MEDICATIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

1. GLICOZIZI CARDIOTONICI SI ALTE STIMULANTE

CARDIACE (MEDICICAMENTE INOTROP POZITIVE)

Miocardul este constituit din doua tipuri de tesuturi:

- tesut contractil (atrii, ventricule);
- tesut excitoconductor (nodul sinoatrial, nodul atrioventricular, fasciculul
atrioventricular His, reteaua Purkinje).

Insuficienta cardiaca

Este caracterizata prin deficit de pompa cardiaca si disfunctie

sistolica, cu incapacitate de a sigura cantitatile de sange necesare tesuturilor
si organelor.
Consecintele disfunctiei sistolice si diminuarii debitului cardiac sunt :
-oboseala la efort ;
-staza sanguina cu congestie, edeme, dispnee;

FORME CLINICE :

a) Insuficienta cardiaca stanga :

-cauzele pot fi leziuni ale ventriculului stang, valvulopatii, HTA;
-manifestare prin tulburari in mica circulatie (staza pulmonara, congestie,
dispnee, astm cardiac, edem pulmonar acut (EPA), cianoza.

b) Insuficienta cardiaca dreapta :

-cauzele pot fi valvulopatii, boli pulmonare cronice;
-manifestare prin tulburari in marea circulatie (staze circulatorii de
intoarcere, rinichi de staza cu albuminurie, stomac de staza cu greturi si
voma, hepatomegalie, edeme, exudate in cavitatile seroase).

c) Insuficienta cardiaca globala prezinta simptome de insuficienta stanga

si dreapta .
Insuficienta cardiaca se poate manifesta: acut sau cronic.

1
 Socul cardiogen
Socul cardiogen este starea in care fluxul sanguine si perfuzia cu sange a
tesuturilor periferice sunt insuficiente pentru a sustine functiile vitale,
datorita unei reduceri a debitului cardiac .

Clasificarea medicatiei active in insuficienta cardiaca :

-Medicamente inotrop positive (stimuleaza forta de contractie si

amelioreaza deficitul de pompa cardiaca )

1.GLICOZIZI CARDIOTONICI:

a) DIGITOXINA- substanata active

Denumirea comerciala:DIGITALIN(Cedigalan,digoxin,corlan).
Indicatii:insuficienta cardiac congestive cronica, fibrilatie atriala si flutter
atrial.
Containdicatii:bradicardie(sub 60/minut);
Extrasistole ventriculare;
Tahicardie ventriculara;
IMA
Miocardita reumatismala.
Administrare - adulti: 0,2 -0,5 mg/zi(10-25 picaturi);doza medie de
intretinere-0,1mg (5 picaturi/zi)
- copii: dupa varsata:prima zi 0,1-0,4 mg, in a-2-a zi si a-3-a zi
0,1-0,2 mg, apoi intretinere 0,0025-0,05mg zilnic.
Actiune: tonicardic;
Ameliorarea irigarii tesuturilor
Indepartarea congestiilor si edemelor.
Rreactii adverse:
-greata si varsaturi;
-salivatie;
-anorexie;
-urticarie;
-tulburari de vedere

2
b)STROFANTINA G SI STROFANTIN K

Denumirea comerciala: Strofantin –g, solutie injectabila, 0,25mg/ml.

Actiune:cardiotonica inalta;siatolica pronuntata
Indicatii: insuficienta cardiac congestive; tahicardie supraventriculara;
fibrilatie atriala.
Contraindicatii: endocardita;miocardita acuta; IMA, cardioscreloza severa,
sub 15 ani, sarcina, alaptare.
Administrare :lenta; doza maxima 0,25mg.
Reactii adverse:reactii alergice,necroza intestinului,cefalee, insomnia,
greata, varsaturi, diaree.

c)LANTOZID-C(asemanator digoxinei, digitoxina)

d)DESLANOZOID-IDEM;
e)METILDIGOXIN-IDEM

2.ALTE STIMULANTE CARDIACE (MEDICAMENTE

INOTROP SI CRONOTROP POZITIVE)

A)BETA-1 adrenergice si dopaminergice:

a)EPINEFRINA
Actiune:-contracta vasele de sange;
-creste forta si musculature inimii;
-deschide caile respiratorii;
-amelioreaza simptomele reactiei alergice acute.
Denumirea acomerciala:ADRENALINA 1mg , solutie injectabila

UTILIZAT IN SITUATII DE URGENTA.

