Evaluarea unui articol se face prin utilizarea ”LISTEI DE VERIFICARE STANDARD”

în baza unor criterii în funcție de tipul studiului realizat.

II.Evaluarea critică a unui test diagnostic

Evaluarea unui procedeu diagnostic

Pasul 1: Care este întrebarea la care răspunde studiul (PICO)?

Populația/Problema: Pacienți cu apendicită acută tratați la tanbul Bakirkoy Dr. Sadi Konuk
Training and Research Hospital.

Care este valoarea și importanța calprotectinei ca biomarker în

diagnosticul apendicitei acute.

Intervenția: S-a investigat utilitatea calprotectinei (o proteină antimicrobiană

acumulată în neutrofile dar existentă în cantitate mai mică şi la nivelul
monocitelor şi macrofagelor). Acestă cercetare va determina utilitatea
clinică a evaluării nivelelor sangvine de calprotectină în diferenţierea
apendicitei acută, şi respectiv a apendicitei complicată (perforaţie,
empiem sau abces) de cea necomplicată.

Comparația: Compararea markerilor inflamatorii la pacienţii cu apendicită acută

utilizaţi de rutină în practica medicală (proteina C reactivă - CRP,
nivelul globulelor albe - WBC) cu valorile plasmatice ale
calprotectinei.

Obiectivul urmărit: Evaluarea calprotectinei ca biomarker în diagnosticul apendicitei acute

și respectiv în discriminarea dintre apendicita acută complicată și cea
necomplicată.

Pasul 2: Cât de corect a fost realizat studiul? (validitate internă)

Recrutarea – noul test diagnostic a fost evaluat pe un spectru reprezentativ de pacienți?

(ca și spectrul de subiecți asupra cărora testul va fi utilizat în practica curentă)
Cum este cel mai bine? Unde găsim informația?
Ideal noul test diagnostic trebuie aplicat În secțiunea Material și Metodă trebuie să
asupra întregului spectru de pacienți (forme găsim informații cu privire la selectarea
ușoare, moderate, severe). subiecților pentru a fi incluși în studiu. Tot în
Este ideal ca pacienții să fie selectați această secțiune trebuie să găsim răspuns la
aleatoriu sau să fie pacienți consecutivi întrebările: de unde provin pacienții? Sunt
pentru a minimiza erorile de selecție. acești pacienți reprezentativi pentru populația
 asupra căruia testul va fi aplicat?
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii:

Modalitatea de culegere a datelor 

 în funcţie de modul de alcătuire a grupului sau grupelor de subiecţi: caz-martor (cele

două grupuri au fost definite în funcție de prezența/absența apendicitei acute).
 Eşantionul de studiu:
o Caz: Pacienți cu apendicită acută scor ASA (American Society of
Anesthesiologists) I-III, cu tratament laparoscopis în perioada Ianuarie 2013-
Mai 2013. Subiecţii cu apendicita perforată, gangrenoasă sau prezenţa
abcesului intra-abdominal au fost incluşi în grupul celor cu apendicită
complicată.
o Control: Pacienți care s-au prezentat în aceeași perioadă la același spital pentru
durere abdominală în flancul drept, sau drept și stâng la cadranului inferior cu
diagnostic laparoscopic de altă patologie apencidită acută. Au fost excluși din
grupul de control pacienții cu patologii inflamatorii la nivelul pelvisului (18
cazuri), chist ovarian hemoragic sau rupt (16 cazuri), sau diverticulită (3
cazuri).
 în funcţie de populaţia cuprinsă în studiu: Nu e specificat în articol dacă s-a utilizat sau
nu o metodă de eşantionare.
 în funcţie de durata culegerii datelor: Nu se specifică clar în articol.

Urmărirea – Au fost toți pacienții incluși în studiu diagnosticați cu ajutorul testului de

referință?
Cum este cel mai bine? Unde găsim informația?
Diagnosticul (pozitiv sau negativ) al fiecărui În secțiunea Material și Metodă trebuie să se
pacient inclus în studiu trebuie cunoscut. În indice dacă testul de referință a fost aplicat
cazul în care acesta depinde de urmărirea tuturor pacienților incluși în studiu.
pacienților, trebuie să verificăm că perioada
de urmărire este suficientă pentru obiectivul
urmărit astfel încât să existe cât mai puține
rezultate fals negative.
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii:

Testarea calprotectinei serice cât și a markerilor inflamatorii (proteina C reactivă - CRP,

nivelul globulelor albe - WBC) a fost efectuată la toți subiecții participanți în studiu.

Măsurătorile – rezultatul testului standard este obiectiv? Medicul care a aplicat testul nu
cunoștea rezultatele celuilalt test?
Cum este cel mai bine? Unde găsim informația?
Noul test diagnostic și testul de referință În secțiunea Material și Metodă trebuie
 trebuie aplicate utilizând metoda orb. descris cine a efectuat cele două teste și dacă
Medicul care interpretează rezultatele noului efectuarea testelor a fost independentă și
test nu trebuie să cunoască rezultatul mascată. În aceeași secțiune, metoda
standard și vice-versa. diagnosticată trebuie descrisă în detaliu.
Noul test diagnostic trebuie să fie descris în
așa detaliu încât să permită reproducerea
studiului.
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii:

 Nu există informaţii în textul articolului care să permită evaluarea mascării și

detalii despre personalul ce a efuctuat testarile.

