Sunteți pe pagina 1din 55

Sub MF

1.preventie primara(def si continut)


Prevenia primar urmrete prentmpinarea apariiei bolii prin msuri aplicate mediului i individului. n aceast categorie de servicii intr: intervenia asupra mediului: igien, microclimat, poluare etc. stabilirea unui program de imunizri avnd drept scop prevenirea apariiei unor boli cu potenial de morbiditate i invaliditatea i mortalitatea crescut

2.preventie secundara(def si continut)


Prevenia secundar Preventia secundara consta in indentificarea si tratarea persoanelor asimptomatice sau presimptomatice care au un factor de risc de a dezvolta boala. Aceste masuri implica: metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei congenitakle de sold, prevenirea anemiei feriprive si rahitismului, etc.; screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului; examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii cresterii si dezvoltarii a maladiilor congenitale de cord, diabet zaharat; examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.; testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice ce preced cancerul de col uterin; testul hemocult pentru depistarea cancerului de col; mamografia pentru depistarea cancerului de san.

3.preventie tertiara(def&continut)
Se refer la prevenirea complicaiilor sau deficienelor asociate evoluiei naturale a unei boli. Reprezint o parte foarte important a activitii MF, pe care o desfoar n colaborare cu specialistul din spital. Prevenia teriar se realizeaz prin: tratamentul corect al bolii, n funcie de stadiul clinic controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicaiilor

susinerea psihologic, familial i social a bolnavulu

4.dg pozitiv IMA


Istoric de durere / disconfort toracic Supradenivelare de segment ST sau bloc de ram stang (presupus nou) pe ECG . Adesea sunt necesare nregistrri repetate ECG. Markeri de necroz miocardic crescui (CK- MB , troponina ) . Nu trebuie ateptate rezultatele pentru iniierea tratamentului de reperfuzie! Ecocardiografia bidimensional este utila n diagnosticul de infarct miocardic acut

5.tratament IMA
TRATAMENT: Ameliorarea durerii cu morfina Oxigen pt cei cu dispnee sau semne de insuf card Prevenirea aritmiilor maligne prin administrarea de lidocaina , sulfat de magneziu sau metoprolol in perfuzie Reperfuzia coronariana precoce in primele 4 6 ore prin administrarea de medicamente trombolitice

cum ar fi streptokinaza , urokinaza , activator tisular de plasminogen sau medicamente anticoagulante cum ar fi heparina in bolus 5000 ui urmata de perfuzie de durata cu o doza de 1000 ui pe ora . Beta-blocantele : utilizate datorit potenialului lor de a limita mrimea infarctului, de a reduce rata aritmiilor fatale i de a uura durerea. Nitrati

6.EPA dg/tratament Trat:


a. Poziia semieznd: permite o respiraie mai usoara faciliteaz expectoraia, scade returul venos b. se aspira expectoratia si se curata cavitatea orofaringiana a bolnavului c. reducerea presarcinii prin aplicarea garoului la nivelul membrelor(3 din 4) care vor fi schimbate la 1015 minute d. Oxigen: se administreaz continuu 6-8 l/min. e. Cale venoas stabil, sigur f. Nitroglicerin: g. Diuretice- dintre acestea cele mai intrebuinate sunt cele de ans h. Administrarea digitalei este utila in cazul EPAC din fibrilatia atriala

7.HTA -factori de risc -tratament Nefarmacologic: Scaderea in greutate Reducerea aportului de sare<5g/zi Limitarea consumului de alcool Activitate fizica Aport de legume si fructe crescut Reducerea aportului de grasimi Renuntare la fumat Clase de medicamente: Diuretice-tiazidice:hidroclorotiazida -tiazid-like:indapamida -economizatoare de potasiu:spironolactona,amilorid,triamteren -de ansa:furosemid -Betablocante-metoprolol,bisoprolol,carvedilol,nebivolol -Blocante de canale de calciu:nifedipina,amlodipina,felodipina,nitrendipina;verapamil, diltiazem -Inhibitorii enzimei de conversie:captopril,enalapril,perindopril,fosinopril,ramipril,quin alapril -Blocantii receptorilor de angiotensina:telmisartan,candesartan,losartan

-alte clase-alfa blocante:doxazosin,prazosin -antiadrenergice cu actiune centrala:clonidina,metildopa,moxonidina -vasodilatatoare directe:hidralazina,minoxidil Scheme de tratament: Diuretic tiazidic+IEC Diuretic tiazidic+BRAA Diuretic tiazidic+Calciu blocant IEC+Calciu blocant BRAA+Calciu blocant Betablocant+Calciu blocant dihidropiridinic

Consum de peste,ulei de peste 8.evaluarea pac HTA Echocardiografia Ultrasonografia carotidiana si femurala Glucoza plasmatica postprandiala,TTGO PRC Microalbuminurie Fund de ochi Monitorizarea TA pe 24 ore

9.complicatiile acuta ale HTA X 10.criza de astm bronsic

Criza de astm este caracterizata prin aparitia sau agravarea paroxistica in absenta sau in prezenta unui factor declansator a simptomelor astmatice: dispnee, wheezing, tuse, senzatia de constrictie toracica Durata crizei de astm bronsic este de la 20-30 minute la cateva ore.

11.clasif astm bronsic in fct de severitate ASTM acut sever: Criza severa prelungita de obstructie progresiva a cailor aeriene ,cu raspuns slab la tratament si care afecteaza schimburile gazoase Clinic : dispnee severa, anxietate marcata, constrictie toracica raspuns inadecvat la betaagonisti si corticosteroizi parenteral Debut : brusc (sudden onset attack),precipitate de alergene sau emotii,incidenta mai mare a insuf,resp.acute si raspuns mai rapid la ventilatia mecanica ASTM cu risc vital: Un episod de insuf.respiratorie care a necesitat intubatie atac insotit de acidoza respiratorie >= 2 spitalizari / an ,desi in tratament cr. CS oral atac insotit de pneumotorax / pneumomediastin

Risc crescut : - pacientii cu perceptie slaba a obstructiei bronsice (poor perceivers) ( mortalitate 22% in urmatorii 5 ani dupa intubatie) folosire medicatie din> trei clase ? rolul betaagonistilor : marker al riscului vital sau cauza (folosire peste 2 canistre /luna se asoc.cu risc crescut deces) ASTM acut moderat: Dispnee la eforturi minime (vorbit) Vorbeste in propozitii scurte De obicei se insoteste de agitatie Frecventa respiratorie crescuta (peste 20/min) Wheezing zgomotos Puls =100-120/min PEF =60-80% prezis sau personal best PaO2 peste 60 mmHg, SaO2 =91-95% Necesita internare in spital Etiologica alergic (extrinsec) nonalergic (intrinsec) Nu astm infecto alergic ! (factori trigger diferiti,proces inflamator asemanator) Dupa gradul de severitate ghidul GINA 2002 intermitent persistent : uor, moderat sau sever Forma clinica

acut (status astmaticus) Cronic, cu obstructie fixa Forme clinice particulare: instabil, dificil de controlat, corticodependent/rezistent Dupa debut - precoce (early onset asthma) - tardiv (late onset asthma)

Dupa gradul de control (Gina 2006) -necontrolat -partial controlat -controlat

12.managmentul tratamentului pac cu BPOC Ameliorarea simptomelor Prevenirea progresiei bolii mbuntirea toleranei la efort mbuntirea strii de sntate Prevenirea i tratarea complicaiilor Prevenirea i tratarea exacerbrilor Scderea mortalitii

13.metode CO non-hormonale-enumerare

1. Abstinena periodica sau planificarea familiala naturala : care consta n evitarea contactului sexual n timpul perioadei fertile ce caracterizeaza momentul ovulaiei: Exista mai multe metode de determinare a momentului ovulatiei:

Metoda calendarului ( Ogino Knaus) Metoda de determinare a temperaturii bazale. Metoda mucusului cervical sau a ovulaiei ( Billings)( aceasta metoda este folosita i n tratarea infertiliatii prin stabilirea momentului ovulaiei). 2.Coitus interruptus: Reprezint retragerea penisului din vagin nainte de ejaculare. Aceast metod mpreun cu inducerea avortului( avortul provocat) i mariajul tarziu, sunt considerate a fi responsabile de cel mai mare declin al fertilitaii n Europa preindustriala. 3. Amenoreea de lactaie: Cel puin teoretic ovulaia este suprimat n timpul lactaiei. Alptarea la san crete concentraia prolactinei i scade eliberarea de GnRH ( hormon eliberator de gonadotropine) din hipotalamus, sczand eliberarea hormonului luteinizant( LH), astfel ncat maturarea foliculara este inhibat. Durata acestei supresii este variabil, i este influenat de durata i frecvena alaptatului, de timpul scurs de la natere i probabil de status-ul nutriional matern.

