Sunteți pe pagina 1din 7

Tesutul nervos.

Sistemul nervos

-este un tesut inalt specializat, capabil sa receptioneze informatii atat din mediul
extern si intern
-transforma aceste informatii in impulsuri electrice, sunt procesate, analizate si
comparate cu experiente anterioare in vederea generarii unei comenzi
corespunzatoare
-este format din neuron pe care ii consideram unitatile morfofunctionale ale
acestui tesut
-neuronii usnt conectati intre ei, formeaza o retea extinsa, locul de conexiune =
sinapsa
-pe langa ei sunt prezente celule de sustinrere = nevroglii/celule gliale
-acest tesut este structurat:

compartiment central alc SNC: encefal, MS, creier (structuri protejate


foarte bine de cutia craniana si canalul medular)
compartiment periferic: nervii periferici, ggl nervosi (rahidieni, vegetativi),
receptori

-neuronul este o celula inalt specializata pentru 2 funtii principale: excitabilitate,


conductibilitate
-sunt celule lipsite de capacitate de diviziune
-celule sensibile la factorii de mediu: lipsa de O care induce moarte celulara,
dupa 30 de ani mor zilnic intre 3 000- 5000 neuroni/zi, dar fara repercursiuni
datorita numarului mare de neuroni care sunt folositi in procent foarte mic pentru
functiile organsimului
-acest numar de neuroni este de 109
-celule cu dimensiuni variabile: neuroni cu diametrul foarte mici (4 microni) neuronii granulati din scoarta cerebeloasa, diametrul lor poate ajunge si pana la ?
neuronii piramidali din scoarta cerebrala/ neuronii multipolari din coarnele ant ale
MS
Componente:

corpul celular = pericarion (=ceea ce se afla in jurul nucelului)


prelungirile neuronale: dendtrite, un axon (au functionalitate diferita in
celula)

Clasificare morfologica:
1. nr prelungirilor

unipolari (rari): prezinta o singura prelungire axon


EX: celula amacrina din retina
pseudounipolari: o prelungire unica, scurta care se va ramifica
intr-un ram care va funcationa ca dendrita si cealalta ca axon
EX: ganglionii rahidieni
bipolari: o dendrita si un axon
EX:neuronii senzitivi din structura organelor de simt
multipolari (cei mai numerosi): un axon si 2 sau mai multe
dendrite (pot fi atat neuroni motori dar si senzitivi si sunt
localizati fie in SNC/SN periferic)
EX: neuronii motori din coarnele ant ale MS

2. lungimea axonului
neuroni cu axon lung = de tip Golgi I
EX: neuroni de proiectie din scoarta cerebrala
neuroni cu axon scurt = de tip Golgi II
EX: neuroni de asociatie din MS
3. forma

pericarionului/corpului celular
stelati
ovalari
piramidali
fuziformi
rotunzi
EX: cel granulate din scoarta cerebeloasa

Clasificare functionala:
1. neuroni motori/efectori: specializati in conducerea influxului nervos de la
centrii sup catre efector (structuri efectoare: fie la un epiteliu glandular, fie
exocrin/endocrin - influxul poate sa stimuleze/sa inhibe, fie celule
musculare striate, netede, cardiace)
-sunt de talie mare, pericarion stelat, axon lung
EX: neuroni piramidali din scoarta cerebrala (strat 5)
2. neuronii senzitivi: conduc influxul nervos de la receptori catre centrii din
SNC (structurile receptoare: exteroceptorii piele, proprioceptorii
tendoane, ligamente, structuri osoase, interoceptorii peretele viscerelor)
-sunt pseudounipolari, mai rari pot fi bipolari
3. neuronii de asociatie/intercalari (99% din nr neuronilor): se interpun intre
neuronii senzitivi si cei motori
4. neuronii secretori: pe langa caracteristicile proprii ale celulei nervoase
suntcapabili sa sintetizeze molecule de tip hormonale
EX: tractul hipotalamo-hipofizar (se produc vasopresina/hormon
antidiuretic, oxitocina)

Structura neuronului (ME/MO):


-ca orice alta celula se descriu membrana/neurilema, citoplasma/neuroplasma,
nucleu

