etc. Pentru a evalua firma sub aceste aspecte se cer
analizate toate categoriile de resurse de care dispune aceasta : resurse
materiale, financiare, umane si informationale.

Terenul cel mai dificil de abordat si totodata cel mai bogat in informatii este
mediul extern al firmei. Iar in cadrul acestuia un loc aparte il ocupa
studierea pietei. Deoarece piata reprezinta imediata zona de contact a
firmei cu exteriorul si locul unde aceasta urmeaza sa-si valorifice
rezultatele activitatii desfasurate, piata se detaseaza prin ponderea si
frecventa cu care antreneaza cercetarea de marketing.

Complexitatea proceselor si fenomenelor economice vizate de cercetarea

de marketing reclama numeroase si variate modalitati de studiere a
acestora. Drept urmare au aparut si au fost dezvoltate numeroase variante
de cercetari , ce pot fi totusi incadrate in anumite criterii specifice, care
formeaza tipologia cercetarilor de marketing..

a) In functie de obiectul cercetarii , cercetarile de marketing pot

fi : exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative( cauzale)
si predictive.

Cercetarile exploratorii urmaresc stabilirea coordonatelor fenomenului

cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari
ulterioare. Daca , de exemplu , se doreste patrunderea pe o piata, pentru
inceput se executa o studiere in linii generale a caracteristicilor pietei, a
evolutiei sale anterioare, a ofertantilor existenti si a segmentelor de
cumparatori , daca rezultatele acesteia indica o conjunctura favorabila se
vor executa cercetari mai ample si mai in amanunt iar daca rezultatele
cercetarii exploratorii nu sunt satisfacatoare se renunta la executarea unor
ale investigatii.

Cercetarile instrumentale sunt desfasurate in vederea testarii si validarii

unor instrumente si metode de cercetare , cum ar fi :metodele de
esantionare, locul cercetarii, chestionare, metode statistice de analiza si
previziune, etc. Cercetarea instrumentala intervine ca o faza
premergatoare unie cercetari propriu-zise. Daca , de exemplu se
organizeaza un sondaj in randul consumatorilor- sondaj ce va fi inclus in
categoria cercetarilor cauzale, acesta va fi precedat de o ancheta-pilot,
efectuata asupra unui esantion de dimensiuni reduse, prin care se va
urmari daca au fost stabilite corect metodele si instrumentele de lucru ,
daca chestionarul pregatit este complet, bine structurat, inteligibil, etc.
Rezultatele acestei cercetari vor servi la punerea la punct a detaliilor
anchetei propriu-zise ce urmeaza a fi declansata.

Cercetarile descriptive sunt investigatii de profunzime care merg pana la

detalii. Ele se organizeaza atunci cand exista unele indicii privind
desfasurarea unui anumit fenomen al pietei si urmaresc sa-i determine
coordonatele fotografiind in fapt ce fenomenul respectiv si neinsistand insa
asupra cauzelor evolutiei sale.

De exemplu un studiu efectuat asupra pietei unui produs va descrie

segmentele acesteia dupa anumite criterii, ponderea fiecarui segment,
distributia teritoriala a vanzarilor, repartizarea lor pe trimestre si luni, etc.

Cercetarile explicative ( cauzale) reusesc sa analizeze desfasurarea , in

timp si spatiu a unui anumit fenomen de piata, factorii de care depinde
evolutia acestuia si directia influentei lor. Daca o cercetare descriptiva
inventariaza segmentele unei piete si stabileste ponderea fiecaruia in
totalul vanzarilor produsului respectiv, o cercetare cauzala explica de ce
produsul este solicitat mai mult de consumatorii cu un anumit nivel al
veniturilor , din anumite regiuni geografice , etc.

Cercetarile predictive privesc fenomenele in viitor. Ele urmaresc sa

descrie , intr-un orizont de timp, tendintele in evolutia viitoare a
fenomenelor analizate , schimbarile ce se pot produce in dimensiunile si
modul de manifestare a acestora.

