Cercetarea documentară

Cercetarea documentară este primul demers în elaborarea unei cercetări și implică

centralizarea și interpretarea datelor din sursele directe. Este un ansamblu de operaţii, metode
şi proceduri care permit obţinerea de informaţii din documente

Modelul general al unui proiect de cercetare

Un proiect de cercetare, ca orice proiect intelectual, are o serie de componente care
sunt puse în execuție în conformitate cu o dinamică procesuală. Așa cum este de așteptat, nu
există o viziune unică asupra componentelor acestui proces. În viziunea unor specialiști
modelul ideal al unei cercetări în domeniul psihologiei industrial-organizaționale are structura
prezentată în figura următoare.

Conform acestui model, punctul de plecare al unei cercetări constă în formularea

uneia sau mai multor întrebări la care cel care cercetează dorește să afle răspuns. Evident,
acest lucru presupune că aflarea unui răspuns este justificată de un anumit obiectiv, care
poate fi teoretic sau practic aplicativ. În continuare, este aleasă o metodă adecvată, după care
se construiește setul instrumental și se dezvoltă procedurile de analiză. Pasul următor constă
în realizarea cercetării, după care are loc prezentarea rezultatelor.
 Unii specialiști au propus un model al etapelor cercetării care pune accentul pe
caracterul procesual-ciclic al cercetării și scoate în evidență rolul central al teoriei.

Consemnăm un alt model propus, care consideră că derularea unei cercetări trebuie să
parcurgă următoarele etape principale:
➢ planificarea;
➢ alegerea modelului, instrumentelor și constituirea eșantionului;
➢ colectarea datelor;
➢ analiza datelor;
➢ elaborarea documentului final.

Modelul în spirală al etapelor demersului de cercetare

 Etapa I – Documentarea

Etapa a II-a - Elaborarea demersului de investigaţie

Etapa a III-a - Elaborarea demersului de cercetare empirică Această etapă

priveşte procesul de elaborare a demersului de cercetare empirică, cel care are menirea de a
certifica competenţele metodologice de cercetare empirică ale studentului. Demersul
metodologic presupus de această etapă constă în câteva elemente pe care trebuie să le
urmăriţi în derularea cercetării. Ele constituie totodată etape particulare ale cercetării
empirice. Acestea sunt prezentate în cele ce urmează.
❖ Definirea problemei şi formularea întrebărilor de cercetare
Prima etapă este aceea de definire a problemei pe care vrem să o investigăm. Această
operaţie este legată de analiza pe care am derulat-o în primele două etape ale elaborării
lucrării. Trebuie să ţinem cont însă de faptul că în baza demersurilor de cercetare din etapa a
treia, unele din componentele etapei teoretice se pot redefini.
❖ Definirea metodologiei de culegere si prelucrare a datelor
Datele privitoare la oameni şi instituţii pot fi obţinute doar cu ajutorul unor metode
particulare de cercetare. Este de reţinut faptul că este preferabil ca într-o lucrare să utilizăm o
singură metodă de cercetare, metodă care să fie instrumentată performant. Aplicarea stângace
a mai multor metode de cercetare, tocmai pe baza faptului că nu am obţinut date foarte
importante sau suficiente cu o singură metodă, nu constituie un demers apreciat de către
examinatori, pentru că niciodată mai multe lucruri de proastă calitate nu constituie un
substitut pentru un lucru de înaltă valoare.
❖ Justificarea opţiunii pentru o anumită metodă sau anumite tehnici de
cercetare
Alegerea metodologică pe care o facem în prima etapă trebuie justificată în vederea
argumentării şi demonstrării avantajelor pe care ea le presupune şi totodată, într-o manieră
comparativă, trebuie subliniate dezavantajele, limitele sau pericolele pe care alte metode
alternative le-ar putea avea. Acesta este un prilej pentru student pentru a-şi proba competenţa
şi capacitatea reflexivă asupra problemelor de ordin metodologic.
❖ Definirea ipotezelor
În baza tezelor pe care urmărim să le demonstrăm, a definirii problemei de cercetare
care a derivat din partea de construcţie teoretică, ne propunem un set de ipoteze, numite uzual
model ipotetic, care urmează să fie testate cu ajutorul datelor obţinute.
 ❖ Operaţionalizarea conceptelor
Pentru a măsura un fenomen social presupus de un anume concept este necesar să
operaţionalizăm acel concept astfel încât să ajungem la nivelul unor indicatori măsurabili.
❖ Definirea indicatorilor utilizaţi
În baza operaţionalizării construim indicatorii care urmează să fie măsuraţi în baza
datelor culese cu ajutorul instrumentelor proiectate. Indicatorul presupune o caracteristică
măsurabilă a unui fenomen sau proces.
❖ Elaborarea modelului empiric/experimental
Toate etapele precedente se concretizează într-un demers în care este sistematizat
designul cercetării, care cuprinde atât partea de definire a ipotezelor şi de operaţionalizare
conceptuală, cât şi pe cea de proiectare a indicatorilor şi a instrumentelor de cercetare
utilizate, a metodei sau metodelor de eşantionare, a sistemului de validare a datelor etc.
❖ Prezentarea demersului de cercetare
Odată cercetarea realizată, rezultatele acesteia sunt prezentate în lucrare. Cu alte
cuvinte, în capitolul de cercetare al unei lucrări există două părţi distincte. Prima parte în care
este prezentat designul proiectat al cercetării şi a doua parte în care se prezintă rezultatele
acesteia. Rezultatele se prezintă sintetic, se insistă asupra datelor care pot proba sau infirma
ipotezele, ca şi asupra semnificaţiei acestora pentru întrebările de cercetare pe care le-am avut
ca reper în proiectarea investigaţiei.

