Procesul de cercetare în marketingul firmelor din piața auto

Prin complexitatea funcțiilor, a proceselor, elementelor etc. legate de finalitatea

tuturor acțiunilor economice care au ca finalitate satisfacerea cerințelor, dorințelor,
nevoilor și utilită ților consumatorilor (în scopul declarant de a optimiza profitul unei
firme), marketingul a devenit o știință bine definită .
Specialistii in marketing afirmă că acesta este definit de urmă toarele funcții
principale:
 investigarea pieței și a nevoilor de consum;
 adaptarea firmei la dinamica mediului în care își desfă șoară activitatea;
 să satisfacă superior cerințele de consum ale consumatorilor;
 optimizarea eficienței economice (a profitului) unei firme.

Se observă că investigarea pieței și a nevoilor de consum reprezintă o funcție de

bază a marketingului, iar definirea acestei funcții este realizată prin intermediul
procesului de cercetare (sau cercetare) în marketing.
Procesul de cercetare din marketing este format din un ansamblu de activită ți de
dobâ ndire a informațiilor (a datelor) legate de factorii de influență din piață , de
obținere, prelucrare, analiză și interpretare a lor în scopul de stabilire a strategiilor și
acțiunilor firmei.
Procesul de cercetare în marketing poate fi clasificat în urmă toarele clase:
1. După natura datelor și informațiilor utilizate:
a. Cercetare de marketing cantitativă ;
b. Cercetare de marketing calitativă .
2. După durata cercetă rii:
a. Continuă ;
b. Periodică ;
c. Ad-hoc.
3. După natura obiectivelor urmă rite:
a. Completă ;
b. Parțială ;
c. Cu scop bine definit (sau țintită ).
Procesul de cercetare în marketing poate fi clasificat și în funcție de specificul
cercetă rii efectuate în:
 Cercetare de piață ;

1
  Cercetare de produs;
 Cercetare de serviciu;
 Cercetare de preț;
 Cercetare promoțională ;
 Cercetare comportamentală ;
 Cercetare de consum
 Cercetare privind loialitatea clienților
 Cercetare privind satisfacerea nevoilor clientilor
 Cercetare privind satisfacția angajaților
 Cercetare de planificare a evenimenteor
 Cercetare de resurse umane (HR)
 Cercetare privind rezultatelor scolariză rilor
 Cercetare de satisfacție a muncii
 Cercetare privind nivelul de educație al consumatorului
 Cercetare economico-socială .
În cadrul unui proces de cercetare în marketing, există o serie de pași care trebuie
urmați pentru atingerea obiectivelor propuse (figura 1.1):
 Definirea scopului urmă rit și planificarea cercetă rii;
 Achiziția de informații legate de influența factorilor (externi și interni) ce
acționează asupra firmei;
 Obținerea datelor din piață prin sondaje asupra consumatorilor;
 Analiza datelor obținute;
 Interpretarea rezultatelor și stabilirea deciziilor.
Toate aceste considerații generale prezentate în paragrafele anterioare se aplică și
pentru o firmă care își desfă șoară activitatea pe piața auto. Dintre cele mai uzuale
metode de cercetare (sondajul, chestionarul și metode analitice de cercetare), cea mai
utilizată metodă în piața auto este utilizarea chestionarelor. Chestionarul este un
instrument de investigare utilizat în procesul de cercetare în marketingul pieței auto
care este alcă tuit dintr-un set de întrebă ri specifice.
Acest set de întrebă ri urmă rește să obțină datele necesare legate de interesele,
motivațiile, dorințele, opiniile și cerințele consumatorilor din piața auto.
Caracterul întrebă rilor utilizate în chestionare poate fi de tipul:
 Închis – au mai multe ră spunsuri propuse, ușor de completat și analizat;
 Deschise – permit respondentului să emită o pă rere proprie dar au marele
dezavantaj că sunt dificil de prelucrat;
 Cu scală de valori – o serie de caracteristici (itemi) sunt evaluați de că tre
respondent pe o scală bine definită (nominală sau ordinală ). Au avantajul de a
realiza conexiuni și clasifică ri între variabilele luate în considerare a
întrebă rii.