Cercetarile predictive urmaresc realizarea unor previziuni a fenomenelor

pietei, pe diferite orizonturi (scurt, mediu , lung).

b) Un alt criteriu care poate servi la clasificarea cercetarilor de marketing

este locul de desfasurare a acestora. Prin aplicarea acestui criteriu
deosebim : cercetari de birou ( desk research) si cercetari de teren ( field
research). Cercetarile de birou au ca surse de informatii diferite statistici,
rapoarte, publicatii de specialitate , care pot fi usor obtinute si studiate in
birou. Cercetarile de teren presupun deplasarea cercetatorilor spre
furnizorii de informatii, catre sursa , si informatiile practic se culeg de la
sursele initiale : consumatori, cumparatori, unitati comerciale, agenti de
vanzari. Desigur o cercetare de teren include si faza in care ea devine o
cercetare de birou ( elaborarea planului anchetei, prelucrarea si analiza
informatiilor,etc).

c) Dupa frecventa desfasurarii cercetarile de marketing se clasifica

in: permanente, cand se desfasoara sistematic, fara
intrerupere; periodice, cand se efectueaza la anumite intervale de
timp; ocazionale , cand nu se mai repeta in timp

Metodologia desfasurarii cercetarilor de marketing

Pentru a se obtine rezultate corespunzatoare in urma efectuarii unei

cercetari , indiferent de felul ei , aceasta activitate trebuie organizata cu cea
mai mare atentie avand la baza aceleasi principii de conducere ca si in
situatia altor activitati economice, de productie sau chiar de marketing.

In acest context , pe baza unei analize multilaterale, se stabileste mai intai

insasi oportunitatea unei cercetari de marketing in procesul fundamentarii

si adoptarii unor decizii. Daca se decide ca este necesara o cercetare de
marketing se cantaresc apoi toate alternativele posibile de realizat, precum
si costurile acestora si se alege cea mai eficienta dintre toate.

Cercetarile de marketing pot fi clasificate in categorii functionale , potrivit

scopului pe care il urmaresc , si in categorii metodologice potrivit
procedeelor si tehnicilor pe care le utilizeaza .

Categorii functionale ale cercetarilor de marketing pot fi : descriptive,

cauzale, predictive, si combinatii ale acestora.

Categoriile metodologice principale ale cercetarilor de marketing se refera

la : obtinerea informatiilor secundare, procurarea informatiilor primare prin
anchete , experimente de marketing, simularea proceselor de marketing.

Desfasurarea cu succes a unei cercetari presupune parcurgerea unor

etape obligatorii : investigarea preliminara, elaborarea programului de
cercetare, executarea cercetarii, analiza si interpretarea datelor, redactarea
studiului si elaborarea concluziilor.
 Investigarea preliminara

identificarea problemeidefinirea scopului cercetarii

elaborarea ipotezelor de lucru estimarea valorii informatiilor

a) Redactarea studiului si

elaborarea concluziilor

Redactarea studiului si

elaborarea concluziilor

b) Executarea cercetarii

recoltarea informatiilor

sistematizarea  datelor

prelucrarea preliminara

c) Analiza si interpretarea

datelor

d) Redactarea studiului si elaborarea concluziilo

Etapele cercetarii sunt :

a) Investigarea preliminara. Efectuarea investigarii preliminare este faza

initiala a cercetarii.
In aceasta etapa se urmareste :

- identificarea problemei;

- definirea scopului cercetarii;

- elaborarea ipotezelor de lucru;

- estimarea prealabila a valorii informatiei ce va fi obtinuta prin cercetare.

Potrivit principiului icebergului , in cercetarile de marketing problemele

hotaratoare sunt rareori acelea care sunt imediat vizibile.

De aceea , inca de la inceputul cercetarii trebuie explorata si investigata

natura si dimensiunile problemei care trebuie studiata. Investigarea
preliminara este ea insasi o cercetare apartinand tipului functional de
cercetari care analizeaza ambianta situatiei considerate si conditiile de timp
si de loc ale acesteia, caracterizand obiectul de care se ocupa si care
poate fi o piata, o industrie, grupe de cumparatori,un canal de distributie si
orice este semnificativ pentru o anumita decizie.

Identificarea problemei si definirea scopului cercetarii sunt fazele cele mai

importante in procesul unei cercetari , cu influenta hotaratoare asupra
celorlalte faze si etape.

