Metodologia cercetării

sociologice.
Globa Nina,
MMSP, asistent universitar
Subiecte în discuție:
1. Metodologia cercetării sociologice: definire. Etapele
cercetării sociologice
2. Metoda de cercetare sociologică, definire. Clasificarea și
caracteristica generală a medodelor de cercetare
sociologică.
3. Chestionarea, ca metodă de cercetare sociologică și
chestionarul ca instrument de cercetare.
4. Prezentarea rezultatelor cercetării. Scrierea articolelor.
Definire
• Metodologia cercetării sociologice se defineşte ca fiind
totalitatea demersurilor teoretice, tehnice şi epistemologice pe
care le întreprinde cercetătorul faptelor sociale (sociolog sau
psiholog) pentru a putea cunoaşte geneza, evoluția şi dispoziţia
acestui gen de fapte.
• Etimologic, metodologia desemnează „ştiinţa metodelor”;
sensul pe care îl atribuim metodologiei în acest context este
acela de a cuprinde ansamblul demersurilor teoretice,
metodico-tehnice şi epistemologice pe care le întreprinde un
cercetător în vederea cunoaterii ştiinţifice a unor fapte,
fenomene sau procese sociale.
Definire
• Metoda este ansamblul de procese și tehnici folosite în
activitatea de cercetare științifică. În sociologie metoda se
referă la ansamblul procedeelor și tehnicilor de culegere și
prelucrare ale datelor empirice, în vederea confirmării sau
infirmării unor teorii sau ipoteze științifice.
Metoda de cercetare sociologică include următoarele
elemente:
• enunțurile teoretice fundamentale admise ca referințe pentru
structura paradigmatică a unei teorii ce se transforma în principii
metodologice de abordare a realității sociale.
• metodele și tehnicile de culegere a datelor empirice (observația,
experimentul, ancheta, studiul de caz, experimentul clinic, trialurile
clinice).
• tehnicile și procedurile de prelucrare a datelor empirice, de
ordonare, sistematizare și corelare a acestora, pentru dezvăluirea
semnificațiilor lor teoretice.
• procedeele de analiză, interpretare și construcție sau reconstrucție
teoretică, pe baza setului de date empirice, în vederea elaborării de
descrieri, tipologii, explicații și predicții teoretice.
 Etapele cercetării sociologice
1. Formularea problemei și a temei de cercetare
2. Sinteza literaturii (analiza bibliografică)
3. Dezvoltarea ipotezelor de cercetare
4. Dezvoltarea scopului și obiectivelor cercetării
5. Pregătirea designului cercetării
6. Determinarea designului eșantionului
7. Colectarea datelor
8. Verificarea cantitativă și calitativă și analiza datelor
9. Testarea ipotezelor
10. Interpretarea și generalizarea
11. Prezentarea datelor (scrierea unui raport, articol sau teză și
prezentare publică orală)
 1. Formularea problemei și a temei de cercetare
• Este primul pas important în procesul de cercetare.
• Există multe considerații în selecția unei probleme de cercetare,
printe care:
➢Interesul - ar trebui să se facă o selecție a unui subiect de mare
interes pentru a susține motivația necesară
➢Amploarea - este extrem de important să selectați un subiect care
poate fi gestionat în timpul și resursele disponibile
➢Relevanță - viitorul studiu trebuie să se încadreze în sistemul de
cunoștințe existent.
➢Disponibilitatea datelor
➢Problemele etice.
 2. Sinteza literaturii
• Această etapă reprezintă o sarcină preliminară esențială pentru a
afla despre cunoștințele disponibile cu referire la domeniul dvs.
de interes.
• Analiza literaturii poate fi consumatoare de timp, descurajantă și
frustrantă, dar este și plină de satisfacții.
• Funcțiile sale sunt:
1. Clarificarea problemei de cercetare
2. Îmbunătățirea metodologiei de studiu
3. Îmbogățirea cunoștințelor investigatorului
4. Contextualizați constatărilor investigatorului
 3. Dezvoltarea ipotezelor de cercetare