4. Prezervativele Masculin Prezervativele moderne sunt confecionate din latex natural. Prezervativul confectionat din intestin de animal( cec de miel) sunt inca vandute si preferate de cei ce considera ca acestea ofera o senzatie mai placuta. Exista si prezervative din poliuretan. . Feminin a. Se mai numesc pungi vaginale si sunt confectionate din poliuretan. De recomandat: b. A se utiliza un prezervativ nou pentru fiecare contact sexual Diafragma vaginala, pesar anticonceptional, Spermicide, DIU

14.metode CO hormonale-enumerare

contraceptivele hormonale sunt constituite din steroizi sexuali feminini estrogen i progesteron sintetic sau numai dintr-un compus progesteronic. - acestea pot fi administrate sub forma de contraceptive orale, implante si preparate injectabile. - contraceptivele hormonale cel mai frecvent utilizate sunt cele orale combinate( COC):

15.analize recomandate gravidei la luarea in evident


Se determina grupul sanguin si Rh-ul gravidei; daca gravida are Rh-ul negativ, se va determina si Rh-ul partenerului, pentru a putea diagnostica precoce incompatibilitati mai ales in sistemul Rh. Hemoleucograma( mai ales pentru cantitatea de hemoglobina si hematocrit). Glicemia. Examenul sumar de urina( pentru albumina si glucoza) VDRL sau orice reactie disponibila de serologie a sifilisului, serologie pentru rubeola. Testul HIV. Examenul citologic si bacteriologic al secretiei vaginale( mai ales pentru gonococ, trichomonas, chlamidia trachomatis sau micoze). In cazuri speciale se completeaza setul de analize cu dozari de anticorpi anti Rh sau anti grup A sau B. Daca gravida are peste 35 de ani se trimite la obstetrician pentru amniocenteza la 16-18

saptamani, cu scopul de a exclude sindromul Down. Echografia obstetricala :

16.disgravidia
39 Disgravidia precoce diagnostic reprezinta varsaturile precoce care apar la o gravida, si care dac sunt grave, influenteaza echilibrul hidroelectrolitic si starea de nutritie. De obicei insotesc primele 8-20 saptamani de sarcina.

Simptomele debuteaza la 2 saptamani dupa prima menstruatie absenta.

Apar frecvent: hipersensibilitate olfactiva, alterarea sensibilitatii gustative, greata, varsaturi si senzatie de voma, senzatie de foame continua, iar n formele grave: acidoza, mictiuni rare, oboseala.

Diagnosticul diferential se face cu: gastroenterita, gastrita, esofagita de reflux, ulcer, colecistita, pielonefrita, anxietate.

Examenul de laborator poate indica: scaderea electrolitilor si a proteinelor, acidul uric crescut, glicozurie, albuminurie, cilindri granulari si rar hematurie n formele grave.

Tratamentul se face in ambulator, cu exceptia cazurilor severe, la care este indicata spitalizarea pentru restabilirea volumului circulant si a starii nutritionale pe cale parenterala.

40 Disgravidia tardiv

Este o afectiune proprie ultimei jumatati a perioadei de gestatie, caracterizata din punct de vedere clinic prin triada simptomatica: edeme, hipertensiune, albuminurie. Aceste simptome impreuna cu cresterea excesiva in greutate, apar de regula dupa saptamana a 20 a de gestatie. Apare mai frecvent la femeile tinere primigeste sau la femeile in varsta de peste 35 de ani, cu urmatoarea simptomatologie: Cresterea tensiunii arteriale( > 140/90mm Hg), inregistrata la 2 determinari succesive la interval de 6 ore. Proteinurie >300mg/24ore sau > 1g/L Edeme Crestere rapida si excesiva a greutatii( 2,3 kg/sapt). Durere epigastrica Cefalee. Hiperreflexie.

Tulburari vizuale, spasm arteriolar la nivelul retinei, edem papilar, exudat retinian de aspect vatos. Amnezie. Oligurie. Anurie. Diagnosticul diferential: - hipertensiunea cronica - hipertensiunea agravata de sarcina - hipertensiunea indusa de sarcina Examenul paraclinic evidentiaza: proteinurie cuvaloarea sus mentionata acid uric , uree, creatinina crescuta trombocitopenie transaminaze hepatice crescute cresterea produsilor de degradare a fibrinei cresterea timpului de protombina scaderea fibrinogenului cilindrii granulari, eritrocitari, leucocitari in urina cresterea densitatii urinare specifice cresterea T4 hiperbilirubinemie

17.eclampsia
Eclampsia Eclampsia reprezinta faza finala si cea mai grava a preeclampsiei si apare cand preeclampsia este lasata netratata. Suplimentar simptomelor mentionate anterior, femeile cu eclampsie adesea prezinta si convulsii. Eclampsia poate cauza coma sau chiar decesul mamei si a copilului si poate apare inainte, in timpul sau dupa nastere.

18.preeclampsia
Cunoscuta si ca toxemia gravidica, preeclampsia este o afectiune care apare la femeile insarcinate. Este caracterizata printr-o valoare crescuta a presiunii arteriale, insotita de un nivel proteic urinar crescut. Femeile cu preeclampsie prezinta edeme la nivelul picioarelor, gambelor si mainilor. Preeclampsia, cand este prezenta, de obicei debuteaza in a doua jumatate a sarcinii, pe finalul trimestrului al doilea sau in trimestrul trei, uneori debutand chiar mai devreme.

Factori de risc
Preeclampsia este intalnita cel mai frecvent la prima sarcina, in randul adolescentilor sau a femeilor cu varsta peste 40 de ani. Alti factori de risc includ: -antecedente de hipertensiune anterior sarcinii -antecedente personale de preeclampsie -istoric familial de preeclampsie la mama sau surori -obezitate anterior sarcinii -multiparitate (mai mult de o sarcina) -istoric personal de diabet, boala renala, lupus eritematos sistemic si poliartrita reumatoida.

Simptome
Suplimentar edemelor, concentratiei urinare proteice crescute, hipertensiunii arteriale, simptomele preeclampsiei pot include: -castig rapid in greutate printr-o retentie hidrica semnificativa in organism -dureri abdominale -cefalee intensa -modificarea reflexelor -oligurie sau anurie (reducerea sau absenta excretiei urinare) -ameteli -greata si voma.

19.profilaxia anemiei feriprive


opiii ar trebui alaptati la san daca este posibil. Este bine sa se alapteze timp de 4 pana la 6 luni dupa nastere fara sa se foloseasca alte alimente si lichide. Daca copilul nu este alaptat la san sau primeste o alimentatie partial formata din lapte de san este bine sa se foloseasca formule de lapte fortificate cu fier. Dupa ce se implinesc 4 la 6 luni, pe langa laptele de la mama si suplimente de fier, copilul are

nevoie de 2 sau 3 mese pe zi cu alimente bogate in fier. Cerealele care contin fier sunt o sursa foarte buna - este bine sa se foloseasca alimente fortificate cu fier pentru copiii care nu mai sunt alaptati la san - copiilor sub 12 luni nu le este recomandat consumul de lapte de vaca, capra sau de soia. Copii de 1 pana la 5 ani nu ar trebui sa consume mai mult de 700 mL pe zi din aceste catogorii de lapte care sunt slabe in continutul de fier - in cazul femeilor insarcinate, doctorul va testa nivelul de fier la prima vizita prenatala si ea sau el va recomanda pastile prenatale care contin fier (30 mg pe zi). In cazul anemiei, medicul va prescrie o doza mai mare.

