Subiecte practica

1. Investigaţii paraclinice

1.Diagnostic clinic
2. Confirmarea sau infirmarea diagnosticului clinic
3. nu inaintea epuizării investigaţiilor clinice
4.Se solicita numai investigaţiile utile pt. Diagnostic
5.Se aleg cele care ar fi mai uşor de diagnosticat
6D ac a se infirma suspiciunea se revizuieşte diagnosticul clinic
7. Se va urma algoritmul de diagnostic
8.Se solicita si alte investigaţii de susţinere a dg.
9.Se solicita si alte investigaţii pt: Dg. diferenţial
10. Dintre 2 investigaţii similare se alege cea mai simpla si cea mai puţin riscanta.
11. Se tine seama si de posibilităţile bolnavului
12.In caz de boli grave sau urgente se evita tergiversarea investig.
13.Se va urmării legătură cu serviciile pentru investigare, se intretin legaturile
funcţionale
 Necesitatea investigaţiilor paraclinice este data de o serie de funcţii particulare ale
medicinei de familie; supravegherea stării de sanatate a populaţiei, efectuarea
 prevenţiei, realizarea sintezei diagnostice si terapeutice, asigurarea asistentei
medicale continue, asigurarea asistentei medicale a familiei si comunităţii, aplicarea
maşinilor de recuperare si reabilitare a bolnavilor, efectuarea ceretarilor medicale.

CATEGORII CARORA LI SE POT ADRESA INVESTIGAŢIILE PARACLINICE

1. Pacient - pacientul sănătos pt. examenul de bilanţ la anumite vârste (1,6,14,19-
20 ani,30,40,50,60 si peste 75 de ani), orientare profesionala, examen medical de
recrutar, consultaţie premaritala, control contacti sanatosi in focarele infectioase,
sarcina si lehizie,screening populational, controlul stării de sanatate a
 personalului angajat, examinare periodica pentru conducătorii auto, pentru cei
care lucrează in sectorul alimentar, grădiniţe, scoli, spitale, farmacii, plecări in
străinătate.
- pt. bolnavi precizare de diagnostic, evaluarea si elaborarea terap,
evaluarea capacitatii de munca, trimitere la cure balneare, reinsertie socio-
 profesionala.
2. Pt. familie si anturaj - in caz de boli infecto-contagioase (TBC, hepatita
epidemica, dizenterie, meningita, boli cu transmitere sexuala.
3. Pt. mediu - se refera la habitat (microclimat), mediu şcolar (buna aerisire,
căldură, salubritate), mediu profesional (toxice).

Diagnosticul.............................. in funcţie de valoarea exploratorie paraclinica

Gradul de sanatate Gradul de boala Expl. paraclinice

1.Deplina 1.Absenta 1.Normale
2.Satisfacatoare 2.Std. de susceptibilitate 2.1imite normale
3.îndoielnica 3.Std. preclinic 3.limita max. a norm.
4.Subminata 4.Std. incipient 4.modificari minore
5. Compromisa 5.Std. manifest 5.modif. caracteristice
6. Pierduta 6.Std. decompensat 6.modif. permanente
 

2 Screeningul practic
Scopuri:
1) menţinerea sanatatii si prevenirea bolilor in ipoteza in care scopul screeningului
este depistarea factorilor de risc, fiind o măsură de profilaxie primara.
2) depistarea precoce a bolilor, avand caracter prescriptiv.
3) determinarea prevalentei unei boli sau factor de risc, fiind instrument pentru
 planificarea si programarea sanitara.
4) dg. stării de sanatate a unei colectivităţi.
5) evaluarea unor acţiuni, programe.
Screeningul intervine in depistarea precoce a bolilor si se incadreaza in masurile de
 profilaxie secundara.
Definiţie = examinare de masa care consta in aplicarea unui ansamblu de procedee si
tehnici de investigare asupra unui grup populational cu scopul identificării de
 prezumţie a unor boli sau anomalii.
Ipotezele care stau la baza screeningului:
- intr-o populaţie exista boli si bolnavi necunoscuţi datorita unor nevoi,
- identificarea bolii in perioada de latenta asigura o eficienta mare a intervenţiei,
- tratamentele in stadiile precoce ale bolii sunt ieftine si eficiente.
1
Criteriile de alegere ale bolilor care fac obiectul unui screening:
Boala sa constituie o problema de sanatate,
Boala sa fie decelabila in perioada de latenta sau in faza de debut
asimptomatic,
Sa existe probe capabile sa deceleze boala,
Screeningul sa fie acceptat de populaţie,
Istoria naturala a bolii sa fie cunoscuta si inteleasa,
Tratamentul sa fie acceptat de bolnavi,
Costuri nu foarte mari.
Modalitati de realizare a screeningului:
1) anchete prin interviu sau chestionar,
2) anchete medicale: ex. clinic, paraclinic sau combinat, condiţie sa fie standardizat,
simplu, ieftin si sa tinteasca mai multe boli.
Calitatile screeningului: sa nu faca rau, sa fie rapid, cost redus, simplu, sa fie
acceptat de populaţie, sa aiba o validitate corespunzătoare, sa aiba o
reproductibilitate care sa ofere o consistenta buna, randament mare, valoare
 predictiva buna.
Boli majore asimptomatice decelabile prin screening: cancer de san, de col, colon,
rect, ciroza hepatica, cancer de colon, surditate, glaucom, HTA, osteoporoza, sifilis,
TBC, infecţii urinare.
 

3 STRATEGIA INVESIGA TIILOR PARA CLINICE

Datorita nr foarte mare de investigaţii posibile m f trebuie sa respecte o anume
strategie gen a investigaţiilor paraclinice.
1. Pentru efectuarea unor investigaţii paraclinice e necesar mai intai un diagnostic
clinic sau cel puţin o suspiciune, iar pentru aceasta m f trebuie mai intai sa consulte
 bolnavul deci investigaţiile paraclinice sunt precedate de consultaţia bolnavului.
2. Se solicita acele investig paraclinice care pot confirma sau infirma dg clinic
deoarece nu se pot efectua toate investigaţiile clinice posibile, m f trebuie sa aleaga
de fiecare data investigaţiile cele mai semnificative pentru a confirma sau infirma dg
3. Nu se recurge la investigaţii paraclinice inainte de a epuiza toate investigaţiile
clinice deoarece rezultatul investigaţiilor clinice este cel care indica ce investigaţii
 paraclinice ar trebui efectuate.
4. Se solicita numai investigaţii paraclinice ce pot aduce informaţii utile pentru
diagnostic
5. Se aleg investigaţiile paraclinice cel mai uşor de efectuat,
6. In cazul in care exista un algoritm de diagnostic se va urma algoritmul respectiv
(daca de exemplu la ex clinic al unui bolnav mf constata redoare matinala, la cel
 puţin trei articulaţii, cu interesare simetrica si noduli reumatici atunci s-ar putea sa
fie vorba de o poliartrita reumatoida si va solicita Rx al mâinilor si determinarea FR.
Crit de dg al PR: redoare matinala, artrite la cel puţin trei articulaţii, artrite ale
articulaţiilor mâinilor, artrite simetrice, noduli reumatoizi, FR, modificări Rx
caracteristice
7. Daca rezultatul investigaţiilor infirma suspiciunea, se revizuieşte diagnosticul
clinic si se solicita investigaţii corespunzătoare noii suspiciuni spre exemplu HLG si
VSH normale infirma apendicita iar mf trebuie sa se gandeasca la posibilitatea unei
colici ureterale drepte, colite si sa solicite alte investigaţii in conformitate cu noile
suspiciuni.
8. In cazul revizuirii se solicita alte investig. care ar putea confirma sau infirma dg
9. Daca nu dispune de suficiente date pentru a efectua dg diferenţial se vor solicita
acele investig care ar putea elucida dg. (ex. AVC, epilepsie sau tumora cerebrala
medicul trebuie sa recurgă la EEG, glicemie, punctie rahidiana.
lO.Intre 2 investigaţii similare se alege cea mai simpla si mai puţin riscanta.
11. Se tine seama si de posibilităţile bolnavului, deci trebuie sa necesite cat mai
 puţine deplasări si cheltuieli.
12.In boli grave sau urgente m f trebuie sa evite tergiversarea investigaţiilor.
13. Pt a putea efectua unele investigaţii paraclinice m f trebuie sa ia legătură cu
serviciile respective(laborator, imunologie, hematologie, parazitologie, anatomie
 patologica, explorări funcţionale, imagistica) pentru stabilirea unor relaţii
funcţionale si o activitate medicala de inalta calitate.
14. Pt a putea efectua investig necesare m f trebuie sa intretina legaturi funcţionale cu
serviciile respective.
 

Interpretarea principalelor investigaţii de laborator

1.) HB normal: 15±2 la barbat si 13±2 la femeie,

t aparent după eforturi musculare, hemoconcentrare sau patologic după
diaree, vărsături, stări de soc, diabet insipid 
f aparenta in hemodilutii, premenstrual, sarcina
Ireala in poliglobulii primare sau secundare unor afectiunicardiace,
respiratorii, hipotalamice
Ireala in anemii feriprive când Hb<10,5 g/1, pierderi cronice de sânge,
alcoolism, PR, inf. cronice, af imunologice, intox cu PS, anemii hemolitice,
megaloblastice.
2.)Ht normal 46% la barbat si 41 % la femeie
Este cea mai precisa metoda de evaluare a stadiului de anemie sau poliglobulie.
tpolicitemie, altitudine, deshidratare, soc, arsuri, stress, sdr Cushing,
 policitemie vera, fibrom uterin cu producere de eritropoietina, af cardiopulmonare,
fumători, neoplasme cu producere de eritropoietina (hepatom, cancer pulmonar)
 janemii grave hipocrome, aplastice, hemolitice, hemoragice, casexie,
ciroza hepatica
3.)Leucocite - normal 4000-8000/mm3
| - fiziologic după prânz bogat, efort fizic intens, stress, sarcina
- după administrare de adrenalina, corticoterapie
- patologic in infecţii acute, r leucenoide, leucemii, IMA, infarct
 periferic sau central, RAA, pancreatita acuta
| -fiziologic la batrani, b infectoase, std preleucemic al leucemiei acute,
ciroze hepatice, citostatice, iradiere, deficit B l2, boli acute imune.
4.)FL: - normal Granulocite 63%; (neutrofile61%,eozinofile2%,bazofile0,5%)
Limfocite 30% si Monocite 7%
5. )Trombocite- 150000-300000/mm3.| fiziologic după efort, ciclu menstrual,
tPatologic in boli mieloproliferative 460000-800000/ mm3,B. Hodkin, LMC,
 policitemia vera, după traumatisme, operaţii, hemoragii acute sau hemolize acute
sau cronice, splenectomie, soc.
| -fiziologic la nn, premenstrual;
Ipatologic in iradiere medulara, citostatice, boli ale maduvii hematogene,
leucemii, metastaze, MM, alcool, infecţii, deficit B l2, ac. Folie, hipotiroidism,
circulaţie extracorporeala.
6.)VSH: lh=10 mm, 2h=20 mm, are valoare orientativa;
| boli infectioase, procese inflamatorii acute, IMA, traumatisme, postoperator,
afecţiuni maligne, boli auto-imune, colagenoze, anemii fiziologice in sarcina,
vârstnici.
ipoliglobulie, policitemie vera, stări alergice, hepatita virala.
7. )Glicemia: normal 60-110 mg/dl (65-115)
| in DZ insulinodependent de tip 1, necesita insulina
DZ insulino-independent de tip 2 care au secreţie de insulina dar
organismul nu o poate utiliza (vârstnici, obezi, sedentari)
Perfuzii cu glucoza, diuretice, afecţiuni pancreatice, SNC,
hipertiroidism, adm de catecolamine, postprandial, emoţii, sdr Cushing, AVC, IMA,
IR, sarcina, feocromocitom.
 jinsulinom, betablocante, adm de insulina, malnutritie, malarie, insuf hipofizara,
insuf tiroidiana, ICSR, isuf hepatica, consum de alcool fara aport alimentar,
 