Activitatile desfasurate au o amplitudine diferita , in functie de

complexitatea , importanta si singularitatea problemei care va face obiectul
investigatiei. O definire clara si corecta a scopului unei cercetari se poate
realiza numai printr-o stransa colaborare intre executantul si beneficiarul ei.
Acestia trebuie sa ajunga la un numitor comun in privinta alternativelor ce
se supun investigatiei , a criteriilor care vor sta la baza evaluarii
alternativelor, a gradului de importanta si de urgenta a deciziei, pornind de
la problema care a generat cercetarea.

Elaborarea obiectivelor si ipotezelor constituie o etapa la fel importanta,

cu unimpact nemijlocit asupra intregii metodologii a cercetarii ca si asupra

costurilor acesteia.Prin formularea obiectivelor se precizeaza la ce nivel
operational, ce informatii sunt necesare in vederea fundamentarii
alternativelor decizionale optime pentru fiecare dimensiune a problemei
investigate. Cel mai adesea alaturi de un obiectiv fundamental exista si
obiective secundare care nu pot fi excluse sau neglijate caci ele pot
contribui la realizarea scopului central al cercetarii.

De multe ori rezultatele investigatiilor nu justifica eforturile, intrucat

cercetarea nu a beneficiat de o tinta precisa. Subiecte de genul studiul
pietei produsului X sunt mult prea vagi pentru a directiona clar ce anume se
doreste a se clarifica prin cercetare : capacitatea de absorbtie a pietei?,
intentiile de cumparare?, imaginea marcii? structura cumparatatorilor?,
nivelul concurentei? sau alte obiective. In alegerea temei de cercetare
trebuie pornit de la scopul cercetarii, de la nevoia de informatii a
beneficiarului cercetarii. Obiectivul urmarit poate constitui de exemplu ,
sporirea vanzarilor, dar acest obiectiv poate fi atins in mai multe feluri.

O cercetare stiintifica, din orice domeniu, porneste de la un set de ipoteze.

Ele vor servi drept ghid in orientarea investigatiilor si, deci, in procesul
cautarii informatiilor necesare. Este posibil ca, dupa obtinerea si analiza
informatiilor, unele ipoteze sa nu se confirme, lucru firesc; mai grava este
insa omiterea unor ipoteze valabile.

Formularea unei ipoteze valide are ca punct de plecare baza teoretica a

unor discipline , experienta acumulata de unii specialisti, rezultatele unei
cercetari anterioare sau rezultatele unei cercetari exploratorii organizate in
prealabil. Gradul de formalizare si de explicitare a ipotezelor depinde de
specificul situatiei abordate si de pregatirea si experienta cercetatorului .
Uneori, ipotezele operationale sunt formulate folosind o notare simbolica ,
sub forma binecunoscutelor ipoteze statistice. Orice ipoteza statistica are
doua componente : ipoteza nula Ho si ipoteza alternativa H1. In procesul
cercetarii , cu ajutorul metodelor statistice adecvate, se stabileste daca
ipoteza nula se accepta sau nu se accepta.

Estimarea prealabila a valorii informatiei ce va fi obtinuta prin cercetare

permite fundamentarea bugetului cercetarii si a eficientei acesteia.
Valoarea informatiei rezultate dintr-o cercetare depinde de o multitudine de
factori : importanta deciziei in luarea careia se folosesc rezultatele studiului,
gradul de risc si incertitudine care insoteste luarea deciziei si influenta
informatiei obtinute din cercetare asupra deciziei. Pentru evaluarea
contributiei informatiei la imbunatatirea procesului decizional se folosesc
urmatoarele criterii : acuratetea (masura in care informatia reflecta
realitatea) , actualitatea (prospetimea informatiei);
suficienta ;disponibilitatea (masura in care informatia poate fi obtinuta;
relevanta (pertinenta si aplicabilitatea informatiei pentru luarea deciziei).

b) Elaborarea programului de cercetare

Programul de cercetare este un plan de actiuni care prevede fazele si

metodele de procurare si de prelucrare a informatiilor, in vederea testarii
ipotezelor care stau la baza cercetarii respective.

In scopul realizarii corespunzatoare a cercetarii analistul sau echipa de

cercetatori trebuie sa specifice obiectivele de cercetare, inclusiv restrictiile
de timp si costuri implicate in programul de cercetare, aratand inca de la
inceput importanta proiectului si valoarea informatiei care va fi obtinuta si
analizata.

