Tesuturile epiteliale

de cautat atlas de histologie.

epi=deasupra
thylium=ridicatura
Sunt atasate prin complexe jonctionale. Se aseaza pe membrana
bazala, care este o structura ce desparte tesutul epitelial de tesutul de
sustinere care se numeste tesutul conjunctiv. Deducem ca ap roape in
toate cazurile aceste tesuturi le gasim in legatura stransa cu tesutul
conjunctiv. Tesuturile epiteliale sunt tesuturi avasculare. Componentele
sale trebuie sa isi primeasca substantele nutritive. Aportul nutritiv si
hranirea epiteliilor se face din vasele de sange ale tesutului conjunctiv
prin difuziune, prin membrana bazala. Desi nu sunt vascularizate,
epiteliile sunt tesuturi bine inervate, fi e libere sau uneori incapsulate.
In functie de rolul pe care il indeplinesc epiteliile se clasifi ca in epitelii
de acoperi re sau tapetare. Epitelii secretorii sau glandulare( in care
celulele sunt specializate pt functia de secretie si excretie glande) si
epitelii senzoriale sau de re ceptie care intra in alcatuirea organelor de
simt.
Epiteliile de acoperire.
Ele sunt prezente fi e la supraf ata corpului fi e tapeate aza cavitatiile din
org anism care comunica cu exteriorul di rect sau indirect la fel cum pot
tapeta cavitati care nu comunica deloc cu mediul extern.
Epiteliile de acoperire se clasifi ca in functie de 2 parametrii :
-nr. straturilor de celule care il alcatuiesc (epitelii simple formate dintrun singur rand de celule sau epitelii alcatuite din 2 sau mai multe
straturi celulare stratifi cate).
Pt. clasifi care a acestor epitelii folosim si forma celulelor care
alcatuiesc acest tesut.
Epitelii simple dupa forma:
-pavimentoase
-cubice
-cilindrice

Epiteliul simplu pavimentos are o forma turtita. Se gasesc in endotelii,

mezotelii, capsula bowman, tapeteaza lumenul vascular (endoteliu),
ramura subti re a ansei henle, tapeteaza cav. pleurala, pericardica si
peritoneala (mezotelii), epiteliu de pe fata interna a timpanului,
tapeteaza epiteliu alveolelor pulmonare , tapepteaza epiteliul
labirintului membranos din urechea interna. Rolul lor este de a facilita
schimbul de substante intre 2 medii diferite.

Epiteliile simple cubice au forma cubica, are nucleu rotund, iar cele 3
dimensiuni ale celulei sunt ap roximativ egale, nucleii in acest epiteliu
sunt asezati aprox. echidistant.
Se gasesc in epiteliul ovarian(epiteliul germinativ), in ductele excretorii
mici ale glandelor exocrine, in canaliculul biliar, epiteliul plexurilor
coroide, in canalul intercalar Boll, tubii uriniferi , tubii bellini din
rinichi.

Epiteliile simple cilindrice, randul unic de celule este format de celule

de talie inalta, columnare in care inaltimea este mai are decat celelalte
doua dimensiuni, iar nucleul este de obicei ovalar si situat in treimea
bazala a celulei. Este o celula polarizata, adica o celula in care
org anitele secretorii se localizeaza p redominant subnuclear iar polul
apical este ocupat de vezicule secretorii. In plus celulele cilindrice
prezinta fre cvent in polul apical specializari de membran a, fi e microvili
care sunt indicativul microscopic a functiei de absorbtie sau cili care
sunt mobili si sunt implicati in transp ortul diferitelor particule pe
supraf ata acestui epiteliu (epiteliu ciliat la niv trompei uterine).
Localizare: Epiteliul tubului digestiv subdiafragmatic (microvili) stomac,
intestinul subti re si intestinul gros, epiteliul veziculei biliare, epiteliul
canalului Pfl uger din glandele salivare, epiteliul uterin si al trompelor
uterine si uter (cili mobili) si epiteliul canalului ependimar.

Epiteliul pseudostratifi cat, da o falsa imp resie de stratifi care, el fi ind

un epiteliu simplu. Este alcatuit din variate tipuri celulare. Celule care
au dimensiuni diferite, au nucleii asezati pe niveluri diferite dand falsa
impresie de stratifi care. Acest epiteliu este numit si epiteliu respirator
pt ca este caracteristic cailor aeriene superioare de la mucoasa nazala,
laringiana, trahee, bronhii mari pana la nivelul bronhiolelor. Denumirea
completa este epiteliu pseudostratifi cat cilindric, ciliat cu celule

caliciforme. Toate celule ating membrana bazala dar nu toate ajung la

supraf ata epiteliului.

Localizare: Epiteliul respirator, in mucoasa cailor aeriene, la sacul

lacrimal , la trompa lui eustache.
Rol : prote ctor, secretor, si de elimiare a particulelor de praf din aerul
re spirator.

Epitelii stratifi cate

Clasifi care a se face dupa forma celulelor din stratul superfi cial. Aici
descriem urmatoarele variante:

-Pluristratifi cate
Pavimentoase (malphigiene) in care celulele sunt asezate pe mai multe
randuri, stratul superfi cial alcatuit din celule aplatizate. Este un
epiteliu in care principalul rol este de protectie, g rosimea mare
indeplinind acest rol si care se afl a sub 2 forme diferite.
I. Epiteliu stratifi cat pavimentos-fara keratinizare (3 straturi) este
localiat in cavitatile in care este prezent mediul umed.
1.strat bazal
2.strat intermediar
3strat superfi cial
Localizare: epiteliul cav. bucale, epiteliul esofagian, epiteliul anal,
epiteliul vaginal.