e 9.)Uree sanguina N:=15-42

insuf tiroidiana, ICSR, isuf mg%(2,5-7
hepatica,mmol/1)
consumiardedupă aki autori
alcool 20-40alimentar,
fara aport mg%
ţ in aportneonatala.
hipoglicemia proteic crescut, afecţiuni febrile, tumori, postarsuri, iradiere,
citostatice, cortizonice,  IRA, IRC, IMA, deshidratare, diabet, hemoragii, IC, boli
8. )Transaminazele
infectioase
GOT-glutamic ac oxal acetica=ASAT
l Normal: in afecţ
32 u/1iuni hepatice
la femeie si (hepatita ac sau cr), ciroza, necroza hepatica, sdr nefrotic,
38 u/1 la barbat
hemodilutie
| marcate (PEV), sarcina,
(10 pana per Ori)
la 100 creştere.
in IMA recent, hepatita virala acuta sau necroza
10.oxica )Careatinina serica cerebrala.
ficatului, embolie N:0,8-l,2 mg/dl, creşterea ei este dependenta de gradul
afectării renale n hepatite cr, ictere mecanice, ficat de staza, mononucleoza inf,
| moderate
t fiziologic
anemii in efort
hemolitice intens, masa bogata
ac, hipotiroidism, boli aleinmusculaturii
proteine striate, af biliara.
GPTPatologic
- glutamicin piruvica=ALAT,
IRA, IRC, hipertiroidism, acidoza
are specificitate diabetica,
hepatica, indicadistrofii
suferinţamusculare,
celulelor
hepatice.
IC, hemoragii gastrointestinale
| Normal: 31 u/1
fiziologica la femeiemalnutritie,
in sarcina, si 41 u/1 la miopatie,
barbat hemodilutie.
11. | )Ac marcate(de
uric sang 100: 4-7
de ori
mg% val (3-5
normale)
mg%)in intoxicaţia cu ciuperci, solvenţi organici,
medicamente,
ţ in alimente hepatite virale acute
bogate sau necroze toxice
in purine(icre, ale ficatului,
viscere) IMA.hipocalorica,
alimentaţie
| moderate
hipolipidica, - hep cr,limfoame,
leucemii, ciroza hepatica, ficat de stazapolicitemie,
hemoglobinopatii, card., mononucleoza
intoxicaţiiinf,cu
hemocromatoza,
metale grele, CT,metastaze
RT, alcoolismhepatice,
cr,carcinom hepatic
arsuri, IRC, primar, carcinom
decompensare al v.biliare
cardiaca, adm de
diuretice, guta.
 I hemodilutie, adm de medicamente uricozurice 4 (allopurinol, probenecid), leziuni
tubulare proximale, necroza hepatica, MM
12. )Colesterolemie totala N=sub 200 mg/dl; (150-200 mg/dl)
thipercolesterolemie esenţiala, sec, aport alimentar crescut, ATS, ciroza biliara
 primara, DZ, sdr nefrotic, alcoolism, sarcina, hipotiroidism.
^hipertiroidism, ap alimentar scăzut, ciroza hepatica, trat hipolipemiant, anemii
severe
13. )LDL-Colesterol : 70-130 mg%; rol aterogen, reprezintă forma majora de
transfer a esterilor de colesterol
thipercolesterolemii familiale, ATS, HTA, hipotiroidism, aport alimentar de
 produse animale bogate in colesterol, DZ netratat, af cr ale pancreasului, sdr
nefrotic, IR, medicamente tiazidice, progesteron, estrogeni, corticosteroizi,
 posttransplant renal, tabagism, alcoolism.
^hipertiroidism, anemii severe
14. )HDL-colesterol: peste 35mg% către 70 mg% - fracţiune lipoproteica cu efect
antiaterogen, transporta colesterolul de la tesut la ficat.
t genetic, fact protecţie c-vasc
 jhipoalfalipoproteinemie familiala, b ochilor de peste, xantomatoza cutanata
 palpebrala, risc de ATS, risc de boala coronariană si cerebrovasculara.
15. )Lipide totale 600-800 mg%
ţaport crescut, DZ, hipotiroidism, acromegalie, hipercorticism, IRC, sdr nrfrotic,
ATS, ciroza hepatica, i hepatica, alcoolism, colagenoze, trat cu AO, estrogeni,
 progesteron, beta-blocante, hidroclorotiazide, corticosteroizi.
^hipertiroidism, ciroza hepatica, ciroza atrofica, denutritie, anemii severe, LA
16. )Proteine totale: 6,6-8,3 gr/1
ţMM, sarcoidoza, deshidratare, boli hepatice autoimune
fCH, amiloidiza, sdr nefrotic, GN, IRC, alcoolism, sarcina, ileus mecanic, arsuri,
 peritonita, deficit de aport sau absorbţie
17. )Electroforeza proteinelor 
Albumine 60% -scad in deficit de aport, absorbţie, sinteza, pierderi
 

19. ,4-4,4%
Alfal=T )Fosfataza alcalina
-cresc N:sub 150 u/1ii ac, colagenoze, neoplasm, sdr nefrotic
in inflamaţ
|a f hepatobiliare, ciroza
Alfa2=4,2-7,6% -cresc hepatica, metastaze
in inflamaţ hep, ciroza biliara,
ii ac, colagenoze, neoplasm,af osoase, rahitism,
sdr nefrotic
B Paget, tumori osoase, SA
Beta=7,2-10,4%
fhipotiroidism, carenţa proteica, anemie grava.
Gama=l 2,1-17,7% ţ in MM, inflamaţii cr, endocardita bacteriana, ciroza hep
20. )Examen sumar de urina 
i  in malnutritie, sdr nefrotic
Densitate 1015-1025;
Pt MF e bine de ştiut:
Ph=4,8-7,4;
Alfal,Leucocite,
alfa2 si beta
prot,cresc
gluc,in sdr nefrotic;
c cetonici, alb, bilirubina, sânge, Hb - absente;
creste in inflamaţii
Alfa2Urobilinogen acute,
sub 1 mg/dl; tumori;
GamaSediment:
creste inN:inflamaţii cronice;
foarte rare cristale de oxalat de Ca,
Beta creste in paraproteinemii; Leucocite 0-4/camp
Beta si gama cresc in ciroza hepatica.Hematii 0-1/camp
18. ) Fibrinogen N:200-400Cel mg/1
epiteliale plate - rare
ţin infecţii acute sau generalizate, B Hodgkin,
Flora microb absentaLMC, colagenoze, nefrite cr, IMA,
IC, RAA;
-cel epiteliale denota inflam cailor urinare inf
fhepatite ac severe,
-cel renale - inflhepatite toxice, intoxicaţie cu P, CC14, ciroza hep, leucemii ac,
cr bazinetale
CID,-hematii-
neo pulm, neo uterin,
afectare renalaneo prostatic, neo pancreatic;
severa
-leucocite - inf renala, inf VU, PN
-cilindrii epiteliali - nu reprezintă un element semnificativ clinic;
-cilindrii hematiei - leziune glomerulara
-cilindrii leucocitari - PN, TBC renal
-cilindrii granulosi - neffopatii ac si cr 
Ph falimente vegetale, inf urinara, hipokaliemii cu alcaloza metabolica,
hiperaldosteronism primar, in faza de resorbţie a edemelor;
|alimentaţie cu came, IR severa
Densitate fpoate fi data de prezenta glucozei, săruri, albumina, minerale;
 jin IR sub 1010, hipostenurie in nefrita interstitiala;
21. ) Proba Addis-Hamburger: N: leucocite sub 2000/min; hematii sub 1000/min.
Cilindrii=0.
Prin examinarea sedimentului urinar minutat se pune in evidenta prezenta
hematuriei, leucocituriei, bacteriuriei, cilindruriei.
Valori f leucocite peste 2000/min - leucociturie;
Hematii peste 1000/min - hematurie;
Cilindrii hialini ţ- proteinurie glomeruldra;
Leucocitari prez - PN, nefrita interstitiala, LES;
Eritrocitari - GN;
Epitelii granulosi - IRA, nefrita interstitiala, GN rapid progresiva;
Proba de urina se recoltează din urina adunata timp de trei ore. Prima urina de
dimineaţa (ora 5) se arunca, apoi pacientul va bea 250 ml de lichid, după care sta
culcat trei ore. După exact trei ore se recoltează urina, se masoara volumul, se
numără elementele cat mai repede pentru a nu se distruge, mai ales eritrocitele;
f semnificativa a nr de eritrocite - orientează dg spre glomeruloneffita
|semnificativa a nr de leucocite - orientează dg spre o PN sau TBC renal.
22. ) Urocultura Daca la ex sumar de urina se constata bacteriurie semnificativa se
impune urocultura cu antibiograma, care permite evaluarea si identificarea
germenilor in vederea aplicării unui tratamet antibiotic.
Se considera semnificativa când depăşeşte 100000 de germeni/ml de urina;
Adm unui tratament adecvat cf antibiogramei necesita control si monitorizare in
 

5 Interpretarea principalelor investigării funcţionale

1.) Rx toracopleuromediastinopulmonar
timp, recoltarea
Criterii urinii
de apreciere in recipiente
a efectuării sterileposterio-
in incidenţa din urina matinala, din mijlocul jetului
anterioara.
după igiena locala prealabila cu apa
-artic stemoclaviculare stgsisisăpun si ştergere
dr trebuie cu compresa
sa fie egale sterila.
si simetrice;
23. ) Exudat -prin transparenta
faringian ex traheei
microbiologic
sa se vadacu scopul3-4devertebre
primele a depista prin cultura flora
toracale;
-scapulele sa fie scoase dinariile pulmonare;
 patogena de la nivelul orofaringelui. La nivelul mucoasei cailor respiratorii se
-sa fieocuprinse
constituie treptat asociaţiein de
totalitate ariile pulmonare
microorganisme dr si stg
(bacterii, virusuri, ciuperci) care se
-opacitatea mediastinala sa fie situata pe linie mediana.
adapteaza la un parazitism comensal si fac ca mucoassa cailor respiratorii sa fie
 protejata p-a arela2un
Incidenţapana contururi:
anumit nivel. Intervenţia unui microorganism cu patogenitate
crescută sau in condiţii -arc
-drept sup dr = rectiliniu dat VCI;
favorizante rupe acest echilibru si se dezvolta predominant
-arc inf dr = convex dat AD;
flora specific-stâng
patogena.-arc Sesuppoate
stg = face
convez, si buton
antibiograma
aortic; prin care se stabileşte
tratamentul adecvat, tintit. -arc miji stg = concav, golful cardiac dat in 2/3 sup de AP
De o importanta crescutăiareste descoperirea
in 1/3 inf de urechiusastreptococului
AS beta hemolitic de grup A
 pentru prevenirea RAA si -arcefectuarea trat adecvat
inf stg - convex datoritapeVSperioade suficiente de timp.
Cu importanta in colectivităţi este prezenta stafilococului, pneumococului, b difteric,
 b piocianic, b proteus, cuiperci(candida, Actinomyces).
Se efectuează dimineaţa pe nemancate si fara a se spala pe dinţi cu ajutorul unui
tampon steril cu care se badijoneaza mucoasa orofaringiana.

