Pirvan Dima St.

Alexandra
AMF III B
 Angina pectorală este forma de manifestare a
cardiopatiei ischemice şi constă într-o durere
retrosternală (mai rar precordială) ce apare de
obicei la efort, datorită dezechilibrului dintre
consumul de oxigen crescut la nivel miocardic şi
aportul de oxigen limitat prin coronarele
obstruate. Mecanismul apariţiei anginei pectorale
poate fi obstrucţia aterosclerotică a coronarelor,
spasmul focal al coronarelor sau o disfuncţie a
endoteliului coronarian cu deficit de sinteză şi
eliberare a ERDF (epithelial derivated relaxation
factor – factor de relaxare endotelială, NO).
 Medicamentele antianginoase acţionează pe 2 direcţii:
 1. creşterea aportului de oxigen miocardic:
 a. prin coronarodilataţie (nitraţi organici, calciu-blocante)
 b. prin creşterea duratei de perfuzie (alungirea diastolei –
beta-blocante, calciu-blocante)

 2. scăderea necesarului de oxigen miocardic:

 a. deprimarea activităţii cordului (scăderea frecvenţei
cardiace şi a contractilităţii – beta-blocante, calciu-
blocante)
 b. îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale cordului: scăderea
presarcinii (prin venodilataţie – nitraţi organici) şi scăderea
postsarcinii (prin arteriodilataţie – calciu-blocante)
 Beta-blocantele acţionează prin blocarea receptorilor
beta-adrenergici de la nivelul cordului.
 Beta-blocantele scot cordul de sub influenţa sistemului
nervos simpatic, deprimându-l în totalitate: scad frecvenţa
cardiacă, scad forţa de contracţie, scad excitabilitatea,
scad conductibilitatea.
 Calciu-blocantele determină deprimarea funcţiei
miocardului, au efect coronarodilatator şi spasmolitic prin
scăderea concentraţiei de calciu intracelular şi blocarea
contracţiei fibrelor musculare.
 Nitraţii organici fac vasodilataţie şi coronarodilataţie,
înlătură spasmul coronarian şi ameliorează condiţiile de
lucru ale cordului. Printr-un mecanism GMP ciclic-
dependent, nitraţii eliberează NO, care produce relaxarea
fibrelor musculare netede vasculare.
 1. pentru tratamentul crizelor: se administrează
nitraţi cu durată scurtă de acţiune, cu administrare
sublinguală (capsule, gumă, spray cu aerosoli) sau IV
(perfuzie) – de tipul nitroglicerinei; uzual, în oprirea
crizei de administrează sublingual 1 capsulă de 0,5
mg (se pot administra până la 3 capsule, după care,
dacă durerea nu cedează se va lua în considerare alt
diagnostic – IMA, angină instabilă, nevralgie
intercostală, BRGE).
 2. pentru tratamentul de fond (de întreţinere) al
anginei pectorale: nitraţi cu durată lungă de acţiune
în administrare asimetrică, beta-blocante, calciu-
blocante.
 1. Nitraţii organici
 Principalul reprezentant este nitroglicerina, care se
administrează sublingual în timpul crizelor anginose şi
conduce la dispariţia durerii în 2-3 minute. Reacţiile adverse
ale NTG sunt: cefaleea (mai ales după primele administrări,
este un motiv de complianţă redusă la terapie a multor
pacienţi), congestia tegumentelor, tahicardie, palpitaţii,
hipotensiune ortostatică cu ameţeli, bufeuri, toleranţă la
nitraţi, methemoglobinemie. NTG este disponibilă sub formă
de comprimate pentru administrare sublinguală, spray cu
aerosoli, soluţie alcoolică pentru administrare în picături,
unguent, plasturi, discuri adezive, soluţie pentru perfuzie IV.
 Izosorbid monononitrat, izosorbid dinitrat şi pentaeritril
tetranitrat sunt 3 preparate retard, care se administrează
asimetric (dimineaţa şi la prânz, la prânz şi seara) şi care
sunt folosite pentru tratamentul de fond an anginei
pectorale.
 Molsidomina este un alt nitrat organic eficient în terapia
antianginoasă.
 2. Beta-blocantele
 Se pot administra beta-blocante selective
(atenolol, metoprolol) sau neselective
(propranolol), în funcţie şi de alte patologii
asociate. La pacienţii cu astm bronşic sau cu
afecţiuni vasculare periferice sunt contraindicate
beta-blocantele neselective de tipul
propranolulului deoarece blocarea receptorilor
beta-2 din periferie duce la anularea
vasodilataţiei şi agravarea eventualelor afecţiuni
vasculospastice.
 Reacţii adverse: bradicardie excesivă, bloc AV sau
agravarea unui bloc preexistent, hipotensiune,
deprimare nervos centrală (somnolenţă,
indispoziţie), alterare a profilului lipidic (creşte
TG, scade HDL-C), alterarea glicemiei.
 3. Calciu-blocantele
 Sunt folosite preparate din subclasa
fenilalchilaminelor şi benzotiazepinelor –
verapamil, diltiazem, care au şi efecte la
nivelul cordului. Sunt contraindicate la
pacienţii cu insuficienţă cardiacă sau bloc
atrioventricular.
 Reacţii adverse: edeme gambiere, flush,
cefalee, tahicardie.
Obiective
 1. Imbunatatirea prognosticului prin reducerea IM si decesului
 -reducerea progresiei placii de aterom
 -stabilizarea prin reducerea inflamatiei si prezervarea functiei endoteliale
 -prevenirea trombozei
 2. Minimizarea sau abolirea simptomelor

