Universitatea TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE MEDICINA

Specializarea ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

Disciplina FARMACOLOGIE

CURS FARMACOLOGIE
Semestrul I

An univesitar 2018 – 2019

MEDICATIA APARATULUI
CARDIOVASCULAR

Curs nr. 12
- An Univ. 2021-2022-
 CONTINUTUL CURSULUI
MEDICATIA APARATULUI CARDIOVASCULAR:
 MEDICATIA INSUFICIENTEI CARDIACE;
 MEDICATIA ANTIARITMICA;
 MEDICATIA CARDIOPATIEI ISCHEMICE
(ANTIANGINOASELE);
 MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA;
 MEDICATIA VASODILATATOARE PERIFERICA ;
 DIURETICELE;
 MEDICATIA ANTITROMBOTICA SI HEMOSTATICA;
 SUBSTITUENTII DE PLASMA;
 MEDICATIA ANTIANEMICA.
 MEDICATIA INSUFICIENTEI CARDIACE
Insuficienta cardiaca = apare cand inima nu poate asigura
tuturor organelor un aport de sange conform necesarului, ceea
ce duce la aparitia fatigabilitatii, dispneei sau edemelor.
Tratamentul insuficientei cardiace:
- tratamentul bolii de baza, stoparea evolutiei bolii, svaderea
mortalitatii prin IC;
-prevenirea si tratamentul factorilor precipitanti;
- controlul starii de insuficienta cardiaca congestiva (tratament
nefarmacologic – educare, intreruperea fumat, dieta
hiposodata, scaderea ponderala si tratament farmacologic).
Tratamentul farmacologic modern al insuficientei cardiace:
- Medicamente inotrop pozitive (digitalice si nedigitalice);
- Compusi care scad presarcina (nitratii organici, diureticele);
- Vasodilatatoare (inhibitorii enzimei de conversie si blocantii
receptorilor AT-1; dihidralazina);
- Beta-blocantii adrenergici.
 MEDICATIA INSUFICIENTEI CARDIACE
TONICARDIACELE
Efecte farmacodinamice:
-efect inotrop pozitiv = stimularea contractiei miocardice;
- efect cronotrop negativ = scaderea frecventei cardiace;
- efect dromotrop negativ = incetinirea conducerii la nivelul nodului atrioventricular si in
fasciculul His;
- efect batmotrop pozitiv = cresterea excitabilitatii miocardice; este de ordin toxic.

Tabloul clinic al supradozarii:

- dozele terapeutice sunt apropiate de cele toxice ( indicele terapeutic este mic);
- 3 mari sindroame:
 sindromul digestiv – inapetenta, greata, voma;
 sindromul central-nervos – ameteli, stare de confuzie, cefalee, adinamie, discromatopsie
(halou verde in jurul obiectelor, scantei in campul vizual);
 sindromul cardiovascular – bradicardie accentuata ( sub 60), tulburari de conducere a-v,
aritmii, extrasistole, tahicardie ventriculara ce poate evolua spre fibrilatie ventriculara.
Grupe:
A. Tonicardiace cu actiune lenta si durabila;
Digitoxina (Digitalin); Digitalis; acetildigitoxina (Nidacil).
B. Tonicardiace cu actiune rapida si durata medie:
Digoxinul; Lanatozid C; Deslanozid.
 MEDICATIA INSUFICIENTEI CARDIACE

Alte medicamente folosite în insuficienta cardiaca, pentru

ameliorarea conditiilor hemodinamice de lucru ale cordului:
- nitratii organici (nitroglicerina, izosorbid dinitratul), care produc în
principal
venodilatatie si reduc presarcina;
- diureticele (furosemid, spironolactona) care cresc diureza, cu scaderea
volumului plasmatic si reducerea presarcinii, dar nu produc o reducere
a debitului cardiac
- dihidralazina, un vasodilatator arteriolar;
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, enalapril,
fosinopril, ramipril, benazepril, zofenopril, cilazapril)
- antagonistii angiotensinei II (valsartan, irbesartan, candesartan,
telmisartan) care au rolul de a reduce postsarcina, presarcina, tonusul
simpatic, remodelarea ventriculara, crescând durata de viata a acestor
bolnavi
- beta-blocantii adrenergici (metoprolol, carvedilol, bisoprolol,
nevibolol), care reduc frecventa cardiaca, remodelarea si reactiile
adverse date de cantitatile mari de catecolamine.
MEDICATIA ANTIARITMICA

Antiaritmicele = medicamente utile pentru profilaxia si tratamentul aritmiilor cardiace ectopice.