6
Incidenţa laterala
Conturul ant dat de VD si spaţiul clar retrosternal Grawitz
Conturul posterior dat in lA sup de AS si Vi inf de VS
In fata esofagului se form triunghiul Vcave (v.Cava inf. VS, diafragm)
Se pot descrie
-in dilatatia AO = alungirea arcului inf dr
-in HVS alungirea arcului inf stg
-In HTA, Sao = buton aortic proeminent > 3 cm
-staza pulmonara=transudat alveolar- opacitati in benzi, linii Kerley
B,C, (opacitati fine de 2-4 cm lungime, paralele cu scizura orizontala, localizate
subclav - liniile A
- HTP; creşterea diam aa pulmonare la nivelul hilurilor si se termina
 brusc = hil amputat
-pericardita= cord lărgit „cord in carafa” -arcuri sterse, buton Ao cu
 pulsaţii, hemidiaffagmul dr mai ascensionat,
-tetralogia Fallot - butonul Ao lipseşte
-opacitati pulmonare (unice sau multiple) cu forma regulata sau
neregulata, dimensiune (punctiforma, nodul = 1,5-5 mm, macronoduli>lcm),
structura omogena sau nu, intensitate medie-mare in funcţie de cea a mediastinului),
contur net sau difuz,
- localizare apicala in TBC
-pneumonii cu aspect triunghiular, ocupa un lob
-hipertransparenta fara desen vascular = pneumotorax
-imagine hidroaerica - aces pulmonar 

2.)PFV
CV=VT+VER+VIR VER=val expiratorie de rezerva;
VIR=vol inspirator de rezerva
VT=vol curent
Este volumul maxim de gaz care poate fi
expirat lent si complet după un inspir maxim
Capacitatea inspiratorie CI=VT+VIR 
Volumul rezidual VR=volumul de gaz care ramane in plamani după un
expir maxim
 

3. ) Evaluare globala a schimburilor gazoase

Presiunea parţiala a Chin sg arterial PaCh si PaCCh
expir maxim
Saturaţia cu O  in sg arterial SaCh
CRF=VR+VER
2 ce se determina
volumul prinplaman
de aer din oximetrie
la pulsatila
sfârşitul unui expir
normal, când muşchii respiratori sunt relaxaţi.
4. CV)Teste
scadebronhoconstrictive
in sdr restrictive - cercetează hiperreactivitatea bronsica si se fac in
laboratoare
VEMS si IT speciale in obstructive
scad in sdr scop diagnostic: dg AB si terap pentru evaluarea
sensibilizării specifice.
VEMS = volumul de aer expirat fortat in prima secunda după un inspir profund
Cu 24 ore inainte se intreupe
 Normal medicatia bronhodilatatoare, antihistaminice si inhib ai
VEMS>75%CV
degranularii.... stocitare. Se inregistreaza PEF, VEMS la 5 si 20 minute după adm
PB=IT=(VEMS x 10)/CV—PB=IT=VEMS x 100/CV; normal IT>75%
alergenului.
PEF=debitpozitiv
Interpretare: expirator maxim
daca de varf=cea
PEF scade cu minmai25%mare valoarescade
si VEMS a fluxului
cu minde15%
aer ce poate
fi evacuata in cursul unui expir maxim si fortat care incepe din poziţia de inspir max
5. Variabilitate
) Ex sputeiPEF=(PEF seara-PEF matinal) / V  (PEF seara+PEF matinal)
2

Bolnavul va face o gargara cu ser fiziologic7 steril inainte de a expectora. Recoltarea

se face in recipient steril din sputa matinala spontana sau provocata cu tampon
faringian după administrare de aerosoli calzi sau din aspiratul sau lavajul
 bronhoalveolar. Se apreciaza aspectul macroscopic (purulente in bronşite sau
traheobronsite, perlate in AB, jeleu de coacaze in CBP), aspectul microscopic si
culturi cu antibiocrama.

6. )Citologia sputei
se face din sputa matinala pentru depistarea celulelor maligne in CBP.

7. )Toracocenteza
Exudat pleural: proteine > 3g%, Rivalta +, densitate > 1015 g/1, glucoza < 80 mg%,
 ph < 7,5; leucocite > 1000/mm3, hematii > 10000/mm3,LDH uşor
crescut, (pleurezie bacteriana, neoplazica, TBC).
Transudat pleural: proteine < 3g%, Rivalta densitate < 1015 g/1, glucoza < 80
mg%, ph > 7,5; leucocite < 1000/mm3, hematii <
10000/mm3,LDH scăzut, (hidrotorax, LES).
8. )Ex. fund de ochi
Se efectuează cu oftalmoscopul pe pupile midriatice. Pacientul este sfătuit sa tina
ochii deschişi si sa fixeze un obiect real sau imaginar iar OD al pacientului examinat
de OD al medicului. Se examinează vasele retiniene de la periferie spre centru,
 papila= mărime, forma, culoare, contur; se urmăreşte excavatia centrului papilei,
vasele mari, macula.
In HTA avem IV stadii: 1 - angiopatie hipertensiva : semnul Saleus-Grinn
2 - angiopatie hipertensiva
3 - retinopatie hipertensiva
4 - neuropatie hipertensiva
9. )TTGO
Se efectuează numai daca glicemia ajeun <126 mg/dl.
Se Întrerupe tratamentul cu cortizonice, diuretice cu 7 zile inainte.
Cu trei zile inainte se interzice fumatul , alcoolul, activitate fizica obişnuita, se
 permite consumul de apa.
Se administrează 75 g glucoza + 250 ml apa in 5 min.
La un metabolism glucidic normal: = 1 ora max 160 mg/dl,
= 2 ore glicemie normala,
= 3 ore hipoglicemie;
La un metabolismglucidic alterat: =lh - >180 mg/dl,
=2h - >200 mg/dl,
=3h - glucozurie;
TTGO la 2h > 200 mg% = DZ,
 

11. Glicemia ajeundigestiva

)Endoscopia > 126 mg/dl
inf=(rectosigmoidoscopia
DZ, sau colonoscopia)
-regimGlicemie
hidric cuocazionala > 200
o zi inainte si 2mg% = DZ.
clisme evac. (seara si dimineaţa inainte de exam.)
10. ) Endoscopia
-se administrează Fortrans, digestiva superioara
Se in
-pacient efectuează dimineaţa, ajeun,
poz. genu-pectorala fara sa fumeze
sau decubit dorsal dimineaţa si seara
cu genunchii precedenta.
si coapsele După
flectate,
manevrasemnele
-se urmăresc pacientulvitale,
nu va manca sau bea timp de 6 ore datorita tulburărilor de
deglutitie generate de anestezia locala, cu risc de aspiraţie bronsica.
-in caz de suspiciune de N colonie, rect sau sigmoid cu prelevare de tesut pt biopsie,
Se urmăresc pliurile mucoasei gastrice, mucoasa esofagului, eventualele eroziuni,
-se urmăresc unghiurile clonice dr si stg,
formaţiuni tumorale, polipi gastrici, se efectuează biopsie daca este necesar, se
-in cazurmăreşte
de sangerari cu cauze
aspectul necunoscute,
cardiei si pilorului, in scop terapeutic pt scleroza varicelor
-depistarea de tumori,
esofagiene polipi,gradul
(se apreciaza ulceraţii,
de HTP).
-se efectuează biopsie.
12. )Ecografia abdominala
-pacientul e sfătuit sa nu manance cu 4-5 8 ore inainte iar pentru vizualizarea
organelor genitale interne va consuma lichide cu V -I  ora inainte.
2

-pentru ficat se apreciaza dimensiunile lobilor dr si stg, ecostructura, eventuale

 procese localizate, aspectul vezicii biliare - pereţi si conţinut,
-pancreas cu structura si eventuale formaţiuni tumorale,
-rinichi cu indice parenchimatos, dimensiuni, staza, calculi, alte formaţiuni,
-uter, ovare - dimensiuni, structura, eventuale fibroame, chistiuri, sarcina.
13. )EKG
-pacient in decubit dorsal, relaxat fizic, psihic,
-electrozi: rosu-mana dr; galben-mana stg; verde-picior stg; negru-picior dr;
Vj-sp IV ic pe marginea dr sternului,
V2- sp IV ic pe marginea stg sternului,
V3-intre V2 si V4,
V4-sp V ic stg cu medioclaviculara
V5-linia orizontala a nivelului sp V stg cu axilara anterioara,
V6- linia orizontala a nivelului sp V stg cu axilara medie,
-se apreciaza ritm, frecventa, axa, eventuale HVS, HVD, tulb de ritm (FiA, FA,
ExA, ExV), tulburări de conducere (blocuri de ramura dr si stg), modificări de faza
terminala (subdenivelare ST, negativarea undei T)
HVS - ax deviat la stg, creşterea amplitudinii QRS, QRS lărgit peste 0,1-0,12”,
indice Lyon-Sokolov: SVi+RV5>35mm,
HVD - ax deviat la dreapta, QRS nemodificat, indice Lyon-Sokolov:
RV i +SV 5>10,5 mm,
In farct - prezenta undei Q, inversarea undelor T, supradenivelore ST
Axul nu se calculează in IMA, BRS, BRD,
IMA inferior - Q in Dill, AVF,
IMA posteroinferior - Q in DII, Dili, AVF,
IMA anterior - Q IN DI, AVL,
IMA lat - Q in D l, AVL,
IMA septal prof - Q in DII, Dill, AVF, VI-V5,
Modificările de faza term inala - subdenivelari de ST, unda T inalta sau unda T
negativa = CIC
ExA = contracţii premature date de un focar ectopic (unda P in fata complexului
QRS este uşor modificata)
ExV = undele p nu mai preced complexul QRS, QRS lărgit, deformat, ExV stângi
au aspect de BRD iar ExV drepte au aspect de BRS urmate de pauza compensatorie,
FiA = apar unde P in loc de unde f de fibrilatie (morfologie neregulata) si
 

