Medicamente indicate ȋn insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă (IC) este definită ca scăderea funcției inimii de a pompa

sângele ȋn tot organismul, din cauza reducerii contractilității miocardului.
IC are o incidență mare deoarece poate fi o complicație a oricărei boli
cardiace. Bolnavul are oboseală și dispnee la efort, edeme.

1. Inhibitoarele sistemului renină-angiotensină-aldosteron (vezi medicația

antihipertensivă)
2. Diuretice (vezi medicația antihipertensivă) – pentru tratamentul edemelor.
Furosemid +/- Spironolactona
3. Digitalice (tonicardiace)
4. Betablocante (vezi medicația antihipertensivă)
ȋn doze mici și asociat la celelalte medicamente

Digitalice (tonicardiace)
 Digoxin cp. 0,25 mg oral, f. 0,5 mg i.v.
 Acțiuni si utilizari:
- efect inotrop pozitiv (crește contractilitatea miocardului): insuficiența cardiacă
- scade frecvența cardiacă: tahiaritmii supraventriculare (ex.: fibrilația atrială)
 Risc mare de intoxicație
 Indicație in IC doar la:
- bolnavii, indiferent de stadiu, care au și tahiaritmie
- bolnavii in stadiile 3 si 4, cu ritm sinusal
 Administrarea orală:
- obișnuit 1 cp/zi, cu pauză o zi pe saptamână
- risc mai mare de toxicitate (ex.: varstnici): ½ cp/zi si/sau pauză două zile pe
saptămână

Tratamentul edemului pulmonar acut

Este o insuficiență cardiacă stângă acută din cauza pătrunderii de lichid ȋn

alveolele pulmonare. Bolnavul are dispnee severă, cu ortopnee (dispnee de repaus).
 Furosemid i.v., 1 f., se poate repeta de mai multe ori sub controlul TA si
potasemiei; este medicamentul cel mai important ȋn această urgență.
 Oxigen pe sonda nazală
Se mai pot adăuga:
 Digoxin i.v., ȋn caz de tahiaritmie
 Nitroglicerina i.v., ȋn caz de boală coronariană
 Analgezic ȋn caz de durere: Mialgin sau Morfină injectabil.
 Medicația antianginoasă

Antianginoasele sunt medicamente indicate ȋn tratamentul bolii coronariene:

cardiopatie ischemică, infarct miocardic acut. Principalul simptom este angina
pectorală (durere ȋn piept).
Aceste medicamente restabilesc echilibrul între necesarul şi oferta de oxigen
la nivelul miocardului ischemiat, crescând aportul de oxigen.

1. Derivații nitrați
3. Betablocante (vezi medicația antihipertensivă)
4. Blocante ale canalelor de calciu (vezi medicația antihipertensivă)

Derivaţii nitraţi
Nitroglicerina: - cpr 0,5 mg, sublingual în criza de angină pectorală
2,6 mg – Nitromint, oral, de două ori pe zi
- spray 0,4 mg – Nitromint, sublingual în criza de angină pectorală
- plasture cu Nitroglicerină; aplicat precordial (se menţine maxim 12 ore/zi)
- fiole – i.v. în IMA
Se administrează în:
a) tratamentul zilnic al cardiopatiei ischemice (oral sau transdermic, plasture)
b) criză de angină pectorală (sublingual)
c) infarct miocardic acut (i.v. cât mai precoce)
Isosorbid mononitrat – Monomack, Olicard cpr. 20, 40, 60 mg, oral, 1-2 doze /zi
Isosorbid dinitrat – Isodinit, Maycor, Cordil cpr.10, 20, 40 mg, oral, 2 doze /zi
Pentaeritril tetranitrat – Pentalong, Nitropector, cpr. 20, 50 mg, oral, 2-3 doze/zi
Efecte adverse
- cefalee (durere de cap)
- toleranță (scăderea efectului medicamentului)

Alte medicamente
Molsidomina – Corvasal, cpr. 2 mg; 4 mg
Este indicat doar ca alternativă ȋn caz de cefalee persistentă la nitrați.
Trimetazidina – Preductal, cpr. 20 mg
Este un medicament ajutător; contraindicat ȋn boala Parkinson.

Ȋn tratamentul cardiopatiei ischemice se administrează obligator și un

medicament agregant plachetar (Aspirină 75, 100 mg/zi sau Clopidogrel) pentru
prevenirea infarctului miocardic acut.
Se mai pot asocia un medicament hipocolesterolemiant pentru scăderea
colesterolului (ex.: Simvastatin) și un anxiolitic (ex.: Alprazolam).
 Medicația antiaritmică

Antiaritmicele sunt indicate ȋn tratamentul aritmiilor cardiace (ex.:

extrasistole, fibrilație, tahicardie). Principalul simptom este reprezentat de palpitații.

1. Blocantele canalelor de sodiu

Propafenona – Rytmonorm, cpr. 150 mg; indicat ȋn tahiaritmii.
Lidocaina - Xilina de uz cardiologic, fiole 5 ml/50 mg i.v.
Este și anestezic local
Ȋn perfuzie i.v., este de primă alegere ȋn tratamentul de urgență al aritmiilor
ventriculare severe (fibrilație ventriculară, tahicardie ventriculară), care
pot apare ca și complicații ȋn infarctul miocardic.
2. Betablocante (vezi medicația antihipertensivă)
3. Blocantele canalelor de potasiu
Amiodarona – Cordarone, Mioritmin cpr 200 mg
Este indicat ȋn toate tipurile de aritmii.
Poate determina ca efecte adverse: fibroză pulmonară, afectarea tiroidei
(necesită control endocrinologic periodic al tiroidei, la 2-3 luni, ȋn cazul
unui tratament ȋndelungat).
4. Blocantele canalelor de calciu
Doar Verapamil și Diltiazem (vezi medicația antihipertensivă)
Alte antiaritmice
Digoxin (vezi medicamente indicate ȋn insuficiența cardiacă)
Fosfobion f. 1 ml - se administrează i.v. în criza de tahicardie
paroxistică supraventriculară
Ivabradina - Corlentor cpr. 5, 7,5 mg
Se administrează oral, de două ori pe zi în tahicardii sinusale (frecvență
cardiacă mărită, dar ritm regulat).

Ȋn tratamentul aritmiilor cardiace poate fi necesară și corectarea unor

tulburări hidroelectrolitice (scăderea potasiului sau/și magneziului din sânge)
prin administrare de Aspacardin (conține potasiu și magneziu).
Ȋn tratamentul fibrilației atriale se administrează, pe lângă antiartmic, și un
anticoagulant pentru prevenirea accidentelor tromboembolice.
Ȋn caz de bradicardie severă (scăderea frecevenței cardiace) se
administrează, ȋn urgență Atropină i.v.
Toate medicamentele antiaritmice au riscul unui efect advers proaritmic,
de inducere a unei noi aritmii.