INGRIJIRILE LA DOMICILIU

Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor

comunitare si ele pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor acordat acasa, in familie, celor
ce au nevoie. Scopul principal al acestui model de ingrijire este acela de a face
posibil ca oamenii sa-si mentina gradul de independenta si sa-si continue viata
acasa cit mai mult timp posibil.
Scopul ngrijirii la domiciliu este ca pacientul s beneficieze de ngrijire demn,
adecvat i corespunztoare nevoilor individuale direct n mediul su familiar.
Datorit acestui tip de ngrijire numrul i durata tratamentelor spitalizate pot fi
reduse, iar procesul de vindecare al bolnavului poate fi mbuntit.
Se poate recurge la acest tip de serviciu, n cazul n care starea de sntate a
bolnavului necesit ngrijire complex, care nu necesit ns spitalizare..
Orice persoana, care are statutul de asigurat, are dreptul la 90 de zile de ingrijiri la
domiciliu o singura data in timpul vietii.
Serviciile de ngrijire la domiciliu sunt oferite n regim de gratuitate, dac
ele sunt recomandate de ctre medicul specialist curant al pacientului, pe baza unui
formular deservind acest scop, dup spitalizare sau n loc de aceasta.
Serviciile de ngrijiri medicale la domiciliu se acord de ctre furnizorii de ngrijiri
medicale la domiciliu, persoane fizice sau juridice autorizate i evaluate n condiiile
legii pentru acordarea acestor tipuri de servicii, alii dect medicii de familie,
furnizori care ncheie contracte cu casele de asigurri de sntate pentru servicii de
ngrijiri medicale la domiciliu.
Pachetul de servicii medicale de baz pentru ngrijiri medicale la domiciliu i ngrijiri
paliative ladomiciliu cuprinde:
1

Msurarea parametrilor fiziologici: temperatur + respiraie |

Msurarea parametrilor fiziologici: puls + TA |

Msurarea parametrilor fiziologici: diurez + scaun |

Administrarea medicamentelor: intramuscular/subcutanat/intradermic/oral/pe

mmucoase

Administrarea medicamentelor intravenos( sub supravegherea medicului)

Sondaj vezical la femei i administrarea medicamentelor intravezical pe

sond vezical

Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoas (sub

supravegherea

medicului)
8
9

Recoltarea produselor biologice

Alimentarea artificial pe gastrostom/sond gastric i educarea asiguratului
aparintorilor

10 Alimentarea pasiv, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru

bolnavii cu tulburri de deglutiie
11 Clism cu scop evacuator
12 Spltur vaginal n cazuri de deficit motor
13 Manevre terapeutice pentru evitarea complicaiilor vasculare ale membrelor
inferioare/escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicaii medicamentoase,
utilizarea colacilor de cauciuc i a rulourilor
14 Manevre terapeutice pentru evitarea complicaiilor pulmonare: schimbarea
poziiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie
15 ngrijirea plgilor simple/suprimarea firelor
16 ngrijirea plgilor suprainfectate
17 ngrijirea escarelor multiple
18 ngrijirea stomelor
19 ngrijirea fistulelor
20 ngrijirea tubului de dren
21 ngrijirea canulei traheale i instruirea asiguratului
22 Monitorizarea dializei peritoneale
23 Aplicarea de plosc, bazinet, condom urinar
24 Aplicarea de mijloc ajuttor pentru absorbia urinei

25 Evaluarea asiguratului: stabilirea i aplicarea unui plan de ngrijiri controlul

durerii i altor simptome asociate bolii i reevaluarea periodic
26 Evaluarea mobilitii, a capacitii de auto-ngrijire, a riscului de apariie al
escarelor sau gradul escarelor, identificarea nevoilor nutriionale i
recomandarea dietei i modul de administrare, implementarea interveniilor
stabilite n planul de ngrijiri i reevaluarea periodic - de ctre asistentul
medical
27 Masaj limfedem i contenie elastic
28 Masaj limfedem cu pompa de compresie
29 Montare TENS
30 Analgezie prin blocaje nervi periferici
31 Administrare medicaie prin nebulizare
32 Aspiraie gastric
33 Aspiraie ci respiratorii
34 Paracentez
De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la
domiciliul clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a crescut semnificativ, mai ales a
celor de tip geriatric, datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de
batrani, majoritatea ramasi singuri acasa, a maririi incidentei bolilor cronice, cu
precadere a cancerului si a bolilor cardiovasculare, la care imbunatatirea
tratamentului, desi a salvat multe vieti, nu a impiedicat aparitia unui numar
important de sechele, dizabilitati ce impun la randul lor semnificative interventii de
reabilitare resocializare.
In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu
numai oportunitati si planuri de interventie preventiva ci si activitati practice de
ingrijire.
Odata ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului,
a membrilor familiei acestuia si a celorlalte persoane disponibile/angajate in
ingrijirea zilnica a acestuia, pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita
masura ea devine responsabila si pentru sanatatea celorlalti. In interventia
comunitara ea poate deveni responsabila pentru sanatatea celor incredintati din
scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca.
Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala,
angajare si devotement pentru oameni si sanatatea lor.