6Alimentatia n atu rala si artificiala a sugarului

transmiterea stimulilor spre ventriculi se face neregulat, frecventa = 400-600/min,
1.Alimentaţia naturala reprezintă alimentaţia de baza a sugarului in primele luni de
FA = apare in HAS, H tiroidiana, frecventa de 250-550 contr/min, undele P sunt
viata, fiind alcatuita exclusiv din laptele de mama.
inlocuite cu unde F (care reprezintă depolarizarea atriala). Depolarizarile atriale sunt
2. Alimentaţia artificiala reprezentata de un preparat de lapte adaptat avand ca sursa
conduse la ventriculi după un blocaj AV de gr II cu relaţie fixa 2:1,3:1,4:1 (adica la
laptele de vaca.
2-3 contracţii atriale intalnim un răspuns ventricular) undele F au aspect de dinţi de
3. Alimentaţia mixta = lapte mama + lapte adaptat.
fierăstrău si sunt mai evidente in AVF.
4. Alimentaţia diversificata = lapte + produse nelactate semisolide.
BAV gri - interval PR>0,21”,
Alimentaţia naturala - principii:
BAV gr II - Mobitz I = alungire progresiva PQ pana când unda P nu mai este
-cea mai indicata, asigurând un aport optim calitativ si cantitativ,
urmata de un complex QRS
-asigura protecţie antiinfectioasa si antialergica,
- Mobitz II = aleator lipseşte cate un complex QRS,
-uşor de digerat
- cu relaţie fixa avem răspuns ventricular la 2,3,4 contracţii
-raţia alimentara se calculează in funcţie de necesităţile calorice, hidrice si de
atriale (2/1,3/1,4/1)
asigurarea principiilor alimentare esenţiale,
BAV grill - complet, nu exista relaţie intre contractiiile atriale si ventriculare (crize
-nn se pune la san cat mai precoce si ori de cate ori solicita aceasta,
Adams Stokes)
-contact precoce mama-nn,
BRD - aspect RR’ in Vi V2, iar V5V6 cu modificări de unda S
-cel mai ieftin aliment,
BRS - aspect RR’ in VsV6
-previne malnutritia protein-calorica,
-obligatorie in primele 3-6 luni, intarcarea fiind optima intre 6-9 luni,
9
Laptele de mama se prezintă in trei variante:
1- colostru in primele 6-7 zile după naştere, bogat in prot, atc si săruri minerale,
imunoglobuline, vit liposolubile, puţine grăsimi, lactoza si vit hidrosolubile.
Are rol in apararea antiinfectioasa prin intermediul Ig, factor de creştere, ajuta la
maturizarea intestinala, previne alergia si intoleranta alimentara, reduce severitatea
infecţiilor si previne boala oculara fiind bogat in vit A.
2- lap te de tran ziţie - intre 7-8 zile si 10-30 de zile. Creste conc de lactoza, vit B,
fosfor si scade conc proteinelor si sărurilor minerale.
3- laptele m atu r - după 14-30 de zile de la naştere. Compoziţia variaza de la un supt
la altul sau chiar in cadrul aceluiaşi supt (mai apos la inceput, mai bogat in grăsimi
la sfârşitul suptului).
Compoziţia colostrului lapte m atur lapte de vaca
Proteine 27g/l 9g/l 34g/l
Lipide 30g/l 38g/l 37g/l
Glucide 60gd  70g/l 48g/l
Calorii 500-580 cald 680 cald 655 cald 
Săruri m. 3,9 g/1 25,5 gd 11-12 gd 
Tehnica alimentaţiei naturale:
După 6 ore de la naştere alaptarea precoce favorizează secreţia lactata, anticorpii din
colostru au efectul primei imunizări, suptul favorizează decolarea placentei
diminuând hemoragia postpartum.
La fiecare supt sugarul suge in primele 2 saptamani 60-80 ml/masa, intre 1-2 luni;
120-150 ml/masa; la 4 luni 160-180 ml/masa.
Poziţia mamei in timpul suptului:
-in primele zile in pat sau in poziţie sezanda sau in decubit lateral cu sugarul paralel
cu mama.
-in zilele următoare in poziţie sezanda cu copilul in braţe.
După supt sugarul este tinut 5-10 minute in braţe, pe verticala pentru evacuarea
aerului, apoi este culcat in decubit leteral stâng 20 min, apoi in decubit lateral dr
 pentru evacuarea rapida a stomacului.
 

Alimentaţia artificiala
 pentru evacuarea se aindica
rapida atunci când mama nu-si poate alimenta copilul la
stomacului.
sanSemne
(nu aresigure
lapte sau
caremai puţinfaptul
indica de 200caml/zi) sau nu
sugarul din primeşte
motive medicale. Se utilizează
destul lapte: creşterea
laptele adaptat sau in
nesatisfacatoare laptele de vaca.
greutate (peste 500 gduna, după 2 saptamani de la naştere sugarul
Formule de lapte:
are greutate mai mica), urina este in cantitate mai mica si concentrata; 6 mictiuni/zi;
1. de
urmistart -pt prematuri:
puternic mirositoare.Humana 0, Milupa Prenatil
-preparate
Semne posibile: de start
sugar adaptate:mese
nesatisfacut, Humana 1, Similac,
foarte frecvente,Morinaga;
plans frecvent, scaune
-preparate partial adaptate: Humana 2, Milumil, Milupa;
rare, reduse cantitativ, mese lungi, sugarul care refuza sânul, scaune tari, uscate,
2. de continuare
verzi, -după
la stoarcerea sânului nu 4curge
lunilapte.
se administrează odata cu diversificarea
alimentaţ iei pana la 12
Contraindicatiile luni (Milupa,
alimentaţ Milumil, Humana Baby)
iei na turale:
3. formule
a) materne speciale -utilizate
-permanente: TBC,in caz
HIV,de cancer,
diaree acuta;
citostatice, boli psihice, septicemie,
tireotoxicoza, I cardiaca, -formule
DZ, I fara lactoza
renala, mama saucucuatg
conţ inut scăzut
HBs+, de lactoza;
tratament du diazepine,
anticoagulante; -formule hipoalergice.
Daca se utilizează lapte de vaca
-tranzitorii: ragade se sângerânde,
diluează, se infecţii
zahareaza alesisânilor,
se acidulează.
tratament antibiotic
Dilutie 2/3 panametronidazol,
(tetraciclină, la 2 luni, 3A  din luna a treia. Nu se face dilutie Vi.
sulfamide);
 b)copil -permanente: galactozemie, intoleranta congenitala la AG nesaturati,
7 -tranzitorii:
Sfatul genetic-are rolul
sdr icteric cu de a prevenii
bilirubina afecţiunile ereditare.
crescută.

Provenienţa anomaliilor genetice:

1. boli cromozomiale: determinate de schimbarea10 nr sau structurii cromozomiale, cu
consecinţe grave asupra dezvoltării prihice si mentale.
2. b. metabolice - determinate de mutatii genetice cu repercursiuni asupra sintezei
unor enzime, proteine funcţionale sau hormonale. Pot provoca tulburări de
coagulare, dezechilibre hormonale.
3. embriopatii: boli aparute in cursul dezvoltării fetale datorita unui virus, radiaţii.
Momentele consultaţiei genetice
1- Consultaţia propriuzisa: presupune un examen clinic obişnuit + investigaţii
specifice genetice (antecedente heredocolaterale, intocmirea unui arbore genealogic
care poate identifica boli cu transmitere autozomal dominant sau recesiv, legate de
sex cat si studiul cariotipului.
2- Elaborarea prognosticului genetic presupune stabilirea riscului reapariţiei unor
cazuri noi de boli ereditare (numai in cazul in care afecţiunea este conturata clinic,
este genotipica, mecanismul de transmitere este cunoscut). Pentru aprecierea riscului
este necesar diagnosticul afecţiunii, modul de transmitere, frecventa bolii in
 populaţie, starea clinica a părinţilor, gradul de cosanguinitate.
3- Sfatul genetic: recomandările medicului pentru prevenirea bolilor ereditare, MF
 poate fi consultat sa formuleze un sfat genetic in 3 situaţii:
1- consultaţia genetica prenuptiala,
2- consultatia pregenezica (la familiile care nu au inca copii),
3- consultaţia prenatala (pt cuplurile care au dat naştere unui copil)
Situaţii posibile:
a) in cazul bolilor autozomal dominante la fiecare naştere sunt 50% sanse de a avea
un copil bolnav.
 b) in cazul bolilor autozomal recesive sunt posibile următoarele situaţii: un copil
 bolnav, doi hetrozigoti aparent sanatosi si un copil sănătos.
c) afectiuni legate de sex
d) afectiuni cu caracter fenotipic, inconstant - când afecţiunile nu se transmit in
concordanta cu legile Mendeliene. Se utilizează riscul morbid empiric,
 probabilitatea apariţiei unui copil bolnav intr-o familie cu o boala ereditara la unul
 

8 Bilanţul unui po litraum atizat

sau mai multi dintre membrii sai. Ex. Buza de iepure, gura de lup, spina bifida,
1. Observarea stării generale si a poziţiei bolnavului
stenoza pilorica au un risc de 0,1-0,3%.
2. Verificarea stării de conştienta, daca răspunde sau nu la stimuli verbali,
Consultaţia genetica are ca finalitate exprimarea riscului de repetiţie a unor boli
3. Verificarea funcţiei respiratorii, observarea mişcărilor toracice si abdominale,
 pentru descendenţi si luarea unor masuri de profilaxie genetica. Este nevoie de
4. Verificarea funcţiei respiratorii, prezenta pulsului la carotida,
discreţie, incurajare si trebuie avut in vedere nivelul de cultura.
5. Masurarea pulsului si TA,
Circumstanţe in care se acorda sfatul genetic
6. Verificarea unor eventuale hemoragii externe,
1 - ambii părinţi sunt sanatosi dar exista in fam. imul sau mai multi membrii afectaţi
7. Inspectarea si palparea scalpului, plăgi, contuzii, dureri,
2 - unul din soţi prezintă o boala ereditara,
8. Inspecţia ochilor, mişcarea lor, verificarea reflexelor pupilare,
3 - ambii soţi sunt bolnavi, prezentând aceeaşi boala sau boli asemanatoare,
9. Inspecţia si palparea fetei, nasului, urechilor,
4 - sterilitate, avorturi spontane repetate, casatorii cosanguine.
10. Inspecţia gurii si a faringelui, secreţii, corpi străini,
Importanta sfatului genetic
11. Inspecţia si palparea gatului, plăgi, contuzii, fracturi, dureri,
1 - in depistarea bolilor genetice / congenitale.
12. Inspecţia si palparea toracelui, plăgi, contuzii, fracturi, dureri,
2 - pentru depistarea purtătorilor,
13. Inspecţia si palparea abdomenului, forma, plăgi, dureri,
3 - pentru diagnosticul fenocopiilor 
14. Inspecţia si palparea pel visului, plăgi, fracturi, dureri, hemoragii,
15. Inspecţia si palparea extremităţilor, plăgi, contuzii, fracturi, dureri, hemoragii,
16. Inspecţia si palparea spatelui, plăgi, contuzii, fracturi, dureri.
11
9 Frotiul cervical
Ex cu valvele: in mod normal la nivelul colului uterin se observa asa numitul
fenomen al pupilei, aceasta se intredeschide in perioada preovulatorie si ovulatorie.
Glera cervicala - ex pe lama
In perioada ovulatiei glera cervicala este filanta, transparenta cu celule puţine,
cristalizează caracteristic.
In faza progesteronica glerele sunt reduse, vâscoase, opace, bogate in celule
descoamate si polinucleare. pH-ul secreţiei cervicale in orice faza este alcalin.
Citodiagnosticul
Citologia este o metoda de screening in masa si mijloc important in procesul de
diagnosticare a cancerului genital. Metoda a fost iniţiata de Daniel Babes, ulterior
Papanicolau a aprofundat si dezv. aceasta met. stab. 5 tipuri de frot. din care tipurile
IV si V indica neoplazie si pune problema biopsiei de control pentru confirmare.
Tehnica: se folosesc 2 frotiuri; cu un tampon sau spatula se recoltează material
citologic de pe exocol de la nivelul orificiului extern si din fundul de sac pentru care
se intinde intr-un singur frotiu. Cu al doilea tampon, de dimensiuni mai mici se
recoltează prin rotire un frotiu endocervical care se intinde pe a Il-a lama.
Pentru a atinge un grad suficient de acurateţe a ex citologic este absolut necesar
gratajul cervical, recoltarea de la orificiul extern al colului la nivelul zonei de
 joncţiune, chiuretaj endocervical. Aceasta tehnica repetata de 2-3 ori la interval de
2-3 saptamani aduce gradul de anticipare citologica la 95%.
Indicele de maturare = precipitarea de celule parabazice/intermediare/superficiale la
100 de celule numărate din frotiul vaginal.
Pubertate 0//98/2
Postpubertate -foliculinic tardiv (preovulator)- 0/40/50
-luteinic tardiv (premenstrual) - 0/70/30
-intermenstrual 0/80/20
-iradiere ovariana 0/30/70
-sarcina luna a Ii-a 0/90/10
-tratament cortizonic 0/85/15
 

