Sangele si hematopoeza

-Tesut specializat pt. functia de transport. Spre tesuturi el duce toate

substantele necesare metabolismului. Dinspre org ane si tesuturi
transporta catre caile de eliminare diversi metaboliti.
-Mentine re echilibrul acido -bazic, intervine in procesul de termoreglare.
Prin aceste functii putem concluziona ca este implicat in homeostazie.
-Imp reuna cu limfa si lichidul interstitial alcatuiesc mediul intern al
org anismului, prin care se re alizeza integrarea tuturor comp onentelor
org anismului intr-un tot-unitar.
-Din punct de vdr al compozitiei si stru cturii sale putem spune ca este
format din :

Subst. fundamentalta fl uida (plasma);

Componenta celulara/fi gurata (elementele fi gurate ale sangelui)
ele ocupa ap rox 45% din masa sanguina.

Plasma sanguina:
-Se gaseste la adult intr- o cant. de aprox 3500 ml (ap rox 5% din
greutatea corpului).
-In compozitia sa principalul constituent ramane apa (90%) si restul de
10% proteine, alte componente organice si un p rocent mic si constanta
de subst. anorg anice (0,9 % saruri de K, Na si Ca).
-Proteinele plasmatice sunte reprezentate de :

albumine (cele mai abundente V. N- 3,5 -5 g /dl; sunt repsonsabile

pt mentire a presiunii osmotice si ajuta la transportul subst.
insolubile in apa ca lipidele cu care formeaza complexe lipo proteice)
globuline (alfa, beta, gama globuline) gama globulinele sunt Ac,
proteine sintetizate de plasmocite;
fi brinogen este o proteina sintetizata la niv. hepatic. Este o
proteina care sufera transformari sub actiune enzimatica si se
transforma in fi brina asa cum se intampla pe parcursul formarii
cheagului de sange.

-Sunt p rezente si circula prin plasma sanguina si alte molecule :

Aa;
1

Glucoza;
Vitamine;
Hormoni in special steroidieni;
Si o mare varietate de peptide cu rol reglator.

Elemente fi gurate ale sangelui:

Cele trei clase sunt :eritrocitele, leucocitele, plachetele sanguine
(trombocite)
-Pentru a studia morfologie (stru ctura) acestor celule folosim ca
preparat histologic frotiul de sange periferic si coloratia obsinuita de
rutina May Grumwald Giemsa (metoda panoptica).

Eritrocitele
-Sunt formatiuni anucleate , sunt con siderate echivalente celulare.
-Pe parcursul formarii lor, in toate etapele incepand cu celula cap de
serie, celulele poseda nucleu, dar in momentul in care se maturizeaza,
ele pierd org anitele citoplasmatice, pierd nucleul si capata o forma
caracteristica de disc biconcav, o forma care le permite sa aiba o
supraf ata maxima pe un volum minim.
-Numarul lor este de 4,5 milioane pe mm 3 femei pana la 5 mil pe mm 3
la barb ati cu variatii foarte mari la NN.
-Numarul poate fi cre scut in mod fi ziologic de ex. la NN. urmare a
an oxiei relative din timpul sarcinii.
-Mai apare un numar cre scut dupa un eff ort fi zic p relungit sau la
altitudine mare unde presiunea oxigenului este scazuta.
-In conditii patologice scade rea n r. de eritrocite poarta numele de
anemie si ap are fi e in unele boli generale sau in boli ale sangelui.
-Forma de disc biconcav face ca centrul celulei sa fi e mai subtire si
periferea mai groasa si mai intunecata.
-Variatiile de forma poarta denumirea de poikilocitoz a si de obicei
semnifi ca o patologie a sangelui. (Ex: hematii sferice sferocite; pot
avea forma sferica dar cu nume rosi spiculi pe suprafata, daca acestia
sunt egali se numesc echinocite, aceasta forma apare si la hematiile
imbatranite; poate avea forma alungita ovoidala enictocite ca in
2