Clasificare:
Clasa I. Membran-stabilizatoarele:
Chinidina
Scade automatismul, întârzie conducerea impulsurilor atrioventriculare si
intraventriculare (efect dromotrop negativ). Are si efect parasimpatolitic
(vagolitic). Poate favoriza restabilirea ritmului sinusal în anumite forme de
tahiaritmii, în care concomitent deprima centrii ectopici. La periferie dilata
vasele, astfel ca în cazul administrarii parenterale produce hipotensiune
marcata.
Indicatiile terapeutice:
- chinidina este un antiaritmic cu spectru
larg. Astfel se foloseste în aritmii ventriculare si supraventriculare
extrasistole, fibrilatie atriala (consolidarea efectelor dupa defibrilare
electrica), flutterul atrial, crizele de tahicardie paroxistica supraventriculara sau ventriculara.
Procainamida, Disopiramida, Ajmalina,
Lidocaina (Xilina)
- se indica în tahiaritmii ventriculare, accese de tahicardie, extrasistole, inclusiv cele din IMA, în chirurgia cardiovasculara,
cateterism, intoxicatia digitalica.
Fenitoina
Mexiletina (Mexitil)
Flecainida
MEDICATIA ANTIARITMICA
Clasa a II-a: Beta-blocantii adrenergici
- impiedica fenomenele cardiostimulatoare provocate de inervatia simpatica si catecolamine.
- sunt indicate in tahicardii sinusale, tahiaritmii supraventriculare, aritmii diverse, de origine simpatocolaminergica.

Clasa a III-a: a Amiodaronei

Amiodarona (Cordarone) = compus iodat de sinteza cu proprietati antiaritmice si antianginoase.
- are durata de actiune foarte lunga, acumulandu-se in organism;
- este indicat in aritmii rebele la alte tratamente;
- bradicardia si bolile tiroidiene constituie contraindicatii.

Clasa a IV-a: Blocantii canalelor calciului (BCC)

- actioneaza prin inhibarea influxului ionilor de calciu, respectiv blocarea canalelor de calciu din sarcolema.
Verapamilul
- are efect inotrop, cronotrop si dromotrop negativ;

Diltiazemul
- compus asemanator cu efect vasodilatator mai marcat.

V. Alte substante antiaritmice.

- tonicardiacele se folosesc in tahicardii supraventriculare datorita cresterii tonusului vagal;
- ionii de potasiu si magneziu – au efect antiaritmic in anumite tipuri de aritmii (dismetabolice);
- adenozina (Fosfobion) – are efect inhibitor la nivel supraventricular si al conducerii atrioventriculare.
MEDICATIA CARDIOPATIEI ISCHEMICE
(ANTIANGINOASELE)

Antianginoasele = medicamente capabile sa calmeze durerea sau sa evite aparitia crizelor de angina
pectorala; actioneaza prin:
- ameliorarea aportului de sange in coronare;
- scaderea consumului de oxigen.