Totodata scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele

oamenilor, cel mai inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul de
persoana se refera in sens larg la toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a
capatat complexitatea sa reala conferita de componentele sale biologice,
psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care se ingrijesc de
aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).
Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea practica
si cuprind etapele de analiza, planificare, implementare si evaluare pe baza planului
de nursing.
Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe
pregatirea, activitatea ei profesionala si propria personalitate. La ea mai contribuie
experienta de lucru, colaborare complexa cu clientul, familia, comunitatea, cu
ceilalti membri ai echipei precum si studiul permanent. Filozofia nursingului
comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea individuala".
Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele
cu probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demn cu
propriile infirmitati.
In desfasurarea activitatilor de nursing comunitar se urmareste atingerea unor
standarde pentru ingrijirile la domiciliu si anume:
1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este
continua si sistematica.
2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese.
3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.
4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de
nursing.
5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii
sale de sanatate, a recuperarii si mentinerii sale.
6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.
7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin
participarea comuna a nursei si a sa.
8. Actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor,
definirea noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing.
Integrarea - una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea
sa cu celelalte serviciile de sanatate mintala. Pentru realizarea ei a fost necesara
introducerea cunostintelor de psihologie comportamentala si de dezvoltare in

pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre comunitate a responsabilitatilor ce

le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale cetatenilor precum si a
valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie.
Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au
inceput sa fie preocupati de valoarea mentinerii starii de sanatate a fiecarui individ.
S-a recunoscut faptul ca sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati
pentru ea, ci un drept al fiecaruia.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate
varstele. Ele se adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor
aflati in convalescenta care necesita ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de
ingrijire a domiciliu pot fi specializate si depind de natura si dimensiunea nevoilor de
ingrijire ale clientului.
Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire
programe de planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa
externarea din spital.
Chiar daca Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la spitalizare, respitalizare si
spitalizare prelungita, acestea pot prezenta unele avantaje si dezavantaje.
Avantaje:
Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc cheltuielilehoteliere,
medicamente, materiale sanitare, hrana, de intretinere siadministrative;
Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti;
Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul sau, alaturide familie;
Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin intermediulfurnizorilor
autorizati, care este evolutia pacientului si poate interveni, dacaeste cazul;
Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca acasa fiedupa
externare, fie de la cabinetul medicului de familie, fie din ambulatoriude
specialitate;
Dezavantaje:
Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de interventie a
echipelor medicale necesitand cadrul institutional. Prin ngrijire la domiciliu se
ntelege orice activitate de ngrijire medicala prestatade personal specializat, la
domiciliul pacientului, care contribuie la mbunatatirea starii de bine a acestuia din
punct de vedere fizic si psihic.Beneficiarii ngrijirilor medicale la domiciliu sunt
persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit nivel de
dependenta si o capacitate limitatade a se deplasa la o unitate sanitara n vederea
asigurarii ngrijirilor ambulatoriirecomandate de medici.Asigurarea asistentei

medicale si a ngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuatan conformitate cu

nivelul de pregatire profesionala a furnizorilor acestor servicii.
Regulile nursingului comunitar.
Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune
conditii a activitatii de nursing comunitar:
1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea
nevoilor de ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o activitate ce are ca
scop recunoasterea nevoilor de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte
integrala a programelor de sanatate publica.
2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile
serviciilor lor.
3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta
din programul de nursing.
4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la
resursele economice, culturale, sociale din aria de referinta.
5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de
ingrijire.

6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt

parti integrale ale nursingului comunitar.
7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de
sanatate in comunitate
8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face
evaluari periodice privind sanatatea comunitatii a familiei, a clientului.
9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna
functionare a echipei fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai echipei in
atingerea scopurilor si obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de
sanatate, siguranta si confort pentru client si comunitate.
10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului
responsabil de ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor.
11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat
(exemplu, asistenta sefa, directorul de nursing)
12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie
continua pentru personalul de ingrijire.

13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala

perioadica.
Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a terapiilor
(ocupationale, fizice, psihologice si de vorbire), a interventiilor de prim ajutor, a
ingrijirilor de baza realizate de ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta de
baza a ingrijirilor la domiciliu.
Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat acasa, constituie o
extensie logica a responsabilitatilor terapeutice ale medicului. La recomandarea si
sub directa indrumare a medicului, personalul care efectueaza aceste servicii de
ingrijire la domiciliu, functioneaza intr-o echipa de evaluare si dezvoltare a planului
de ingrijire.
Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele ingrijirilor la domiciliu:
client, familie, echipa multidisciplinara de profesionisti si scopurile urmarite in
procesul de asistare a clientului in vederea reintoarcerii sale la un nivel optim de
sanatate si independenta.
Rolul familiei
Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice
persoana din grupul familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la
domiciliu in rezolvarea de catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire,
adica realizarea igienei personale corespunzatoare, prepararea mancarii si
administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi pana la sau intre vizitele
personalului de specialitate.
Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind
maximizarea (cresterea) gradului de independenta. Asistentele care ofera ingrijiri la
domiciliu pot asista clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil,
preintampinand astfel dependenta. Acest timp de asistenta se poate exprima prin
instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client si alte institutii
comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa,
neinstitutionalizat.
In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme
cronice ca si micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul
suferintelor indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor interventii
adecvate la domiciliu. Bolile terminale pot fi monitorizate la domiciliu mai bine
decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia sa.
Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de
ordin psihic
prin:
-

mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea,

evitarea, rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat

rolul de bolnav, de persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau

procedurilor propuse cu valorile morale, credintele religioase, opiniile si
prejudecatile proprii si ale grupului familial.

Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de

stresul anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante.

Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de

starea patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin
deteriorarea functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija
semnele lor ca si consecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela
juridica.

Esecuri
Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire
sunt legate de complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde
nevoilor si circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare
de factori cu potential contradictoriu pozitiv sau negativ, implicati in fiecare sistem,
impune dezvoltarea unor abilitati speciale de evaluare si coordonare a actiunilor de
nursing din partea asistentei.