II.Epiteliu stratifi cat pavimentos cu keratinizare(6 straturi epidermul)

localizat in suprafete care iau contact cu aerul. Keratinizare inseamna
acumulare de keratina in celulele din stratul superfi cial al pielii.
Keratina este o scle rop roteina care indeplineste rol de bariera
impotriva deshidratarii.
1.bazal

2.spinos.
3.granulos (kerato - hialina)
4.Lucios (eleidina)
5.Cornos(keratina)
6.Descuamat
Celulele din statul superfi cial nu contin nucleu.

*nu are keratina are nucleu si vice versa.

Epitelii stratifi cate

Bistratifi cate

Cubice: Canalele extraglobulare a glandelor salivare, canalul

excretor al glandelor sudoripare (la exterior cuticula)
Cilindrice: epiteliul uretrei spongioase. este un epiteliu rar
intalnit.

Epiteliu de tranzitie (paramalphigian , uroteliu) 3 straturi: Are aceasta

denumire deoarece isi poate modifi ca aspectul si structura in functie de
stare a de vacuitate sau plenitudine a organului pe care il tapeteaza.(in
stare de plenitudine ajunge sa fi e bistratifi cat, in vacuitate celule se
aseaza pe mai multe straturi dand aspect multistratifi cat). Stratul
superfi cial este format din celule mari frecvent binucleate care acopera
2 sau mai multe celule din straturile subiacente si care p rezinta o
specializare a membranei apicale numita cuticula (o ing rosare a
membranei apicale si care nu permite reab sorbtia produsilor toxici din
urina inapoi in interstitiu).
1.strat bazal
2.strat intermediar
3.strat superfi cial-cuticula
Localizare: tapeteaza caile urinare extrarenale pelvisul renal,
urete rele, vezica urinara si parte din uretra.

Membrana bazala
Este o structura complexa ce se dezvolta la granita dintre epiteliu si
tesutul conjunctiv, la formarea careia participa ambele tipuri de
tesuturi.
Astfel de structuri sunt insa p rezente si in alte localizari:
In jurul adipocitelor, in jurul fi brelor musculare sau in jurul nevrogliilor.
Este greu de identifi cat in coloratia cu HE. In aceasta coloratie poate fi
identifi cata cand are grosime apre ciabila ca in cazul sectiunilor de
trahee si mai rar pe cele de ureter sau vezica urinara. Pt. evidentie rea
ei se folosesc in microscopia optica impregnarea argentica in care se
coloreaz a in negru si coloratia PAS (acid periodic Schiff ) care determina
colorarea in roz a membranei bazale deoarece evidentiaza gruparile
zaharidice din moleculele de proteoglicani prezenti in stru ctura ei.

In microscopia electronica s-a constatat ca ea este alcatuita din 3

straturi suprapuse (aspect trilaminat):
1. lamina lucida afl ata intre celulele epiteliale si stratul mijlociu al
membranei bazale (se numeste astfel deoare ce este transap renta
la fl uxul de electroni) si contine niste fi lamente subtiri de ancoraj
cu rolul de a fi xa celulele epiteliale = colagen IV,
laminina(glicoproteina)
2. Lamina densa , contine fi brile de colagen IX care atase aza
membrana bazala de fi brele de colagen din tesutul conjunctiv.
contine proteoglicani:heparin-sulfat-laminina
3. Lamina reticularis (uneori fi broreticularis) contine fi b re subtiri de
reti culina care apartin in fapt tesutului conjunctiv.

Biochimic membrana este aclatuita din : colagen de tip IV colagen

nefi brilar care asigura integritatea structurala a membranei bazale .
(este prin defi nitie o componenta a tesutului conjunctiv, sunt produse
totu si de celulele epiteliului)
-molecule de proteoglicani molecule mari cu caracter anionic,
puternic hidratate, asigura volumul necesar membranei bazale si
transportul ionic prin membrana bazala.

-Laminina este o glico - proteina care face legatura intre membrana

bazala si celulele epiteliale.
-Fibrilele de an coraj alcatuite din colagen de tip VII care stabilizeaza
legatura dintre lamina densa si lamina reticularis.

Functii :
-Asigura legatura si ancorajul intre tesutul epitelial si cel conjunctiv.
-Asigura fi ltrarea selectiva a substantelor care o traverseaza, functie
indeplinita prin incarcatura ionica specifi ca. Este resp onsabila de
aparitia unei polaritati function ale membranare specifi ce pt. celulele
epiteliale(polarizeaza membrana). Orienteaza si ghideaza dezvolatrea
epiteliului atat in procesul embriogenezei cat si in p rocesul de
regenerare aparut in timpul vindecarii plagilor.
-suport pt epiteliu
-permeabila pt substante trofi ce si bariera selectiva.
-se ingroasa in diabetul zaharat si glomerulonefrita(devine mai
permeabila si in acest fel apar modifi cari semnifi cative ale comp ozitiei
urinei si modifi cari metabolice se pierd proteine glucoza etc.),
afecteaz a si functia.