2
 Figura 1.1. Structura procesului de cercetare în marketing

Procesul de cercetare de piață este constituit dintr-un numă r minim de pași care să
ofere succesul necesar:
 Identificarea și definirea problemei (pentru a seta scopurile și obiectivele
cercetă rii) – înainte de a începe orice proiect de cercetare de marketing trebuie
identificate în mod clar problemele importante care se doresc a fi analizate și la
care procesul de cercetare trebuie să le rezolve (sau să ofere direcții viitoare de
urmat). Acest pas trebuie să includă obiectivele urmă rite de că tre firmă și să fie
clar definite, pentru că de acest pas depinde în mod direct urmă torii pași in
procesul de cercetare în marketing. Doar pe baza unor obiective bine stabilite se
vor putea propune și realiza chestionarele de sondaj care să ofere impact maxim
al rezultatelor obținute.
Din punct de vedere al organiză rii interne al firmei ce acționează pe piața
auto, în această etapă , trebuie să se stabilească un buget, să se definească factorii
de influență (cum ar fi mediul înconjură tor sau economia), să se decidă cu privire
la metodele de prelevare de date și de sondaj, precum și formularea de ipoteze.

 Proiectarea, dezvoltarea și finalizarea unui sondaj sau chestionar - este considerat

cel mai important pas în orice proces de cercetare de marketing. Întrebă rile
adresate consumatorului trebuie astfel realizate încâ t să fie inteligibile, ușoare de
citit, să se poată ră spundă la ele într-un timp relativ scurt și mai ales să ofere,
prin ră spunsurile date, informațiile necesare a fi analizate în cadrul procesului
de cercetare de marketing.
Trebuie evitate pe câ t posibil întrebă rile complexe, ambigue, ce oferă
posibilită ți de interpretare personală fă ră cunoștiințe legate de obiectul
cercetă rii și mai ales întrebă ri care să conducă (să direcționeze) ră spunsul că tre
un ră spuns previzionat.
Pentru realizarea unui chestionar este necesar a se ține cont de
urmă toarele recomandă ri:
 Subiectul anchetei de cercetare să fie definit și prezentat (eventual
să conțină și numele firmei care efectuează cercetarea).
 Pă strați ancheta de cercetare scurtă , concisă , relevantă și pe câ t
posibil interesantă .
 Alegeți tipul de întrebare în funcție de datele necesar a fi obținute.
 Prezentați ancheta de cercetare dintr-o perspectivă neutră .
 Limbajul să fie comun, fă ră să conțină noțiuni specializate și/sau
academice.
 Întrebă rile sondajului să fie simple și logice.
 Nu puneți întrebă ri inutile.
 Evitați întrebă rile cu dublă negație.

3
  Utilizați mai multe întrebă ri de tip închis, cu doar una sau două
întrebă ri deschise.
 Reduceți pe câ t posibil numă rul de indicatori pentru ră spunsurile
cu scale de mă sură .
 Nu uitați să multumiți participanților la ancheta de cercetare.

 Colectarea datelor prin chestionarea consumatorilor se realizează prin mai multe

metode. La ora actuală cele mai utilizate sunt: chestionarea prin interviu
personal, chestionarea prin interviu telefonic si chestionarea în mediul virtual
(pe internet).
Primele două metode oferă avantajul că persoana chestionată se află în
contact direct cu cel ce efectuează sondajul și poate obține informații
suplimentare (dar fă ră a fi influențat) despre anumite întrebă ri. Dezavantajul
major este că , în general, datele sunt obținute pe fișe care necesită ulterior timpi
mari de prelucrare și introducere a datelor în baze de date caracteristice (fișiere
electronice).
De asemenea, un alt dezavantaj este cel legat de costurile cu forța de
muncă și personalul necesar pentru desfă șurarea unui astfel de sondaj.
Chestionarea în mediul virtual oferă avantajul de a obține datele necesare
cu costuri reduse, iar programele de calculator utilizate în acest scop realizează
odată cu obținerea datelor și analize primare ale acestora (rapoarte), analize ce
pot fi imediat accesate.