Teste diagnostice aplicate:

 Claprotectina: limita de identificare = 46,8 ng/ml. Sângele recoltat de la pacienţi a
fost centrifugat 15 min la 2000×g. Plasma a fost păstrată la -80°C până la
determinare. Determinarea s-a făcut cu kit-ul Cal ELISA kit (East Biopharm,
China)
 CRP valori normale: 0,01–0,5 mg/dL
 WBC valori normale: 4–11×103/mm
Markerii au fost determinaţi după stabilirea diagnosticului şi înainte de aplicarea tratamentului
(intervenţia chirurgicală).

Pasul 3: Care este semnificația rezultatelor raportate?

Nu există date în cadrul articolului cu referire la tabelul de contingență sau 2x2.

Test standard + Test standard - Total

Test nou + a b a+b
Test nou - c d c+d
Total a+c b+d

Analiza statistică și interpretarea rezultatelor:

 Descrierea eşantionul investigat (repartiţia pe gen, vârstă, etc.)
o M/F: 54/35 grupul caz, respectiv 20/10 grupul martor.
o Ani (Media (amplitudinea)): 28 (19-45) grup caz, 31 (21-56) grup martor
 În eşantionul cu apendicită acută, câţi pacienţi au fost cu apendicită complicată şi câţi
au fost cu apendicită necomplicată?
o Apendicită necomplicată (inflamaţia mucoasei): 22 pacienţi
o Apendicită complicată: 67 pacienţi (48 pacienţi cu apendicită
flegmonoasă, 19 pacienţi cu apendicită gangrenoasă)
 Valorile markerilor investigaţi au fost semnificativ diferite la grupul cu apendicită
acută comparativ cu grupul martor?
 o P 0,05 Markerii investigaţi au avut valori semnificativ mai mari la grupul
cu apendicită acută comparativ cu grupul martor:
 Valorile markerilor investigaţi au fost semnificativ diferite la cei cu apendicită
complicată comparativ cu cei cu apendicită necomplicată?
o Nu au existat diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte globulele
albe (WBC) (p=0,164).
o Valorile proteinei C reactive (PCR) au fost semnificativ statistic mai mari
în grupul celor cu apendicită complicată (p=0,014).
o Calprotectina a avut valori de aproximativ 3 ori mai mari la pacienţii cu
apendicită complicată comparativ cu pacienţii cu apendicită necomplicată.
Diferenţa a fost înalt semnificativă statistic (p=0,0001).
 Există diferenţă semnificativă statistic între markerii investigaţi în diagnosticarea
pacienţilor cu apendicită acută?
o Compararea valorilor AUC pentru perechi de markeri a evidenţiat absenţa
diferenţei semnificative statistic (p>0,9.)

Calprotectina:
Indicatorul
Sensibilitatea (Sn)
Specificitatea (Sp)
Valoarea predictivă pozitivă (VPP)
Valoarea predictivă pozitivă (VPN)
Rația de probabilitate pozitvă (LR+)
Rația de probabilitate negativă (LR-)
Rația șansei diagnosticului (DOR)
Rezultatul
Se = a/(a+c) = 98,88% = 0,988
Sp = d/(b+d) = 83,33% = 0,833
VPP = a/(a+b) = 94,64% = 0,946
VPN = d/(c+d) = 96,15% = 0,961
LR+ = sens/(1-spec) = 0,988/(1-0,833) = 0,821
LR- = (1-sens)/spec = (1-0,988)/0,833 = 0,014
ad/bc

 Există diferenţă semnificativă statistic între markerii investigaţi în discriminarea

apendicitei complicate faţă de cea necomplicată? (Table 5)
 Concluzia:

Validitatea internă:  Care e cel mai eficient marker în identificarea

pacienţilor cu apendicită acută?
Toţi cei trei markeri investigaţi au avut valori ale ariei de sub
curbă (AUC) peste 0,9 cu limita inferioară a intervalului de
încredere de 95% mai mare decât 0,8. Toţi cei trei markeri sunt
teste bune în diagnosticarea apendicitei acute.

 Care e cel mai eficient marker în discriminarea

apendicitei complicate? (Table 5 & Fig. 2)
Singurul biomarker cu abilităţi în discriminarea apendicitei
complicate comparativ cu cea necomplicată este calprotectina
deoarece AUC = 0,935 şi limita inferioară a intervalului de
încredere >0,8 indicând un test diagnostic excelent. Limita
inferioară a intervalului de încredere pentru globulele albe (WBC)
este în regiunea unui test diagnostic fără acurateţe. Limita
inferioară a intervalului de încredere pentru proteina C reactivă
(CRP) este mai mică de 0,5.

Rezultate:  Oricare din cei trei markeri investigaţi sunt la fel de

utili în identificarea pacienţilor cu apendicită acută.

 Calprotectina reprezintă un marker important în

discriminarea pacienţilor cu apendicită complicată.