• După o analiză extinsă a literaturii de specialitate, cercetătorul ar

trebui să precizeze în termeni clari ipoteza sau ipotezele de lucru:
nulă și alternativă
• Ipotezele de lucru oferă punctul focal pentru cercetare.
• Ele afectează, de asemenea, modul în care testele trebuie
efectuate în analiza datelor și indirect calitatea datelor care este
necesară pentru analiză.
• Ipoteza ar trebui să fie foarte specifică, deoarece trebuie testată.
• De asemenea, indică tipul de date necesare și tipul de metode de
analiză a datelor care urmează să fie utilizate.
 4. Dezvoltarea scopului și obiectivelor
cercetării
• Scopul este o declarație generală a studiului și obiectivul general
principal ce trebuie să fie atins.
• Scopul include cuvintele cheie din subiectul de cercetare și are 2
părți:
1. Ce se dorește să se cerceteze?
2. Ce se așteaptă să se schimbe din punct de vedere practic
• Obiectivele sunt sarcinile care trebuie realizate pentru atingerea
scopului.
• Este extrem de important ca, atât scopul cât și obiectivele să fie
formulate clar și specific.
 5. Pregătirea designului cercetării
• Designul cercetării reprezintă structura conceptuală în cadrul
căreia va fi efectuată cercetarea.
• Funcția designului cercetării este de a asigura colectarea de
informații relevante cu cheltuieli minime de efort, timp și bani.
Pregătirea cercetării presupune luarea în considerare a
următoarelor aspecte:
• Determinarea tipului de studiu
• Stabilirea surselor de informații
• Proiectarea eșantionului
• Elaborarea instrumentelor de colectare a datelor etc.
 6. Determinarea designului
eșantionului
• Determinarea volumului și structurii eșantionului
reprezentativ
• Identificarea strategiiilor de eșantionare:
Randomizată simplă
Mecanică
Stratificată
În cuiburi
Multistadială
7. Colectarea datelor

Utilizăm în acest scop metoda /metodele

cele mai potrivite și instrumentul care ne va
ajuta să atingem scopul și obiectivele
stabilite
Metode generale de cercetare
• Istorică
• Statistică
• Epidemiologică
• Sociologică
• Psihologică
• Experimentală
• Economică etc.
• De comparație
• Descriptivă
• Analitică
• De observație
• De expertiză
Clasificarea metodelor de cercetare
După amploarea și profunzimea subiectului
studiat:
I. Cantitative
Recensământul, chestionarea
I. Calitative
Interviul, focus grupul
Clasificarea metodelor de cercetare
După modul de obțnere a datelor:
1. Metode directe: observarea, interviul
2. Metode indirecte: Extragerea informației
dintr-un formular statistic, din rapoartele
statistice, etc.
 Clasificarea metodelor de cercetare
În funcție de volum:
1. Totală: recensământul
2. Parțială: pe un eșantion

În funcție de numărul de participanți:

