TESUTUL MUSCULAR

TESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETAL

Muschii axiali si ai membrelor.

Mentine postura si echilibrul

.Genereaza lucru mecanic ca raspuns la stimuli.

Format din celule musculare lungi:

•FIBRE MUSCULARE.

Striatii longintudinale si transversale.

CELULA MUSCULARA STRIATA SCHELETALA:

•Forma: cilindrica,coloana,neramificata.

•In jurul fibrei musculare: fibre de reticulina si celule satellite.

•Nuclei:multiplii,sub membrane celulara,sincitii morfologice.

•Citoplasma(sarcoplasma) :acidofila,oraginte specifice(miofibrile) si nespecifice (ReN)

SECTIUNE LONGITUDINALA:

•arii:dreptunghiulare ,acidofile cu striatii transversal si longitudinal,nuclei multipli sub

sarcolema.

SECTIUNE TRANSVERSALA:

•arii:rotunde,egale ca dimensiuni,acidofile punctuate.

•nuclei rotunzi ,la periferia ariilor,sub sarcolema.

 TESUTUL MUSCULAR NETED
Celule cu proprietati contractile,fara
striatii,dispuse in fascicule.

Localizare:peretele organelor tubular.

Miocitele: celule
fusiforme,uninucleate,nucleu
central,cit.acidofila.

HE:organite nespecifice.

Organite specific: nu au sistem de tubuli T,nu contin sarcomere.

CELULA MUSCULARA NETEDA:

•Sectiune transversala: arii rotunde,diferite ca dimensiuni,acidofile omogene,nucleu

rotund,in central ariilor acidofile mari.

•Sectiune longitudinala: celule fusiforme cu dispozitie particulara,acidofila fara striatii,nucelu

mic,ovalar,in central celulei.

FUNCTIILE MUSCHIULUI NETED:

Contractie lenta,prelungita,fara oboseala.

Modelul undei:sincron si metacron.

Control:endocrine,simpatic si parasimpatic.

Nu formeaza placi motorii.

Secretia de celule musculare netede:colagen de timp 3,4,laminina,elastina,renina-celule

muscular netede.
 INVELISURILE CONJUNCTIVE

•ENDOMISIUM

•PERIMISIUM

•EPIMISIUM
 TESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC
SECTIUNE LONGITUDINALA

SECTIUNE TRANSVERSALA

Ţesutul muscular cardiac şi componenta conjunctivo-vasculară din endomisium formează

peretele contractil al inimii.
Unitatea morfo-funcţională a ţesutului muscular striat cardiac este fibra musculară striată
cardiacă.
Aceasta are formă cilindrică, cu capetele ramificate, prin intermediul cărora fibrele vin în
contact.
Diametrul fibrelor este de 14 , iar lungimea de 50-100 .
 Structura histologică a fibrei musculare striate cardiace
Fibrele musculare striate cardiace sunt formate din:
•sarcolemă
•sarcoplasmă
•nucleu

Sarcolema

Prezintă structură similară fibrei musculare striate scheletale.

La extremităţile fibrelor, sarcolema formează benzi groase, omogene, numite discuri
intecalare sau strii scalariforme.
Discurile intercalare sunt asocieri de joncţiuni intercelulare.
Nu toată suprafaţa discului conţine joncţiuni.
În raport cu axul lung al fibrei, discurile intercalare prezintă două porţiuni:
• transversală, cu rol de solidarizare a fibrelor musculare striate cardiace:
•fascia adherens, cu rol de ancorare pentru filamentele de actină ale sarcomerelor
terminale
•macula adherens, care previne disocierea celulelor cardiace în timpul contracţiei.
• longitudinală, răspunzătoare de conducerea intercelulară.( joncţiuni de comunicare de tip
gap. Aceste joncţiuni permit comunicarea ionică între celule, transformând miocardul intr-un
sinciţiu funcţional)

Discurile intercalare- ME

Sarcoplasma conţine: organite citoplasmatice comune:

•mitocondrii,
• Ap. Golgi,
reticul endoplasmic modificat sub forma reticulului sarcoplasmic.
În fibrele cardiace există structuri numite diade, formate dintr-o cisternă terminală şi un
sistem transversal.
Organitele comune se dispun în jurul nucleului într-o zonă numită fusul sarcoplasmic axial.
•incluziuni citoplasmatice de glicogen şi lipide;
•nucleul, alungit, cu capete rotunjite, eucrom.
•“organite specifice”, miofibrilele.
•Miofibrilele se dispun sub formă de fascicule longitudinale, adesea fiind ramificate şi
anastomozate.
•Sunt formate din sarcomere.
•Microscopia electronică descrie miofibrilele formate din miofilamente de actină şi miozină.
•Contracţia musculară se desfăşoară similar cu contracţia fibrei musculare striate scheletale.
• O particularitate a miocitelor atriale o constituie prezenţa unor granule situate în
sarcoplasma perinucleară.
• Aceste granule conţin doi hormoni polipeptidici: factorul natriuretic atrial( FNA) factorul
natriuretic cerebral( FNC)
•Ambii hormoni au acţiune diuretică şi inhibă secreţia de renină în rinichi, precum şi secreţia
aldosteronului în glanda suprarenală. Hormonii au şi acţiune de relaxare a musculaturii
netede vasculare.

Ţesutul nodal sau sistemul excitoconductor

•Asigură contracţia autonomă şi ritmică a inimii.

•Realizează legătura anatomică şi funcţională între atrii şi ventricule.
•Conţine fibre musculare numite şi celule conducătoare cardiace sau fibre Purkinje.
•Citoplasma acestor fibre conţine cantităţi mari de glicogen.
•Aceste celule sunt grupate în noduli, reţele sau fascicule( nodulii sino-atrial şi atrio-
ventricular, fasciculul Hiss, reţeaua Purkinje).
•În coloraţia hematoxilină-eozină, aceste celule sunt mai mari decît fibrele cardiace
obişnuite şi se colorează palid eozinofil.

INFARCTUL MIOCARDIC- întreruperea circulaţiei sanguine în miocard- ateroscleroza a

coronare.

•Simptomatologia
•Localizare
•Intindere
•Durată- peste 20 min- modificari ireversibile

•Repararea
•Capacitate redusă
•Ţesut conjunctiv