Contraindicatii:-HTA
-Diabet zaharat;
-Glaucom;
-Hipertiroidism.

SOC ANAFILACTIC
Administrare i.v.: 1 ml in 10 ml ser fiziologic.
Adultui subcutanat:0,3 mg epinefrina.
Copii sub 2 ani(sub 12 kg) doza recomandata-0,005-0,1mg;
2-6 ani:0,15mg epinefrina(nediluata).
6-12 ani: 0,2 mg epinefrina.
3
STOP CARDIAC
Doza: 1-5 mg epinefrina
Reactii adverse: - anxietate;
-tremuraturi;
-ameteli;
-cefalee;
-furnicaturi la nivelul extremitatilor;
-greata si varsaturi.

b)Isoprenalina, prenalterol, pirbuterol.

c)Inhibitorii fosforilazei :
-derivati xantici (teofilina, aminofilima), dipiridine (amrinona, milrinona);
Denumire comerciala:TEOFILINA, comprimate.
Indicatii:insuficienta cardiac;cardiopatie;ischemica;angina pectoral, edeme
cardiac.
Administrare:1 cp/zit imp de 3 zile, apoi 2 cp/zi, 1 cp la 12.
-dupa mese.
Actiune: brohodilatatoare;mareste forta de contractie a miocardului.
Contraindicatii:hemoragie cerebral, IMA, IRA,epilepsie.
Reactii adverse:anorexie,greata,varsaturi,palpipatii, cefalee,

d)Imidazoli (enoximona, fenoximona, piroximona);

e) Benzimidazoli (sulmazol, pimobendan, adibendan).

Vasodilatatoarele (reduce postsarcina sau/si presarcina, usurand munca

inimii). a)Arteriodilatatoare (scad rezistenta periferica si reduce postsarcina)
b)Venodilatatoarele (cresc capacitatea venoasa si reduc presarcina).

Diureticele (elimina excesul de sare si apa, scad volemia, reduce presarcina,

scad excitabilitatea vasculara si cardiaca).

Digitoxina este cardiotonicul tip al grupei de glicozizi cardiotonici cu

latenta si durata lunga, glicozid cardiotonic obtinut din Dugitalis purpurea.
Digoxina este carditonicul tip al grupei de glicozizi cardiotonici cu
latenta si durata mijlocie, glicozid cardiotonic obtinut din Digitalis lanata.

4
 Dobutamina creste debitul cardiac in insufiecienta cardiaca; creste
rezistenta cardiaca periferica; creste fluxul sangvin coronarian; creste fluxul
sangvin renal.
Teofilina si aminofilina – utilzare limitata in cardiologie, exclusiv
i.v.: in insuficienta cardiaca acuta cu rezistenta pulmonara crescuta.
Amrinona – indicatie in insuficienta cardiaca congestiva acuta, in
cazurile refractare la digitalice asociate cu diuretice si vasodilatatoare.

2. ANTIARITMICE

Aritmiile cardiace
Sunt tulburari ale frecventei cardiace si/sau regularitatii ritmului fiziologic
cardiac (tahiaritmii, bradiaritmii, extrasistole, tahicardii paroxistice, fibrilatii,
fluter atrial).
Definitie
Medicamentele antiaritmice previn sau trateaza aritmiile cardiace
(dereglari de frecventa si alura), reducand dereglarile automatismului cardiac
si conducerii impulsului in miocard, precum si focarele ectopice de formare
a impulsurilor.
Clasificare
1) Clasa 1 = Blocantele canalelor de sodiu:
Clasa 1 A :tip chinidina (chinidina, procainamida, disopiramida,
aprindina, ajmalina, lorajmina, prajmalina, sparteina);
Clasa 1 B :tip lidocaina (lidocaina, tocainida, mexiletina, fenitoina,
moracizina);
Clasa 1 C :tip flecainida (flecainida, encainida, lorcainida,
indecainida, propafenona );
2) Clasa 2= Blocantele beta-adrenergice: propranolol, metoprolol,
atenolol, esmolol;
PROPANOLOL
Indicatii:HTA
Pofilaxia anginelor pectorale;
Migrene
Tulburari de ritm cardiac.
3) Clasa 3=Blocantele canalelor de potasiu : amiodarona, bretilium,
sotalol:
5
 4) Clasa 4= Blocantele canalelor de calciu : verapamil, galopamil,
diltiazem.