1. Individual: interviul
2. De grup: chestionarul, focus grupul
Clasificarea metodelor de cercetare
• În funcție de timp:
1. Curentă
2. Periodică
3. Special organizată
 Instrumentele de cercetare trebuie
sa îndeplinească doua cerințe
majore:
• Fidelitatea reprezintă capacitatea de a reproduce
în mod consistent anumite însușiri constante ale
mediului studiat. Un instrument de măsurare
aplicat în mod repetat la același obiect va da
aceleași rezultate de fiecare data.
• Validitatea desemnează capacitatea
instrumentului de măsurare de a dezvălui ceea ce
urmărește să obțină prin cercetare, precizia cu
care datele empirice măsoară dimensiunile
conceptului cercetat.
 Metode specifice de cercetare sociologică
• Recensământul
• Observarea sociologică
• Ancheta pe bază de interviu
• Ancheta pa bază de chestionar
• Rapoartele statistice, analiza documentelor
• Experimentul sociologic
• Analiza de conținut
• Observarea părții principale
• Metoda monografică
• Focus grupul
• Sondajul de opinie publică
• Metode istorice şi comparative
• Cercetarea sociometrică
 Metode specifice de cercetare sociologică
• Recensământul: colectarea datelor în populația statistică/observare totală, o dată
la 10 ani
• Observația propriu-zisa, care poate fi exterioara sau coparticipantă, cercetătorul
implicându-se în viața grupului cercetat
• Interviul, realizat direct sau prin telefon pe baza unui ghid de interviu
• Ancheta, folosind chestionarul drept instrument de cercetare, care poate fi directă
sau indirectă (cu autocompletare)
• Analiza documentelor sau analiza secundară a datelor înregistrate în biografii,
documente scrise personale sau instituționale, statistici oficiale, etc.
• Experimentul social care presupune analiza relațiilor dintre variabila independenta
și cea dependenta în grupul experimental comparat cu grupul de control, mai des
întâlnit în psihologie și psihologia socială
• Analiza de conținut pentru desprinderea conținutului tematic dominant prezent în
materiale scrise.
 Metodele principale de colectare a datelor
➢Experimentul social care presupune analiza relațiilor dintre
variabila independenta și cea dependenta în grupul experimental
comparat cu grupul de control, mai des întâlnit în psihologie și
psihologia socială
➢Analiza de conținut pentru desprinderea conținutului tematic
dominant prezent în materiale scrise.

➢Observarea părții principale (colectare parțială a datelor de la cele

mai semnificative unități ale colectivității generale)
➢Monografia: observare parțială, aprofundată a fenomenului
(descriptivă)

➢Focus grupul (cercetare calitativă)

 Cercetarea prin sondaj/pe eșantion

➢Sondaj statistic (eșantion) este cercetarea parțială al cărei

scop constă în estimarea parametrilor corespunzători ai
colectivității statistice generale pe baza rezultatelor prelucrării
datelor obținute.
➢Sondajul se desfășoară în 2 etape:
• colectarea datelor de la unitățile de eșantionare, analiza și
calcularea indicatorilor pentru eșantion;
• inferența statistică: extinderea indicatorilor obținuți din
eșantion, cu o anumită probabilitate, asupra întregii populații
statistice.
 Cercetarea prin sondaj: avantaje

➢Este mai operativ și mai ieftin comparativ cu observarea totală.