eritrocitoza ereditara; pot prezenta o identatie stomatocite ca in

hemoglobinopatii; forma de secera drepanocite hemoglobinopatii,
etc) .
-Dimensiunea este extrem de constanta : diam intre 7,2 -7,5 microni.
Grosimea 1,5 microni central si 2,5 microni in periferie.
-Daca celulele au sub 6 microni diam le numim microcite.
-Peste diam normal se numesc macrocite.
-Cand depasesc 10 11 microni megalocite.
-Toate aceste variatii de marime se numeisc anitocitoz a.
Culoare a
-Este determinata de incarcare a cu Hb. Pe preparatele proaspete
nefi xate, necolorate au culoarea galben-verzui datorita oxidarii
pigmentilor din Hb.
-Pe preparatele fi xate culoarea lor este rosu-caramiziu. Mai palide in
centru, intunecate in periferie.
-Acest aspect normal al coloratiei se numeste isocromie.
-Diferentele de colorare porata denumirea de anisocromie. De ex:
hematii hipocrome (palid colorate), iar hipercrome (colo mai intensa).
Propietati fi zice ale acestor celule:
-Elasti citatea si plasticitatea.
-Plasticitatea inseamna cca. de a se deforma
-Aceste propietati ajuta hematia sa se deplaseze din vase de sange
inguste (capilare) care pot avea diam. mai redus decat cel al hematiei.
-In momentul traversarii capilarelor, hematiile se dispun ord onat in
siruri sai fi sicuri (ca monedele ordon at asezate).
Structura celulei:
-Deoare ce aceasta celula in stadiile initiale de dezvoltare a prezentat
un nucleu, in citoplasma pot fi prezente niste resturi nucleare. Ele se
pot prezenta sub 2 forme:
1. Sub forma unor inele numite inele Cabot, atunci cand resturile
nucleare p rovin din membrana nucleara sau se pot prezenta
3

2.sub forma unor arii dense hipercrome numite corpii Jolie atunci cand
re sturile nucleare provin din matrice a nucleara.
Citoplasma are un citoschelet bine dezvoltat alcatuit din
microfi lamente si microtubuli si care in ap ropiere de membrana
celulara p rezinta o structura mai densa care se numeste striamarginala.
-Citoplasma contine molecule de tip proteine structurale (spectrina
care se ancoreaza pe fata interna a membranei, este principala
re sponsabila pt mentinerea formei de disc biconcav).
-In citoplasma mai sunt prezente nume roase enzime in special enzime
apartinand caii glicolitice anaerobe (LDH ) sau enzimele ap artinand
suntul hexozo -monofosfat (glucozo -6 fosfat-dehidrogenaza).
-Mai sunt prezente si alte tipuri de enzime: catalaza, carbonanhidraza
etc.
-Se mai gasesc cant mici de lipide si unele vitamine in special din
grupul B.
-Totusi principalul constituent al citoplasmei ramane hemoglobina care
este alcatuita din 2 componente principale adica un derivat de porfi rina
care contine Fe si formeaza grupul Hem si o molecula proteica
re spectiv globina.
-In functie de structura si compozitia in Aa. a lantului polipeptidic,
hemoglobina din eritrocitul adult normal poate fi de mai multe feluri si
anume : Hb de tip A 1 este prezenta in prop. 97% in hematia normala,
Hb fi ind alcatuita din 2 lanturi polipeptidice de tip alfa si 2 lanturi de
tip B.
-Hb A 2 este mult mai putin, maxim 2%, globina are 2 lanturi alfa si 2
lanturi delta (sau beta???)
-Hb f este prezenta in special dupa naste re la NN si copilul mic unde
poate sa ajunga pana la 80% in eritrocit. Globina ete formata din 2
lanturi alfa si 2 lanturi gama.
-Hb glicozilata care se gaseste in cant. foarte mici, este caracterizata
de prezenta unei molecule de glucoza atasata de lanturile beta. Este
importanta pt ca ea creste semnifi cativ la pacientii cu diabet zaharat.
-Cantitatea de Hb normala are val de ap rox: 14 g/l la femei si 16 g/l la
barb ati.