Aceasta etapa include :

- alegerea surselor de informatii;

- selectia modalitatilor de culegere a datelor;

In faza de alegere a surselor de informatii se iau decizii privitoare la tipul,

sursa,natura si forma informatiilor care urmeaza a fi culese. Informatiiile pot
fi de doua feluri: informatii ce servesc pentru studierea relatiilor
cauzale intre variabilele cercetate si informatii cu ajutorul carora se
studiaza relatiile de asociere intre variabile. Procurarea informatiilor poate
avea doua surse de date : primare si secundare. Informatiile din sursele
secundare sunt acelea care au fost publicate sau consemnate inainte ca sa
fi inceput cercetarea respectiva .

Informatiile din surse secundare pot fi interne (rapoarte, dari de seama, sau

studii din arhiva firmei) sau externe ( rezultatele unor studii la nivel de
ramura, anchete si paneluri efectuate de organizatii ,institutii, firme de
specialitate, statistici vamale, indici publicati, informatii culese din reviste de
specialitate). Datele secundare se obtin rapid si cu cheltuieli scazute , dar
pot fi neconcludente, inexacte sau incomplete datorita colectarii lor in
scopuri diferite de cele pentru care se folosesc . De asemenea se impune
ca toate informatiile secundare sa intruneasca unele conditii de
obiectivitate, validitate, veridicitate si omogenitate.

Calitatea informatiei din sursele secundare folosite in cercetarea de

marketing depinde de gradul in care se respecta cele patru conditii sus-
amintite , precum si de masura in care ea este completa sau nu , masura in
care elucideaza relatiile intre marimile analizate si gradul ei de noutate. In
ce priveste noutatea unii specialisti propun , chiar , urmatoarele termene
dupa care sa se considere ca informatiile isi pierd valoarea:

-carti de specialitate, fisiere bibliografice, informatii despre produsele

concurentei 2-3 ani;

-articole de ziar, patente, prospecte, cataloage1an;

-discutii si conferinte.. pana la 1 an.

Informatiile primare se refera la informatiile obtinute pentru prima oara prin

insasi cercetarea in cauza. Aceste date pot fi obtinute dintr-un singur 'izvor'
-consumatorii sau din mai multe izvoare. Informatiile primare pot fi obtinute
prin urmatoarele metode : observare, ancheta si experiment.
Alegerea modalitatilor de culegere si sistematizare a informatiilor vizeaza
rezolvarea altor aspecte importante, de natura tactica, precum: definirea
conceptuala si operationala a variabilelor cercetate , clasificarea acestora
in dependente si independente,stabilirea modului de masurare a
variabilelor cu ajutorul unor scale metrice sau nemetrice, alegerea
metodelor de culegere si sistematizare a informatiilor, experimente de
marketing si simularea fenomenelor de marketing.

Anticiparea rezultatelor face, de asemenea , parte din proiectul de

cercetare in care sunt prevazute : procedeele de prelucrare a informatiilor ,
machete de prezentare a datelor , pentru a se vedea conceptia dupa care
vor fi interpretate si analizate rezultatele, si o schema a raportului final ,
care va contine un rezumat al rezultatelor si recomandari pentru actiunile
care trebuie intreprinse. Modul de prezentare a informatiilor va impune tipul
de analiza care va fi folosita, iar aceasta va sugera metoda de prelucrare a
datelor (manuala sau prin programarea pe calculator ).

c) Executarea cercetarii

Supravegherea si controlul intregului proces de procurare a informatiei

presupun conducerea implementarii proiectului de cercetare. In masura in
care programul a fost bine conceput , supravegherea si controlul se reduc
la urmarirea incadrarii activitatilor de cercetare in proiectul, termenele si
modul de lucru prevazut.

Aceasta etapa include : recoltarea informatiilor si sistematizarea acestora ,

prelucrarea lor preliminara. Acum , se cer clarificate o serie de probleme
referitoare la: cine va prelua datele, unde, cand si cum va realiza acest
lucru. Va fi necesar sa se faca o astfel de proiectare a tuturor
componentelor acestei faze , incat sa se asigure obtinerea la timp a unor
informatii nedistorsionate. Metodele concrete de recoltare a datelor si
informatiilor vor fi diferite in functie de faptul daca ele au fost exprimate sau
nu, respectiv daca ele exista in stare activa sau latenta.