 Analiza datelor - după colectarea datelor prin intermediul procesului de

chestionare trebuie realizată analiza sondajului. Analiza poate fi realizată cu
ajutorul instrumentelor de sondare de analiză specializate, cum ar fi programe
de calculator (Excel, SAS, SPSS) sau noțiunile generale de statistică descriptivă .
Alegerea unuia dintre aceste instrumente ține de complexitatea
întrebă rilor și a conexiunilor dintre ele și de complexitatea rezultatelor pe care
dorim să le obținem. Nu întotdeauna sunt necesare a obține date (și legă turi
complexe dintre acestea) pentru a genera ulterior un raport al procesului de
cercetare ce urmează a fi analizat.

 Prezentarea rezultatelor - ultimul pas în procesul de cercetare de piață este de a

prezenta rezultatele sondajului de cercetare și de a trage concluzii. Importanța
lui este aceeași ca și a procesului de realizare și definire a întrebă rilor ce compun
chestionarul de sondare. Informațiile obținute sunt necesar a fi analizate și
constituie baza mă surilor ce trebuie luate pentru ca firma să -și mențină (și/sau
dezvolte) competitivitatea pe piață .

4
Segmentarea pieței auto

Piața auto prezintă o particularitate importantă prin structură și influența

directă a consumatorilor asupra ei. Structura complexă este dată de multitudinea
producă torilor de autovehicule aflați pe piață , a numeroaselor mă rci și tipuri de
autovehicule, tipuri împă rțite la râ ndul lor în clase specifice (ex. pentru automobile
există clasele compact, SUV – Sport Utility Vehicle, lux etc.). Influența consumatorilor
apare prin necesitatea contemporană a mobilită ții persoanelor și mă rfurilor, a
costurilor legate de întreținerea și exploatarea autovehiculelor și a imaginii care
asociază consumatorul cu autovehiculul deținut.
Multitudinea factorilor ce prezintă o imagine primară a pieței auto duc la
necesitatea diviză rii (segmentă rii) totalită ții consumatorilor, în segmente specifice care
prezintă aceleași caracteristici. Determinarea și definirea exactă a grupurilor de
consumatori cu aceleași caracteristici, ajută procesul de marketing în luarea celor mai
bune decizii și utilizarea instrumentelor adecvate pentru optimizarea profitului firmei.
Scopul urmă rit prin aplicarea proceselor și instrumentelor de segmentare a
pieţei auto au ca și scop eficientizarea activită ții de marketing prin determinarea (și
ulterior analizarea) dorințelor, cerințelor și necesită țile grupurilor de consumatori ce
acționează pe piața auto.
Pentru realizarea acestui lucru sunt luate în considerare anumite criterii ce
caracterizează grupul consumatorilor, criterii care au legă tură directă și/sau indirectă
cu produsele și serviciile din piața auto.
De asemenea, tot din punct de vedere al importanței procesului de segmentare în
marketing, Se consideră că necesitatea aplică rii în marketing a procesului de
segmentare rezidă din urmă toarele motive:
 Segmentarea pieţei ajută la satisfacerea cerinţelor şi necesită ţilor
consumatorilor, prin oferte ce oferă soluții pragmatice necesită ților
consumatorilor;
 Segmentarea pieţei duce la creşterea profitului firmei prin aplicarea nivelului de
prețuri în funcție de solvabilitatea și interesul cumpă ră torilor;
 Segmentarea pieţei permite fidelizarea consumatorilor și stabilirea unor relații
de durată cu aceștia, prin cunoașterea necesită ților acestora.