Membrana eritrocitara are structura clasica trilaminata adica : este

formata dintr- un strat bilipidic in care se intercaleaza proteinele care
formeaz a un strat discontinuu. La exterior este dublata de glicocalix si
prezinta o permeabilitate selectiva.
-Structura chimica a acestei membrane include proteine, ele
rep rezentand pana la 50% si sunt dispuse asimetric, glucide sunt
localizate pe suprafat externa a membranei formand glicocalixul.
-Pe suprafata acestei membrane sunt prezete si se exprima niste Ag
numiti aglutinogene.
-Cele 2 tipuri posibile de aglutinogene sunt tipul A si B. In functie de
prezenta sau absenta acestor aglutinogene indivizii se impart in cele 4
grupe sanguine : A, B, AB, 0.
-Aceste grupe sunt importante in special in practica transfuziei de
sange pt. ca atunci cand primitorul este transfuzat cu un sange altul
decat izogrup sau de la donatorul universal poate ap are a fenomenul de
incompatibilitate si care duce la distrugere a eritrocitelor transfuzate.
-Pe membrana se mai exprima si un alt antigen care se numeste
factorul Rh, 85% din indivizi prezinta acest factor pe suprafata eritro. si
spunem ca sunt Rh+ restul sunt Rh-.
-Este important factorul Rh atunci cand o femeie care are are Rhramane insarcinata si poarta o sarcina cu fat Rh+. Sistemul imunitar al
mamei nu recunoaste acest Ag de pe eritrocitele fetale, dezvolta Ac
impotriva lor, eritrocitele fetale sunt distruse si apare Eritroblastoza
fetala care reprez. un risc major pt. fat si care poate duce la pierderea
sarcinii si moartea acestuia (boala hemolitica). Pe masura ce sarcina cu
Rh+ se repeta, re actia imunologica este mai severa.
-Durata de viata a hematiei adulte este limitata la 100-120 de zile.
Celula fi ind lipsita de nucleu nu are cum sa reziste mult timp. nucleul
rep rez. un centru trofi c si information al.
-Aceste hema. ajung in splina unde sunt inte rceptate de macrofage
care le distrug, acest lucru se poate intampla si la niv. hepatic sau in
maduva osoasa si foarte rar se intampla ca distructia lor sa aiba loc
intravascular sub actiunea complementului.
-Componentele eritrocitului distrus , globulina in special este
dezintegrata pana la Aa. comp onenti, iar hemul este convertit la niv.
hepatic in bilirubina si biliverdina, pigmenti care vor fi eliberati prin
bila.
5

-Fe din hem este eliberat initial sub forma de hemosiderina, apoi se
transforma in feritina si este reutilizat in hemomedula pt. productia de
noi eritrocite.
-Principala functie a acestei celule este aceea de a transporta gaze
re spiratorii.
-Legaturile pe care Hb le realizeaza cu aceste gaze sunt legaturi
instabile. Cu O formeaz a oxihemoglobina cu Co2 formeaz a
carbaminohemoglobina. Insa in cazul in care Hb formeaz a complexe cu
mon oxidul de carb on se realizaeza un complex stabil si ireversibil
numit carb oxihemoglobina acest ocmpelx este cel care poate duce la
intoxicatii grave cu mon oxid de carbon asa cum se intampla in
intoxicatiile aparatue cu gaze de esapament sau cu gaze rezultate prin
arde re incompleta si care pot duce la asfi xie si exitus.

Leucocitele:
-Sunt celule al caror numar in sangele ci rculant este de aprox 40006000 pe mm cub, cu n r. mult mai mare la naste re 15-20 000 dar care
numar revine la VN spre varsta de 4 ani.
-Se numesc si globule albe deoarece pe preparatele p roaspete nefi xate
si necolorate nu se pot identifi ca.
-Spre deosebi re de hematii sunt celule complete care au nucleu,
citoplasma si membrana.
-Toate aceste celule au legatura stransa cu re actiile de aparare. Toate
aceste celule indeplinesc o cca. fagocitara chiar daca la unele dintre
ele este limitata la fragmente mici, adica indeplinesc functii de
microfag ocit. Toate aceste celule contin in citoplasma lizozomi.
-Ei sunt descrisi (lizozomii) si ca granulatii nespecifi ce azurofi le.
-Din punct de vd r. morfologic leuco. se impart in 2 clase:
1.Polimorfonuclearele (granulocitele) caracterizate prin p rezenta unui
nucleu lobular de forme diferite.si Pri prezenta a numeroase granulatii
in citoplasma.
2.Mononucleare (agranulocite) prezinta un nucleu nelobulat
(nesegmentat) si care desi au granulatii in citoplasma de tip lizozomi
acestea sunt g reu de identifi cat sau neidentifi cabile in MO.