20.semne clinice de rahitism


Generale : Falimentul cresterii Hipotonie musculara Abdomen proeminent Slabiciune musculara proximala Fracturi La nivelul craniului : Craniotabes Bose frontale Fontanele largi Craniostenoza Distrofie dentara Carii Torace : matanii costale sant Harrison reborduri costale proeminente infectii respiratorii atelectazii plaman rahitic La nivelul spatelui : Scolioza Cifoza Lordoza Turtirea bazinului La extremitati : Bratari epifizare Deformari varus/valgus Deformari varus/valgus concomitent Coxa vara Simptome de hipocalcemie: Tetanie Convulsii

Stridor sau spasm laringian

21.profilaxia rahitismului
1. PRENATAL ultimul trimestru de sarcin: Expunere raional a gravidei la aer i soare, Alimentaie echilibrat cu aport de calciu (1200 mg Ca zilnic) Aport suplimentar de vitamin D : 500 UI / zi per os, 1000 ui / zi n anotimpul rece i n situaii speciale (zone poluate, disgravidie) Dac nu se poate conta pe o administrare zilnic se alege administrarea sptmnal de 4000 5000 ui / sptmn) Dac nu poate fio asigurat nici administrarea sptmnal se recurge la administrarea unei doze stoss de 200.000 ui la nceputul lunii a VII-a de sarcin) 2. POSTNATAL : Profilaxia se face eficient prin expunerea la soare a sugarului cu nlesnirea micrilor active nc din primele zile de via. Alimentaie exclusiv la sn n primele 6 luni; n caz de alimentaie artificial se vor alege preparate de lapte umanizate, laptele de vac fiind evitat pn la vrsta de 1 an; Cura heliomarin se recomand la copilul peste 1 an cu urmtoarele precauii: Expunere la soare cu capul acoperit Maxim 2 3 ore / zi Cura optim = 10-12 zile, Fr administrare de vitamin D timp de 2 sptmni nainte i dup cur precum i n timpul ederii la mare ; Suplimentarea alimentaiei cu vitamin D este OBLIGATORIE Din prima sptmn de via (cel mai trziu din ziua a 14-a), inclusiv la prematurii gavai. a) administrarea zilnic de doze orale, fracionate (egale cu necesarul zilnic) Necesar = 400 - 800 UI/ zi din ziua 7 pn la vrsta de 18 luni (2 ani) Preparate: Sterogyl, Vigantol Oil, Vigantoletten 500 1000 Dozaj: 500 u.i. / pic / tb . Doza zilnic = 1-2 pic / zi

Pentru eficiena metodei este necesar colaborarea familiei

22.scop si continut planning familial


Planningul familial i contracepia reprezinta consilierea unor persoane inclusiv a cuplului in ceeace privete ajutarea acestora in a-i identifica nevoile legate de sanatatea reproducerii , n a-i planifica sarcinile in anumite momente dorite din via, n a-i ajuta sa aleaga metoda cea mai potrivita in ceea ce priveste contraceptia ; acest domeniu include si consilierea in timpul sarcinii, precum i consilierea cu privire la evitarea bolilor cu transmitere sexuala (BTS) Scopul principal al planificarii familiale este mbunatatirea calitaii vieii, planificarea familiala ncadrandu-se astfel n preventia primara care este specifica medicului de familie, fiind de fapt preventia unei sarcini nedorite. Pacienii se prezinta ntr-un serviciu de planning familial si contraceptie din diverse motive ca de exemplu: evitarea unei sarcini nedorite protecie impotriva bolilor cu transmitere sexuala. spaierea ntre sarcini. investigaii suplimentare in cazul prezentei sterilitaii. tratamentul disfunciilor sexuale din cadrul cuplului. punerea diagnosticului de sarcina.

23.menopauza
Este definita prin permanentizarea absentei menstruatiilor ce survine dupa incetarea functiei ovariene; prin urmare menopauza incepe dupa absenta menstruatiei timp de 1 an. Perimenopauza include perioada reproductiva a femeii din ultimii ani, anterioara instalarii M in mod uzual dureaza in jur de 4 ani. In aceasta perioada intervalul dintre cicluri este variabil datorita faptului ca unele cicluri sunt anovulatorii iar altele sunt normale. Perimenopauza a fost impartita in 2 etape: precoce si tardiva. Cea precoce incepe cand

ciclurile femeii incep sa devina neregulate, pe cand cea tardiva este caracterizata prin marirea intervalului dintre menstruatii. Perioada de tranzitie hormonala dinaintea M, se poate desfasura fara evenimente insotitoare sau poate fi acompaniata de simptome semnificative, poate avea debut insidios sau abrupt si poate continua si in postmenopauza. M poate apare la orice varsta, insa varsta medie de aparitie este de 51.5 ani. Varsta mamei la menopauza conditioneaza de cele mai multe ori varsta fiicei la care aceasta va intra la menopauza. Nuliparitatea si ovulatia neantagonizata este asociata cu o M precoce, pe cand multiparitatea si administrarea de CO pot determinal o M tardiva. Conditiile de mediu pot accelera varsta la care femeia poate intra la M; fumatul poate deplasa varsta de instalare a M cu aprox. 1.5 ani. Chimioterapia si radioterapia pot determina o M precoce. Dieta vegetariana pare sa determine prelungirea varstei de instalare a M cu 2 ani. Singurul factor care nu pare sa influenteze varsta de instalare a M este varsta la care a debutat menarha.

24.lauzia
. Involutia miometrului - dupa nastere fundul uterin se situeaza la nivelul ombilicului (sau 2cm sub ombiliC); - involueaza cu 1cm pe zi, dupa 10 zile devine organ pelvin si nu mai poate fi palpat deasupra simfizei; - in postpartum-ul imediat uterul cantareste 1000g, la o saptamana de la nastere 500g, la 2 saptamani 300g iar la sfarsitul lauziei mai putin de 100g. Mecanismul involutiei uterine se datoreaza revenirii fibrelor uterine (hipertrofiate in gestatiE) la dimensiunile din afara gestatiei, prin disparitia edemului interstitial. Numarul fibrelor miometriale este acelasi - se reduc numai dimensiunile fibrei. . Reconstituirea endometrului incepe dupa eliminarea completa a deciduei, prin eliminarea lohiilor. Etape: - faza de regresie - 4-5 zile: prezenta de funduri de sac glandulare, celule deciduale, cheaguri fibrinohematice, leucocite. - faza de cicatrizare - 15-25 zile: acoperirea suprafetei cu celule derivate din glande, fara dependenta hormonala. - faza de proliferare (hormonalA) - 25-42 zile: endometru cu acelasi aspect din faza proliferativa a ciclului menstrual (sub dependenta estrogenica. - faza de reluare a ciclului menstrual - dupa 45 zile, pentru femeile care nu

alapteaza. La cele care alapteaza ciclul menstrual poate sa nu apara pe intreaga perioada sau sa apara la 3-5 luni de la nastere. . Modificarile colului: Colul involueaza lent, dupa 2 zile admite un deget, se inchide dupa aproximativ 2 saptamani de la nastere; b. Modificarile vaginului: . vaginul revine treptat la dimensiuni normale (dupa 3 saptamanI) - epiteliul vaginal devine mai neted, columnele vaginale se reduc; . la nivelul orificiului vulvar, himenul se cicatrizeaza rezultand carunculii mirtiformi, caracteristici femeilor multipare. 2. MODIFICARI SISTEMICEa. Modificarile aparatului cardiovascular: debitul cardiac, frecventa cardiaca, pulsul, TA, revin la normal in cursul primei saptamani de lauzie.b. Modificarile respiratorii dispar in primele 2 zilec. Modificari renale si urinare . hipervolemie fiziologica, pentru eliminarea apei din sectorul interstitial; . hipotonie a vezicii urinare si relativa insensibilitate la presiunea urinara - traduse clinic prin retentie acuta de urina. Sondajele repetate pot induce infectii urinare iatrogene; . Modificarile bazinetului si calicelor retrocedeaza in aproximativ 4 saptamani.d. Modificari hematologice . Hemoglobina si hematocritul scad datorita hemoragiei fiziologice din timpul nasterii; . Leucocitoza (granulocitoza cu limfopenie, scaderea limfociteloR) care se remediaza la sfarsitul primei saptamani de lauzie; . Trombocitoza; . Echilibru fluido-coagulant - Fibrinogenul (crescut in ultimul trimestrU) scade in lauzie; - Cresc factorii de coagulare, numarul de trombocite si vascozitatea sangelui; - Scade activitatea fibrinolitica.e. Modificari hormonale: . Steroizii placentari scad dupa delivrenta; . FSH si LH revin la valorile dinaintea sarcinii; . Estrogenii cresc din prima saptamana la femeile care nu alapteaza si dupa 2 saptamani la cele care alapteaza; . Progesteronul se mentine la valori scazute pana aproape de reluarea ciclului; . Prolactina scade imediat dupa nastere si are valori normale dupa 4-6 saptamani, pentru femeile care nu alapteaza. D. CONDUITA . Temperatura - masurarea curbei termice: hipertermie fiziologica (pana la 380C) ziua 3-4 prin angorjarea sanilor ("furia laptelui"); - orice alta stare febrila in lauzie trebuie investigata fiind considerata expresia unei

infectii. . Pulsul si tensiunea: urmarite in special in lauzia imediata. Pulsul poate fi usor bradicardic in primele 2 zile. . Involutia uterului: - Dupa nastere fundul uterin - la ombilic sau 2 cm sub ombilic; - Ziua a 6-a - la distantei ombilic-simfiza; - Ziua a 12-a - la nivelul simfizei pubiene; - Dupa ziua 12 - organ pelvin; - 6-8 saptamani - aspect normal.

