Sunteți pe pagina 1din 72

Medicaţia aparatului cardio-vascular

Prof. Dr. Lorena Dima


Medicaţia aparatului cardio-vascular

 Medicaţia antihipertensivă
 Medicaţia antianginoasă
 Medicaţia inotrop pozitivă
 Medicaţia antiaritmică
Angina pectorală

 Dezechilibruîntre
aport şi necesar
de oxigen -
durere
Medicaţia antianginoasă

 Nitraţi
organici
 Blocante canale de Ca
 Betablocante
Nitraţi organici
 Efect vasodilatator
 Venodilataţie
 reduce întoarcerea venoasă (presarcina)
 Arteriole
Scade reistenţa vasculară periferică
(postsarcina)
 Artere coronare
Pot creşte fluxul în zone ischemice
Înlătură vasospasm
Nitraţi organici
 Tratament criza de angină
 Administraţi înaintea factorului
declanşator - împiedică apariţia crizei
(profilaxie imediată)
 Scad frecvenţa de apariţie pe termen
lung (profilaxie de durată)
Nitraţi – mecanism de acţiune
 Se fixează de –SH
 Eliberează NO (rol substitutiv)
 + guanilatciclaza
 Producere GMPc
 Numărul de grupări tiol este finit!!
– TOLERANŢĂ
 Obligatoriu 8 ore pauză
Nitraţi – farmacocinetică
 Foarteliposolubile
 Metabolizare hepatică – prim pasaj
 Doze mici oral- inactive
 Pe alte căi – durată scurtă de acţiune
S.L. – câteva minute
Piv – durata efectului = durata perfuziei
Cutanat – durata aplicării

 Dozemari – oral – depăşesc


capacitatea de metabolizare a ficatului
Durata 4-6 ore
Nitraţi – forme farmaceutice

 Sublingual*  Emplastre
 Cp masticabile transdermice *
 Oral capsule/cp  Unguente *

 Soluţii intravenoase *  Sublingual*

*evită primul pasaj hepatic


Sustained Released Tablet
Emplastrele cu nitroglicerină

 Se aplică zilnic pe arii fără


pilozitate de pe torace sau
braţ
 Se schimbă zilnic locul de
aplicare pentru prevenirea
iritaţiilor
 NU se lasă continuu! – 8-12
ore PAUZĂ
 Se scot înaintea defibrilării
Unguente cu nitroglicerină

 Se aplică în cantitate fixă cu ajutorul unei hârtii


gradate
 De 3-4 ori pe zi
 În strat subţire
Indicaţii nitraţi
 sublingual
 Tratamentul crizei de angină (clasică sau
vasospastică)
 Profilaxia imediată a crizei

 piv
 IMA
 Urgenţe hipertensive
 EPA

 oral, transdermic
 Tratamentul de fond, profilaxie de durată
13
Administrarea sublinguală

 Cp se ţin sublingual până la dizolvare


completă
 În criza de angină:
 Indicaţipacientului să se aşeze
 Ameliorarea crizei ar trebui să apară în 5
minute
 Lipsa ameliorării poate indica IMA
 112
 Se poate repeta administrarea la 5 minute, de
până la 3 ori
Efecte adverse nitraţi
 Majoritatea sunt datorate vasodilataţiei
 De obicei dispar după 1-2 săptămâni
Efecte adverse nitraţi
 Cefalee – dependentă de doză
 Ameţeli
 Flushing faţă, gât
 Tahicardie, hipotensiune ortostatică
 Stare de nelinişte
 rar:
 Tulburăride vedere
 Gură uscată
 Slăbiciune, fatigabilitate