Chinidina 200mg– folosita in prevenirea aritmiilor atriale, fibralatie

atriala si flutter paroxistic, tahicardie atriala, extrasistole atriale.
Procainamida – folosita in aritmii atriale si ventriculare in tratament
de durata scurta.
Lidocaina – indicatii in aritmii ventriculare, i.v. lent sau perfuzie.
Fenitoina – folosita ca antiaritmic cu spectru ingust, i.v. lent in solutie
diluata cu ser fiziologic.
Amiodarona - indicata ca antiangios, in tratamentul de fond al
cardiopatiei ischemice (angina cronica stabila, angina vasospastica,
preinfarct, postinfarct).
- indicata ca antiaritmic in tahicardii atriale si
ventriculare severe.
Verapamil – antiaritmic, in aritmii supraventriculare;
- antiangios profilactic in angina cronica stabila si
instabila, angina de efort si postinfarct de miocard;
- ca antihipertensiv, in HTA usoara sau medie; de electie in
HTA insotita de tahiaritmie supraventriculara sau cardiopatie
ischemica.

3. ANTIANGIOASE

Debitul coronarian este:

-normal cca 250 ml/min.( 5% din debitul cardiac);
-in efort 1,5 l/min.

Boala arteriala coronariana (insuficienta coronariana) este reprezentata

de diminuarea diametrului vascular coronarian, cu diminuarea debitului
coronarian si perfuziei cu sange a miocardului, avand drept consecinte reducerea
oxigenarii miocardului, ischemie miocardica cu suferinte cardiace, cunoscute
sub denumirea generala de cardiopatie ischemica .

Cardiopatia ischemica este consecinta dezechilibrului dintre necesarul de

oxigen pentru travaliul cardiac si aportul de sange oxigenat adus de coronare.
Cardiopatia ischemica poate fi :dureroasa si nedureroasa.

6
 Definitie
Medicamentele antiangioase combat dezechilibrul dintre necesarul de oxigen
al inimii si aportul redus.

Clasificare
Functie de structura chimica si mecanismul molecular de actiune:
-Nitrati organici (nitroglicerina, isosorbid dinitratul, isosorbid mononitratul ,
pentaeritritil tetranitratul, nitritul de amil), precum si compusi similari
farmacologic (molsidomin), donatori de NO;
-Beta-adrenolitice (propranolol, metoprolol, atenolol, bisoprolol, celiprolol,
talinolol);
-Blocantele canalelor de calciu (nifedipina, amlodipina, felodipina, fendilina,
nicardipina, nisoldipina, verapamil, gallopamil, diltiazem, bepridil, perhexilina,
prenilamina);
-Alte structuri si mecanisme (amiodarona, carbocromena, dipiridamol,
lidoflazina).

Nitroglicerina
- sublingual: comprimate, spray, solutie alcoolica;
- P.o. (doze mari): comprimate sau capsule retard;
- Percutan: unguent, TTS Nitroderm;
- i.v.: perfuzie.

Molsidomin
- indicat in tratamentul de fond (profilaxia de durata a crizelor angioase si
postinfarct);
- de electie: - in angina stabila sau instabila, asociata cu insuficienta cardiaca;
- in insuficienta cardiaca cronica, congestiva severa.
Diltiazem
- indicat ca antiangios in angina vasospastica si cronica stabila;
- indicat ca antiaritmic utilizat limitat in tahicardii supraventriculare pe cale i.v.;
- indicat ca antihipertensiv (utilizat rar).

4. ANTIHIPERTENSIVE

Tensiunea arteriala (TA)

-Factori cardiaci: forta de contractie cardiaca (debitul bataie) si frecventa cardiaca

(debitul/minut);

7
-Factori vasculari: diametrul vascular, rezistenta arteriolara (postsarcina),
elasticitatea arteriolara, capacitatea venoasa (valoarea intoarcerii venoase si
presarcinei);
-Factori sanguini: volemia (volumul de sange circulant), vascozitatea.