25.lohiile
Lohiile - sunt secretii sero-sanguinolente provenite dupa nastere din uter. In primele zile, ele sunt rosii si mai abundente cantitativ, asemanator cu sangele menstrual, continand mici cheaguri. In timp, ele devin maronii si din ce in ce mai reduse. Dupa 10-14 zile, secretiile devin alb-galbui si se reduc treptat, pana la 6 saptamani; in cazul in care ele contin cheaguri mari sau isi schimba aspectul si mirosul, este semn de infectie postpartum, insotita sau nu de febra. Lehuza se va adresa de urgenta moasei sau obstetricianului.

LEHUZIA( PUERPERALITATEA) Se defineste ca perioada de timp in care dispar fenomenele generale si locale induse de simbioza matrno-ovulara, si se intinde la femeile care nu alapteaza de la sfarsitul periodului 4 al nasterii pana la aparitia primei menstruatii; practic se considera 6 8 saptamani post partum, pentru ca nu exista criterii precise care sa marcheze sfarsitul ei si pentru ca femeile care alapteaza pot fi amenoreice mai multe luni. Prin urmare lehuzia fiziologica este oarecum particulara pentru fiecare caz in parte.

26.fct MF
Asigura accesibilitatea la asistenta med Supravegherea starii de san a pop Asigura preventia primara, sec si tertiara Asigura preventia specifica Acordarea ingrijirilor med curente Facilitarea intrarii si medierii pac in sist sanitar Sinteza diagnostica si terapeutica Coordonarea Supravegherea med continua Asistenta med a familiei Asist med a comunitatii Cecetarea stiintifica

27.caracteristici MF
Este punctul de prim contact cu sistemul de sanatate Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar Efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte dar si fam si comunitatii din care face parte Proces unic de desfasurare- stab unei relatii medic pacient E resp pt asigurarea continuitatii longitudinale a ingrijirilor determinate de nevoile pacientului Se ocupa simultan de problemele acute si cronice ale pac Depisteaza si trateaza intr-un mod nediferentiat si intr-un stadiu precoce Promoveaza sanatatea printr-o interventie tinta si efectiva

28.def MF
E o disciplina academica si stiintifica ce are un continut propriu educational, de cercetare, de medicina bazata pe dovezi si de activitate clinica, precum si o specialitate clinica orientata spre asistenta primara

29.asistenta medicala primara(def&continut) X

30.asistenta medicala secundara(def&continut) X 31.factori care au contribuit la MF-enumerare

32.imunizarea Imunizarea reprezinta cea mai eficienta metoda de profilaxie primara a infectiilor atat virale cat si bacteriene reclamand cele mai inalte tehnici de inginerie genetica.

Imunizarea ocupa un loc deosebit in practica medicala curenta a medicului de familie, prin asigurarea vaccinarilor atat la copil cat si la adult, nuantate pe grupe de varsta, afectiuni si status imun, cu indicatiile si contraindicatiile acestora.

33.calendarul vaccinarilor
Nastere: BCG, anti VHB

2L: DTP, anti VHB, VPI 4L: DTP, VPI 6L: DTP, anti VHB, VPI 12 L: DTP, VPI 12-15 L: ROR 4 A: DTP

7 A: DT, ROR 9 A: VPO, hep B 3 doze 12-13 A: HPV 14 A: dT, rubeola 18 A: hep B 3 doze

34.CI vaccinurilor
ROR si varicella sunt CI pt pac cu imunodepresie cong, cancer, limfon, trat ag alkilant, corticoterapie, antimetabolice, radiatii, sarcina,.

Vacc pt varicela e CI la pac hiv 35.tipuri de vaccinuri X

36.def sd metabolic
Obezitate abdominala (- circumferinta abdominal (CA) la brbai 94 cm si la femei 80 cm) plus oricare 2 din urmtorii 3 factori: HTA, IFG, dislipidemie.

37.clasificarea cardiopat ischemice In fct de durere:

bCI dureroasa: Angina pectorala stabila Angina pectorala instabila Infarctul miocardic acut bCI nedureroasa: Moartea subita coronariana Tulburari de ritm de origine ischemica Insuficienta cardiaca de origine ischemica Descoperirea EKG intamplatoare Clasif SIC:
A. Oprirea cardiaca primara B. Angina pectorala - de efort - de novo - agravata - stabila - spontana C.Infarctul miocardic - IM acut - IM vechi D. Insuficienta cardiaca de natura ischemica E. Aritmii cardiace de natura ischemica

Clasif CCS:
CLASA I: Activitatea obisnuita nu provoaca angina angina doar la efort fizic intens sau rapid sau de lunga durata CLASA II: Limitare usoara a activitatii obisnuite angina la mers sau urcat scari, deal, la efort fizic postprandial, pe vreme rece, stres emotional sau doar in primele ore dupa trezire. CLASA III: Limitare marcata a activitatii obisnuite- angina la mers pe un teren plan 100-200 m sau la urcat pe scari un etaj in ritm normal, in conditii normale

CLASA IV: Incapacitatea de a desfasura vreo activitate fizica fara disconfort sau angina de repaus

38.tratament cardiopatii ischemice


1.Tratament nefarmacologic : identificarea si combaterea factorilor de risc 2Tratamentul farmacologic a). Atacul acut - mediu - nitroglicerina sublingual sau spray - sever - nitroglicerina i.v. b). cronic -dintre medicamentele profilactice pe termen lung recomandate in angina pectorala sunt indicate : 1.Betablocantele (propanololul, atenololul, metroprolol); 2.Nitratii (nitroglicerina, isosorbid dinitrat); 3.Blocantele canalelor de calciu. 4.Reducerea procesului de ateroscreloza: - medicatie hipolimianta - statine, fenofibrati - metabolice trimetazidina - antiagregante - aspirina , clopidogrel) - antioxidante

39.reguli de ingrijire nn-recomandari adresate mamei Se va explica mamei importana pstrrii n condiii de igiena i curenie maxim a nou-nascutului.Dat fiind particularitaile tegumentelor la nou-nascut legate de lipsa stratului cornos, lipsa Ph-ului acid,lipsa florei saprofite, deficiena de aprare imunitara local,riscul infeciilor cu poart de intrare cutanat

este foarte mare.n acest sens se va explica mamei importana splatului pe mini ori de cte ori manevreaz copilul; - necesitatea toaletei locale cu ap fiart i rcit i tampoane sterile la nivelul plicilor cutanate i regiunii inghinogenitale - toaleta mucoaselor:bucale, oculare, genitale - ngrijirea bontului i plagii ombilicale cu ap steril, alcool alb 70 i tampoane sterile; - baie general,efectuat zilnic de preferina la aceeiai or se va insista asupra igienei cadiei de baie testat cu termometrul(38) sau prin metoda tradiional cu cotul ; - importana masajului la baie(nainte sau dup baie) cu ulei cu vitamina F sau ulei fiert i rcit - toaleta nazal cu ser fiziologic- preferabil nainte de supt pentru a-i asigura un comfort de respiraie n timpul suptului i a prevenirii aerofagiei si aerocoliei. Tehnica nfaatului n acest sens se recomand mbrcminte lejer, absorbabil din bumbac, folosirea pamperilor pe timpul nopii, iar n cursul zilei intermitent pentru a nu se ajunge la o iritaie i eritem inginogenital. Patul copilului - s fie prevzut cu saltea respirabil din iarb de mare; - plasarea lui s fie ntr-o zon neutr a camerei din punct de vedere termic; - nu se va folosi perna pentru cap. Igiena mediului ambiant - camera s fie curat i plasat n partea nsorit a locuinei - temperatura din camera s fie ntre 20-22 cu 2 mai mult (24) la baie;