5
 Aplicarea cu eficiență a procesului de segmentare în piaţa auto necesită existența
urmă toarelor caracteristici generale relativ la segmentele de piață considerate:
 Să fie omogene (să existe cel puţin o variabilă comună a grupului care defineşte
segmentul);
 Să fie mă surabile (să existe o valoare extrinsecă sau intrinsecă atribuită
segmentului de piață );
 Să fie profitabile (segmentul de piaţă să fie profitabil din punctul de vedere al
activită ții economice a firmei ce își desfă șoară activitatea pe piața auto);
 Să fie accesibile (segmentul de piaţă ar trebui să poate fi atins prin canale de
distribuţie câ t mai uşoare);
 Să fie diferenţiate/individualizate (segmentul de piaţă să reacţioneze diferit faţă
de alte segmente de piaţă din punctul de vedere al procesului de marketing);
 Să fie interactive (segmentul de piaţă trebuie să ră spundă sau să reacţioneze la
diferitele programe și metode de marketing aplicate acestui segment de piață ).

Din punct de vedere al aplicabilită ții în piața auto, procesul de segmentare

trebuie să urmă rească și să parcurgă anumite etape bine definite:
 Selectarea criteriilor după care se va efectua segmentarea pieţei;
 Identificarea segmentelor de piaţă ;
 Analiza şi evaluarea segmentelor de piaţă identificate anterior;
 Elaborarea unei strategii generale privitoare la segmentele pieţei;
 Selectarea unei strategii specifice pentru fiecare dintre segmentele ţină
determinate (segmentele profitabile și/sau cele pe care prezintă interes
pentru firmă );
 Dezvoltarea şi elaborarea unei strategii particulare privind "poziţionarea
produsului" pentru fiecare segment ţintă de piaţă ;
 Dezvoltarea unei politici ale mixtului de marketing pentru fiecare segment
ţintă de piaţă care să susţină şi să faciliteze strategia de poziţionare a
produselor pe aceste segment.
Cum s-a mai afirmat anterior, piața auto este o piață diversificată atâ t din punct
de vedere al produselor câ t și al consumatorilor. De aceea, cu atâ t mai mult, procesul de
segmentare este un proces important în marketingul pieței auto. Cele mai uzuale
variabile utilizate în segmentarea pieței sunt: vâ rsta, sexul, mediul de reședință ,
veniturile, ocupația, nivelul de educație, fidelitatea față de o marcă , ocazia cu care se
cumpă ră produsul, interesele, opiniile etc.
Una din metodele de segmentare a pieței auto constă în stabilirea influenței
ponderii influenței grupurilor țintă considerate asupra caracteristicilor unui produs
și/sau serviciu. Se ia în considerare ponderea ră spunsului cel mai favorabil în funcție de
criteriul de segmentare ales, iar mai departe se realizează comparația scorurilor
obținute de că tre toate criteriile de segmentare alese. Algoritmul cel mai utilizat se
bazează pe metoda de segmentare Belson.

6
Ciclul de viaţă a produsului

Ciclul de viaţă a produsului reprezintă timpul cuprins între momentul

lansării produsului pe piaţă şi cel al retragerii lui definitive de pe piaţă.
Din alt punct de vedere, ciclul de viaţă a produsului reprezintă variaţia în timp a
volumului de vâ nză ri şi profitului generat de punerea pe piaţă unui produs. Din acest
punct de vedere, curba vâ nză rilor şi al profitului înregistrat de un produs pus pe piaţă
nu este liniară sau constantă , ea variind într-un sens crescă tor şi descrescă tor de a
lungul timpului.
Curba de viaţă a produsului poate fi delimitată în 4 mari faze şi anume (vezi fig.):
(1) faza de lansare a produsului;
(2) faza de creştere;
(3) faza de maturizare;
(4) faza de declin a produsului.

Fig. Reprezentarea grafică a ciclului de viaţă a produsului

7
 Menţionă m că , din punctul de vedere al marketingului, fiecare fază din ciclul de
viaţă a produsului are anumite tră să turi şi caracteristici, caracteristici şi tră să turi care
conferă fazei un aspect distinct şi specific în comparaţie cu restul fazelor.