-Repartizarea p rocentuala a tipurilor de leucocite in sangele ci rculant

re alizeaza formula leucocitara.
-Din clasa polimorfonuclearelor fac parte : neutrofi lele 67-75%,
eozinofi lele (Acidofi lele) 1-3%, bazofi lele 0,5-1 %.
-Din clasa agranulocitelor : limfocitele 20-45% si monocitele 6-8%.
-Creste rea n r. de leucocite in sangele circulant se numeste leucocitoza,
apare in infectii sau multiple alte cauze.
-Scade rea numarului se numeste leucopenie care poate sa apara in
unele afectiuni ale maduvei hematogene.
Neutrofi lele:
-Sunt cele mai nume roase leucocite.
-Sunt de forma rotunda cu diam intre 9-12 microni.
-Nucleul este caracteristic lobulat prezinta 2-5 lobi atasati prin
cromatina.
-Investigatia medicala care evalueaza nr. lobilor neutrofi lelor poarta
denumirea de formula Arneth.
-In mod fi ziologic neutrofi lul prezinta 3-4 lobi. Daca neutrofi lele au mai
putini lobi spunem ca formula Arneth este deviata la stanga, inseamna
ca maj. neutrofi lelor sunt tinere.
-Daca sunt mai multi lobi 4-5 sau peste, formula Arneth este deviata la
dre apta neutrofi le imbatranite. Aceasta formula de indicatii desp re
cca. de regenerare a neutrofi lelor la niv. hemomerului ??.
-La un procent de 1-5% din neutrofi lele p rovenind de la sexul feminin
poate fi prezent si atasat de membrana nucleara asa numitul corpuscul
Barr sau cromatina sexuala care nu este altceva decat al doilea
cromoxom X condensat din cariotipul feminin. Inseamna ca numai
examinand un f rotiu de sange putem stabilii daca pacientul este femeie
sau nu.
-Citoplasma este slab acidofi la, contine organite comune, RE, aparat
golgi, mitocondrii uneori inclzioni de glicogen si vacuole de pinocitoza.
-Caracteristica principala este prezenta de granulatii citoplasmatice de
2 tipuri:

1. Granulatii primare azurofi le, nespecifi ce care nu sunt altceva decat

lizozomi primari si care cotin hid rolaze acide, lizozim si o enzima
specifi ca mielope roxidaza.
2. Granulatii specifi ce (secundarE) sunt delimitate de membrane foarte
fi ne cotinutul lor include lizozim, lactoferine (sustrag Fe din plasma iar
bacteriile nu se mai pot dezvolta), fosfataza alcalina ( cu rol inhibitor
de dezv. a microorg).
-Se numesc neutrofi le pt ca aceste granulatii specifi ce nu se colore aza
intens nici cu colo acizi nici cu colo bazici si atunci in mod conventional
au fost denumite neutrofi le.
-Membrana cu structura clasi ca lipop roteica inconjurata de glicocalix,
are cca de a emite pseudopode.
-Neutrofi lele sunt celule mobile, pot traversa peretele vascular prin
diapedeza.
-Neutrofi lele reprez. prima linie de aparare, pt ca sunt primele celule
care ajung la locul de invazie microbiana.
- Odata ajunse acolo prin continutul enzimatic al granulelor ele pot sa
distruga fi e re sturi celulare, fi e agenti microbieni, avand si o redusa
cca. de fagocitoza, spunem ca neutrofi lul este un Microf ag.
-Durata lor de viata este relativ scurta de numai 4-5 zile atunci cand
sunt in tesut.

*Toata clasa de leucocite. ele isis desvasoara activitattea numai dupa

ce au parasit torentul stimulator, dupa ce au traversat peretele sanguin
si cand au ajuns in tesut.
-Isi desfasoara activ numai in tesut.

Eozinofi lul (acidofi lul)

-Cand este in numar mai mare decat VN eozinofi lie. Apare in stari
alergice (astmatici) sau dupa parazitoze intestinale.
-Scade rea nr. eozinopenia (mai rar intalnita).
-Celula rotunda diam pana la 15 microni.