A. Nitratii organici si substantele asemanatoare:

- scad intoarcerea venoasa, reduc presarcina;
- produc vasodilatatie mai ales in jumatatea superioara a corpului, interesand indeosebi venele si mai
putin arteriolele; actiune coronarodilatatoare.
Nitroglicerina
-efectul se instaleaza intr-un minut, este maxim la 10 minute, dureaza cca 30 minute.
Izosorbid dinitratul (Isodinit, Maycor)
Pentaeritritil tetranitrat (Nitropector)
-sunt nitrati cu actiune prelungita; se folosesc pentru prevenirea crizelor.
Molsidomina (Corvaton)
- asemanator farmacodinamic cu nitratii organici; provoaca venodilatatie cu diminuarea intoarcerii
venoase, micsorarea tensiunii parietale a ventriculului stang si reducerea consecutiva a
consumului de oxigen al miocardului.
Trimetazidina (Preductal)
- se foloseste pentru profilaxia crizelor de angina pectorala, ameteli de origine vasculara.
 MEDICATIA CARDIOPATIEI ISCHEMICE
(ANTIANGINOASELE)
B. Blocantii canalelor de calciu (BCC)
- actioneaza prin blocarea influxului de calciu prin sarcolema, influentand activitatea cordului si a vaselor;
- la nivelul inimii exercita efect inotrop negativ;
- la nivelul vaselor produc vasodilatatie, mai ales in sistemul arterial (arterele si arteriolele, inclusiv
coronarele).
Nifedipina – antianginos ce produce vasodilatatie arterioalara intensa, dilatarea coronarelor; provoaca insa
stimularea reflexa a inimii (tahicardie reflexa) ce poate agrava ischemia miocardica.
Amlodipina (Norvasc) – are un efect lent si prelungit, nu provoaca tahicardie reflexa.
Felodipina (Plendil) – bine suportata, in doza unica.
Verapamilul (Isoptin) – antiaritmic si antianginos eficace; efect cardiodepresiv marcat.
Diltiazemul – are efecte cardiodepresive si vasodilatatoare apropiate ca intensitate.
Prenilamina (Agozol)
- medicament anticalcic care are si un efect de tip chinidinic (inhiba influxul ionilor de sodiu), actiune de
tip papaverinic pe musculatura neteda, actiune asemanatoare reserpinei (scazand constinutul de
noradrenalina in miocard), actiune sedativa la nivel central.

C. Coronarodilatatoarele selective
- dilata coronarele fara vasodilatatie marcata; nu amelioreaza distributia sangelui in favoarea zonelor
ischemice; este posibil “ fenomenul de furt”; nu se folosesc in criza ci ca tratament de fond.
Dipiridamolul
Carbocromenul
MEDICATIA CARDIOPATIEI ISCHEMICE
(ANTIANGINOASELE)

D. Beta-blocantii adrenergici
- actioneaza prin scaderea consumului de oxigen miocardic, datorita
inhibarii inervatiei simpatoadrenergice la nivelul inimii si ca
urmare a efectului inotrop si cronotrop negativ.
- nu dilata coronarele, nu cresc fluxul sanguin;
- se folosesc in cura, pentru prevenirea crizelor; nu se preteaza
pentru angina spastica, dar corespund pentru angina instabila;
se pot asocia cu alte antianginoase ca nitrati, nifedipina;
administrate in perioada postinfarct acut miocardic realizeaza o
protectie miocardica, micsorand mortalitatea cardiaca si riscul
aparitiei unui nou infarct.
Propranolol – bete blocant neselectiv;
Atenolol – beta blocant selectiv;
Carvedilol (Dilatrend) – beta blocant neselectiv si alfa-1 blocant..
Combinatii :
- nitrati + beta blocant;
- beta blocant + blocant de calciu;
- nitrati + beta blocanti + blocanti ai canalelor de calciu.
 MEDICATIA
ANTIHIPERTENSIVA
Medicatia antihipertensiva intervine prin 4
mecanisme principale:
- inhibarea activitatii sistemului nervos simpatic
(simpatolitice);
- vasodilatatie prin mecanism direct musculotrop;
- inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei si
a afectelor angiotensinei II;
- cresterea eliminarii urinare de sodiu (diuretice
saluretice).
 MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA

Inhibitoare ale simpaticului (simpatolitice )

A. prin actiune centrala:
 Clonidina (Haemiton)
 Agonistii receptorilor imidazolinici – moxonidina
(Physiotens) si rilmenidina (tenaxum) – spre deosebire de
clonidina nu au efecte centrale si nu produc efect sedativ la
dozele terapeutice.
 Alfa-metildopa (Dopegyt)
B. prin actiune periferica:
Reserpina
C. Blocantele alfa-adrenergice:
Prazosin (Minipress)
Doxazosin (Cardura)
D. Blocantele beta-adrenergice.
E. Ganglioplegicele – trimetafanul.
 MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA

Vasodilatatoarele directe (musculotrope)

a. arteriolare:
Dihidralazina (Hipopresol)
Diazoxid
Minoxidil
Blocantii canalelor de calciu
b. venodilatatoarele marcate:
Nitroprusiatul de sodiu – scade TA, scade debitul cardiac,
scade presiunea venoasa; in crize hipertensive complicate
cu insuficienta ventriculara si edem pulmonar acut produce
usurare rapida.
 MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA
Antiangiotensinicele
- in aceasta grupa se incadreaza inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, care impiedica formarea angiotensinei II si
antagonisti ai receptorilor angiotensinei II.