a) Faza de lansare a produsului

Faza sau etapa de lansare a produsului este caracterizează perioada de produce
şi punere pe piaţă a produsului. Caracteristic pentru această etapă este faptul că
vâ nză rile pentru acest produs cresc într-un ritm relativ lent, acest lucru avâ nd o
explicaţie în faptul că încă produsul fiind nou pe piaţă nu este cunoscut de că tre toţi
potenţialii consumatori sau clienţi.
Pe de altă parte, profitului înregistrat de produs în urma vâ nză rii este mic,
explicaţia ţinâ nd de faptul că pe de o parte volumul vâ nză rilor este relativ mic, iar pe de
altă parte costurile cu publicitatea şi promovarea sunt destul de mari. Cum încă nu este
saturată piaţa, preţurile de lansare pot fi ridicate.
De asemenea, în această fază , activită ţile de promovare şi publicitate joacă
important, deoarece numai prin astfel de acţiuni se poate atrage atenţia potenţialilor
clienţi de beneficiile pe care noul produs le aduce consumatorilor. Prin urmare, în
această fază , din punctul de vedere al producţiei, vâ nză rilor şi al profitului, produsul
încă nu este profitabil.

b) Faza de creştere
Caracteristic acestei faze sau etape, sunt creşterile relativ rapide ale volumului
de vâ nză ri şi al profitului înregistrat de pe urma comercializă rii produsului. Dacă în
prima etapă a fazei, vâ nză rile au un trend ascendent rapid, în cea de a 2-a etapă
creşterea este mai lentă . Acest lucru se datorează în special faptului că produsul este
încă nou pe piaţă iar cererea lui este ridicată , creşterea domolindu-se odată cu creşterea
gradului de saturaţi a pieţei.
Pe de altă parte, dacă la începutul fazei piaţa pentru acest produs poate fi
considerată ca fiind monopolistă , în etapa de sfâ rşit a fazei piaţa începe să capete un
caracter de oligopol (încurajaţi de succesul produsului pe piaţă firmele concurente vor
încerca şi ele să lanseze produse similare). De asemenea, datorită creşterii cererii
pentru produs pe piaţă , volumul producţiei creşte, lucru care generează o scă dere a
preţului unitar al produsului (prin urmare şi al preţului de vâ nzare), respectiv
generează o necesitate de dezvoltare a canalelor de distribuţie şi a unor reţele de
desfacere.
Din punctul de vedere al promovă rii, această etapă se caracterizează prin o
reducere a acestor activită ţi. Totodată , avâ nd în vedere faptul că piaţa începe să fie
saturată , firmele încep a demara un proces de dezvoltare şi perfecţionare a produsului
iniţial (procesul de lă rgire a gamei şi diferenţiere a produsului iniţial).
Nu în ultimul râ nd, această fază poate fi considerată a fi cea mai profitabilă
pentru firmă din punctul de vedere al profitului şi volumului de vâ nză ri.

c) Faza de maturizare

8
 Această faza se caracterizează prin faptul că majoritatea consumatorilor şi
clienţilor potenţiali ai produsului se transformă în consumatori efectivi. Dacă la
începutul fazei încă volumul vâ nză rilor mai creşte lent, la sfâ rşitul fazei vâ nză rile încep
uşor să scadă . Scă derea vâ nză rilor este cauzată , în principal, de fenomenul de saturaţie
a pieţei precum şi de creşterea gradului de concurenţă pe piaţă .
Prin urmare, lupta concurenţială între firme creşte pentru pă strarea poziţiei sau
cotei pe piaţă iar piaţa are un caracter de polipol. Datorită luptei concurenţiale ridicate,
respectiv al gradului de saturaţie a pieţei, activitatea de marketing devine extrem de
intensă , scopul acestor activită ţi fiind acela de a prelungii câ t mai mult această fază . Din
punctul de vedere al promovă rii produsului, accentul se pune pe creşterea gradului de
loialitate a clienţilor prin promovarea şi întă rirea prestigiului firmei şi al mă rcii.
De asemenea, un rol important îl constituie ataşarea unor servicii conexe
produsului - cum ar fi dezvoltarea de noi servicii de garanţie şi post-garanţie, livrare şi
instalare gratuită . Nu în ultimul râ nd, pentru prelungirea acestei faza, firmele încep a
diversifica produsul în funcţie de segmentele de piaţă .
Prin urmare gă sirea şi identificarea de noi nişe şi segmente de piaţă , ar trebui să
constituie o preocupare importantă pentru firme. Cum în această fază elasticitatea
cererii în funcţie de preţul de vâ nzare atinge valori maxime, preţul de vâ nzare devine
unul dintre cele mai importante instrumente şi strategii folosite în lupta concurenţială .