10 Efectuarea si interpretarea unui examen de secreţie vaginala

In cazuri ce necesita o analiza minuţioasa a frotiului citologic se pot diferenţia 3
Tehnica:
grade CIN (neoplazie
-momentul intraepiteliala
recoltării: primele si cervicala) =lao48
zile postmenstruale, dezordine
ore de lacitoarhitectonica
ultima spalatura
epiteliala cuprinzând in grade diferite grosimea epiteliului
vaginala sau raport sexual, la 6-7 zile după orice tratament medicamentos fara sa fie local.
depăşită
membrana bazala. in poziţie ginecologica,
-aşezarea pacientei
Cele 3 gradecu
-recoltarea CIN
ajutorul ansei sa cu fragmente de burete de plastic fixate pe pensa
Frotiu
vaginala din fundurile in decare celulele sau
sac laterale atipice provin din stratul superficial si
posterioare,
-etalarea pe intermediar si celieipuţ
o lama a secreţ in 10% omogenizate
vaginale sunt de tip bazai.
cu o picătură de ser fiziologic
Intre 10-20% din
steril si acoperirea cu o lamela, celule sunt de tip bazai,
-examinareaPeste 30% din cu
microscopica celulele atipicelOx
obiectivul sunt
saudin40x.
stratul bazai. sau fetite recoltarea
La virgine
Obiectivul
se face cu odiagnosticului
pipeta Pasteurcitologic este de avaginala
după o spalatura plasa leziunea intr-o
cu 5 ml sol poziţie cat mai
Ringer.
exacta in cadrul acestui proces patologic unitar. Punctul critic al deciziei citologice
Interpretarea rezultatelor 
este ca si in cazul ex. Histopatologic de a stabili daca este sau nu un CIN si daca da,
Ph-ul secreţiei vaginale este normal acid 4-4,5; are aspect normal in lipsa paraziţilor,
este el realmente intra-epitelial sau poate prezenta decat zone de microinvazie.
candida albicans si este patologic in prezenta protozoarului, Trichomonas vaginalis.

12 Metode de psihoterapie

1. Psihologia suportiva: urmăreşte diminuarea anxietatii, descărcarea emoţionala,

12
incurajarea bolnavului, reechilibrarea personalităţii, participarea la propria
vindecare.
2. Psihologia cognitiva: depistarea si inlaturarea conceptelor negative ale
 bolnavului, dezvoltarea unor scheme cognitive mai realiste, cautarea unor soluţii
alternative, creşterea increderii in sine.
3. Psihoterapiile de relaxare: urmăresc detensionarea bolnavului prin relaxare
neuromusculara, apeleaza la tehnici sugestive de relaxare autogena capabile sa
influenţeze funcţionarea organelor interne.
4. Psihoterapia de grup: folosirea grupului pentru susţinerea reciproca a
 pacienţilor, influenta reciproca a bolnavilor din grup in vederea ameliorării
suferinţei lor.
5. Psihoterapia familiala: urmăreşte depistarea tensiunilor familiale, depistarea
cauzelor interne, restabilirea comunicării normale, reabilitarea rolurilor, colaborarea
membrilor familiei.
Obs: indicaţiile psihoterapiei suportive: boli psihosomatice, boli psihice, stres,
 boli somatice acute si cronice, acutizari sau complicaţii ale bolilor cronice, boli  J  
invalidante, incurabile sau iatrogene, pregătirea intervenţiilor chirurgicale.
Metode utilizate de MF in terapia suportiva: ascultarea bolnavului, crearea unei
ambiante favorabile, purtarea unui dialog cu bolnavul, adaptarea la nivelul si situaţia
 bolnavului, acordarea de interes fata de problemele bolnavului, utilizarea unui
limbaj adecvat, cultivarea unor relaţii favorabile, folosirea prestigiului personal si a
cadrului institutionalizat, evitarea aspectelor grave ale bolii, evidenţierea unor
eventuale imbunatatiri, referiri la situaţiile similare care s-au vindecat, sugerarea
unor evoluţii favorabile, folosirea unei mimici adecvate, a unui tonus adecvat,
oferirea unor explicaţii fiziopatologice, ocolirea simţului critic al bolnavului,
folosirea adecvata a familiei.

14 Efectuarea si inte rpreta rea unui exemen de fund de ochi

 

Oftalmoscopia 13 Corelaţia
directa in dicilor
este utilizata de g reu
pentru tate si inaltime
examinarea retinei dar si pentru obţinerea
Indicii sunt necesari pentru aprecierea dezvoltării fizice
altor informaţii. Evaluarea reflexiei roşii si a claritatii detaliilor a copiilor, prin determinarea
fundice indica
lor periodica. Aprecierea creşterii unui copil se
gradul de opacifiere a mediilor transparente ale ochiului. face prin raportarea valorilor găsite
la copil la medii
Localizarea determinate
anomaliilor poate pentru
fi la onivelul
anumita populaţ
corneei, ie, dintr-osau
cristalinului anumita zona
corpului vitros
geografica in corelaţie cu varsta si sexul.
fiind precizata prin variaţiile de focalizare a oftalmoscopului si prin utilizarea
PC la nastere=34 cm si in
paraleaxei(?). - primele 3 luni creste cu 2 cm/luna;
Papila optica va fi examinata in vederea - următoarele 3 luni
depistării creste cupalorii
edemului, 1 cm/luna;
sau deformării
specifice glaucomului. - următoarele 6 luni creste cu 0,5 cm/luna;
AstfelDela obicei
1 an PC=45 cm, la
leziunile 5 ani PC=50
maculare cm si la 15
reprezentate deani PC=55 centrala
vederea cm. deficitara sunt
Aprecierea
evidente. stării de nu triţie :(greutate corporala si talie)
Indicele
Vaseleponderal IP=Gactuaia
retiniene /G,deaia Pt varsta
sunt examinate =0,9 pana
pentru la 1,2 calibrului si modificărilor
observarea
Indicele statural IS=Taliaactuaia
endoteliale. Se inregistreaza /Taliaideiapt
hemoragiile 1
varsta retiniene, exudatele si petele cu aspect
Indicele nu
vătuit. tritiona l IN = G actuaia / G varsteipttaiie=l
Creşterea in greutate
Dilatarea pana la
pupilei ajuta 1 an:
oftalmoscopia -lunile 1,2,3,4
directa dar =trebuie
750 g/luna;
făcută cu atentie la pacienţii
cu camere anterioare inguste. -lunile 5,6,7,8 = 500 g/luna;
-lunile 9,10,11,12 = 250 g/luna.
Astfel in 4 luni sugarul isi dublează greutatea de la naştere iar in 1 an o triplează.
Creşterea in lungime: in fiecare luna cu 5-4-3-2-2-1-1-1-1-1-1-1 cm. Astfel in
 primul an copilul va creste in lunime cu aproximativ 13 20-25 cm.
Fontanela ant la naştere are 2,5/5 cm si se va inchide in 9-18 luni.
Perimetrul toracic PT= 31 cm la naştere creste -3 cm in luna 1;
-2 cm in luna 2;
-1 cm/luna apoi pana la 1 an.
PT egaleaza PC la 1 an.
Etapa de copil mic (anteprescolar) 1-3 ani: secaracterizeaza de un ritm de creştere
mai lent cu 2,5-3 kg/an (G) si 10-12 cm/an (L). Astfel la 2 ani avem 12 kg si 85 cm
iar la 3 ani avem 15 kg si 95 cm.
Faza de copil preşcolar 4-6 ani
L=5V+80 (unde L=lungime,V=varsta) avem o creştere de 6-8 cm/an;
G=2V+9 (unde G=greutatea, V=varsta) avem o creştere de 2 kg/an.
In funcţie de indicele ponderal avem trei grade de malnutritie protein-calorica:
-Gr 1: IP = 0,89-0,76 (deficit ponderal de 10-25%);
-Gr 2: IP = 0,75-0,61 (deficit ponderal de 25-40%);
-Gr 3: IP < 0,6 (deficit ponderal > 40%);
IP<0,9 indica un copil cu risc crescut de malnutritie sau subponderal. In funcţie de
indicele ponderal putem avea 2 grade de malnutritie proteica:
-Gr 1 cu IP = 0,8-0,6 (deficit ponderal 20-40%)
-Gr 2 cu IP = 0,6 (deficit ponderal > 40 %).
Talia se apreciaza prin intermediul indicelui statural:
I S —Inaltim earea la/Iftltimeaco respu nzato are vârstei
Cel mai fidel indice care corelează greutatea cu talia este indicele nutritional
(valoare de prognostic):
I N = G rCala / Gcorespunzatoare taliei
In funcţie de IN exista 3 grade de malnutritie: Gr. 1 cu IN=0,89-0,81
Gr. 2 cu IN=0,80-0,71
Gr. 3 cu IN=0,70.
Avem 3 grade de malnutritie protein calorica(MPC):
MPC gr 1: -IP=0,9-0,76; IN=0,89-0,81; deficit ponderal sub 25%’
 