 TOLERANŢĂ – administrare asimetrică


Nitrovasodilatatoare

 Nitraţiorganici
 Nitroprusiat de sodiu
 Molsidomina
 Acţiune asemănătoare nitraţilor
 Nu e tiol-dependentă
Rolul asistentului medical în administrarea
medicaţiei antianginoase
 Istoric - contraindicaţii
 Interacţiuni medicamentoase
 Limitare consum cafea
 Instruirea pacienţilor să ia nitroglicerină
imediat după apariţia durerii
Rolul asistentului medical
 Instruirea pacienţilor să anunţe:
 Tulburări vedere (vedere înceţoşată)
 Cefalee persistentă
 Uscăciunea gurii
 Edeme
 Ameţeli, episoade de leşin
 Creştere în greutate
 Puls mai mic de 60
 dispnee
Rolul asistentului medical
 consumul de alcool
 Piscină, saune
 VasodilataţiehipoT, posibilitate de leşin
 Schimbarea lentă a poziţiei pentru evitarea
hT ortostatice
 Forma sublinguală – senzaţie de arsură –
asociată cu eficacitatea medicamentului
 ATENŢIE
 termen valabilitate 3 luni de la deschidere
 Să respecte condiţiile de păstrare
Rolul asistentului medical
 Administrare IV – respectare instrucţiuni
speciale producător
 NU se mai folosesc soluţiile care şi-au
modificat culoare (albastru, verde, roşu
închis)
?

Un pacient tunde gazonul într-o după-


amiază călduroasă de vară. Simte o durere
toracică. Care ar trebui să fie primul gest?
A. Să ia un cp de nitroglicerină
B. Să se oprească din activitate şi să se
aşeze
C. Să meargă în interior pentru a se răcori şi
să bea un pahar cu apă
D. Să sune la 112
?
Un pacient este în secţia de urgenţe cu valori
extrem de mari ale TA. Medicul indică
tratament cu nitroglicerină. Care va fi forma
cea mai potrivită?

A. Spray sublingual
B. Emplastre transdermice
C. Cp orale
D. piv
?
Un pacient simte o durere toracică puternică în timp ce
îşi plimba câinele. Durerea continuă şi după ce se
aşează pe o bancă. Când ar trebui să sune la 112?

A. Immediat
B. Dacă durerea devine mai severă
C. Dacă durerea nu cedează la 5 minute după un cp de
nitroglicerină sublingual
D. Dacă durerea nu cedează după 3 cp de
nitroglicerină sublingual, administrate la intervale
de 5 minute
24
Medicaţia antianginoasă

 Nitraţi
organici
 Blocante canale de Ca
 Betablocante
Betablocante

 Efectantianginos prin blocarea


receptorilor
 beta1
Betablocante – mecanismul efectului
antianginos

 Scad frecvenţa cardiacă


 Scade necesarul
 Creşte aportul de oxigen

 Scad contractilitatea
 Scade necesarul
Betablocante – efecte benefice după IMA

 Reduc efectele nocive ale


catecolaminelor circulante (nivel
crescut)
 Ameliorarează rata de supravieţuire
Betablocante – indicaţii
 Angina stabilă, de efort
 Antihipertensive
 Antiaritmice
 Efect cardioprotector după
IMA
 Unele – în tremor esenţial

29
Blocante beta adrenergice
Reactii adverse Contraindicatii

- Pot favoriza dezvoltarea - Insuficienta cardiaca necontrolata


insuficientei cardiace
- Bradicardie marcata
- Bradicardie, hipotensiune
- Bloc A-V de grad mare
- Tulburari de cond. A-V (bloc)
- Asoc. cu verapamil
- Bronhoconstrictie
- Astm, prudenta in BPOC
- Fenomene ischemice periferice (cele neselective)
- Afectiuni vasculospastice

-
Blocante beta adrenergice
Reactii adverse

- Oboseala, sedare
- Tulburări de erecţie
- Tulburari de somn, depresie (rar)
- Favorizeaza rctii. hipoglicemice la
diabetici
- ↑ TG plasmatice
- Fenomene alergice, imunologice
(practolol – Sd. lupoid)
- Fenomene de rebound la
intreruperea brusca !!

-
Rolul asistentului medical în administrarea
betablocantelor
Informare pacienţi:
 Monitorizare zilnic puls - ! mai mic de 60
 Să raporteze ameţeli, senzaţie de leşin
 Să nu întrerupă brusc
 Medicaţia este pentru termen lung NU pentru
tratamentul crizei!
?