- umiditatea aerului la un grad de umiditate de 50-60% folosind aparate speciale sau vase cu ap; - aerisirea camerei de 3-4 ori pe zi; - monitorizarea temperaturii camerei(eventual i a umiditaii) folosind termometre de camer; - evitarea vicierii aerului din camera de ctre persoane straine sau supraaglomerare; - camera copilului s aib pardoseal uor de ntretinut(gresie, linoleum, etc). Baile de aer - nou-nascutul va fi scos zilnic n aer liber dup primele 2-3 sptmni iniial 10-15 minute i ulterior se va crete progresiv la 3-4 ore de 1-2 ori pe zi. Alte sfaturi primite de mama - explicarea ritmului somn veghe; - explicarea colicilor sugarului i cum acestea pot fi tratate; - recunoaterea primelor semne care pot anuna o boala(refuzul alimentaiei, pertubarea ritmului somn/veghe, modificarea comportamentului copilului, etc); - se va nvaa mama cum s trateze iniial o stare febril pn la venirea medicului; - se va explica mamei importana vaccinarii copilului, a profilaxiei rahitismului i anemiei feriprive; - informarea mamei privind alimentele pe care nu le poate lua in timpul alaptrii; - evitarea fumatului, alcoolului, condimentelor sau a altor alimente care modifica gustul laptelui.

40.recomandari adresate copilului

41.alim la san Importana alimentaiei la sn Pentru a se evita riscul ca un nou-nascut s nu fie alimentat la sn este nevoie de o educaie sanitar precoce i intens efectuat de medicul de familie.n acest sens sunt importante cteva msuri: -explicarea si promovarea alimentaiei la sn nc din perioada prenatal; -mama trebuie s considere acest act natural i perfect realizabil; -medicul de familie i sora de ocrotire trebuie s ajute mama n a deprinde ct mai corect tehnica alptrii la sn; -se va explica mamei superioritatea laptelui uman n raport cu formulele de lapte artificial i laptele de vac; -nu se vor exagera eventualele eecuri de nceput ale alptrii,mama fiind ajutat i sprijinit n vederea depirii acestora; -nu se va oferigratuit lapte praf mamei pentru a nu fi tentata s-l administreze copilului. a. pregtirea pentru alimentaie b. precocitatea punerii la sn din primele ore c. tehnica alternanei snilor d. durata suptului : - este in medie de 20 min., in primele zile este de 10 min e. ritmul suptului: - un orar elastic este de 3-4 ore cu o pauz de 7 ore n cursul nopii(7-8 mese pe zi) f. cantitatea de lapte : 60-70ml/mas la 200ml/mas g. recomandri la sfritul suptului h. cantitatea laptelui pe 24 ore: nevoile de lapte cresc proporional cu vrsta - <2 sptamni: 60-90ml/supt

- 3 sptmni- 2 luni 120-150 ml/mas - 2-3 luni : 150-170ml/mas - >3-4 luni : 180-200 ml/mas i. modalitai de apreciere a suficienei suptului: - comportamentul sugarului dup supt - aspectul curbei ponderale - proba suptului(este combtut) - numrul miciunilor(> 5-6 ori pe zi) j.Durata alimentaiei naturale este de min 6 luni i se poate prelungi pn la 2 ani.

42.principiul diversificarii Diversificarea inseamna introducerea treptat in alimentatia sugarului a altor alimente decat laptele, concomitent cu maturarea enzimelor digestive si cresterea nevoilor nutritionale ale sugarului. Introducerea de alimente noi (diversificarea) incepe dupa 56 luni (mai precoce 4 luni- pentru cei alimentati artificial si mai tarziu-5-6 luni- pentru cei alimentati natural) Aparitia etapei de semidiversificare introducerea intre 3 si 4 luni a unui fainos fara gluten-ca supliment in alimentatia artificiala. Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine si fier si amidon predigerat. Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos Introducerea alimentului nou se va face progresiv

Administrarea alimentului nou inaintea celui care era obisnuit Administrarea alimentului de diversificare se va face cu lingurita (de preferinta) Nu se introduc doua alimente noi simultan de preferat introducerea unui singur aliment pe saptamana. La primele semne de intoleranta varsaturi sau diaree se intrerupe temporar alimentul nou introdus si se reia administrarea lui la cateva zile de la normalizarea tolerantei digestive. Dupa 5-6 luni alimentatia sugarului se compune in afara de lapte partial adaptat sau alimentatie la san si din alimente de diversificare care fac trecerea spre alimentatia adultului, preparate dietetic. Ordinea introducerii alimentelor de diversificare in alimentatia sugarilor eutrofici este urmatoarea: Supa de legume Carne Fructe Fainos cu lapte

43.particularit patolog varstnicului


Debutul clinic atipic este frecvent ntlnit la aceast grup de vrst ;o nou afeciune determin simptome ce se adreseaz altor organe sau sisteme care au fost compromise de o afeciune anterioar(organul considerat veriga cea mai slab).De exemplu,o hipertiroidie la vrstnic asociaz mai frecvent fibrilaie atrial, insuficien cardiac ,manifestri gastrointestinale(constipaie, pierdere n greutate, anorexie) sau stare confuzional, sindrom depresiv, comparativ cu triada clasic : gu, tremor, exoftalmie.Starea confuzional poate fi mai degrab consecina unei

infecii urinare, tulburri hidro-electrolitice, insuficiene de organ i mai rar datorat unei noi leziuni cerebrale.

Debutul bolii este precoce mbtrnirea fiziologic este definit ca o limitare progresiv a resurselor homeostatice ale organelor i sistemelor de organe ; astfel, o boal se manifest mai precoce la aceast grup de vrst (hipertrofia benign de prostat declaneaz o retenie urinar, hipertiroidismul precipit o disfuncie cognitiv.

Coexistena mai multor afeciuni Pacienii vrstnici care se adreseaz serviciilor medicale prezint cel puin dou afeciuni : poliartralgii, osteopenii, tulburri gastrointestinale, incontinen urinar, afeciuni cardiovasculare, etc, prin compromiterea simultan a mecanismelor compensatorii.

Etiologia multipl si evoluia complex Simptomatologia vrstnicului are o etiologie multipl, tratarea unei singure afeciuni nu amelioreaz i celelalte simptome prezente. Incontinena urinar la un subiect tnr este tratat eficient cu medicaie relaxant vezical. n schimb, la un subiect vrstnic cu incontinen urinar asociat cu fecalom i care prezint mobilitate articular diminuat secundar poliartrozei, medicaia nu amelioreaz simptomele pacientului dar, rezolvarea tranzitului intestinal, tratamentul corespunztor al artrozelor, mobilizarea pacientului duc la rezolvarea continenei urinare in absena medicaiei relaxante vezicale. Eficiena crescut a profilaxiei i tratamentului la vrstnic Vrstnicul este mai predispus la consecinele negative ale bolii comparativ cu subiectul tnr prin compromiterea mecanismelor homeostatice.Profilaxia este important la aceast grup de vrst : exerciiul fizic, dieta bogat n calciu pot ncetini procesul de demineralizare osoas.Gimnastica, mersul pe jos zilnic pot ntreine o mobilitate a articulaiilor mari, ncetinind astfel progresia artrozelor, imunizrile mpotriva gripei sau pneumoniilor pneumococice sunt mai eficiente la vrstnici .Consumul adecvat de lichide, mesele bogate in fibre, micarea amelioreaz tranzitul intestinal; se combat astfel constipaia, fecalomul, incontinena urinar, infeciile urinare simptomatice.