Nucleul este bilobat cu aspect in desaga. Cei 2 lobi sunt unitit prin
fi lament de cromatina.
Citoplasma este intens acidofi la. Cotine org anite comune. Sunt mai
bine dezv. decat neutrofi lele. Cotine depozite de glicogen in cat. reduse
si caracteristic este p rezenta granulatiilor.
- Granulatii de tip primar (azurofi le sau lizozomi) si granulatii specifi ce
(secundare).
-Ele sunt de dimensiuni mai mari decat la neutrofi l, sunt relativ
numeroase si se colo. portocaliu, stralucitor (seaman a cu icrele de
man churia).
- Granulele specifi ce contin enzime de tip fosfataza acida si alte tipuri
de hidrolaze acide, cu precizare a ca nu au lizozim iar mieloperoxidaza
are activitate mai redusa decat in neutrofi le.
Membrana acestei celule are aceeasi structura caract. lipop roteica
dublata de glicocalix. Poate meite psudopode dar mai putine iar
miscarile acestei celule sunt miscari ameob oide.
-Durata de viata este mai lunga, de pana la 12 zile in tesut. Fun ctia
principala a eozinofi lelor este aceea de a manifesta cca de fagocitoza
in special fata de complexe Ag-Ac. Ele au de asemenea si un rol
antihistaminic pt ca au printre enzime si o histaminaza care anihileaza
prezenta histaminei.

Bazofi lul
-Este celula cu cel mai mic nr. Cand n r. creste sau scade avem de a
face cu boli ale sangelui.
-Bazofi lia se gaseste in intoxicatii cu metale grele poate aparea in
timpul virozelor sau leucemiei mieloide cronice.
nucleul este incomplet segmentat. Unii il descriu sub forma unei frunze
de trifoi sau a lite rei S, dar de obicei este greu de identifi cat la MO pt
ca este acoperit de n r. mare de granule intens bazofi le din citoplasma.
Citoplasma cotine putine organite comune dar prezinta granulatii atat
priamre (lizozomi) cat si granulatii specifi ce. Cele din urma sunt intens
bazofi le, sunt metacromatice, iar continutul lor este rep rez. de
histamina, heparina de substanta lent reactiva a anafi laxiei si factorul
chemotacti c pt. eozinofi le.
9

Membrana are o particularitate. Aceea ca prezinta re ceptori pt IGE.

Functia pe care o indeplinesc aceste celule. Sunt celule lipsite de
mobilitate. CCA. de fagocitoza este ap roape inexistenta. Intervin in
re actiile de hipersensibilitate mai ales prin histamina si intervin in
metabolismul lipidic prin produce rea de heparina.
-Durata de viata 13-14 zile in tesut.

Monocitul
-se gaseste in sangele periferic, in p roportie de 6-8 % din elementele
albe.
-Creste rea lor ca si scadere a lor insotesc bolile sangelui sau unele boli
generale.
Forma: este o celula sferica, fi ind cel mai voluminos element fi gurat, cu
un diametru de 20-25 de microni in tesuturi si 12-15 microni in sangele
ci rculant.
Nucleul: este nesegmentat si apare adesea reniform. Cromatina are un
aranjament particular, zonele intunecate de hetero -cromatina alternand
cu zone clane de eucromatina. Acest lucru ii confera nucleului un
aspect caracteristic, asemanator cu o tabla de sah. Cateod ata se poate
observa si nucleolul.
Citoplasma: este abundendtam bazofi la, se colo in albastru-cenusiu
avand aspectul cerului inainte de furtuna. In citoplasma se gasesc
org anite celulare relativ abundente, granule azurofi le nespecifi ce,
localizate fre cvent in con cavitate a nucleului si care sunt lizozomi
primari. Alaturi de aceste granulatii se gasesc polizomi, ribosomi, RER
slab rep rezentat, mitocondrii mici alungite, complex Golgi, microtubului
si microfi lamente numeroase, fi ind prezente si vezicule de pinocitoza.
-Determinari citochimice si citoenzimologice au determinat in
citoplasma un bagaj enzimatic bogat
(oxidaze,peroxidaze,citocromexidaze, p roteaza,fosfataze, etc)
Membrana celulara: este lipoproteica, dublata la exterior de glico -calix,
prezinta numeroase microvilozitati, emite frecvent pseudopode, din
care monocitul se deplaseaza in afara vasului.
-Aceasta membrana ca si la macrof ag, cotine re ceptori pt IGG si pt.
fractiunea C3 a complementului.