Prelucrarea informatiilor urmareste aducerea acestora in forma in care se

poate trece la analiza si interpretarea lor. Se realizeaza mai intai o baza
initiala de date , in forma matriciala, obtinuta prin transferul datelor din
diferiti suporti in care sunt inregistrate, in urma unei activitati de codificare
si de pregatire a datelor. Se corecteaza erorile produse in timpul
transferului acestora si se face o evaluare a calitatii lor din punct de vedere
al reprezentativitatii si al validitatii. Se face o descriere folosind indicatori
statistici si metode grafice. Se construieste apoi baza finala de date care va
servi la analiza detaliata a acestora.

d) Analiza si interpretarea datelor

Analizarea descriptiva a informatiilor caracterizand piata, utilizeaza in

primul rand mediile, dispersia , numita si varianta (marimea cu care o
variabila aleatoare este dispersata in jurul valorii ei medii) , analize grafice
si corelatiile. Se apeleaza la un numar insemnat de metode cantitative si
calitative. Aceste metode trebuie alese cu discernamant, in functie de
obiectivele cercetarii, astfel incat sa valorifice la maximum baza
informationala existenta si sa se reduca la minimum erorile care pot duce la
denaturarea rezultatelor. Se urmareste gasirea unui raspuns , fundamentat
stiintific, pentru fiecare ipoteza avansata la inceputul cercetarii.

Analiza datelor nu trebuie limitata la tehnicile anticipate in proiectul de

cercetare, fiindca informatia rezultata poate sugera utilizarea altor metode
de analiza si cai de interpretare a datelor. Interpretarea este dominata de
judecata si de intuitie. Daca doua persoane inteleg diferit aceleasi rezultate
ale unei cercetari de marketing, cauza se afla de obicei in neclaritatea
integrarii scopului si sferei cercetarii. Daca si obiectivul si cuprinsul
cercetarii sunt intelese, atunci numai divergentele conceptuale pot genera
diferente in interpretarea datelor. Cunoasterea temeinica a definitiilor
conceptelor de marketing duce insa in mod sigur la explicarea corecta a
rezultatelor cercetarilor de marketing.
e) Redactarea studiului si elaborarea concluziilor

Sinteza finala cu care se incheie cercetarea trebuie sa fie redactata in

scris, ceea ce permite studierea ei atenta de catre conducere si utilizarea

rezultatelor in

viitor. De asemenea , in sinteza intocmita vor fi evaluate utilitatea cercetarii

si masura in care ea reconciliaza deosebirile dintre punctele de vedere ale
sectoarelor functionale din companie. Se va vedea daca, in cazul analizat,
costul unei decizii eronate ponderat cu probabilitatea sa este mai mare
decat costul cercetarii , ceea ce va putea reprezenta o garantie ca
cercetarea in cauza nu va fundamenta o decizie gresita.

Cercetarea de marketing trebuie sa duca la concluzii clare privind

avantajele si dezavantajele relative ale diverselor decizii; conducerile de
unitati economice doresc, de obicei, sa li se puna la dispozitie o evaluare
precisa si concisa a acestora cu scopul de a alege direct varianta pe care o
considera optima. Ca urmare, este de o mare utilitate asigurarea unei
legaturi stranse si continue intre cercetatori si conducerile firmelor care iau
decizii pe baza studiilor efectuate. Pentru asigurarea imbinarii rigurozitatii
stiintifice cu conciziunea solicitata de practicieni se aplica metoda elaborarii
a doua tipuri de rapoarte asupra studiilor efectuate :

un raport rezumativ , destinat conducerilor firmelor care urmeaza sa ia

deciziile si care trebuie intocmit intr-o forma cat mai usor
asimilabila,materialele cele mai semnificative, de exemplu mult material
grafic.

un raport tehnic , complet , destinat cercetatorilor experimentati , care sa

nu omita detaliile si sa prezinte absolut toate datele si modul lor de analiza
si interpretare.