Tratamentul nefarmacologic
 a. Acizii grasi 3-omega - beneficiu constatat
 b. Fumatul – interzis
 c. Diete – incurajata cea de tip mediteranean;
 Alcool – cu moderatie – beneficiu constatat;
 -in eces- daunator.
 d. Activitatea fizica in limetele tolerantei – efect benefic
 e. Factori psihologici – post benefica de tehnici de relaxare si alte metode inclusiv
farmacologice de control al stresului
 Controlul hipertensiunii, diabetului.
 1. Medicatia antitrombotica – aspirina -> 75mg-
150mg sau clopidogrel ->75mg/zi
 2. Medicatia hipolipemianta – statine –
simvastatin 20-80mg
 -atorvastatin 10-40mg
 -rosuvastatin 10-20mg
 -fibrati
 3. Medicatia cu inhibitori ai enzimei de conversie
( IEC)
 -ramipril
 -perindopril -> 10mg
 -trandolapril
 4. Medicatia cu Beta-blocante
 -reducerea riscului cu 24% - atelonol 25-
100mg;
 -metoprolol 25-200mg;
 -carvedilol 6,25-75mg;
 -bisoprolol 5-10mg
 5. Medicatia cu blocante canale de calciu
 -prin scaderea frecventei – verapamil, diltiazem;
 -prin scaderea TA -amlodipina.
 Recomandari in terapia farmacologica pentru a
imbunatati prognosticul
 NITROGLICERINA
 ISOSORBID DINITRAT
 ISOSORBID MONONITRAT
 PENTAERITRIL TETRANITRAT
 MOLSIDAMIN
 PROPRANOLOL

Blocante ale canalului de calciu

DILTIAZEM
VERAPAMIL
NIFEDIPINA
PERHEXILINA
PRENILAMINA
 DIPIRIDAMOL

ALTE ANGINOASE

AMIODARONA
CARBOCROMENA
 Medicamentele utilizate în tratamentul
anginei pectorale poartă denumirea de
substanţe antianginoase sau medicamente cu
acţiune a antianginoasă.
 În această grupă sunt incluse medicamentele
capabile să împedice episoadele ischemice, să
combată crizele dureroase ale anginei
pectorale, să crească capacitatea de efort
(toleranţa de efort fizic) al bolnavului.
 Putem acţiona prin :
 creşterea aportului de oxigen, limitarea
consumului de oxigen a cordului.
 Creşterea aportului de O2
 - coronarodilataţia asigură un aport crescut
de oxigen către miocard.
 Micşorarea consumului de O2 al cordului se
poate realiza prin deprimarea inimii sau prin
uşurarea muncii inimii , prin venodilataţie.
 Factorii determinanţi ai consumului de oxigen
în miocard sunt: contracţia miocardică,
frecvenţa cardiacă, tensiunea sistolică a
peretului ventricular, volumul ventricului.
◦ Multumesc pentru atentie !