15 Atitudinea terapeutica in fata unui traumatism ocular

1. -talie N străini conjunctivali si comeeni. înaintea instituirii
Corpi
-curba ponderala staţionara (aspect de sugar slab),
tratamentului se va testa acuitatea vizuala, ca nivel de referinţa. După instilarea unui
-tesut adipos diminuat pe abdomen si torace cu pliu cutanat abdominal
anestezic local se examinează ochiul cu o lanterna si o lupa. Se poate instila si
sub 1,5 cm, tegumente N colorate, activitate motorie si neuropsihica N,
fluoresceina sterila pentru a putea vizualiza mai uşor corpii străini. Sunt indepartati
-apetit normal, rezistenta scăzută la infecţii, prognostic bun, reversibila.
apoi cu un beţişor cu vata sterila, umeda. Se va instila unguent oftalmic cu
MPC g r 2: ► IP=0,75-0,6, IN=0,80-0,71, deficit ponderal 20-25%;
 polimixina-bacitracina. Nu este necesara pansarea ochiului dar bolnavul trebuie
► talie N;
examinat după 24 ore pentru a evalua dezvoltarea unei infecţii secundare la nivelul
► curba ponderala descendenta in trepte, tesut adipos aproape dispărut
craterului. In stadiile precoce infecţia se manifesta prin o arie alba de necroza in
 pe torace si abdomen, redus pe membre, pliu cutanat abdominal=2,5 cm, tegumente
 jurul craterului si un exudat cenuşiu in cantitate mica. Aceşti bolnavi vor fi trimişi
 palide, sugar foarte slab, hipoton muscular, vioiciune partial pastrata, apetit scăzut,
de urgenta la oftalmolog. In cazul unui corp strain sub pleoapa superioara se
rezistenta la infecţii scăzută, reversibil, prognostic favorabil. "
instileaza un anestezic local, iar pleoapa se intoarce către exterior. Daca exista corp
MPC g r 3: 4IP<0,6; IN<0,7; deficit ponderal >40%
strain acesta poate fi uşor indepartat trecând un beţişor cu vata sterila umezită pe
♦talie scăzută, curba ponderala descendenta continuu, tesut adipos
suprafaţa conjunctivala.
absent pe trunchi, facies batran, pliu cutanat abdominal sub 0,5 cm, tulburări trofice
ale pielii, 2.
fataCorpii străini cu
triunghiulara intraoculari. Tratamentul
barbie ascuţ esteiri,deabdomen
ita, buze subţ urgenta destins
si estede
efectuat
volum, de către oftalmolog.
rezistenta „Ceva le-a
la infecţii prăbuşită, lovit ochiul”.
hipotermie, Se observa
bradicardiac, o placa
greu reversibila,
comeana/sclerala,
 prognostic rezervat.o scădere marcata a vederii, opacifieri ale mediilor transparente.
Prezenta corpilor străini creste riscul de infecţ 14
ie intraoculara.
3. Escoriatia comeana. Apar durere severa si fotofobie. Adeseori exista
si un istoric de traumatism ocular (unghia unui deget, o bucata de hârtie, lentila de
contact). Se instileaza in sacul conjunctival fluoresceina sterila. Escoriatia comeana
va' vi marcata prin un verde mai intens. Tratamentul presupune instilarea unui
unguent oftalmic cu polimixina-bacitracina si aplicarea unui bandaj ferm, capabil sa
 prevină mişcările pleoapei. Pacientului i se recomanda repaus la domiciliu, cu ochiul
 pereche inchis si va fi examinat in ziua următoare. Escoriatiile corneene pot fi
urmate de eroziuni recurente.
4. Contuzii. Produc echimoze (ochi vanat, hemoragii subconjunctivale,
edem sau ruptura de comee, hemoragii in camera anterioara, ruptura rădăcinii
irisului, paralizia sfmcterului pupilar, paralizia musculaturii implicate in procesul de
acomodare, cataracta, dislocarea cristalinului, hemoragie vitroasa, hemoragie
retiniana, edem, dezlipire de retina, ruptura coroidei, fractura planseului
orbital/lezarea n.optic. Orice leziune care produce hipohemoragie poate produce
hemoragie secundara care duce la glaucom refractar cu pierderea definitiva a
vederii. Bolnavul este sfătuit sa stea in repaus la pat si evaluare oftalmologica
zilnica. Aspirina si substanţele inrudite cresc riscul de hemoragie secundara de aceea
trebuiesc evitate.
5. Plăgile anfractuoase-pleoape. Daca marginea pleoapei e lacerata
 pacientul este trimis la oftalmolog deoarece poate rezulta o incizura definitiva.
Laceratiile pleoapei inferioare pot secţiona canaliculele inferioare. Laceratiile
 palpebrale care nu implica marginile pot fi suturate ca orice plaga cutanata.
Plăgi anffactuoase-conjunctiva. In laceratiile superficiale ale
conjunctivei suturile nu sunt necesare. Pentru a prevenii infecţia se instileaza in ochi
sulfonamide/antibiotice pana la vindecare.
Plăgi anffactuoase-comee si sclera. Ochiul se va bandaja uşor si va fi
acoperit cu un scut metalic. Pentru identificarea corpilor străini metalici intraoculari
se efectuează Rx si scanare CT. RMN e contraindicata datorita riscului de a mişca
corpul strain in câmpul magnetic.
 

16 Efectuarea unui examen ORL

6. Keratita cu UV - după expunerea la UV - expunere la soare, zapada,
flama de sudura. După 6-12 ore de la expunere pacientul acuza durere intensa,
Obiectiv: stabilirea naturii auriculare sau extraauriculare a otalgiei.
fotofobie severa. Examenul cu ajutorul lămpii cu fanta, după instilarea de
Anamneză stabileşte modul de apariţie a durerii, caracterul, factorii care o
fluoresceina sterila evidenţiem o coloraţie punctiforma difuza a ambelor comee.
influenţează, simptomele cu care se asociaza, antecedente rinofaringiene, febra, tuse,
Tratament: acoperirea ambilor ochi si instilarea de 1-2 picaturi de ciclopentolat 1%.
cefalee (durere auriculara de origine infectioasa).
Toţi pacienţii isi revin in interval de 24-48 ore fara complicaţii. Nu se vor prescrie
Ex. Clinic: inspecţia pavilionului urechii, a regiunii mastoidiene, a zonei antrale si
anestezice locale.
subantrale.
Keratita si conjunctivita chimica. Arsurile chimice se trateaza prin
Ex clinic al cavitatii bucale, faringelui, laringelui cu o oglinda laringiana si a nasului
spalarea ochilor cu soluţii saline sau apa simpla cat mai precoce după expunere.
 prin rinoscopie anterioara. Se continua apoi cu examenul celorlalte aparate si
 Neutralizarea unei substanţe acide cu una alcalina si invers generează reacţie locala
sisteme deoarece otalgia ar putea fi complicaţia unor boli sau poate produce
si poate produce leziuni suplimentare. Se indeparteaza toate particulele ramase in
complicaţii (enterocolita sugarului).
ochi, se dilata pupilele cu scopolamina, profilaxia cu antibiotice topice,
Examenul otoscopic
corticosteroizi este
topici si important
vitamina C. deoarece otalgia poate apare in multe boli dar si
 pentru ca ii:
Complicaţ otitele pot evolua
deficit asimptomatic
de mucus, formareasaudecu cicatrici
simptomatologie nespecifica.
la nivelul Se
corneei si
 poate efectua cu
conjunctivei, otoscop clasic,
simblefaron optic (vizualizează
(aderenta timpanul),
intre conjunctiva pneumatic
tarsala si cea (apreciaza
bulbara),
mobilitatea timpanului).
obstrucţia canalului lacrimal. Otoscopia apreciaza starea timpanului, oferind informaţii
despre starea urechii medii. Timpanul are o poziţie neutra, nici bombat, nici
retractat, gri perlat, translucid, cu un trigon luminos in cadranul anteroinferior.
Situaţii patologice: bombare - otita medie 15 acuta; retractare - obstrucţii tubare sau
otite cronice; hiperemie - otita acuta; cu pete - otite gripale.
Alte investigaţii paraclinice: ex bacteriologic al unor exudate sau secreţii, obţinute
 prin timpanocenteza; ex radiologie; audiometrie; hemoleucograma.
Deci examenul ORL presupune:
-aprecierea stării generale(buna, alterata), poziţii antalgice, febra, frison, inspecţia
capului (traumatisme, fracturi, tumefactie, erupţii cutanate, fontanele), mobilitatea
articulaţiei temporo-mandibulare,cavitatea bucala (angine, abcese), fosele nazale
(rinite, adenoidite), sinusurile fetei, coloana cervicala (mobilitate, dureri), redoarea
cefei, inspecţia urechii externe (tumefactie, otoree, otoragii, erupţii cutanate,
 palparea tragusului (durere provocata), palparea mastoidei(tumefactii, dureri la
 palpare), otoscopia, examenul celorlalte aparate si sisteme.

17 Tuseu rectal

In cazul unei patologii anale (fisuri, veruci, carcinom, hemoroizi) se recomanda  J  
initial inspecţia regiunii. T rectal estimează tonusului sfîncterului anal si produce
reflexulbulbo-cavemos. Deoarece sfincterul anal si urinar au inervatie comuna pot fi
obţinute informaţii in legătură cu eventualele tulburări neurologice. Apoi este
examinata prostata, urmarindu-se consistenta si marimea acesteia. Normal are
dimensiuni de 4/4 cm, greutatea de 25 g, consistenta elastica comparabila cu
consistenta eminentei tenare contractate prin opoziţia policelui cu degetul mic.
Marirea de volum cu pastrarea consistentei elastice sugerează o hiperplazie
 prostatica benigna (adenom). Indurarea este caracteristica pentru carcinom sau o
infecţie cronica. Restul rectului este examinat pentru a exclude o afecţiune rectala
 primara.

19 Tuseu! vaginal
 

20 Examenul clinic al unei gravide

SeObiective:
efectuează verificarea
in poziţiediagnosticului
ginecologicadedupăsarcina, bilanţ
golirea ul stării
vezicii si de sanatate aSegravidei,
a rectului. practica
cunoaşterea condiţiilor de viata si munca, identificarea factorilor de risc,
asociat cu palparea abdominala si poate aduce informaţii foarte importante privind:
recomandările igienico-sanitare.
1 - supleţea pereţilor vaginali,
Anamneză: stabilirea datelor personale ca nume, varsta, domiciliu, ocupaţie, stare
2 - tonicitatea perineului,
civila, situaţie familiara, informaţii despre sot (varsta, profesie, stare de
3 -sanatate,eventuale
situaţia si orientarea
boli,colului,
antecedente heredocolaterale, boli genetice, malformaţii,
4 boli
- consistenta
cu agregare familiala, sidiabet,
colului (ferma elastica la femeiaHTA,
obezitate, negravida
boli si ramolirea
psihice); treptata la
antecedente
femeia gravida),
 personale fiziologice, patologice, caracterul ciclului menstrual, data ultimei
5 menstruaţ
- forma ii, si marimea,
antecedenteconsistenta
patologice,siboli
sensibilitatea anexelor ii,
genetice, malformaţ care se infectioase,
boli percep la o "
 palpare bimanuala
lues, TBC, HIV, dinspre
tratamentecoamele uterine
efectuate, spre lateral.
antecedente obstetricale, număr de sarcini si
avorturi, număr de naşteri, modul de desfăşurare a travaliului, starea copiilor la
naştere, modul cum a decurs lehuzia, condiţii de viata si munca, fumat, alcool,
droguri, noxe, efort fizic depus.
Ex clinic general: greutate, inaltime, tip constitutional, conformaţia fetei, a toracelui,
a abdomenului, starea tegumentelor, comportament, nivel educational.
Ex clinic pe aparate:
- respirator: inspecţie, palpare, percuţie, auscultatie;
- c-vasc: inspecţia si palparea reg. precordiale, stabilirea socului apexian, puls, TA;
- digestiv: inspecţia abdomenului, palpare superficiala si profunda, ex hipocondrului
drept, palparea marginii inferioare a ficatului,16 palparea epigastrului, a flancurilor, a
hipogastrului, percuţia abdomenului, exeminarea lojelor renale;
- ex membrelor inferioare si superioare: palparea ggl inghinali si axilari, mobilizarea
activa si pasiva a articulaţiilor;
- ex sistemului nervos: nervi cranieni, reflexele oculare, ROT, sensibilitatea si starea
musculaturii.
Examenul ginecologic: conformaţia bazinului si filiera pelvi-genitala, inspecţia
organelor genitale, prin ex cu valve se apreciaza starea colului uterin si a vaginului,
se preleva secreţie vaginala pentru ex bacteriologic si ex Babes-Papanicolau. Se
efectuează tuseul vaginal si se apreciaza marimea, consistenta, mobilitatea si
sensibilitatea uterului, se apreciaza starea colului uterin si a anexelor, se masoara
inaltimea fundului uterin, se apreciaza varsta sarcinii funcţie de inaltimea fundului
uterin, se masoara circumferinţa abdominala.
 