Valoarea precisa a unui proiect de cercetare si legatura acestuia cu

cresterea profitului firmei sunt greu de stabilit. Chiar daca rezultatele
cercetarii de marketing au o clara semnificatie , de pilda permit identificarea
atractiei comerciale a unui centru urban sau distributia preferintelor
consumatorilor pentru marcile de incaltaminte , efectul ultim al descoperirii
acestor caracteristici ale pietei asupra vanzarilor nu poate fi specificat. Nu
se garanteaza ca decizia fundamentata pe informatia produsa de
cercetarea de marketing este cea optima si ca nu exista o alta varianta
decizionala mai buna. Conducerea dispune totusi de un criteriu pe baza
caruia poate decide daca este sau nu cazul ca sa aloce o parte din
resursele intreprinderii in vederea efectuarii unei cercetari de marketing.
Aceasta baza este oferita de analiza cantitativa a relatiei dintre costul cercetarii si contributia
acesteia. Cand costul cercetarii este mai mic decat contributia ei la perfectionarea unei decizii date ,
atunci efectuarea ei poate fi aprobata. Daca insa costul cercetarii este mai mare , atunci aceasta nu
trebuie acceptata. Analiza utilizeaza estimari statistice ale rezultatelor diferitelor alternative de
decizie si probabilitatile de realizare a acestora.

Erori posibile care pot afecta rezultatele cercetarii

Erorile in procesul cercetarii de marketing se intalnesc in etapa culegerii de

informatii , in prelucrarea si analizarea datelor si pot apare si la
interpretarea rezultatelor , elaborarea concluziilor si foarte rar la redactarea
raportului final.

Erorile ce pot apare la obtinerea de informatii se pot datora

urmatoarelor cauze : a) lipsa reprezentativitatii esantionului; b)lipsa de
raspunsuri; c) raspunsurile insesi.

Erorile datorate lipsei de reprezentativitate a esantionului se manifesta prin

diferente semnificative intre marimile caracteristicilor populatiei studiate si
estimarile acelorasi marimi pe baza sondajului. Aceste erori au drept cauza
observarea numai a unui mic segment din populatie, deci o gresita
dimensionare a marimii esantionului reprezentativ. Daca esantionul este
ales la intamplare, adica este de natura probabilistica, atunci marimea
erorii este generata de observarea numai a unui esantion poate fi masurata
prin calcularea intervalului de toleranta numit si interval de incredere.

Erorile provenite din lipsa de raspunsuri apar atunci cand o persoana

inclusa in esantion nu poate fi gasita de catre anchetator. Familiile din
esantion care, dupa doua-trei incercari ale anchetatorilor nu pot fi
contactate prezinta, in general, caracteristici diferite de acelea ale familiilor
care furnizeaza informatii. Importanta acestui tip de eroare este marita de
faptul ca directia ei ramane necunoscuta. In practica, toate familiile care nu
pot fi gasite sunt considerate drept o populatie din care se extrage un
esantion la care anchetatorii cauta sa ajunga prin repetarea vizitelor.
Rezultatele obtinute sunt generalizate pentru acest intreg grup de familii.

Erorile legate de raspunsuri apar in colectarea informatiilor atunci cand

valorile comunicate difera de valorile efective ale factorului in cauza.
Aceste erori iau formele inexactitatii si ambiguitatii. Inexactitatea apare in
formularea informatiei atunci cand respondentul declara DA , cand de fapt,
el gandeste contrariul. De exemplu, la o intrebare privind intentiile de
cumparare, respondentul afirma ca va achizitiona produsul in cauza, de
pilda frigiderul, desi in sinea lui gandeste ca cel vechi este inca functional
cel putin cativa ani . Inexactitatea in formularea informatiilor poate deriva si
din neputinta respondentului de a informa corect, in situatiile in care
intrebarea nu-i este clara sau este prea pretentioasa pentru cunostintele
sau capacitatea lui intelectuala si de memorizare a faptelor din trecut.

Inexectitatea poate proveni , de asemenea din faptul ca la unele intrebari

respondentul nu vrea sa raspunda , fie (1) ca nu dispune de timp suficient,
fie (2) pentru ca apreciaza ca intrebarea este indiscreta, fie (3) pentru ca nu
vrea sa apara intr-o lumina defavorabila, ca venit, varsta, localitate de
resedinta, pregatire scolara. Pentru a elimina aceste erori procedeul
recomandat de specialisti este de a incorpora informatia in doua intrebari
diferite.