➢Erorile de înregistrare, de regulă, sunt mai puțin numeroase și mai
ușor de înlăturat în faza de verificare a datelor.
➢Observarea prin sondaj cuprinde, de obicei, un număr mai mare de
caracteristici decât observarea totală, ceea ce permite caracterizarea
mai aprofundată a fenomenelor studiate.
➢Cercetarea prin sondaj este unica posibilă atunci când prin
cercetarea totală ar putea fi alterată populația statistică (ex. testarea
vaccinurilor, medicamentelor noi).
 Chestionarul statistic
• Chestionarul este instrumentul de investigare, constând dintr-un
ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate
logic și psihologic care, prin administrarea de către operatorii de
interviu sau prin autoadministrare, determină din partea celor
intervievați răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.
• ➢Factorii care trebuie luați în considerare la elaborarea unui
chestionar:
• obiectivele studiului
• problema sau ipoteza studiului (informațiile necesare pentru a răspunde la întrebare
sau confirma/respinge ipoteza)
• datele care trebuie colectate
• planurile de analiză preconizate
• bugetul cercetării
• populația țintă (vârsta, sexul, religia, limba, condițiile în care se desfășoară interviul,
pentru a răspunde la întrebările puse).
Fiabilitatea anchetelor depinde de fiabilitatea
instrumentului de cercetare (chestionarul),
respectându-se în acest sens următoarele norme:
• întrebările să nu fie prea generale și imprecise
• să se folosească un limbaj accesibil pentru subiecți, să se
elibereze de prejudecățile operatorului
• întrebările să fie lipsite de ambiguități
• cuvintele vagi, care atrag răspunsuri vagi, trebuie evitate
• evitarea întrebărilor care sugerează răspunsul
• utilizarea unor întrebări ocolitoare în cazul problemelor delicate,
personale, intime
• evitarea întrebărilor ipotetice care dau și răspunsuri ipotetice
• formularea atentă a întrebărilor referitoare la probleme și
situații personale, stigmatizante
• evitarea întrebărilor ce afectează drepturile civile ale persoanei
anchetate
• sporirea atenției la întrebările bazate pe memorie
 Chestionarul statistic: clasificare
• 1.După conținut:
•Chestionare ce vizează calitatea informațiilor:
•Chestionare de date factuale(sex, vârstă, stare civilă, etc.)
•Chestionare de opinie (păreri, atitudini, comportamente, etc.)
•Chestionare ce vizează cantitatea informațiilor:
•Chestionare speciale, cu o singură temă
•Chestionare ”omnibus”, includ întrebări la mai multe teme
• 2. După forma întrebării:
•cu întrebări închise
•cu întrebări deschise
•cu întrebări mixte
Chestionarul: clasificare
3. După modul de administrare:
•autoadministrate
•prin telefon
•administrate de către operatorii de interviu.
4. Din punct de vedere al cantității informațiilor:
• Chestionare speciale, includ o singură temă, de exe. comportamentul
electoral
• Chestionare ”omnibus” , includ mai multe teme
Chestionarul statistic: tipurile de
întrebări
➢Întrebări introductive
➢Întrebări de trecere de la un compartiment la altul
➢Întrebări filtru
➢Întrebări bifurcate
➢Întrebări de control
➢Întrebări de identificare
Exemplu de întrebare închisă
Sunteți mulțumit de mărimea salariului pe care îl primiți?
a. Mulțumit
b. Parțial mulțumit
c. Neutru
d. Partial nemultumit
e. Nemultumit
Exemplu de întrebare deschisă
• Enumerați căteva tradiții naționale, care în opinia Dvs.
influențează nefavorabil sănătatea populației și
argumentați-vă opinia:
__________________________________________________________
__________________________________________________________
Exemplu de întrebare mixtă
• Care este profesia Dvs?
a. Medic
b. Profesor
c. Avocat
d. Economist
e. Inginer
f. Agricultor
g. Alta, menționați ______________
Tipuri de interviu
• Structurat
• Semi-structurat
• Nestructurat
Componente fundamentale într-o cercetare
• Populația sau universul statistic
• Eșantionul
• Unitatea de cercetare
• Variabilele statistice
• Datele statistice
• Indicatorii statistici
Sarcini de realizat

• 1. Pentru o problemă de cercetare identificați

populația, eșantionul, unitatea de cercetare și
variabilele
• 2. Elaborați trei întrebări pentru un chestionar:
deschisă, închisă și mixtă, pentru a descrie
variabilele cercetate
8. Verificarea cantitativă și calitativă, și
analiza datelor
• Anterior de a purcede la analiza datelor, este nevoie de a
verifica datele acumulate, pentru a fi siguri că volumul
corespunde celui necesar și răspunsurile corespund
întrebării adresate
9. Testarea ipotezelor
10. Interpretarea și generalizarea
• Testarea ipotezelor se face cu ajutorul testelor
parametrice și neparametrice, în dependență de tipul
variabilelor și forma distribuție a valorilor.