21 Diagnosticul prenatal
Este o măsură profilactica utilizata cu scopul prevenirii imbolnavirilor,
diagnosticării si tratării cat mai precoce a afecţiunilor, pentru evitarea complicaţiilor
si agravarea bolilor. Distingem gravida fiziologica si cu risc din punct de vedere
medical, social, economic si cultural.
Categorii de gravide cu risc:
- Situaţii psihosociale: sarcina nedorita, familie dezorganizata, nivel socioeconomic
scăzut, domiciliu greu accesibil;
- Factori generali: varsta(sub 20 si peste 35 de ani), H<155 cm, G<45 kg,
izoimunizare rh sau de grup;
- Boli preexistente sarcinii: infecţii cronice (TBC,sifilis, HIV, anemie, cardiopatii,
HTA, tulburări endocrino-metabolice ca hipo sau hipertiroidism, obezitate, DZ), boli
infectioase (rubeola, toxoplasmoza, hepatita, herpes), cifoscoliza;
- Antecedente ginecologico-obstetricale (uter cicatriceal, infantilism genital,
malformaţii, tumori genitale, sarcini cu complicaţii (toxemii, hemoragii), avort,
naştere prematura;
17
- Intoxicaţii: tabagism, alcoolism, medicamente, stupefiante;
- Sarcina complicata prin distocii osoase hemoragii după 20 sapt a sarcinii, durata
sarcinii (pre sau supramaturata), hidroamnios, oligoamnios;
- Factori intranatali: placenta previa, travalii prelungite, moartea intraut. a fătului.
Examinarea serologica in timpul sarcinii presupune pe langa investigaţiile
 paraclinice uzuale si depistarea serologica a unor afectini infectioase.
Ex serologice:
- curente: pentru lues (obligatorie, se efectuează la luarea in evidenta a gravidelor in
trimestrul M de sarcina sau la naştere pentru nn.
- rezervate gravidelor cu risc (rubeola, toxoplasmoza, listerioza).
a) pt rubeola in caz de contact sau suspiciune de boala. Se determina IgM si IgE;
 b) pt toxoplasma se det. atc specifici. Risc pentru sarcina in curs daca IgG>300
Ul/ml;
c) pt listerioza se fac det. bacteriologice si serologice (risc pentru sarcina in curs).
Investigarea fătului: ecografie, amniocenteza, ex radiologie.
a) Ecografia: neinvaziva, după 10 saptamani, se poate aprecia varsta gestatiei,
dezvoltarea fătului, diametrul biparietal dar si viabilitatea fătului, ritm de creştere,
malformaţii, poziţie, sex, poziţia placentei, gemeralitatea.
Este obligatorie in caz de a-fetoproteina crescută, DZ, antecedente de anomalii
fetale, expunere la factori teratogeni.
 b) Amniocenteza: metoda invaziva, se prelevează prin punctie transabdominala, 10
ml de lichid amniotic care este examinat biochimic si citologic. Poate fi folosita la
femeile la care se identifica anomalii genetice, un cariotip anormal se practica pt
femeile cu un copil cu o boala genetica cromozomiala sau metabolica, gravidelor
 peste 40 de ani.
Poate identifica boli cromozomiale (trisomia 21, anomalii ale cromozomului x,
distrofîi musculare), b metabolice (mucopolizaharidoze, anomalii ale
metabolismului glucidic, lipidic), anomalii ale SNC (microcefalie, hidrocefalie,
spina bifida).
Avantaje: tehhnica de execuţie simpla, precizie de diagnostic.
Dezavantaje: timp indelungat pana la obţinerea rezultatelor, risc de izoimunizare rh
la gravidele rh negativ, risc de avort.
 

22 Examenul clinic al unui sugar 

Amniocenteza tardiva - in ultimele luni de sarcina. Apreciază starea fătului,
Presupune:
I maturarea
- dialogulfetala,
cu mam eventuale malformaţ
a - apreciaza ii. Poate
evoluţ afecta alimentaţ
ia copilului, viabilitatea fătului, in
ia, somnul, special
tranzitul
funcţia plămânilor.
intestinal, eventuale semne de boala, ingrijirea copilului, modificări intervenite in
Indicaţiile
situaţia diagnosticului
familiala, prenatal:
eventualele boli aparute la ceilalţi membrii ai familiei.
II - Ex obiectivVarsta: femei peste 35 si barbati peste 55 ani;
Afecţiuni
Ex clinic general: stareamaterne preexistente
tegumentelor, sarcinii:escoriatii,
erupţii, arsuri, DZ, hipodiipertiroidism,
eczeme, greutate,
epilepsie, distrofie miotonica;
talie, perimetru cranian, dimensiunile pliului cutanat, perimetrul braţului.
Antecedente
Ex capului: forma, fontanele,ginecologico-obstetricale (avorturioculare,
ochii, mişcările oculare, reflexe repetate, naşteri
gura, erupţii
 premature);
dentare, adenopatii submandibulare sau laterocervicale.
Factori
Ex toracelui: conformaţ teratogeni: medicamente,
ia, deformări, semne de infecţ ii cu
rahitism, mişcărivirusrespiratorii,
rubeolic,
citomegalovirus, iradiere;
auscultatia pulmonara.
Ex cardio-vasc: Anomalii
frecventaecografice (malformaţii
cardiaca, auscultatia cardiace,
cordului, stenoza
eventuale sufluri,duodenala,
pulsul la
femurala. hipertrofie fetala, omfalocel).
Ex ap digestiv: inspecţie, palpare, sensibilitate, ficat, splina, alimentaţie, frecventa
si forma scaunelor.
Ex ap urogenital: aspectul organelor genitale, hidrocel, fimoza, situarea testiculelor
in scrot, mictiuni fiziologice.
Ex sistemului nervos: motilitate, tonus muscular,18 reflexe tranzitorii.
Ex organelor de simt: auz (reacţia la zgomote), vaz (reacţia la lumina), stabilirea
dezvoltării motorii a copilului conform vârstei, stabilirea dezvoltării senzoriale si a
limbajului (la 2 luni gangureste, la 3 luni vocalizează, la 7 luni silabiseşte, la 8 luni
combina silabele, la 10 luni spune mama si tata, la 12 luni spune mai multe cuvinte.

23 Inte rpre tarea unui examen radiologie

1. Poziţionarea corecta a radiografiei cu vf pulmonare in sus, vf inimii spre stanga,

utilizând ca indicatori umbra hepatica si punga de aer gastrica. Atentie in caz de
situs inversus.
2. Aprecierea calitatii radiografiei: O Rx incorect expusa si/sau prost developata
 poate falsifica in plus sau in minus modificările la nivelul plămânilor, prejudiciiind
diagnosticul. Pe o Rx bine expusa se observa umbra coloanei prin opacitatea
cordului, fara a se individualiza vertebrele si se vede bine structura coastelor. O Rx
 bine developata are zone negre si zone albe in toate nuanţele de gri. Pe o Rx bine
incadrata se vad vf pulmonare si bazele cu sinusurile costo-diafragmatice.
Poziţionarea corecta a bolnavului in Rx fata standard este atestata de luminozitatea
data de trahee suprapusa pe imaginea coloanei vertebrale, claviculele avand poziţii
simetrice de o parte si de alta a liniei mediane.
3. Se incepe cu examinarea cutiei toracice: pzitie, simetrie, aspectul coastelor,
spatiile intercostale, poziţia si aspectul hemidiafragmelor.
4. Ex. pleurei: ingrosari, calcificari, bride, pensari ale spatiilor costo-diafragmatice.
5. Ex. mediastinului: poziţie mediana, vase mari, diametre si arcuri cardiace.
6. Hiluri: poziţie, mărime, contur, structura.
7. Câmpurile pulmonare: desen pulmonar, transparenta, opacitati diverse,
caracterele opacităţilor, nr, localizare, forma, mărime, structura, intensitate, contur,
rapoarte.
8. In caz de nesiguranţa in privinţa diagnosticului, se poate efectua o radioscopie
 pentru a aprecia dinamica diafragmatica in raport cu mişcările respiratorii.
 

24 Alcătuirea unui regim alimentar 

Pentru un om sănătos
Majoritatea specialiştilor au căzut de acord ca principiile fundamentale sunt
reprezentate de o alimentaţie care sa cuprindă o varietate cat mai larga de alimente;
creşterea consumului de G complexe; scăderea aportului de zahar, grăsimi mai ales
saturate, colesterol, sare si alcool ca si menţinerea unei greutati corporale ideale.
Piramida alimentara:
Fiecare dintre aceste alimente
furnizează o parte din principiile
nutritive de care avem nevoie.
Grăsimi, Alimentele dintr-un anumit grup
uleiuri nu pot inlocui alimente din alt
si dulciuri. Se grup. Nici una dintre aceste grupe
folosesc cat mai puţin'*  principale nu e mai importanta
decât celelalte. Pentru o sanatate
'Grupa laptelui, iaurtului si optima avem nevoie de toate
 brânzei, 2-3 mese/zi; acestea.
'Grupa cărnii de vita si porc, pui,19
roua, nuci, 2-3 mese/zi. _________ 
ipa vegetalelor: 3-5 mese/zi;
Grupa fructelor: 2-4 mese/zi
Grupul pâinii, cerealelor, orezului si al
Pastelor făinoase: 6-11 mese/zi.