Valori normale ale (TA)

-Adulti, pana la 60 ani :
TA max. (sistolica)=100 mmHg + varsta (ani );Limite (mmHg):100-160;
TA min.(diastolica)=1/2 TA max.+20;Limite (mmHg):60-90.
- Peste 60 ani:
TA max.=max.160mmHg;
TA min =max .90mmHg.

Definitie
Medicamentele antihipertensive scad valorile tensiunii arteriale, crescute in
HTA , catte cele fiziologice . Mecanismele vizeaza scaderea : fie a debitului
cardiac, fie a rezistentei periferice.

Clasificare
Clasificarea, functie de mecanismele fiziopatogenice implicate in HTA , la
nivelul carora actioneaza:
-Inhibitoare ale sistemului nervos vegetativ simpatic (Simpatolitice);
-Vasodilatatoare ;
-Substante care interfera cu sistemul renina-angiotensina-aldosteron;
-Diuretice ;

-Alte mecanisme: antagonisti ai seroroninei

.
A. Inhibitore ale sistemului simpatic (SIMPATOLITICE)

Centrale:
-agonisti ai receptorilor adrenergici alfa- 2 presinaptici si imidazolici I-1
presinaptici (clonidina, guanfacina, guanabenz, moxonidina, rilmenidina);
-neurisimpatolitice si cu actiune centrala: reserpina, alfa-metildopa;

Beta-adrenolitice: neselective (propranolol, metoprolol, labetalol, nadolol,etc.)

si selective beta-1 (atenolol, etc.)

Alfa-adrenolitice:prazosin, doxazosin, terazosin, trimazosin, urapadil;

8
 Neurosimpatolitice:reserpina,alfa-metildopa; tip guanetinina, betanidina,
guanadrel)

Ganglioplegice: trimetafan.

B. Vasodilatatoare

-Blocante ale canalelor de calciu: tip nifedipina (nifedipina, nimodipina,

nisoldipina, nitrendipina, nicardipina, lacidipina, felodipina, isradipina,
amlodipina, fendilina);tip diltiazem (diltiazem ), tip verapamil (verapamil,
galopamil);
- Musculotrope: hidralazine (hidralazina, dihidralazina) , papaverina, minoxidil,
diazoxid, nitroprusiat de sodiu.

C.Substante ce interfera cu sistemul renina-angiotensina

-Inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei : captopril, lisinopril si

prodroguri (enalapril, alacepril, benazapril, cilazapril, fasinopril, pentopril,
quinapril, perindopril, ramipril, trandolapril);
-Antagonisti ai receptorilor AT-1 ai angiotensinei II: losartan, valsartan,
irbesartan, telmisartan, salazina.

D.Diuretice: tiazide si similare farmacologic (hidroclortiazida, clortalidon,

indapamid, xipamid); de ansa (furosemid); antialdosteronice (spironolactona).

E.Alte mecanisme:antagonisti ai serotoninei (ketaserin).