• În baza rezultatelor obținute se fac concluzii și se

generalizează la întreaga populație.
Inițierea si realizarea studiului pilot
• Deseori se practică efectuarea studiului pilot,
ce reprezintă o modalitate de testare a validității
și fidelității instrumentelor de culegere a datelor,
familiarizarea operatorilor și obținerea de sugestii
pentru prelucrarea datelor. Poate include doua
etape: studiul pre-pilot, în care se testează doar
proiectul de chestionar sau interviu și studiul pilot
complet, în care se verifică toate fazele cercetării,
pe un grup mai mic decât eșantionul proiectat.
Factorii de variație a datelor culese, care
determina precizia studiului:
• variație intra-observatori
• variație inter-observatori
• variația instrumentelor de măsurare
• variația subiecților
11. Prezentarea datelor

1. Forma scrisă: teze, articole, abstracte,

monografii
2. Forma oral: comunicate orale în cadrul
diferitor forumuri științifice, des fiind
utilizată ca suport prezentarea Power
Point
Scrierea unui articol științific
• Articolele de cercetare științifică oferă oamenilor de
știință o metodă de a comunica cu alți oameni de
știință despre rezultatele cercetării lor. Pentru aceste
articole este folosit un format standard, în care
autorul prezintă cercetarea într-o manieră ordonată,
logică. Acest lucru nu reflectă neapărat ordinea în
care ați făcut sau v-ați gândit la muncă.
Structura convențională a unui articol AIMRaD:
• Abstractul/Rezumatul –
• Introducerea –
• Materiale și metode –
• Rezultate –
• Discuții
Clepsidra AIMRaD
Structura / forma articolului
• TITLU
• AUTORI
• ABSTRACT
• INTRODUCERE
• MATERIALE SI METODE
• REZULTATE
• TABELE ȘI GRAFICE
• DISCUȚII
• CONCLUZII
• MULȚUMIRI/ opțional
• REFERINȚE (LITERATURA CITATĂ)
Titlul articolului
• Faceți titlul suficient de specific pentru a descrie conținutul
lucrării, dar nu atât de tehnic încât doar specialiștii să îl
înțeleagă.
• Titlul ar trebui să fie potrivit pentru publicul vizat.
• Titlul descrie de obicei subiectul articolului
• Uneori, un titlu care rezumă rezultatele este mai eficient
Autorii
• 1. Persoana care a realizat lucrarea și a scris lucrarea
este, în general, menționată ca primul autor al unei
lucrări de cercetare.
• 2. Pentru articolele publicate sunt enumerate ca
autori și alte persoane care au contribuit substanțial
la lucrare. Cereți permisiunea mentorului înainte de
a include numele lui/ei ca co-autor.
 Rezumatul
• Rezumatul este publicat împreună cu un articol de cercetare, oferind
cititorului o „previzualizare” a ceea ce urmează.
• Astfel de rezumate pot fi, de asemenea, publicate separat în surse
bibliografice.
• Acestea permit altor oameni de știință să scaneze rapid literatura
științifică mare și să decidă ce articole doresc să citească în profunzime.
• Rezumatul ar trebui să fie ceva mai puțin tehnic decât articolul în sine; nu
vrei să-ți descurajezi publicul potențial de a-ți citi lucrarea.
• Rezumatul dvs. ar trebui să aibă un paragraf de 100-250 de cuvinte, care
rezumă scopul, metodele, rezultatele și concluziile lucrării.
• Nu folosiți abrevieri sau citate în rezumat. Ar trebui să poată sta singur,
fără note de subsol.
Introducerea
• (1) Introducerea începe cu o descriere mai generală. Punctul de pornire
pe care îl selectați pentru introducerea dvs. ar trebui să fie unul care să
atragă interesul publicului căruia doriți să vă adresați: cititorii
internaționali ai jurnalului dvs. țintă. (3) Introducerea se încheie cu un
focus exact paralel cu cel al Rezultatelor; adesea aceasta este o
declarație a scopului sau obiectivelor lucrării prezentate sau a
principalelor constatări sau activități ale acesteia. (2) Între aceste două
puncte, informațiile de bază și lucrările anterioare sunt țesute
împreună pentru a conecta în mod logic problema relevantă cu
abordarea adoptată în lucrarea care urmează să fie prezentată pentru a
aborda problema.
Material și metode
• 1. Ar trebui să existe suficiente informații aici pentru a
permite unui alt om de știință să-ți repete experimentul.
Consultați alte lucrări care au fost publicate în domeniul
dvs. pentru a vă face o idee despre ceea ce este inclus în
această secțiune.
• 2. Dacă ați avut un protocol complicat, poate fi util să
includeți un tabel sau o diagramă pentru a explica metodele
pe care le-ați folosit.
Material și metode
• 3. Nu puneți rezultate în această secțiune. Cu toate acestea,
puteți include rezultate preliminare care au fost utilizate
pentru a proiecta experimentul principal despre care
raportați.
• 4. Menționați considerentele etice relevante. Dacă ați
folosit subiecți umani, au fost ei de acord să participe?
Rezultate
• 1. Aici prezentați rezultatele pe care le-ați obținut. Folosiți grafice și
tabele, dacă este cazul, dar și rezumați principalele descoperiri în
text. NU discutați rezultatele! Acestea se include in capitolul
Discuții.
• 2. Nu este neapărat să includeți toate datele pe care le-ați obținut.
• 3. Folosiți metode adecvate de prezentare a datelor. Nu încercați să
manipulați datele pentru a face să pară că ați făcut mai mult decât
ați făcut de fapt.
 Tabele și grafice
• Alegerea de a utiliza o figură, un tabel sau un text depinde de sensul pe
care doriți să îl primească cititorul din acele date. Fiecare formă de afișare a
datelor are puncte forte și puncte slabe.