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)

- angiotensina I este o decapeptida
care se formeaza în plasma si tesuturi sub influenta reninei. Ea se transforma
în angiotensina II (o octapeptida) în urma actiunii unei dipeptidaze - enzima
de conversie a angiotensinei (ECA). Angiotensina II are roluri multiple în reglarea hemodinamica si hidrosalina.
Prin actiunea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei se produc urmatoarele efecte importante:
- este inhibat efectul direct, vasoconstrictor al angiotensinei II, astfel ca se produce
vasodilatatie arteriolara si venoasa, cu scaderea presiunii arteriale,
- este inhibata facilitarea inervatiei simpatice- -
- angiotensina II fiind agentul stimulator al secretiei de aldosteron, responsabil de retentia de sodiu, prin
inhibarea angiotensinei II se va favoriza eliminarea de ioni de sodiu la nivel urinar.
- ECA este identica cu enzima care inactiveaza bradikinina - o kinina cu efect puternic vasodilatator.
Astfel prin inhibarea ECA, bradikinina nu mai este inactivata si se produce efectul sau vasodilatator.
- angiotensina, prin mecanism calcic faciliteaza hipertrofia celulelor musculare din miocard si
peretele vascular si tratamentul îndelungat cu IECA va scadea hipertrofia miocardica, respectiv îngrosarea peretilor vasculari.
-antiangiotensinicele au actiune antihipertensiva marcata, find folosite mai ales în forme avansate ale bolii.
Se pot asocia cu simpatolitice (beta-blocanti, dopegyt), vasodilatatoare directe (dihidralazina), diuretice, însa între acestea si
IECA exista un sinergism marcat si se poate ajunge la o scadere prea marcata a TA.
Reprezentanti:
Captopril
Enalapril
Lisinopril
MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA

Antagonisti ai receptorilor angiotensinei

II:
Losartan (Cozaar) – are proprietati
antihipertensive asemanatoare
captoprilului, dar, spre deosebire de
inhibitorii enzimei de conversie nu
provoaca tuse si edem angioneurotic.
Valsartan
 MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA
Diuretice folosite ca antihipertensive
- se folosesc diureticele saluretice, acelea care elimina o cantitate mai
mare de sodiu;
- prin actiunea lor, TA scade treptat, fara accidente ortostatice;
- se pot folosi ca medicatie de debut in formele usoare;
- frecvent se asociaza cu alte antihipertensive, pentru a combate
retentia de sodiu si cresterea volumului plasmatic, care sunt
mecanisme compensatorii intilnite la administrarea
antihipertensivelor din alte grupe.
Efectele adverse:
- dezechilibre electrolitice (hipopotasemie) si modificarea
nefavorabila a lipidogramei, in sensul cresterii LDL si VLDL, in
detrimentul HDL.
Se folosesc:
Hidroclorotiazida (Nefrix) – interfera cu medicatia antidiabetica
Indapamida (Tertensif)
Furosemidul – mai ales la hipertensivii cu insuficienta renala si pe cale
i.v. in urgente hipertensive.
 MEDICATIA VASODILATATOARE PERIFERICA (ANTIISCHEMICE)