d) Faza de declin
Această fază se caracterizează , în principal, prin faptul că volumul, respectiv
cererea pentru produs scade destul de repede. Practic această fază constituie, în fapt,
etapa de deces al produsului. Cum practic cererea pentru produs scade şi vâ nză rile şi
profitul firmei pentru acest produs scad, lucru care face ca la un moment dat fabricaţia
produsului să fie nerentabilă .
Prin urmare, scopul firmei, legat de acest produs, este de a lichida câ t mai rapid
stocurile existente şi de a scoate câ t mai rapid produsul din fabricaţie (reorienta fluxul
de producţie că tre alte produse). In această fază , activitatea de marketing scade în cea
ce priveşte promovare produsului, reorientâ ndu-se spre identificarea unor alte produse
cerute de piaţă .

9
Funcţiile de marketing

La modul general funcţiile de marketing pot fi definite ca fiind acele activită ţi

specifice domeniului de marketing. Diferenţa dintre funcţiile de marketing şi alte
activită ţi rezidă , în general, în urmă toarele:
- funcţiile de marketing se compun sau sunt alcă tuite din sarcinile, activită ţile şi
procesele specifice numai marketingului şi care nu se regă sesc pentru o altă
categorie de funcţii sau domenii (de exemplu funcţiile managementului);
- aceste funcţii se exercită în toate organizaţiile din domeniul privat, indiferent
de specificul organizaţiei;
Cei mai mulţi autori şi specialişti în domeniu consideră drept funcţii ale
marketingului activită ţile economice legate de ajungerea produselor şi serviciilor la
consumator (altele decâ t producerea de produse sau bunuri). În acest sens, funcţiile de
marketing se definesc ca fiind totalitatea activită ţilor din sfera sau domeniul: (1)
furniză rii; (2) transportului; (3) depozită rii; (4) vâ nză rii şi (5) cumpă ră rii de produse
sau servicii.
Funcţiile marketingului se pot imparti în:
a) Funcţii implicâ nd transferul titlului de proprietare (cele legate
activită ţi de vâ nzare şi activită ţi de cumpă rare);
b) Funcţii implicâ nd distribuţia fizică (activită ţile de transport,
depozitare/stocare);
c) Funcţii care facilitează realizarea celor de mai sus (standardizare,
dozare, informaţii asupra pieţei, asumarea riscului).
O altă clasificare a funcţiilor de marketing este clasificarea, conform că reia, la
nivelul unei organizaţii, se întâ lnesc 2 mari categorii de funcţii şi anume:
1. atragerea cererii;
2. satisfacerea cererii.
Domeniile şi activită ţile pentru realizarea primei funcţii se referă la produs, preţ
şi acţiuni promoţionale. Cea de-a doua funcţie se referă la canalele de distribuţie şi
activită ţi de logistică .
Funcţiile de marketing se pot clasifica în urmă torul mod:
a) Investigarea pieţei, a necesităţilor de consum. Este de neconceput ca să vorbim de
marketing fă ră să ne referim la activită ţi ce vizează investigarea pieţelor sau analiza
informaţiilor cu privire la piaţa de produse/servicii. Se urmă reşte, în principal,
obţinerea de informaţii referitoare la pieţele potenţiale sau prezente, nivelul cererii şi al
ofertei. De asemenea, aria investigaţiei ar trebui să se extindă şi asupra celorlalte