Un pacient cu IMA în antecedente este în


tratament cu metoprolol. Care este
principalul beneficiu al terapiei cu
betablocant la acest pacient?
A. Vasodilataţie coronariană
B. Creşterea forţei de contracţie a
miocardului
C. Încetinirea frecvenţei ventriculare
D. Menţinerea 33unei TA adecvate
?

Un pacient cu IMA în antecedente este în


tratament cu metoprolol. Care este
principalul beneficiu al terapiei cu
betablocant la acest pacient?
A. Vasodilataţi coronariană
B. Creşterea forţei de contracţie a
miocardului
C. Încetinirea frecvenţei ventriculare
D. Menţinerea 34unei TA adecvate
Medicaţia antianginoasă

 Nitraţi
organici
 Blocante canale de Ca
 Betablocante
Blocante ale canalelor de calciu
- clasificare -

 Dihidropiridine: Nifedipina
 Vasoselective

 Benzotiazepine: Diltiazem

 Fenilalchilamine: Verapamil
 Predomina efectul cardiac
Blocante de Ca - mecanism

 Vasodilaţie coronariană
 Vasodilataţie arterială periferică – scad RVP
 Uşurează munca inimii
 Scad consumul de oxigen (necesarul)

37
Blocante de Ca - indicaţii
 Angina
 Angina vasospastică (Prinzmetal)
 Hipertensiune
 Tahicardii supraventriculare

38
Blocante de Ca – efecte adverse
 Prin exagerarea efectelor terapeutice:
 Hipotensiune
 Palpitaţii
 Bradicardie/tahicardie
 Constipaţie
 greaţă

39
Blocante de Ca - contraindicaţii

 IC decompensată
 BAV
 IMA
Rolul asistentului medical în administrarea
blocantelor Ca

Informare pacienţi:
 Constipaţie – măsuri de prevenire
Întrebare
Vă pregătiţi să educaţi un grup de pacienţi cu
angina.

1. Care sunt cele 3 categorii de medicamente


utilizate în tratamentul anginei?
Ce informaţii trebuie să includă asistentul
medical atunci când educă pacienţii referitor
la betablocante?
1. Sunaţi medicul dacă pulsul este 64
2. Aceste medicamente se pot administra în
siguranţă la pacienţii cu astm
3. Sunaţi medicul dacă remarcaţi că aţi crescut
brusc în greutate
4. Evitaţi consumul de grepfruit
Medicaţia aparatului cardio-vascular

 Medicaţia antihipertensivă
 Medicaţia antianginoasă
 Medicaţia inotrop pozitivă
 Medicaţia antiaritmică
Medicaţia inotrop pozitivă

 digitalice (tonicardiace, glicozizi cardiaci)


 inhibitorii fosfodiesterazei
 amrinona, milrinona

 simpatomimetice (adrenergice si
dopaminergice):
 adrenalina
 dopamina
 dobutamina
 dopexamina
DIGITALICE (TONICARDIACE,
GLICOZIZI CARDIACI)

 DIGOXIN - Digitalis lanata


 DIGITOXINA - Digitalis
purpureea
 STROFANTINA - Strofantus
gratus
 β-METIL-DIGOXIN <=
semisinteza
 Insuficienţa
cardiacă
Medicamente utilizate în IC

 Tonicardiace
 Diuretice
 ACE inhibitori
Efectele digitalicelor

 Cardiace

 Extracardiace
 Digestive:
Greaţă, vărsături, anorexie, diaree
 SNC: Modificări ale percepţiei culorilor
Inotrop pozitiv

 cresc forta si viteza de contractie a


miocardului normal si insufficient
 mai evident asupra miocardului ventricular
şi în insuficienţa cardiacă
 Dependent de doză, dar condiţionat de
existenţa unei rezerve contractile
Cronotrop negativ

 scădereafrecvenţei de descărcare din


nodul sinusal
 Stimularea directă a centrilor vagali - ?
 Activare baroreceptori din sinus carotidian si
crosa aortei
 efect bradicardizant
Dromotrop negativ