9
 5. VASODILATATOARE CEREBRALE SI PERIFERICE

Ischemia cerebrala si periferica apare in cazul dezechilibrului dintre

aportul de sange oxigenat si necesarul tesutului respectiv. Dezechilibrul se
datoreaza in cele mai multe cazuri unei insuficiente circulatorii, cu reducerea
aportului.
Circulatia sanguina cerebrala este reglata prin interventia unor factori
ca :presiunea de perfuzie cerebrala, rezistenta vasculara, presiunea
intracraniana,concentratia O2 si CO2.
Cauza cea mai frecventa a insuficientei circulatorii cerebrale cronice
este ateroscleroza cerebrala. Alte cauze: accidente cerebrovasculare ischemice,
sindromul postcomotial, traumatisme craniene.
Simptomele insuficientei circulatorii cerebrale sunt de ordin
neuropsihic: ameteli, cefalee, astenie, diminuarea concentrarii si memoriei,
depresie, hiperexcitabilitate psiho- motorie.
Circulatia sanguina periferica, la nivelul membrelor, este reglata pe
cale nervoasa si umorala.
Cauzele insuficientelor circulatorii periferice pot fi: ateroscleroza,
inflamatii vasculare si tromboze (ex. in bolile arteriale ocluzive cronice ca
ateroscleroza obliteranta si trombangeita obliteranta), spasme arteriale,
vascozitate crescuta a sangelui, capacitate redusa de deformare a hematiilor
corelata cu o conc. scazuta a ATP .
Definitie
Vasodilatatoarele cerebrale si periferice sunt medicamente cu actiune
vasodilatatoare de mica intensitate si limitata la un anumit teritoriu (cerebral sau
periferic), capabile sa amelioreze circulatia deficitara si sa reduca
ischemia.Unele amelioreaza si proprietatile reologice ale sangelui (flexibilitatea
si deformabilitatea eritrocitelor).
Nu provoaca hipotensiune arteriala semnificativa si nu au efect
antihipertensiv, deoarece nu sunt vasodilatatoare sistemice.
Clasificare
Clasificarea se face in functie de mecanismul de actiune:
1.Beta-2 adrenomimetice: isoxuprina,bufenina,bametan;
2.Alfa-adrenolitice:
- alcaloizi din cornul secarei si analogi:dihidroergotoxina, nicergolina;
- imidazoli: tolazolina, fentolamina;
- beta-haloalchilamine: fenoxibenzamina;
3.Musculotrope: derivati de acid nicotinic(acid nicotinic,nicotinil
alcool, inozitolnicotinat, benzil nicotinat, metil nicotinat, xantinol nicotinat);
derivati xantici (pentifilina, pentoxifilina); derivati indolici (vincamina,
10
vinpocetina); alte structuri (cinarizina, flunarizina, naftidrofuril; benciclan,
buflomedil, cetiedil, fenoxedil; ciclandelat, papaverina); enzima pancreatica
(kalindinogenaza); prostacicline si analogi (epoprostenol, iloprostul,
alprostadil); extract de Ginkgo biloba.

Farmacoterapia ischemiei cerebrale si periferice.

Aceata trebuie insotita de diminuarea factorilor de risc: fumatul,
hiperlipemia, diabetul, HTA.
Farmacoterapia insuficientei circulatorii cerebrale cuprinde:
- antiagregante plachetare (acid acetilsalicilic, dipiridamol,);
- vasoldilatatoare cerebrale;
- neurotonice (piracetam, piritinol, etc.).
Farmacoterapia insuficientei circulatorii periferice:
- aniagregante plachetare (acide acetilsalicilic, dipiridamol);
- vasodilatatoare periferice;
- fibrinolitice (in cazuri grave).

6. VASOCONSTRICTOARE

VASOCONSTRICTOARE GENERALE (ANTIHIPOTENSIVE)

Hipotensiunea arteriala (hTA) este considerata tensiunea cu valori
maxime sub 110 mm Hg si minime sub 55.
Ea poate fi esentiala sau secundara.
Mecanismele implicate in hTA pot fi: deficit de functie miocardica,
vasodilatatie periferica, reducerea volemiei. Formele clinice de manifestare a
hTA sunt: hTA cronica, hTA ortostatica, hTA acuta (colaps, soc).
Cauza hTA ortostatice o constituie adesea efectele secundare ale unor
medicamente (antihipertensive, diuretice, nitrati, etc.).
Cauzele hTA acute (din starea de soc-colaps):
- reducerea volemiei(in hemoragii acute masive)
- deficitul functiei de pompa cardiaca, cu scadere semnificativa a
debitului cardiac (in infartul acut de miocard)
- reducererea rezistentei periferice (in socul neurogen si socul
septicotoxic);
- deprimarea controlului reflex vasomotor simpatic (in supradozarea
simpatoplegicelor, deprimantelor cerebrale).
Clasificare.
a) Clasificarea functie de mecanismul de actiune:
a1 – Simpatomimetice vasoconstrictoare generale (sistemice):