10
componente ale mediului la care se raportează organizaţia (factorii care influenţează
piaţa de bunuri şi servicii). Această funcţia ar trebui să aibă un caracter permanent
pentru majoritatea organizaţiilor din sectorul privat sau nonprofit. Într-un anumit fel,
această funcţie precede celelalte funcţii ale marketingului şi le pregă teşte condiţiile de
realizare.
b) Conectarea dinamică a organizaţiei la mediul ei economico-social. Această funcţie
reflectă viziunea nouă a marketingului asupra relaţiei organizaţie-mediu, respectiv
întreaga activitate a unei întreprinderi trebuie axată sau orientată permanent la
cerinţele şi rigorile mediului. Are un conţinut extrem de dinamic şi presupune activită ţi
de adaptare operativă la condiţiile exterioare în continuă schimbare, precum şi
fructificarea oportunită ţilor.
c. Satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum. Această funcţie asigură
finalitatea activită ţii întreprinderii, recunoaşterea socială de factor a concordanţei
dintre produsele (serviciile) în care se materializează activitatea sa şi nevoile că rora le
sunt destinate. Se concretizează într-un ansamblu de mă suri vizâ nd producerea numai a
acelor produse (servicii) care sunt necesare pentru consum, distribuirea lor în condiţii
optime, asigurarea unor posibilită ţi largi de alegere corespunză tor tuturor gusturilor şi
preferinţelor, informarea consumatorilor cu privire la produse/servicii oferite. Nu în
ultimul râ nd, realizarea acestei funcţii presupune şi educarea gusturilor consumatorilor,
crearea şi inducerea unui nivel câ t mai exact al aşteptă rilor consumatorilor cu privire la
produsele şi serviciile oferite.
d. Maximizarea profitului. Realizarea acestei funcţii implică , pe de o parte, o judicioasă
alocare a resurselor (fondurilor de investiţii, a capacită ţilor de producţie, a
specialiştilor), iar pe de altă parte, optimizarea structurii producţiei şi al distribuţiei de
mă rfuri.

In mod sintetic, se poate aprecia faptul că marketingul îndeplineşte 4 funcţii de

bază şi anume:
1. Cercetarea pieţei şi al consumatorilor. Consideră m că informaţiile legate de piaţă
constituie elementele esenţiale pentru supravieţuirea sau adaptarea unei întreprinderi
(organizaţii) la mediul extern. Prin faptul că pe piaţă se validează de cele mai multe ori
justeţea şi deciziilor economice, putem afirma fă ră rezervă faptul că piaţa reprezintă un
"barometru" a situaţiei economico-financiare şi sociale a întreprinderilor
(organizaţiilor);
2. Satisfacerea nevoilor şi dorinţelor consumatorilor. Realizarea acestei funcţii,
reprezintă însuşi filosofia marketingului, motivarea şi sensul economic şi social a
existenţei orică rei organizaţii;
3. Creşterea eficienţei economice. Realizarea unei activită ţi rentabile, profitabile este
condiţia existenţei şi supravieţuirii orică rei organizaţii fie ea privată sau nonprofit. În
concepţia marketingului eficienţa economică se mă soară nu numai din perspectiva
profitului dar şi din perspectiva gradului în care organizaţia satisface nevoile
consumatorilor. De altfel, în concepţia marketingului, profitul este considerat ca o

11
"recompensă " primită de organizaţie de la consumatori în urma satisfacţiei produsă
acestora în procesul utiliză rii produsului sau serviciului.
4. Racordarea promptă, rapidă, flexibilă şi elastică a firmei la dinamica mediului.
Marketingul poate îndeplinii rolul unui radar şi prompt semnalizator a situaţiilor
neprevă zute ce pot intervenii pe piaţă , precum şi in comportamentul consumatorilor
(nevoile şi cerinţele consumatorilor faţă de produs/serviciu). În acest sens, marketingul
nu numai că rupe şi elimină tiparele ci, dimpotrivă , stimulează şi descă tuşează
imaginaţia, inventivitatea, intuiţia şi spiritul creator al angajaţilor.
Prin urmare, cele 4 funcţii menţionate mai sus, acoperă atâ t scopul orientă rii de
marketing a activită ţilor economice câ t şi mijloacele atingerii acestui scop. În forme
specifice şi cu intensitate variabilă , toate aceste funcţii se regă sesc (total sau partial) în
practica marketingului, indiferent de domeniul de activitate al organizaţiei, nivelul sau
scara aplică rii lui; ele ţin de existenţa marketingului ca sistem.

12