- sunt medicamente care se folosesc in sindroame ischemice periferice; medicamentele din aceasta clasa dilata
mai mult arterele sanatoase decit pe cele cu leziuni organice, astfel ca se poate inregistra un “furt de
sange”, care agraveaza tulburarile de circulatie in zonele ischemice.
Grupe:
Vasodilatatoare neurotrope:
- alfa blocante adrenergice: tolazolina (in claudicatie intermitenta); DH-ergotoxina (folosita in tulburari de
circulatie cerebrala);
- beta 2 stimulatoare adrenergice – bametan (folosite in ischemii periferice, dilata arterele muschilor);
- anestezicele locale (realizeaza blocaj simpatic, combatand spasmele arteriale renale si la nivelul membrelor).
Vasodilatatoarele musculotrope (directe):
- actioneza direct pe fibra musculara neteda:
 metilxantinele (teofilina, teobromina si cafeina)- insa se folosesc mai ales derivati de teofilina (ex. Pentifilina,
pentoxifilina – vasodilatator cu efect reologic marcat)
 acidul nicotinic (vitamina PP) –vasodilatator, cu efecte metabolice (scade lipoliza, inhiba sinteza de colesterol,
are actiune hipolipemianta), are si efect fibrinolitic.
Xantinolnicotinat (Complamin) – utilizat in ischemii ale membrelor, cerebrale;
Nicergolinul- folosit in sindroame ischemice cerebrale pentru ameliorarea metabolismului.
 blocantii canalelor de calciu care actioneaza mai ales la nivel vascular periferic: nifedipina (in sindromul
Raynaud), nimodipina.
 Cinnarizina (Stugeron)- are si efect reologic slab, antihistaminic si usor sedativ.
 alcaloizii din Vinca minor: vincamina si vinpocetina mai ales in sindroame ischemice cerebrale.
 papaverina- spasmolitic musculotrop cu actiune vasodilatatoare slaba.
 extractul de Ginkgo Biloba (Tanakan) – creste rezistenta capilara, antiagregant plachetar, vasodilatator.
 DIURETICELE
- sunt substante care stimuleaza procesul de formare a urinii prin cresterea eliminarii de apa si electroliti;
- exista: diuretice saluretice (care elimina o cantitate mare de urina bogata in sare) si diuretice apoase (care elimina o urina diluata, saraca
in electroliti).
- sunt folosite in tratamentul edemelor, hipertensiunii arteriale.
Grupe:
a. Inhibitorii de carboanhidraza
Acetazolamida (Ederen)
b. .Diureticele tiazidice si cu profil asemanator
Hidroclorotiazida (Nefrix) – folosit in tratamentul edemelor, HTA, in hipercalciuria idiopatica; nu se foloseste la bolnavii cu insuficienta
renala datorita scaderii filtrarii glomerulare.
Indapamida (Tertensif) – are durata lunga de actiune, efect vasodilatator propriu, folosit in special ca antihipertensiv.
Clortalidona
Clopamida
c. Diuretice de ansa sau cu plafon ridicat
- au efect diuretic intens, rapid si de durata relativ scurta.
Furosemidul (Furantril) – se utilizeaza in cazuri de edeme grave, refractare la alte diuretice, in edeme acute pentru efectul rapd, in crizele
de HTA, in insuficienta renala, oligoanurie, in intoxicatii pentru diureza fortata, in hipercalcemii (deoarece creste eliminarea calciului
prin urina).
d. Diureticele care economisesc potasiul
- efectul lor este util in edeme cu hiperaldosteronism; ele favorizeaza retinerea potasiului in organism.
Spironolactona (Aldactone)
Amiloridul
Triamterenul
e. Metilxantinele ( teofilina, teobromina si cafeina) – au un efect diuretic slab actionand prin vasodilatatie renala.
f. Diuretice osmotice – actioneaza prin cresterea presiunii osmotice, nu se reabsorb si atrag cantitati sporite de apa.
Manitolul - folosit in edem cerebral, HIC, criza de glaucom.
g. Diureticele acidifiante – se folosesc rar; actioneaza prin acidifierea mediului intern.
Clorura de amoniu
h. Ceaiurile diuretice – actioneaza printr-o hidremie trecatoare; cozile de cirese, matasea porumbului; semintele de pepeni verzi.
 MEDICATIA ANTITROMBOTICA SI HEMOSTATICA
Medicatia antitrombotica:
a. antiagregante plachetare:
= medicamente ce pot inhiba agregarea si alte functii ale plachetelor;
Acidul acetilsalicilic (Aspenter) – actiune antiagreganta de lunga durata la doze mici;
Sulfinpirazona – are si efect uricozuric;
Dipiridamolul – are si efect coronarodilatator;
Ticlopidina (Ticlid) – pentru prevenirea trombozelor cerebrale;
Clopidogrel (Plavix) – se indica dupa interventii de chirurgie cardiovasculara (by-pass-uri, stenturi), prevenirea IMA,
a AVC-ului.
Mai noi: eptifibatida, tirofiban, abciximab.
b. Anticoagulantele – pot actiona direct prin interferarea cu factorii coagularii sau pot actiona indirect prin
interferarea cu sinteza hepatica a factorilor de coagulare (antivitaminele K):
- Oxalatul de Calciu – folosit pentru angele prelevat pentru examinarile de laborator;
Heparinele si heparinoizii: –
heparina se administreaza parenteral (i.v., s.c.), nu se administreaza i.m. datorita riscului producerii
hematoamelor locale. Indicatii: chirurgia cardiovasculara, tromboze coronariene, venoase, masive, embolie
pulmonara, tromboflebite si hematoame pentru aplicare locala.
Heparinele cu masa moleculara mica – au efect lent si de lunga durata, folosindu-se pentru profilaxia trombozelor
venoase si a emboliilor in chirurgia ortopedica. (Enoxaparina/Clexane, Nadroparina/fraxiparine,
Reviparina/Clivarine).
Heparinoizii sunt compusi macromoleculari asemanatori heparinei; pp.Lasonil unguent (heparinoid si
hialuronidaza) – folosit in tromboflebite superficiale, hematoame, contuzii musculare.
c. Antivitaminele K sau anticoagulantele orale:
Acenocumarolul (Trombostop) – pentru prevenirea trombozelor la cardiaci si in tratamentul trombozelor venoase
profunde, trombozelor arteriale.
 MEDICATIA ANTITROMBOTICA SI HEMOSTATICA