44.etapele consult varsnicului-enumerare


Etapele consultaiei Observaia direct Informaiile obinute abordarea pacientului n sala de ateptare rspuns afectiv, cognitiv fora strngerii de mn uurina ridicrii de pe scaun tipul de mers, stabilitatea pailor, echilibrul modul cum se mbrac/dezbrac pacientul vrstnic ofer date anamnestice corecte pacientul ofer multe informaii(multitudinea acuzelor ngreuneaz obinerea anamnezei) n cazul pacienilor cu dificultai de nelegere sau comunicare, informaiile vor fi obinute de la familie, prieteni,personalul de ngrijire, fia medical pacienii omit adeseori s menioneze afeciuni importante, nu pentru c nu i deranjeaz ci pentru c ei le consider mai degrab rezultatul mbtrnirii i nu al bolii(cderi, depresie, tulburri memorie, alcoolism, incontinen) trebuie evaluat i aportul alimentar care poate fi redus(venituri insuficiente,afeciuni medicale coexistente,probleme de aprovizionare,dificultai legate de proteze dentare, tulburri memorie)sau excesiv, mai ales pentru vitamine(multe dintre acestea fiind toxice prin acumulare)

Anamneza

Examen fizic

- se realizeaz un examen fizic integral greutatea, variaia postural a TA trebuie evaluate la fiecare consultaie vederea, auzul trebuie verificate;hipoacuzia sugereaz prezena dopurilor n conductul auditiv extern examinarea cavitii bucale dup ndeprtarea protezei pentru depistarea precoce a unor leziuni maligne examinarea snilor; riscul de cancer mamar este crescut la aceast grup de vrst pacienii cu episoade de cdere trebuie observai n timpul ridicrii de pe scaun, n timpul mersului pe o distan de 3 metri, ntoarcerii i reaezrii din nou n cazul pacienilor imobilizai este important

Examinarea statusului mental

Evaluarea capacitii funcionale vrstnicului

examinarea tegumentelor pentru apariia zonelor eritematoase sau a ulceraiilor la nivelul zonelor de presiune - se realizeaz prin verificarea diferitelor elemente din anamnez pentru stabilirea concordanei - pacienii care urmresc tirile trebuie ntrebai despre evenimentele care i intereseaz i motivaia interesului; acelai lucru se aplic i n cazul cititului, evenimentelor sociale, etc.*** sunt evaluate activitile de baz din viaa de zi cu zi(ADLactivities of daily living)capacitatea de a se urca/cobor din pat, de a se aeza/ridica de pe scaun, de a se mbrca, spla sunt evaluate i activitile mai complexe- activitai instrumentale din viaa de zi cu zi(IADL-instrumental activities of daily living)- capacitatea de a face cumprturi,etc

45.afectiuni ale varstnicului-enumerare


1.Ateroscleroza cardiovascular i cerebrovascular

2. Afeciuni ale sistemului de conducere cardiac cu blocuri de conducere 3. Polimialgia reumatic,osteoporoza,fractura de old 4.Diabetul zaharat tip2 i hiperglicemia noncetozic 5.Cancerul; mai ales colonic, prostatic,pulmonar, mamar i cutanat 6. Escarele de presiune 7. TBC pulmonar 8. Cataracta, glaucomul,degenerescena macular 9. Surditatea 10.Mielofibroza, mielom multiplu 11. Consipatie, fecalom, incontinen anal 12. Boala Parkinson 13.Depresia i suicidul 14. Bronhopneumopatia cronic obstructiv 15. Hipertrofia benign de prostat 16. Diverticulita i angiodisplazia Disfuncia intelectual - Demena Patologia legat de imobilizare Patologia legat de instabilitate Incontinena urinar

46.factori intrinseci care predisp la caderi


Factorii de risc intrinseci care predispun la cderi sunt: - tulburri ale vederii(scderea acuitii vizuale, a adaptrii la ntuneric) - scderea auzului - disfuncii vestibulare, afeciuni degenerative cervicale, neuropatia periferic - demena - afeciuni musculo-scheletale - afeciuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformri) - hipotensiune postural - anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive, anticonvulsivante Factori de risc extrinseci sunt reprezentai de obstacole din mediul nconjurtor, surse de lumin, podele, scri, buctrie, baie, curte, intrarea.

47.cauze permanete si trazitorii de incontinenta urinara


Cauze tranzitorii Delirul- mai frecvent ntlnit la pacienii spitalizai Infecia-infecii simptomatice ale tractului urinar produc sau contribuie la incontinen Uretrita i vaginita atrofic Medicamente diuretice, anticolinergice, sedative, antidepresive, antipsihotice, alcoolul Cauze psihologice: depresia, psihoze Debit urinar excesiv(diuretice, aport excesiv de lichide)- debit urinar excesiv care poate depi capacitatea persoanei n vrst de a se deplasa n timp util la toalet Fecalomul este o cauz frecvent de incontinen urinar; mobilizarea fecalomului stabilizeaz continena Cauze permanente Hiperreactivitatea detrusorului- scurgeri urinare la femei n absena manevrelor de stres i a reteniei urinare care asociaz i nevoia imperioas de a urina Incontinena de stres- mai frecvent la femeile vrstnice; apar scurgeri urinare instantanee secundare unei manevre de stres; apar numai n timpul zilei Obstrucie uretral-frecvent la vrstnici, este secundar hipertrofiei benigne de prostat, stricturii uretrale, cancer de prostat; - picturi aprute dup terminarea miciunii, senzaie imperioas de miciune datorit hiperreactivitii detrusorului sau incontinena prin preaplin determin retenia urinar Hiporeactivitatea detrusorului- este o cauz rar de incontinen; este idiopatic/secundar nervului motor inferior sacrat; apar miciuni frecvente, nicturie, polakiurie, reziduul postmicional este

mare(>450ml)

48.particularitatea tratamnt la varstnic-enumerare Screening


TA *** Talie i greutate Hemocult i/sigmoidoscopie Mamografie+_ examen snilor la femei69 ani) Test Papanicolau Screening al vederii Evaluarea problemelor consumului de alcool clinic al

Comportament sexual
Prevenirea BTS:evitarea comportamentului sexual cu risc, folosirea prezervativelor

Consiliere
Oprirea fumatului Evitarea consumului de alcool n timpul conducerii auto, notului,etc Dieta : aport adecvat de calciu(la femei), scderea consumului de grsimi saturate i colesterol Activitate fizic regulat

Imunizri
Vaccinarea antipneumococic Vaccinarea antigripal Vaccinarea DT-rapel

Prevenirea accidentelor
Centura de siguran, cascheta(moto, bicicleta)

Chimioprofilaxie
Discuri de profilaxie hormonal la femei aflate la menopauz

Sntatea dentar

Vizite regulate la stomatolog


Splatul pe dini

49.evaluarea copilului febril Febra este definita de cresterea temperaturii corpului peste limitele considerate normale: - temperatura rectala peste 38 C - temperatura axilara 37,2 C - temperatura orala 37,5 C Febra reprezinta cel mai frecvent simptom care aduce copilul la medic, constituit de forte multe ori semnalul de alarma pentru parinti, ea semnificand o afectiune cu consecinte greu de anticipat, in general exagerate atat de familie cat si de medicul de familie. Masurarea corecta a temperaturii este foarte importanta pentru aprecierea febrei: - Temperatura rectala: utilizata frecvent la sugar si copilul mic, neconfortabila la copii mari, termometizarea 2 minute; - Temperatura axiala: termometizarea 5-6 minute, folosita de obicei la copilul mare, nu foarte slab; - Temperatura orala: 2-3 minute, nu trebuie consumate alimente fierbinti sau reci inainte; - Temperatura timpanica: nu sunt indicate la sugarul mic 0-3 luni are valori asemanatoare temperaturii orale. Evaluarea anamnestica - De cand este febril?

- Daca a fost termometizat sau nu? - Contact de boli infectioase? - Tratament luat anterior? - Caracteristicile febrei ( durata, valori, aspect). Clinic Se apreciaza: - nivelul febrei - starea generala alterata sau nu; - simptome asociate.