• Tabelele sunt cele mai utile pentru:

- înregistrarea datelor (date brute sau prelucrate);
- explicarea calculelor sau prezentarea componentelor datelor calculate;
- afișarea valorilor reale ale datelor și precizia acestora;
- permițând comparații multiple între elemente în mai multe direcții
Tabele și grafice
• Figurile sunt cele mai utile pentru:
- prezentarea unei tendințe generale sau „imagine”;
- înțelegerea poveștii prin „formă” mai degrabă decât prin
numere reale;
- permițând comparații simple între doar câteva elemente.
Dicuții
• 1. Evidențiați cele mai semnificative rezultate, dar nu repetați doar
ceea ce ați scris în secțiunea Rezultate.
Întrebările la care răspund:
• Cum se raportează aceste rezultate la întrebarea inițială? Datele vă
susțin ipoteza? Sunt rezultatele dvs. în concordanță cu ceea ce au
raportat alți cercetători? Dacă rezultatele au fost neașteptate,
încercați să explicați de ce. Există o altă modalitate de a vă
interpreta rezultatele? Ce cercetări suplimentare ar fi necesare
pentru a răspunde întrebărilor ridicate de rezultatele dvs.? Cum se
potrivesc rezultatele tale în imaginea de ansamblu?
Etica cercetării
• Etica cercetării presupune aplicarea principiilor etice
fundamentale la o varietate de subiecte care implică
cercetarea, inclusiv cercetarea științifică. Acestea
includ proiectarea și punerea în aplicare a cercetării
care implică experimentarea umană, experimentarea
pe animale și diverse aspecte ale comportamentului
științific incorect.
Experimentele pe oameni
• În 2010, Institutul Național de Justiție din Statele Unite a publicat
drepturile recomandate ale subiecților umani, care includ:
➢Obținerea consimțământului voluntar/ informat din partea subiecților.
➢Participanții ar trebui să aibă acces deplin la informațiile referitoare la
cercetare.
➢Participanții ar trebui tratați ca agenți autonomi și ar trebui să li se
acorde privilegiul de a înceta participarea la cercetare în orice moment.
➢Protecția împotriva vătămării fizice, mentale și emoționale și protejarea
integrității este o cerință obligatorie în experimentele umane, astfel încât
beneficiile ar trebui să depășească costurile.
 Forme de încălcare a eticii cercetării.
Frauda în cercetare
• Plagiatul
• Citarea Plagiat
• Fabricarea
• Falsificarea
• Scrierea fantomă
• Suprimarea
• ”Tăierea de salam”
• Modele frauduloase de design
•Mulțumesc pentru
atenție!