Medicatia fibrinolitica = medicatie eroica in tromboze masive (embolie pulmonara

grava, infarct miocardic); tratamentul se face cit mai precoce in primele ore
(pina la 20 ore de la producerea accidentului); se administreaza numai in
perfuzie.
Urokinaza; Streptokinaza; Alteplaza; Anistreplasa.
MEDICATIA ANTITROMBOTICA SI HEMOSTATICA

Hemostaticele = medicamente capabile sa opreasca sangerarea.

 Hemostatice cu actiune vasculara:

- pentru aplicare locala: adrenalina, substante astringente (produc vasoconstrictie, coagularea
proteinelo; ex. Clorura de fier, acidul tricloracetic);
- pentru uz sistemic: carbazocrom, etamsilatul, bioflavonoizii, rutozidul, tarosin (rutozid cu
vitamina C), troxerutin (sistemic dar si local- unguent, gel, in boala varicoasa).

 Hemostatice procoagulante
- vitaminele K: vitamina K1 (fitomenadiona) – atentie, injectarea i.v. trebuie facuta lent, cu multa
prudenta deoarece poate produce hipotensiune;
- venostat (Reptilase) – se foloseste injectabil pentru tratamentul hemoptiziilor si pentru profilaxia
sangerarilor chirurgicale;
- factorii de coagulare – pentru aplicare locala se folosesc: trombina umana liofilizata, fibrina
umana, gelatina.

 Hemostaticele antifibrinolitice – se folosesc in stari de hiperfibrinoliza ce pot apare in cancere

metastatice, la prostatici, in ginecologie, in soc toxico-septic, dar si dupa extractii dentare:
Acidul aminocaproic – oral, local, i.v.
Acidul tranexamic (Exacyl) –oral si i.v.
Aprotinina (trasylol, Katein) – se foloseste in soc toxico-septic, in pancreatita acuta; se
administreaza i.v, injectie sau perfuzie.
SUBSTITUENTII DE PLASMA

- sunt solutii ale unor substante macromoleculare care introduse in

circulatie determina expansiunea volumului lichidian
intravascular;astfel, se mai numesc si “plasma expander”, refacand
volemia.

Reprezentanti:
 Dextranii – Dextran 40 si Dextran 70,
- au efect de volum (maresc volumul circulant) si efect antisludging
(reduc vascozitatea sangelui = Dextran 40);
- indicatii: socul hipovolemic, pentru profilaxia trombozelor dupa
interventii chirurgicale ginecologice si ortopedice; in sindroamele
ischemice periferice.
 Albumina umana,
 Hidroxietilamidonul (HAES),
 Polimeri peptidici pe baza de gelatina (Marisang, Haemaccel,
Plasmagel)
 Solutii cristaloide – maresc volumul masei circulante numai pentru o
perioada scurta (20-30 minute): serul fiziologic (sol.NaCl 0.9%,
solutie izotona), solutie Ringer (izotona, izionica cu plasma), solutie
de glucoza 5.4% (izotona).
MEDICATIA ANTIANEMICA