Nucleul: mare, hipocrom, cu un nucleul evident (asemanat cu un ochi de bufnita),


reprezinta centrul trofic al celulei, se afla intodeauna in repaus cinetic
Membrana: delimiteaza corpul celular si prelungirile neuronale, are o structura
laminata lipoproteica, enzimele care actioneaza sunt enzime de tipul ATP-azei,
de tip polinesteraze nespecifice ambele cu rol in transportul intercelular
-numai la nivelul axonului este prezenta si adenilcolinesteraza cu rol in procesul
de trasmitere al influxului nervos
-prezinta o ? electrica accentuata datorita permeabilitatii selectiva pentruu ionii
de Na si K
-acest lucru determina propagarea influxului nervos numai intr-o ssingura directie
(la nivelul dendritelor si pericarionului, care ambele sunt structuri
receptoare/centripete catre axon care este prelungirea/componenta
celulifuga/conducatoare
-membrana este dublata de membrana celulelor gliale/nevrogliilor
Citoplasma: organite comune (mitocondrii sunt numeroase in neuroni, si de
dimensiuni mai mici decat in alte tesuturi, Ap Golgi- localizat perinuclear,
ribozomi- numerosi, prezenti in toata citoplasma, centrul celular abesnt de
obicei in neuronul adult datoriata faptului ca celula nu are capacitate de
diviziune, dar in celulele tinere acesta poate fi identificat) , specifice (substanta
fibroida/corpusculii Nissl-reprezentat de ribozomii liberi/atasati de RER, prezenta
lor se identifica sub forma unor granulatii bazofilee de forme si marimi variabile
prezente in toata citoplasma dendritelor dar care lipsesc in citoplasma axonului =
axoplasm si acest lucru face diferentieera intre dendrite si axon, neurofibrilele,
neurotubuli ), incluziuni de diferite materiale, un echipament enzimatic
caracteristic
-neuronul este implicat in sinteza proteica, bazofilia substantei fibroida se
datoreaza continutului mre in ARN
-in urma unei leziuni neuronale substanta fibroida se disperseaza in citoplasma =
cromatoliza, daca regenerearea are loc substanta fibroida se reorganizeaza
-neurofibrilele filamente intermediare ale acestei celule sunt prezente atat in
pericarion cat si in prelungiri, participand la formarea citoscheletului celular si au
rol in orientarea fibreei nervoase atat in timpul formarii ei = histogenezi dar si in
perioadele de regenerare a acesteia
-neurotubulii sunt organite de forma cilindrica cu un diametru de 200 de A,
prezenti in toate componentele neuronale axon), rol in a asigura cai preferentiale
de transport pentru molecule sintetizate in pericarion proteine, care se
transporta catre periferiile celulare sau pt produsi de metaboliti rezultati din ?
care se intorc catre corpul celular
-citoplasma contine incluziuni:

pigment de uzura lipofuscina (cantitatea creste odata cu varsta) de


obicei are culoare galbuie cu HE
glicogen (frecvent la celule tinere-embrionare)
picaturi lipidice (pot reprezenta depozite ale unui material de rezerva
energetica sau in afectiuni patologice pot fi rezultatul aunei acumulari al
unui metabolism modificat)
-in unii neuroni (din nucleul rosu al erebelului) pot fi prezente si depozite
de melanina, insa functionalitatea lor nu este stabilita

-enzime:

enzima care apartine ciclului Krebs


enzime ale hidrolizei anaerobe
echipamentul de enzime lizozomale

Prelungirile neuronale
Dendritele:
-conduc influxul nervos catre corpul celular, prelungiri celulipete
-pot fi numeroase/o singura dendrita/lipsesc
-prelungiri care uneori sunt mai groase decat axonul, voluminoase si foarte
puternic ramificate
-sunt specializate pentru receptionarea impulsurilor nervoase venite de la alti
neuroni fie de la alti receptori
-dendrolema-supraf membranei dendritice, pe ele se gasesc spini dendritici care
sunt locul ? sinaptice
-dendroplasma contine toate categoriile de organite

Axon:
-este o prelungire unica, prezenta mereu
-prelungire eferent/celulifuga pentru ca conduce influxul nervos de la corpul
celular catre alte celule nervoase sau catre efector
-lungimea lui este varibila (scurt, lung)
-la locul in care el se implanteaza pe corpul celular exista con de emergenta, la
nivelul caruia corpusculii Nissl se opresc
-desi este o prelungire unica, poate da niste ramuri colaterale care se desprind in
unghi drept fata de axon, iar ramificatii adevarate prezinta numai in portiunea
terminala (acetea formeaza arborizatia terminala, fieecare dintre acetse ramuri
prezinta niste dilatatii = butoni terminlai)

-butonii terminali stabilesc contacte sinaptice cu alte celule neuronale


-in structura citoplasmei axonale intra toate tipurile de organite (fara substanta
fibroida), rol important il au microtubulii care sunt mai numerosi decat in
celeletae componete ale celulei, si prin intermediul lor se realizeaza un transport
anterograd = de celule sintetizate in corpul celular care sunt conduse catre
arborizatia terminala (de obicei sun t reprezentate de proteine, glicoproteine,
vezicule axoplasmice), prin neurotubuli se realizeaza un transport retrograd
-prin transportul retrograd patrund in sistemul nervos si unele virusuri (virusul
rabiei, herpetic)

Sinapsa
-locul specializat de contact intre 2 neuroni
-permite culegerea influxurilor nervoase de la un euron la altu, fenomen ce >
polarizare dinamica
-in finctie de zonele de contact intre cei 2 neuroni: sinapse axo-somatica (butonii
terminali vin in contact cu pericarionii), axo-dendritice cele mai nuemroase
(axonu?), sinapse axo-axonice
-neuronii pot stabilii de tip sinaptic si cu alte tesuturi, nu numai neuroni intre ei
(EX: placile motorii) sau jonctiunile pe care neuronii le stabilesc cu epiteliile
senzoriale