11
- alfa-adrenomimetice: noradrenalina, fenilefrina, metoxamina,
metaraminol, adrenalina;
- alfa-adrenomimetice si serotonininergice: alcaloizi din cornul secarei
(dihidroergotoxina).
a2 – Musculotrope: angiotensina.
b) Clasificarea functie de predominanta actiunii pe teritoriul arterial sau
venos:
- arterioloconstrictoare si venoconstrictoare: simpatomimetice;
- arterioloconstrictoare: angiotensina;
- venoconstrictoare: dihidroergotamina.
Farmacoterapia hTA.
Tratamentul hTA acute (starea de soc-colaps):
a) Corectarea parametrilor hemodinamici prin
- perfuzii cu sange si substituenti de volum plasmatic (solutii polimerice)
solutii saline;
- medicamente vasoconstrictoare sistemice si inotrop pozitive;
b) Corectarea tulburarilor metabolice:
- glucocorticosteroizi in doze mari;
- inhibitori de proteaze (tip aprotinina).
Tratamentul hTA cronice nu se face decat in cazul in care vlorile sunt
mult prea scazute si apar simptome deranjante.
Tratamentul hTA ortostatice intense se face simptomatic. Poate fi util
fludrocortizon (prin retentia hidrosalina).
VASOCONSTRICTOARE LOCALE
Clasificare.
a) Clasificare functie de mecanismul de actiune:
a1 - Simpatomimetice vasoconstrictoare locale:
- alfa-adrenomimetice: beta-feniletilamine (adrenalina, efedrina);
imidazoli de tip nafazolina (nafazolina, oximetazolina, xilometazolina);
- alfa-adrenomimetice si serotoninergice: alcaloizi din cornul secarei
(ergotamina, dihidroergotamina, metisergida).
a2 – Serotoninergice 5-HT1B: sumatripan, naratripan.
a3 – Musculotrope:
- vasopresine naturale, (argipresina, lipresina);
- analogi sintetici ai vasopresinelor (felipresina, terlipresina).
b) Clasificarea functie de utilitatea farmacoterapeutica:
- Decongestive topice (in rinite si conjuctivite): efedrina, nafazolina,
oximetazolina, metisergida; sumatriptan, naratriptan;
- Antimigrenoase (prin vasocontrictie carotidiana): ergotamina,
dihidroergotamina, metisergida; sumatriptan, naratriptan;
12
- Hemostatice vasoconstrictoare (prin vasoconstrictie splanhica):
vasopresina, terlipresina.

7. MEDICATIA VENELOR SI CAPILARELOR

MEDICATIA VENELOR

Varicele reprezinta cea mai comuna boala a venelor, cauzata de o

disfunctie valvulara. Sindromul varicos implica:
- dilatatia venelor superficiale;
- consecinte (insuficienta venoasa, staza venoasa, edem local, induratie,
tromboflebita).
Functie de localizarea tulburarilor varicoase, distingem:
- varice ale venelor membrelor inferioare;
- varice ale plexului hemoroidal anal, cunoscute sub denumirea de
hemoroizi.
-
Tratamentul:
- in cazul varicelor membrelor inferioare: sistemic si topic;
- in cazul hemoroizilor: uzual topic (antiinflamator, anestezic local,
antiseptic).
-
Clasificare
Clasificarea medicatiei sindromului varicos functie de evolutie:
a) Medicatia primei faze de evolutie (cu tulburari functionale):
- medicamente ce cresc tonusul venos: dihidroergotamina; extract din
seminte de Aesculus hippocastanum (escina si flavonoide);
- medicamente ce scad permeabilitatea capilarelor, ameliorand
intoarcerea venoasa si reducan edemul: derivati flavonici (rutosid,
troxerutin); antocianozide; tribenosid, dobesilat de calciu.
b) Medicatia complicatiilor (flebite, tromboflebite):
- antiinflamatoare topice si sistemice:
- heparine si heparinoizi pentru tratamentul topic;
c) Medicatia fazei avansate (cu modificari morfologice): medicamente
sclerozante ale venelor membrelor inferioare (moruat de sodiu,
tetradeci lsulfat de sodiu, monoetanolamin oleat).

13
 MEDICATIA CAPILARELOR

Proprietatile capilarelor: rezistenta si permeabilitatea = proprietatea de a

permite schimburile de apa si substante dizolvate.
Dimunarea rezistentei si cresterea permeabilitatii capilare are
repercusiuni patologice: favorizeaza extravazarea plasmei, cu aparitia
edemelor si favorizeaza friabilitatea capilara cu formarea hematoamelor la
traumatisme usoare.

Clasificare.
Clasificarea medicamentelor ce cresc rezistenta si scad permeabilitatea
capilarelor:
- actiune asupra cimentului intracelular endotelial: sarurile da calciu
- actiune directa sau/si indirecta (prin intermediul substantelor fiziologice
active ce influenteaza rezistenta si permeabilitatea capilarelor cum sunt
acidul ascorbic si catecolamainele): flavonoizii (rutosid, diosmin);
antocianozide, dobesilat de calciu.

14