10

Functia: in sangele ci rculant durata de viata este de 20-60 h.

Monocitele parasesc patul vascular si trec in tesuturi unde se
transforma in macrofage, ce fac parte din sistemul mononuclearmacrofagic al organismului.
-Din sist. mononuclear-macrofagic fac parte macrof agele peritoneale,
celulele Kupfer hepatice, macrof agele pulmonare si splenice.
-In tesut macrofagul poate avea o viata lunga de aprox. 55 de zile.
-Monocitele ci rculante si macrofagele din tesuturi fagociteaza particule
de talie mare cum ar fi : virusuri, bacterii, complexe Ag-Ac, corpi straini,
celule intregi sau resturi celulare (ex eritrocite).
-Interactiunea macrofag-limfocit, in p roducere a imunitatii mediate
celular, duce la dobandi rea de catre org anism a unei functii crescute
anti-microbiene cu creste rea rezistentei la infectii si activitatii antitumorale.
-ca diam este cel mai mare element fi gurat.

Limfocitul
-Face parte din grupul leucocitelor agranulocitare sau mononucleare.
Se gaseste in sange in prop ortie de 20-45% din toate elementele liniei
albe.
-Creste rea n r. de limfocite (limfocitoz a) se intalneste mai ales in stari
patologice. Infl amatii cronice.
-Scade rea lor (limfocitopenie sau limfopenie) apare in boli ale sangelui
sau boli generale.
-Limfocitele constituie o populatie celulara omogena morf ologic, dar cu
o mare heterogenitate functionala.
-Are o forma rotund ovalara, diam de 6-9 microni. In procent redus se
pot gasi in snagele periferic si limfocite mijlocii si mari cu forma sferica
sau ovalara si dimensiunile de 10-14 microni.
-In interiorul nucleului se gaseste o cant mare de hete rocromatina
bazofi la, ceea ce face ca pe frotiul sanguin sa apara intens colorat
(tahicromatic).
Citoplasma: este redusa la un inel peri-nuclear. Slab bazofi la contine
granulatii azurofi le nespecifi ce, dar nu contine granulatii specifi ce.
11

Organitele comune sunt slab rep rezentante, ribozomi in cant. mare ei

fi ind responsabili de bazofi lia citoplasmei.
Membrana: este lipo -proteica este acoperita la exterior de un strat
subtire glico -proteic.
-Durata de viata in sangele periferic este diferita situata intre cateva
zile si 1 an, dar unele limfocite pot atinge si varsta de 5-25 de ani.
Acest lucru se datoreaza circularii si re circularii limfocitelor.
-Deoare ce difera ca origine, marime, durata de viata si functie,
limfocitele prezinta o mare variabilitate.
-In functie de dimensiuni se clasifi ca in : limfocite mici 6-9 microni,
mijlocii 10-12 microni, mari 14-16 microni.
-Limfocitul mijlociu este prezent in sangele circulant si imp reuna cu
limfocitul mic formeaza populatia limfocitara sanguina.
-Limfocitul mare (limfoblast) se gaseste in organele limfopoetice.
Clasifi care a functionala imparte limfocitele in Limfocite B si limfocite T.
-Limfocitele B sunt formate in maduva si org anele limfoide secundare,
Limfocitele T au origine Timica (timo -dependente).
-Limfocitele B (burso -dependente) se caracterizeaza prin capacitatea
de a secreta Ig.
-La microscopul cu baleiaj, suprafata externa a Limf. B prezinta multe
microvilozitati ce prezinta un nr, mare de re ceptori de Ag.
-Unele limfocite B au re ceptori de legare a Ig sub forma de ag recate
sau complexe imune.
-Limfocitele B sunt mai mari ca limfocitele T, avand un diam de 6-7
microni.
-Prin imuno -fl uorescenta s-a demonstrat p rezenta de receptori de
supraf ata pt. Ig complement si C3.
-Limfocitul B are un rol important in re alizarea imunitatii umorale a
org anismului.
-La contactul cu Ag-ii limfocitele B sintetizeaza Ig-e (Ac).
-Raspunsul imun primar are loc la primul contact al limfocitului cu Agul. La acest contact limfocitele sufera o transforamre blasti ca. C reste in
volum atingand 10 microni. Nucleul palid contine o cant. mare de
eucromatina si 2-4 nucleoli. Citoplasma devine accentuat bazofi la.
12