Componente
-componenta presinaptica un buton terminal, apartinand I neuron din structura
sinapsei (sunt localizate in axoplasma numeroase mitocondrii de obicei central
in butonul terminal, acestea fiind la randul lor inconjurate de numeroase vezicule
secretorii, care contin un neurotransmitator, foarte frecvent neurotransmitatorul
este reprezentat de actelicolina, dar ei sunt foarte variati serotonica, acidulgama-amino-butilic, acetilcolina etc ) veziculele see sintetizeaza la nivelul
corpului celular, ajung in butonii terminali prin mecanism de transport anterograd
axonal
-componenta postsinaptica- dendrita/corp celular (membrana este puternic
faldurata, au rol de a creste suprafata de contact cu spatiul sinaptic, pee
suprafata membranei exista receptorri specifici pentru neurotransmitatori) atunci
cand un numar suficient de astfel de receptori este ocupat de moleculele de
neurotransmitatori, canalele ionice hidrofile din membrana postsinapstica se
deschid si se creeaza un flux bionic care induce ?)

-intre cele 2 se gaseste fanta/spatiul sinaptic (ingust de pana la 200 A, este


traversat de neurofilamnete, este delimitat de spatiul extracelular prin prelungiri
ale celulelor nevroglice/de sustinere)

In functie de modalitatea de tranmitere a influxului sinapsele se clasifica in:

sinapse chimice: unda de depolarizare din memnbrana I neuron odata


ajunsa la butonul terminal induce eliberarea prin exocitoza a veziculelor cu
neurotransmitator in spatiul sinaptic, impulsul electric de la membrana
este transformat intro faza intermediara a unui stimul chimic (aceste
vezicule se ataseaza de receptori specifici ai membranei/componentei
postsinaptice, aceasta legare a mediatorului chimic de membrana
postinaptica induce in II neuron un schimb ionic intre spatiul intra si extra
celulalr prin deschiderea canalelor membranare) prin acest flux ionic
apare depolarizarea compoinentei postsinaptice, este momemtnul in care
influxul chimic este reconvertit intrun impuls electric, si va fi transims la
cel II neuron
sinapse electrice (rare): sunt echivalente ale jonctiunilor de tip nexus/gap
in jonctiuni permisive
sinapse conjuncte: se poate face prin ambele mecanisme electric, chimic

Nevroglii/celule gliale
-nu conduc influxul nervos, rol trofic, metabolic si de sustinere a celulelor
nervoase
-intervin in procesele de aparare si de regenerare a tesutului nervos
-anumite celule nevroglice au capacitatea de a sintetiza mielina
-sunt celule cu o mare capacitate de diviziune, datorita acestui fapt ele sunt
singurele responsabile de aparitia tumorilor
-in functie de localizare:

nevroglii ale SNC: celule care au forma stelata ce prezinta numeroase


prelungiri citoplasmatice (se foloseste impregnare argentica/coloratii care
folosesc saruri de aur), nr este foarte mare, raportul nevrogli neuroni este
de 6 1, in aceste celule se disting 2 categorii de celule:
-epiteliala/ependimara (este formata din celule cu aspect epitelial
de forma cubica/prismatica, asezate pe un singur rand si
localizate/tapetand cavitatile SNC- ventriculii cerebrali cat si canalul
medualr central)
-are rol in secretia si rebsorbtie/absorbtie (prin prezenta de microvili in
polul apical al acestor celule): LCR
-marea cantitate de proliferare poate produce tumori
-interstitiala (in structura parenchimullui): macroglia,
oligodendroglia, microglia
-macroglia/astrocit, prezinta la randul ei 2 subtipuri:

-astrocit protoplasmatic (in subst cenusie din SNC, este o


celula cu corp celular de dimensiuni reduse, cu prelungiri citoplasmatice
scurte, dar bogat ramificate, care formeaza o coroana in jurul celulei),
acestea fac legatura intre vasele de sange si neuroni, asigurand in acest
fel functia trofica a neuronilor
-astrocit firbos (in subst alba din SNC, in jurul fibrelor
nervoase,sunt invelite in teaca de mielina), sunt mai putin ramificate, in
zona in care acetse prelungiri vin in contact cu vasele de sange prezinta
niste dilatatii numite trompe vasculare, prin intermediul carora celula preia
necesarul de substante nutritive, le prelucreaza si apoi le cedeaza
neuronului, in acest fel participa la formarea barierei hemato-encefalice
-cele 2 varietati de astrocit pot fi considerate aspecte morfofunctionale
diferite ale aceluiasi unic tip celular, pentru ca exista si forme intermediare
de celule intre cele 2 varietati, astrocitul fibros este un element mai
maturizat, mai specializat al acestei celule
-oligodendroglia (???) prelungiri putine, slab ramificate, de-alungul
prelungirilor apar ?, celule cu mare capacitate de proliferare

nevroglii ale SN periferic