50.stari febrile-cauze I. Infectii A. Infectii bacteriene 1.Respiratorii (sinuzite, otite, pneumonii, pleurezii); 2.Digestive (apendicita, colangita, colecistita, abcesul subfrenic); 3.Renale (pielonefrita, abcesul renal); 4.Cardiace (endocondita, bacteriana, pericardita purulenta); 5.Osoase (osteomielita); 6.Nervoase (meningita, decesul cerebral, tromboflebita septica a sinusurilor venoase cerebrale). B. Infectii virale 1. Infectii virale ale cailor respiratorii superioare 2. Mononucleoza infectioasa 3. Infectia cu virus citomegalic 4. Infectia cu virusul Coxackie B C. Infectii parazitare

1. Trichinoza 2. Amebioza 3. Toxoplasmoza 4. Toxocaroza D. Infectii cu spirokete si riketzii II. Colagenoze: 1. A R J 2. L E S 3. S. Kawasaki 4. Poliarterita nodoasa III. Neoplazii 1. Leucemii 2. Limfoame 3. Tumorii solide (neuroblastom, nefroblastom) 4. Tumori metastatice IV. Cauze diverse 1. Boli endocrine - tireotoxicoza - boala Addison 2. Boli metabolice - hipercalcemia idiopatica - guta - hiperlipoproteinemiile 3. Boli ereditare - displazia ectodermala hipo (an)hidratica 4. Febra medicamentoasa 51.situatii in care copilul febril necesita internare
- febra cu valori de peste 40C;

- sugar sub 3 luni; - copil prea somnolent sau prea agitat; - asocierea eruptiei purpurice; - asocierea tahicardiei , dispneei - asocierea convulsiilor; - fontanela bombata; - asocierea frisonului

52.situatii in care copilul febril poate fi tratata la domiciliu


- stare gen buna (dupa scaderea febrei) - lipsa antecedentelor patologice semnificative - lipsa semnelor de localizare infectioasa - conditii bune de ingrijire la domiciliu -investigatii minimale normale

53.modalitati de scadere a febrei(de catre mama)


Antitermic: mijloace simple:- scoaterea imbracamintei - aerisirea camerei - supliment lichide antitermice:acetaminofen,ibuprofen, aspirina mijloace fizice:- impachetari hipotermizante - baie hipotermizanta - punga cu gheata pe frunte - racire centrala

Antibiotic:se efectueaza cu precautie in urmatoarele cazuri: -semne evocatoare de infectie bact - febra la nn sau sugar < 3 luni - antecedente de infectii severe/convulsii febrile - patologie pulm cronica - maladii congenitale de cord - instabilitate metabolica - imunodeprimati - copii distrofici - febra cu val > 40

54.dg+sarcina trimestru I 55.catagrafia


fenomenul de mbtrnire a populaei; creterea gospodriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale; evaluarea numrului i structurii generaiilor care convieuiesc n cadrul familiei; structura familiilor dup numrul de copii i cel al copiilor ntreinui; componena familiilor dup relaiile de rudenie sau parentale; statutul femeilor n cadrul familiei; fenomenul migraiei, n special al migraiei temporare, la munc n strintate i altele.

56.bolile cu transmitere sexuala ( putin probalil sa pice) X

57.evaluarea initiala si periodica a pacientului cu Dz II


Prima vizita -evaluarea initiala -educatia pacientului: informatii asupra bolii si stilului de viata La fiecare consultatie a pacientului diabetic -urmarirea rezultatelor automonitorizarii glicemiei (daca aceasta s-a facut) -masurarea TA -masurarea greutatii/IMC -inspectia piciorului La 3 luni -determinarea HbA1c pentru evaluarea controlului glicemic Anual -examen FO -depistarea microalbuminuriei -profil lipidic -evaluarea riscului pentru picior diabetic, testarea sensibilitatii cu monofilament. -uree, creatinina

58.Trat BPOC Bronhodilatatoare 2-agoniti cu durata scurt de aciune(Salbutamol) anticolinergice cu durata scurt de aciune (Ipratropium) si cu durata lung de aciune(Tiotropium) Teofiline retard Corticosteroizi inhalatori (CS):Fluticazona, Budesonid Terapii combinate: Bronhodilatatoare + CS (Seretide, Symbicort) Mucolitice

59.Drepturile pac., obligatiile cabinetului MF,menegementul(sa speram ca nu pica)

Activitatea curativa si cea preventiva este completata cu activitatea manageriala a cabinetului care este obligatorie datorita raportarilor lunare catre casele de asigurari de sanatate. In activitatea de manager medicul de familie este ajutat de catre echipa lui de lucru, careia ii deleaga sarcini, si care este formata din asistenta de cabinet, asistenta de ocrotire, contabil, in anumite cabinete exista secretara, gestionar, etc.; acestia contribuie mai mult sau mai putin la rezolvarea a o serie intreaga de probleme medicale, administrative, de intretinere a cabinetului, de completare a actelor medicale, efectuarea de statistici si situatii lunare a gravidelor, lauzelor, bolilor cronice, etc.

60.Factori de risc in sindrom coronarian (de aici sub din HTA,urgente cardiov)
hipertensiunea arteriala, dislipidemia, DZ si toleranta alterata la glucoza, istoric familial de boala arteriala coronariana, premature (sub 55 la tata, sub 65 ani la mama), fumatul, sindromul metabolic si obezitatea, boala renala cronica, sedentarismul, consumul de cocaina

61.Dg. diferential sd. coronar acut


Cardiac: pericardita, miocardita B. aortei: disectia acuta de aorta B. pulmonare: embolie pulmonara B. gastrointestinale: afectiuni esofagiene, colecistita acuta

62.Masuri terapeutice in sp in sd. coronar acut

Nitratii se vor evita in caz de hipotensiune (Tas<90 mm Hg), in cazul suspiciunii de VD (VD), sau in cazul administrarii prealabile recente de inhibitor de PDE-5, precum sildenafilul. Beta-blocantele scad ischemia miocardica prin reducerea consumului de oxigen al miocardului. Tinta terapiei este o frecventa cardiaca de 50-60 batai/min in repaus Sulfatul de morfina iv este analgezic, in doza de 2-4 mg la intervale de 5-15 minute. Calciu blocantele fac parte din treapta a 2-a de terapie la pacientii cu contraindicatie la beta-blocante sau in cazul in care beta-blocantele si nitratii nu amelioreaza simptomele de ischemie. Se prefera in angina Prinzmetal sau in vasospasmul indus de cocaina. Se evita in cazul de disfuctie VS, bloc atrio-ventricular, prezenta semnelor si simptomelor de insuficienta cardiaca congestiva. Oxigenoterapie, 4-6 l/min. Heparina nefractionata (UFH) sau heparina cu greutate moleculara mica (LMWH) cu administrare subcutanata se va asocia terapiei cu aspirina sau clopidogrel (Clasa I). Enoxaparina este de preferat inaintea HNF, in absenta insuficientei renale sau ion cazul abordarii nechirurgicale (CABG), in 24 ore de la debutul AI/NSTEMI. (Clasa Iia). Inhibitorii directi de trombina: bivalirudina, reprezinta o alternativa acceptabila la HNF, mai ales in cazul trombocitemiei induse de heparina: antagonistii glicoproteinei GP Iib/IIIa trombocitare e administreaza aditional la terapia cu AAS si heparina, daca in conduita terapeutica este inclus si cateterismul precoce si angioplastia (clasa I) eptifibatide sau tirofiban se va administra la pacientii cu ischemie in curs, troponina crescuta sau alte modificari cu risc mare in ciuda atitudinii terapeutice conservative (Clasa IIa). Abciximab este rezervat pacientilor cu intervewntie percutana PCI primara. IECA sunt indicati in disfunctie de VS (FE<40%), in IM anterior, in congestie pulmonara, acestia imbunatatind supravietuirea si reducand remodelarea miocardica. Blocantii receptorilor de angiotensina ARB, reprezinta o alternativa la pacientii cu intoleranta la IECXA. Terapia normolipemianta cu inhibitori de HMG-CoA reductazei (statine) se initiaza inainte de determinarea nivelelor lipidice (tinta: LDL,100 mg/dl, LDL,70 mg/dl la pac cu risc crescut).

Antagonistii aldosteronici, spironolactona, eplerenona, se vor administra la pacientii postinfarct cu ICC in absenta disfunctiei renale sau a hiperpotasemiei Aritmiile ventriculare semnificative se vor trata cu amiodarona. administrarea profilactica a agentilor antiaritmici, precum flecainida (clasa IC) pentru EXV se asociaza cu mortalitate crescuta. Fibrinoliticele, precum alteplaza (tPA), reteplaza (rtPA), tenecteplaza (TNK), administrate in STEMI scad mortalitatea si imbunatatesc functia VS. se administreaza in primele 12 ore dupa debutul simptomelor in prezenta supradenivelarii ST mai mari de 1 mm in 2 derivatii invecinate sau HBAS nou in absenta contraindicatiilor. In primele 3 ore se prefera PCI, in special daca pacientii cu STEMI au risc mare de soc cardiogen, hemoragie. Nu exista beneficii ale tratamentului fibrinolitic in AI/NSTEMI. Diureticele, precum furosemidul, in cazul prezentei semnelor si simptomelor de ICC. Dobutamina 2-20 micrograme/kg/min iv, la TAs intre 70-100 mm Hg, in prezenta semnelor de edem pulmonar acut sau soc cardiogen cu debit cardiac scazut Dopamina 5-15 micrograme/kg/min iv in prezenta semnelor si simptomelor de soc. In IM de VD se administreaza solutii iv. Pentru normalizarea glicemiei: insulina

63.Educarea pac.dupa sd coronar ac.