-Dupa activare limfocitele B se divid prin mitoze repetate si dau

naste re la clone celulare B. Din acestea unele se diferentiaza in
plasmocite, altele se reintorc sub forma de limfocit criculant devenind
celule de memorie.
-Stimularea limfocitelor B determinata de prezenta Ag-lor, este ajutata
de limfocitele T helper ca si de macrof age (acestea capteaza Ag-ul pe
supraf ata lor facandu-l mai imunogen).
-Limfocitele B reci rculante , la un nou contact cu AG- ul sunt cap abile de
un al 2-lea raspuns (RI secundar) in care transformarea blastica este
mult mai prompta si mai rapida ducand la crestearea Ac-lor in sangele
ci rculant.
-Unii Ac mai ales IGE prin atasarea la bazofi le si mastocite produc la
contactul cu Ag-ul degranulare a si eliberare a de enzime lizozomale
care dau reactii locale de tip anafi lactic.
- Originea limfocitelor B in viata intra-uterina, se formeaza in fi cat,
splina, maduva hematogena. Dupa naste re se formeaza in org anele
Hemolimfopoetice secundare si o parte in hemo -medula.
-Limfocitele B sunt angajate sa produca Ig ap oi mig reaza in organele
limfoide secundare (ggl limfatici, splina, formatiuni limfoide ale tubului
digestiv).
-Limfocitele T sunt o varietate limfocitara responsabila de RI mediat
celular, asigura deci imunitatea celulara. Ele determina re spingerea
grefei prin producerea de factori litici cu actiune pe grefa.
-La M.E de baleiaj se observa ca limfocitul T prezinta o suprafata
neteda cu microvili foarte rari si mici, cu putine pozitii Ag-ice pe
supraf ata exrterna a membranei.
-Limf. T sunt clasifi cate in mai multe subtipuri functionale (limfocite T
helper ce intervin ca stimulatoare ale transf ormarii blastice in special a
limfocitelor B dar si a limfocitelor T. Limfocite T citotoxice sau limfocite
T citolice (killer) distrug celulele straine dupa ce au fost stimulate de
catre Ag-ii de pe suprafata celulelor straine, re alizand imunitatea
celulara, re sponsabila de rejectia grefei.
-Limfocitele t sup resoare inhiba activ. unor limfocite B si T.
-Dupa contactul cu Ag-ele circulante, Limfocitele T sufera si ele o
transformare blasti ca in urma careia iau nastere o celula T cu memorie
si o celula T efectoare.

13

- Originea limfocitelor T dupa producerea lor in timpul vietii fetale, la

nivelul fi catului, splinei si hemomedulei, mig reaza in primordiul
timusului unde se diferentiaza diferit, dupa modul cum acestea
populeaza corticala sau medulara lobulului Timic.
-Diferentie rea timocitelor in lobulul timic se face Antigeno independent, acestea diferentie re este stimulata de substantele
elaborate, de celulele stromate ale timusului si de hormonii timici.
-Maturizare a defi nitva a limfocitelor T se face in zone timo -dependente
(zona para-corticala a limfo ggl-ului si mansoanele limfoide periarteriolare din splina). Aici are loc re cunoastere Ag-lor iar limfocitul T
devine antigeno -dependent.
-Fun ctia: limfocitele parasesc vasul sangvin prin diapedeza, trec in
tesuturile conjunctive unde isi desfasoara in principal activitatea, cea
mai mare parte din ele sunt fagocitate de macrofagele ggl-lor si
foliculilor limfatici.
-Alte limfocite insa fi ind preluate de capilarele limfatice prin ci rculatia
limfati ca, ajung din nou in torentul sangvin.
-Ciclul incepe apoi dinsp re sange spre tesuturi, astfel ca unele limfocite
pot circula si reci rcula de 2 sau de mai multe ori prin vasele sanguine.
-De obicei limf. B au viata mai scurta iar Limf. T au o viata mai lunga.

14