Inexactitatea poate fi generata uneori de dorinta respondentului de a fi in

concordanta cu opiniile pe care le atribuie anchetatorului. Din aceasta
cauza, anchetatorul trebuie sa evite manifestari de atitudine,si
comportamente care ar trada parerile lui in legatura cu intrebarile pe care le
pune subiectului.

Inexactitatea poate fi produsa chiar de anchetator, atunci cand fara sa se

mai adreseze respondentilor le atribuie anumite raspunsuri si completeaza
singur chestionarele.

Ambiguitatea este eroarea produsa in procesul transmiterii informatiilor si

se refera la interpretarea gresita a raspunsurilor sau a comportamentului
respondentilor. Ambiguitatea in transmiterea informatiilro dispare in
conditiile in care intrebarea si variantele sale de raspuns sunt intelese in
mod identic atat de anchetator cat si de respondent. Daca intrebarea nu a
fost clara pentru respondent atunci nici raspunsul nu va fi clar.

Echipamente de proces din vinificatie - Studiul cercetarilor

privind optimizarea echipamentelor de proces din vinificatie

Suprafata mondiala totala cultivata cu vita de vie a inregistrat o scadere

vertiginoasa pana in anul 1995, dupa care s-a stabilizat, cu o usoara
tendinta de crestere. Din punct de vedere geografic putem spune ca
scaderea se datoreaza in mare masura reducerii suprafetelor in Europa in
favoarea cresterii suprafetelor din Australia, Noua Zeelanda, Republica
Sud Africana, Argentina, Chile, China si alte noi tari producatoare de vin.

Contextul international al comertului cu vin s-a schimbat dramatic in ultimii

cativa ani si este probabil sa continue sa o faca. Confruntat cu o criza
accentuata de supraproductie si cu intrarea puternica a tarilor din lumea
noua, piata mondiala a vinurilor se clatina foarte puternic, determina
schimbari de ierarhii si da dureri de cap tuturor producatorilor, dar in mod
deosebit celor traditionali: Franta, Italia, Spania a caror vinuri sunt puternic
erodate de noii producatori atat pe propriile piete cat si pe cele de export.

Noile vinuri din tari precum Australia, Statele Unite, Africa de Sud si Chile
cunosc o puternica crestere atat pe pietele interne cat si pe pietele fara
traditie in consumul vinului, precum Rusia si China.

Liberalizarea si globalizarea au inclus o mobilitate mai mare a factorilor de

productie, de localizare rapida, de fragmentare si specializare mai ridicata.
Directiile de producere a vinului sa reprezinte in suprafata viticola
urmatoarea pondere:
- vinul de masa de la 70% la 39%, cu 31% mai putin;
- vinul de masa cu indicatie geografica de la 20% la 3 1 % ,cu 11%
mai mult;
- vinul cu denumire de origine controlata (DOC) de l 10% la 30%,
cu 20% mai mult.

Ponderea in cultura a soiurilor de vin autohtone si straine in urma

plantarilor noi ce se vor efectua, va trebui sa fie la finele anului 2014
pentru:
- soiurile autohtone 50% din care 50% rosii, 45% albe si 5%
aromate;
- soiurile straine 50%, respectiv 50% rosii, 40% albe si 10%
aromate.

Pe piata externa, vinurile romanesti sunt inca putin cunoscute, indeosebi

soiurile autohtone. Vinurile din soiul Feteasca Neagra si-au gasit deja un
bine meritat loc in exportul de vinuri rosii de calitate romanesti, insa ele
trebuie promovate constant pe terte piete si in partizi cat mai mari intrucat,
acest soi autohton cu insusiri tipic pontice, deosebit de valoros a fost
cantonat si cultivat din vechi timpuri.

Tehnologiile aplicate in viticultura trebuie orientate catre viticultura biologica

sau ecologica prin care se limiteaza factorii poluanti (folosirea pesticidelor,
ingrasamintelor chimice), in scopul obtinerii unor produse sanatoase care
sa nu afecteze sanatatea consumatorilor.
 Biografie

https://www.scribd.com/doc/50589250/Cercetari-de-Marketing-1

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/332-337_4.pdf

https://www.slideshare.net/annemariehordau/cercetari-de-marketing