25 Alcătuirea uni regim alimentar pentru un om bolnav 

Dietele terapeutice se pot grupa in 3 categorii:
1. Dieta care schimba consistenta
a) Dieta cu lichide clare - aduce un aport adecvat de apa, 500-1000 kcal sub forma
de zahar simplu si unii electroliti. E lipsita de fibre si necesita o funcţie
digestiva/motilitate minima. Se folosesc la bolnavii cu ileus postoperator,
gastroenterita acuta, obstrucţie intestinala parţiala, dieta de realimentare la bolnavi
care nu au ingerat nimic de mai mult timp.
 b) Dieta cu lichide integrale - furnizează cantitatea adecvata de lichide, calorii si
 proteine, vitamine si minerale mai ales ac folic, Fe, si vit B6 trebuie suplimentate.
Produsele lactate, supele, ouăle si cerealele sunt recomandate in scopul suplimentarii
lichidelor clare. Aceasta dieta conţine cantitati scăzute de rezidu uscat la bolnavii cu
tulburări de deglutitie/masticatie, obstrucţii intestinale parţiale, in pregătirea unor
 proceduri diagnostice, după dietele cu lichide clare la bolnavii care nu au ingerat
nimic de mult timp.
c) Dieta cu alimente moi - la bolnavi incapabili sa mestece/ sa inghita alimente
tari/rugoase, status postoperator, bolnavi prea slăbiţi sau a căror dentitie e deficitara,
intervenţii chirurgicale la nivelul capului, gatului, stricturi esofagiene. Conţin toate
 principiile nutritive necesare - preparate tocate - mixate.
2. Dietele restrictive - Na, grăsimi, proteine, gluten (b. celiaca), K si P
a) Dietele cu restricţie de Na - in HTA, edeme, ICC, afectare hep cronica, IRC,
terapie cu diuretice care duce la scăderea pierderilor de K asociate tratamentului
diuretic. Regimul tipic conţine 4-6 g, regimurile severe 2-3 g Na;
 b) Restrictie de lipide - sdr de malabsorbtie - preparate din came/peste, se elimina
  pielea de pui si peste, foloseşte lactate degresate, evitarea dulciurilor, sosurilor;
c) Dietele cu conţinut scăzut de colesterol si lipide saturate - tratamentul
hiperlipemiei, DZ, profilaxia b coronariene, cancerului, obezitate;
d) Diete cu restricţie proteica - encefalopatia hepatica datorata afecţiunilor hepatice
cronice, b cu anumite defecte ereditare, alte anomalii care duc la hiperamoniemie.
Regimul hipoproteic trebuie sa conţină 0,6 g/kg/zi proteine.
3. Dietele care suplimentează elementele nutritive
a)Diete cu conţinut crescut de fibre - afecţiuni g-intestinale (diverticulite, cancerul
de colon, sdr de colon iritabil, DZ (scăderea glicemiei)

c)Dietele bogate in Ca - profilaxia osteoporozei postmenopauza, prevenirea si

tratamentul HTA, profilaxia cancerului de colon. Se recomanda un apor de Ca de 1
g/zi la adulţi si 1,5 g/zi la femei in menopauza. Prod lactate sarace in grăsimi
  reprezintă baza aportului de Ca. E posibil ca pacienţii cu intoleranta la lactoza care
nu pot consuma lactate lichide sa tolereze produse solide (branzeturi/iaurturi)
Legumele cu frunze verzi si pestele conservat sunt bogate in Ca deşi pestele
conservat are conţinut in Na foarte crescut.
27 întocm irea unor acte medicale
20
1. Evidente de baza - lista persoanelor inscrise la MF, fisele de consultaţie, carnetele
de sanatate, registrul de consultaţii, registrul de tratamente, registrul de evidenta a
gravidelor, registrul de vaccinări, registrul de bolnavi cronici, registrul de educaţie
 pentru sanatate, registrul copiilor 0-1 an, registrul cu probleme medico-sociale,
registrul de evidenta a chemărilor la domiciliu, registrul de evidenta a bolilor
infectioase grupa A, condica de evidenta a medicamentelor de la aparatul de
urgenta, caietul de activitate al cadrelor medicale, dosarele obiectivelor medico-
sanitare, caietul de evidenta al reţetelor cu timbru sec, registrul de corespondenta.
2. Lista formularelor tipizate folosite in comunicarea informaţiilor cu alţi medici sau
cu alte instituţii - carnetul cu retete, carnetul cu certificate de naştere, carnetul cu
certificate prenuptiale, carnetul cu certificate de deces, carnetul cu certificate
medicale de concediu, adeverinţe medicale, avize epidemiologice, BT la specialist,
 bilete de internare spital, carnete de sanatate, carnete medicale ale gravidelor, carnet
de control medical periodic, fisa medicala de trimitere la tratament balnear, fisa de
ancheta epidemiologica, procese verbale de consimţire a condiţiilor igienico-
sanitare, formulare de raportare lunara, formulare de raport ocazional.

28 Inte rpreta rea principalilor indicatori demografici si de morbiditate

Indicatori demografici - natalitatea, fertilitatea, sporul natural, nuptialitatea,
 Natalitatea=nr născuţi vi xl000/nr mediu de locuitori;
Fertilitatea=nr de sarcini xl000/nr femeii5-49am;
Morbiditatea - incidenţa, prevalenta, morbiditatea individuala
Incidenta=nr cazuri noi din boala X x 100 000/nr total de persoane;
Prevalenta=nr cazuri noi + vechi/nr persoane examinate;
Incidenţa se poate calcula pe sexe, grupe de varsta. Se poate constata ca gripa
afecteaza mai mult populaţia vârstnica sau dimpotrivă ca hepatita epidemica de tip
A afecteaza mai mult copii şcolari. Creşterea incidenţei gripei inseamna inceputul
unei epidemii iar daca incidenţa scade ne aflam la sfârşitul acesteia. Daca creste
incidenţa hepatitei A la copii şcolari inseamna ca in colectivitatea respectiva nu s-au
luat masuri necesare de igiena. Daca creste incidenţa IM rezulta ca in comunitatea
respectiva au aparut factori de risc. Daca MF acumulează tot mai multe cazuri de IM
rezulta prevalenta IM creste. Incidenţa este un indicator mai bun pentru bolile acute
iar prevalenta este mai bun pentru bolile cronice.
Morbiditatea individuala reprezintă nr persoanelor bolnave din colectivitatea
respectiva.

29 Elabo rarea unui program de sanatate

Programele de sanatate au rolul de a prevenii si de a combate bolile de importanta

sociala si de a imbunatatii starea de sanatate a populaţiei.
In elaborarea programelor de sanatate e necesara:
Identificarea bolilor pentru care e necasara elaborarea unor programe
de sanatate;
Stabilirea obiectivului, mijloacelor si metodelor de atragere a
obiectivelor propuse;
Stabilirea Specialiştilor implicaţi, stabilirea rolului fiecăruia, stabilirea
strategiei;
Stabilirea etapelor, resurselor, implicarea populaţiei, educaţia pentru
sanatate;
Evaluarea rezultatelor.

21
 

30 Metodologia efectuării unei con sultaţii la domic iliu

Ca zurile in ca re M F treb uie sa viziteze b la domiciliu din p rop rie iniţiativa :
-supravegherea copilului sub 1 an (modul in care e ingrijit, asigurarea unei
alimentaţii corecte, controlul dezvoltării somatice si neuropsihice)
-supravegherea bătrânilor (urmărirea tratamentului recomandat, sesizarea apariţiei
unor complicaţii, acceptarea tratamentului, susţinerea psihica);
-apariţia unor boli infectioase, pentru ancheta epidemiologica (toxinfectii
alimentare,febra tifoida, hepatita virala), trichineloza, boli cu transmitere sexuala,
-existenta unor boli cu caracter familial (boli genetice, b metabolice cu agregare
familiala, familia bolnavului psihic);
-existenta unor factori de risc (poluarea sursei de apa, a aerului, obiceiuri alimentare
necorespunzatoare, consum de alcool, droguri, etc.);
-b cronici care abandoneaza tratamentul (DZ, epilepsie, cancer, TBC);
-familii cu probleme (dezorganizate, cu nivel socio-economic scăzut, violenta in
familie, batrani sau copii abandonaţi);
Pa rtic ula rităţile consultaţiei la domiciliu
-Deplasare dificila (distanta, condiţii necorespunzatoare de transport, in afara
 programului, timp de noapte);
-Condiţii dificile de consultaţie (prezenta altor persoane, zgomot, lipsa unor aparate
si instrumente, jena bolnavului, ascunderea unor simptome);
-Dificultăţi in stabilirea diagnosticului (lipsa tuturor informaţiilor necesare,
 probleme privind cooperarea pacientului, a familiei, necesitatea de a confirma
diagnosticul clinic, dificultatea de a efectua unele investigaţii paraclinice.
Pentru a putea asigura o asistenta medicala la domiciliu corespunzătoare nevoilor
sociale, MF trebuie sa aiba anumite cunoştinţe, deprinderi, tehnici si atitudini si sa-si
organizeze activitatea in mod corespunzător.
Cunoştinţele necesare asigurării asistentei medicale la domiciliu:
-cun. tratam, urgentelor, trat prespitalicesc, cunoaşterea bolilor acute si cronice
 pentru care ar putea fi solicitat la domiciliu, cunoaşterea complicaţiilor care ar putea
aparea, cunoaşterea tratamentului acestor boli, cunoaşterea incidenţei si prevalentei
 bolilor in comunitatea pe care o asista, cunoaşterea situaţiilor in care trebuie sa faca
o vizita la domiciliu, cunoaşterea problemelor pe care trebuie sa le investigheze,
cunoaşterea posibilităţilor si limitelor sale.
Deprinderi necesare asigurării asistentei medicale la domiciliu: ■*>
-deprinderea de a sesiza gravitatea cazului care solicita as. Medicala la domiciliu;
-deprinderea de a stabilii cazurile care trebuie internate si cele care pot fi trat la dom;
-deprinderea de a sesiza din timp semnele de agravare a bolii.
Probleme administrative:
Instruirea personalului ajutător privind asistenta medicala la domiciliu, organizarea
 preluării solicitărilor, intocmirea unui registru privind vizitele la domiciliu, evidenta
 bolnavilor cronici, nedeplasabili, evidenta tratamentului la domiciliu, planificarea
vizitelor la domiciliu in funcţie de particularităţile fiecărui caz.
Do tarea n ecesara p entru asigu rarea asistentei medicale la domiciliu:
-pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta la domiciliu e necesara o trusa
mobila cu un număr minim de instrumente si medicamente (seringi de unica
folosinţa, garou de cauciuc, stetoscop, tensiometru, termometru, deschizător de gura,
 pensa pentru limba, adrenalina, algocalmin, apa distilata, efedrina, HHC,
fenobarbital, glucaoza, lanatozid C, levomepromazin, miofilin, nitroglicerina,
noradrenalina, papaverina, scobutil, sulfat de atropină, sulfat de magneziu, alcool
iodat, alcool sanitar, comprese sterile, fasa, vata hidrofila.
Pentru a asigura asistenta medicala la domiciliu e necesara colaborarea
familiei:
-aprecierea posib. Fam de a ingrijii bolnavul, cointeresarea fam in ingrijirea b;
-instruirea fam privind reg igieno-dietetic si adm medicamentelor, a suprav trat,
-sesizarea unor agravari/complicatii;
Avantajele asistentei medicale la domiciliu
-Asigurarea unei asistente medicale prompte in cazul unor urgente medicale
-Asigurarea unei asistente medicale de urgenta a persoanelor nedeplasabile
-Asigura internarea in timp util a unor bolnavi in secţiile de specialitate;
-Face posibila cunoaşterea de către medic a condiţiilor in care trăieşte b, sesizarea
unor factori de risc externi, a unor probleme familiale, face posibila cointeresarea
familiei la ingrijirea bolnavului;
Dez avantajele asistentei medicale la domiciliu:
-Dificultăţi privind deplasarea la domiciliul b, necesitatea de a asista b in condiţii
improvizate, de a lua o decizie in condiţii de risc, dificultăţi privind internarea
22