 Incetinireavitezei de conducere atrio-


ventriculara
 Prin stimulare vagală
 Prin efect direct asupra NAV

 Util în fibrilaţia atrială cu ritm rapid şi în


flutterul atrial
 poate duce la apariţia blocului atrio-
ventricular (BAV)
Batmotrop pozitiv

 favorizează automatismul ectopic


 efect proaritmic
 extrasistole atriale sau ventriculare
 bigeminism ventricular
 tahicardie ventriculară, fibrilaţie ventriculară
 Digoxina
 Oral şi inj
 De evitat în IR
 Tp ½ 1.5 zile
 Digitoxina
 Doar ORAL
 Doză de atac 0.3 mg/zi
 Doză de întreţinere 0.1 mg/z
 De evitat în IH
 Tp ½ 6-7 zile
EFECTE EKG

  frecventei cardiace
  PR
  QT
 Subdenivelare ST,
uneori cu
concavitatea in sus
 Aplatizarea sau
inversarea undei T
Rolul asistentului medical

 Măsurarea pulsului timp de 1 minut


înaintea administrării - ? bătăi neregulate
 Anunţă medicul dacă
 Pulsul este mai mic de 60
 Aritmii noi
 Funcţia renală
Rolul asistentului medical

 Electroliţi – monitorizare
 potasiu
 calciu
 Magneziu

Risc de aritmii crescut in conditii de hKE


Rolul asistentului medical

 Semne de toxicitate:
 Anorexie, greaţă, confuzie
 Puls mai mic de 60 la adulţi şi 100 copii
mici
Rolul asistentului medical

 Evaluarea eficacităţii:
 Creştereavolumului urinar
 Reducerea edemelor
 Ameliorarea dispneei
 Ameliorarea fatigabilităţii
 Ameliorarea pulsului, culorii tegumentare

 La valori ale digoxinemiei 0.5 - 2 ng/mL


Medicaţia aparatului cardio-vascular

 Medicaţia antihipertensivă
 Medicaţia antianginoasă
 Medicaţia inotrop pozitivă
 Medicaţia antiaritmică
TIpuri

Normal
Rhythm

Tachycardia

Ventricular
Fibrillation
Clase de antiaritmice

 Clasa I – blocante ale canalelor de Na


 IA – chinidina, procainamida
 IB – lidocaina, fenitoina, mexiletina
 IC – encainida, flecainida, propafenona

 Clasa II – betablocante
 Clasa III – amiodarona, sotalol, bretiliu
 Clasa IV – blocante canale Ca
Clasa I

 Spectru antiaritmic larg


Clasa I

 Chinidina – IA
 Oral
 Reacţii adverse frecvente 25% - cinconism
Digestiv
SNC
Cardiac

 Contraindicată
BAV complet/grd II
Clasa I

 Lidocaina (Xilina) – IB
 Iv
 Aritmii ventriculare grave (în
cursul IMA)
 Fenitoina
 aritmii digitalice, oral
 Mexiletina
 aritmii digitalice, oral
 aritmii ventriculare grave (în
cursul IMA) - piv
Clasa II - betablocante

 Scad excitabilitatea cordului


 Scad conductibilitatea
 Scad frecvenţa sinusală
 Scad contractilitatea
Clasa II - betablocante

 Aritmiii pe fod simpato-adrenergic:


 Tahicardie sinusală
 La adulţi tineri
 Hipertiroidism
 Asociat digitalicelor în aritmii SV
 PREVENIREA pe termen lung a aritmiilor
POST-IMA
Clasa III
 Prelungesc durata potenţialului de acţiune
 AMIODARONA
 Efecte bradicardizante
 Efect antiaginos
 De ales: aritmii grave la pacienţi care au şi
angină
 Se poate depozita:
Cornee
Tegumente – fotosensibilizare
Tulburări tiroidiene
Pulmonar, hepatic
Clasa IV – blocante canala Ca

 VERAPAMIL, DILTIAZEM
 NU dihidropiridine
 Scad contractilitatea
 Scad excitabilitatea în NSA şi conducerea
în NAV
 Indicaţii: Aritmii SUPRAVENTRICULARE
Medicaţia aparatului cardio-vascular

 Medicaţia antihipertensivă
 Medicaţia antianginoasă
 Medicaţia inotrop pozitivă
 Medicaţia antiaritmică

S-ar putea să vă placă și