- se foloseste in tratamentul anemiilor carentiale;

- aceasta grupa cuprinde:
 fierul (care corecteaza anemiile feriprive),
 vitamina B12 si acidul folic (care corecteaza anemiile
megaloblastice datorate deficitului celor doua vitamine),
 diferiti factori de crestere hematopoietici – eritropoietina
(destinata in principal corectarii anemiei din bolile renale
cronice) si factorii mieloizi de crestere (utili indeosebi
pentru combaterea neutropeniei produse de tratamentul
intensiv cu citostatice),
 steroizii anabolizanti ( se folosesc in anemiile aplastice);
 corticosteroizii ( in anemii imunopatogene).
 MEDICATIA ANTIANEMICA
Medicatia anemiei feriprive:

Fierul

- In cursul tratamentului cu fier se urmareste combaterea anemiei, combaterea tulburarilor trofice; refacerea depozitelor de Fe din organism.

Medicatia orala – cel mai mult folosita fiind calea fiziologica de absorbtie a fierului:

Glubifer, Ferglurom, Ferro-Gradumet, Tarduferon, Ferronat (sirop), Ferrum Hausman( sirop)

Medicatia parenterala – este indicata in situatii de exceptie, cind nu este oportuna administrarea orala (deficit de absorbtie, ulcer gastric, boli inflamatorii ale
intestinului, intoleranta la fierul oral, bolnavi necooperanti).

- administrarea parenterala foloseste numai compusi de fier ce elibereaza treptat ionii de fier;

- injectarea intramusculara se face conform tehnicii injectiei “in Z” (deplasand pielea inainte de a introduce acul, astfel incit dupa retragerea lui, orificiul
respectiv sa fie acoperit de piele intacta, evitand refularea solutiei).

Dextriferon

Jectofer

Oxid feric zaharat

- Efecte adverse: actiune iritanta locala puternica, de aceea se administreaza i.m. profund; tulburari vaso-motorii.

Medicatia anemiei megaloblastice:

Vitamina B12

Acidul folic

Leucovorina

Eritropoietina

- se foloseste pe linga aportul de fier sau factori de maturare in anemii grave; se administreaza parenteral.
 Tratamentul IC curpinde urmatoarele obiective cu
exceptia unuia:
 A. cresterea aportului sanguine la nivelul cordului
 B. stoparea evolutiei bolii
 C. scaderrea mortalitatii prin IC
 D. Prevenirea afectiunilor care pot conduce la IC
 E. Ameliorarea simptomatologiei din IC
 Glicozidele cardiace cresc inotropismul ca urmare a:
 A. cresterii nivelului de AMPc
 B. inhibarii Na-K-ATP-azei membranare
 C. inhibariii reabsorbtiei de sodiu la nivelul segmentului
terminal al ansei Henle
 D. stimularii receptorilor alfa-adrenergici de la nivel
central
 E. scaderii concentratiei intracelulare de calciu
 Actiunea propranolului in angina pectorala se
datoreaza:
 A. deprimarii cordului prin blocarea Beta1-receptorilor
 B. bradicardiei
 C. scaderii consumului de oxygen la nivel miocardic
 D. dilatarii arterelor coronare
 E. reducerii productiei de catecolamine
 1. nitroglicerina
 2. inhibitorii enzimei de conversie
 3. blocantele de calciu
 4. beta-blocantele
 5. glicozidele cardiace

 A. nu se administreaza la pacientii cu tulburari de conducere

 B. intreruperea brusca a administrarii poate exacerba
simptomatologia anginoasa
 C. sunt administrate impreuna cu nitratii in angina varianta
 D. se administreaza de regula sublingual
 E. vasodilatatoare echilibrate
 1. scad presarcina
 2. scad postsarcina

 A. digoxin
 B. enalapril
 C. beta1-blocante
 D. diuretice
 E. nitroglicerina
 Supradozajul digitalic se poate manifesta prin tulburari
de vedere si de aceea este contraindicate administrarea
digoxinei la pacientii cu glaucom.

 Este de evitat administrarea hidroclorotiazidei la

pacientii hipertensivi diabetic deoarece hidroclortiazida
poate interera cu actiunea antidiabeticelor orale.