Regim alimentar Hipolipidic, dieta sustinuta redusa in colesterol cu o dietaa AHA de treapta II. Hiposodat in caz de hipewrtensiune si ICC. Exercitii fizice Se poate relua conducerea autotirismului intr-o saptamana Activitatea sexuala se poate relua dupa 1 saptamana. Sildenafilul este contraindicat in tratamentul preexistent cu nitrati. Activitatea profesionala se poate relua dupa 2 saptamani dupa absenta simptomelor. Testul de efort se foloseste pentru determinarea gradului de toleranta.

Performanta de cel putin 5 METs la un test submaximal fara angina sau ischemie are prognostic bun pe termen lung. Preventie Exercitii fizice timp de cel putin 30 minute, de 3-4 ori pe saptamana. Se recomanda reabilitare cardiaca. Controlul greutatii corporale. Abandonarea fumatului. Modificarea factorilor de risc.

64.Afect. care se prezinta ca si crize HTA

65.Criterii pe HVS

67.Menegementul in urgenta al EPA


Tratamentui edemului pulmonar acut cardiogen (EPAC) impune masuri de extrema urgenta care vor fi aplicate la domiciliul bolnavului, la cabinetulmedicului de familie sau in timpul transportului catre spital. Tratamentul simptomatic

plasarea bolnavului in pozitie sezanda pe scaun, fotoliu sau la marginea patului cu picioarele mai jos pentru a reduceintoarcereavenoasa se aspira expectoratia si se curata cavitatea oro-faringiana a bolnavului reducerea presarcimi prin aplicarea garoului la nivelul membrelor(3 din 4) care vor fi schimbate la 10-15 minute administrarea de oxigen pe sonda nasofaringiana umidificat prin barbotaj 2/3 apa +1/3 alcool

68.Fact. de risc predispozanti in disect. Ao

HTA, fumatul, dislipidemia, cocaina bolile de t conjunctiv (Sd Marfan, Sd Ehlers Danlos,) Afectiuni vasculare ereditare (bicuspidia Vao, Coarctatia de Ao) Inflamatia vasculara (arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, B Behcet, Luess) Traumatismele prin decelerare (accidentele de masina, caderiel) Sarcina, Iatrogene (cateterismul, chirurgia cardiaca)

69.Clasif de Bakey

70.Dg.dif. disect. Ao
IMA: greu de diferentiat: - durerea e mai brusca - persistenta HTA - manifestari neurologice, CV anterior absente - aparitia revarsat pleural, pericardic IAo acuta Tumori mediastinale Miocardita acuta TEP

71.Dg.TEP-simpt., obiectiv,Rx,CT,
Ocluzia uneia sau mai multor ramuri ale arterelor pulmonare, cu trombi formati si migrati din sistemul venos profund al membrelor inferioare sau din cordul drept.

Asociat cu TVP ca Boala trombo-embolica. Simptome: - debut brusc, durere toracica, pleuritica, asociata cu dispnee si/sau hemoptizii - TEP masiv soc TEP trebuie suspectat la orice pacient cu factori de risc pentru TVP, sau cu TVP prezenta Obiectiv: tahicardie si tahipnee, hTA in prezenta jugularelor turgescente semne de HTP: P2 accentuat si dedublat, jugulare turgescente, suflu sistolic de IT, S3 de VD, regurgitare pulmonara cianoza: TEP mare frecatura pleurala, colectie pleurala tromboflebita de mi subfebrilitati RX: normal, in contextul tablou clinic respirator sever hemidiafraagm ascensionat, mici colectii pleurale CT spiral (angio CT) cu subst de contrast evidentierea directa a trombului pana la nivelul ramurilor segmentare (imagine lacunara de dimensiuni variabile in lumenul arterial)

DG STOP CARDIAC:
Se stabileste pe baza urmatoarelor semne: - paloarea sau cianoza instalate brusc - pierderea starii de constienta - incetarea spontana a miscarilor respiratorii - absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala) - absenta zgomotelor cardiace - aparitia midriazei.

Cauze Epistaxis:
1. Cauze locale: - Traumatisme nazale (cauza principala la copil): Accidentale

Chirurgicale: adenoidectomia, rezectii/repozitii de sept nazal - Inflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala, bacteriana Inflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice, infectii fungice, tuberculoza nazala - Corpi straini - Ulcer trofic perforant al septului - Tumori benigne: Polip sangerand al septului nazal Papiloame Meningocel endonazal

Tumori.maligne:granulom.malign.mediofacial

2. Cauze generate - boli infectioase gripa rubeola * varicela * scarlatina febra tifoida

- boli cardiovasculare HTA Stenoza mitrala

insuficienta mitrala miocardita * anevrismul de carotida interna

- boli ale ficatului hepatita acuta ciroza hepatica insuficienta hepatica cronica

- boli ale sangelui si vasculare anemii grave leucemii si mielom * purpura reumatoida * hemofilii * purpura trombocitopenica idiopatica * teleangioctazia hemoragica Rendu-Osler

tulburari de coagulare dobandite: trombolitice sau antiagregante plachetare

tratamente

anticoagulante,

- alcoolism - intoxicatii - boli carentiale - cauze endocrine

Tratament in socul anafilactic:


Schema de tratament - Adrenalina se poate administra: * s.c. 0,5-1 mg (0,5-1 ml sol 1:1000) i.m. i.v. in cazuri grave 0,25-0,50 mg: 2,5-5 ml din fiola diluata in 10 ml ser fiziologic; se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent. de

1:10

- Hemisuccinat de hidrocortizon doza de atac 250 mg i.v. lent se continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de ore - Oxigenoterapie 6-8 1/minut - Miofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severa - Traheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua orotraheala - Antihistaminice : clorfeniramina 10 20 mg intramuscular sau lent intravenos - Daca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos se administreaza 1 2 litri de fluide intravenos ; perfuzarea rapida sau repetarea dozei de hidrocortizon poate fi necesara

intubati

In caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghere clinica cel putin 24 de ore existand riscul ca socul sa recidiveze.

Tratament in colica nefritica:


-Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticle cu apa calda, perna electrica, termofor, comprese fierbinti, bai fierbinti); - Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v); - Analgetice de tipul pentazocin (Fortral i.m.);

- Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina, Scobutil i.v. lent); - Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im.

- Spasmoanalgetice cu actiune predominant neutrotropa: Scobutil compus, Piafen; - Morfina si derivatii ei (Hidromorfin) - analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)

72.Managementul HTP 73.Clasif. risc cardiovasc 74.Modif subclinice de organ 75.Afectare clinica organ tinta 76.Trat complex HTA 77.Monitorizare 78.Trat HTA, sd metabolic,Dz 79.Factori predictive de evol nefav de HTA

80 URGENE HIPERTENSIVE . Reprezint creterea brusc i de durat variabil a tensiunii arteriale care poate produce leziuni ale organelor int. Urgenele hipertensive pot s apar n contexte clinice diferite i de aceea au fost mprite n: 1. Supraurgene hipertensive (Hypertensive emergencies) care produc de obicei leziuni neurologice, cardiovasculare, renale i ale retinei rapid progresive, cu risc de deces, motiv pentru care este necesar scderea TA n cel mult o or. Astfel este cazul crizei de feocromocitom sau a eclampsiei. Ca leziuni se descriu: - cerebrovasculare- encefalopatia hipertensiv, hemoragii intracraniene de cauz hipertensiv, subarahnoidiene / intracerebrale - cardiovasculare- edem pulmonar acut, disecia de aort, IMA, angina pectoral instabil. Dei valorile tensionale sunt foarte mari, TAD > 130 mmHg, corelarea dintre TA i afectarea organelor int nu este direct proporional. n aceast categorie de urgene hipertensive se descriu: - encefalopatia hipertensiv n care avem o serie de semne i simptome neurologice: cefalee, modificarea statusului mental care apar precoce i constau n somnolent, obnubilare, confuzie, dezorientare, tulburri de memorie i mergnd pn la com, semn al unui AVC , tulburri de vedere - hemianopsie pn la scderea acuitii vizuale, convulsii. - nefropatia hipertensiv cu hematurie, proteinurie, 81.Urgente cardiovasc-enumerare insuficien renal progresiv, avnd ca substrat