TEME PROIECT

Planul proiectului având tema: „Program de marketing

privind .. . . . . . . "

1. Descrierea firmei pentru care se întocmeşte programul de marketing:

 scurt istoric;
 obiect de activitate;
 descrierea produsului/serviciului;
 punctele slabe, oportunităţile firmei, etc.

2. Stabilirea obiectivului (obiectivelor) urmărit.

 3.

➢ Stabilirea listei de activităţi – în cadrul căreia sunt cuprinse toate

activităţile pe care le presupune realizarea obiectivului (obiectivelor). Activitatea este o
sarcină precisă ori un set de sarcini a căror desfăşurare implică un consum de resurse
(de timp, financiare, umane).

➢ Determinarea relaţiilor dintre activităţi.

Sunt stabilite raporturile de precedenţă/succesiune dintre activităţile incluse în
lista elaborată. Pentru fiecare activitate, au fost depistate activităţile direct precedente
şi cele care se desfăşoară simultan (acolo unde este cazul).

➢ Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate. Poate fi

exprimată
în ore, zile, etc.

➢ Descrierea activităţilor.
4.

➢ Trasarea reţelei PERT pe baza datelor din tabelul care cuprinde lista
activităţilor programului şi relaţiile de precedenţă.

➢ Stabilirea drumului critic.

Drumul critic reprezintă succesiunea de activităţi care constituie cel mai lung
traseu între momentul începerii programului şi cel al finalizării sale, având durata
minimă posibilă. Drumul critic va fi alcătuit din activităţi critice pentru care rezerva de
timp este zero (0).

5. Bugetul programului.
6.Referințe bibliografice

Planul proiectului având tema: Cercetare de marketing

1.Prezentarea pieţei, a organizației economice, a produsului (a serviciului)

pentru care se realizează cercetarea.

2.Raportul de cercetare

➢ Definirea problemei decizionale

➢ Stabilirea scopului, obiectivelor şi ipotezelor cercetării
➢ Proiectarea cercetării
  alegerea surselor de informaţii;
 selectarea modalităţii de culegere şi sistematizare a informaţiilor;
 stabilirea bugetului şi programarea în timp a cercetării.

➢ Chestionarul cercetării
➢ Determinarea dimensiunii eşantionului şi alegerea metodei de eşantionare
➢ Analiza datelor şi interpretarea informaţiilor.

3.Concluzii

4. Referințe bibliografice

Planul proiectului având tema: Mix-ul de marketing

1. Descrierea firmei pentru care se analizează mix ul de marketing:

➢ scurt istoric;
➢ obiect de activitate;
➢ descrierea produsului/serviciului;
➢ punctele slabe, oportunităţile firmei, etc.

2.Mix-ul de marketing al companiei X

➢ Politica de preț
➢ Politica de produs
➢ Politica de distribuție
➢ Politica de promovare
(la fiecare componentă a mixului de marketing faceți precizări legate și de
strategiile adoptate de companie)
3.Concluzii
4. Referințe bibliografice
 Bibliografie obligatorie
1. Virgil Balaure (coordonator), Marketing, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura
Uranus, Bucureşti, 2003;
2. Nicola Zoica (2018) – „MARKETING - Coordonate teoretice şi aplicaţii practice”,
Editura Artifex, Bucureşti, ISBN 978-606-8716-35-0, pag. 1-258.

ATENȚIE!!!
Reguli de formatare a textului

• Fontul: Times New Roman

• Dimensiunea fontului: 12, utilizând obligatoriu diacriticele specifice limbii române.
• Spațiul între rânduri: 1,5 linii
• Alinierea textului: aliniat între marginile din stânga – dreapta (justified). Primul rând
al fiecărui paragraf are indentare 1.25 cm.