TESUTUL SANGVIN si LIMFATIC

Sangele si limfa au origine mezenchimala (comuna cu tes conjunctiv) sunt sonsiderate tes comune circulante, substante
intercelulare, este lichida si mobila permitand elementelor figurate sa se deplaseze in masa ei.
Sangele circula in organism printr-un sistem de vase inchise in dublu sens de la cord spre periferic si invers de la periferic la cord
in timp ce limfa circula intr-un sf sens - periferic -cord.
Limfa poate circula si in afara vaselor inchise, ea umple spatiile intracelulare constinutind lichidul interstitial.
Cele 3 constituie mediul intern(sange, limfa, lichid interstitial)
SANGELE
Lichid vascos format in plasma si celule, are aspect opac si culoare rosie datorita hemoglobinei din eritrocite. Reactia sangelui,
usor alcalina Ph 7.2 - 7.4 gust sarat I 1058-1068
Masa sangelui la mamiferele domestice reprezinta 1/13 din greutatea corporala. Contine o cantitate mare de H2O in care sunt
dizolvate substantele minerale si organice.
Substantele ORGANICE - proteine, glicoproteine, lipoproteine, enzime, hormoni, AG, colesterol, vitamine si produse rezultate in
urma metabolismului celular.
Atunci cand sangele din diferite cauze paraseste vasele de sange coaguleaza. Proces ce consta in separarea sangelui in fractiunea
lichida numita ser si o parte solida cuagul acestea fiind format dintr-o retea de fibrina in ochiurile careia se afla in elementele
figurate.
COMPOZITIA sangelui:
- Plasma - lichid galbui cu gust sarat reprezentand cca 55% din masa sangelui. Este alcatuit din H2O 90%, 9% subst organice, 1%
subst anorganice.
Intra in substantele organice cea mai mare parte o reprezinta proteinele plasmatice respectiv serumalbumina si fibrinogen,
serumglobulina.
in plasma exista substante azotate neproteice, vrea, acid uric, creatina, creatinina, glucide, acizi lactic si citric
Functiile proteinelor plasmatice este de mentinerea transportului diferitilor principi nutritivi reglarea vascozitatii sangelui,
asigurarea echilibrului acidobazic, constituie o rezerva de substante proteice pentru organism.
Substantele anormanice din plasma sunt reprezentate de: saruri minerale NaCl (clorura de sodiu), fosfati Ca, Mg, carbonati si
bicarbonati
ELEMENTELE FIGURATE - alta componenta a sangelui - reprezinta cca 45% din sange, cel circulant reprezentat de
eritrocite, leucocite si trombocite.
- Eritrocitele - sau globulele rosii sau hematii - la mamifere sunt lipsite de nucleu (anucleate) nu au mobilitate sunt vehiculate de
masa lichida.
in citoplasma se gaseste un pigment respirator ce contine Fe, numit hemoglobina, sunt celule specializate pentru transportul
gazelor respiratorii. Aspectul este forma discoidala biconcava. La om suprafata unui eritrocit este de cca 128 microni2.
DImensiunile hematiilor variaza de la o specie la lata, diametrul cca 7.4 microni, grosimea 1.5 microni, periferia 2.5 microni. Nr
hematiilor depinde de necesitatile de O al fiecarui organism insa variaza in raport cu varsta, sexul, starea fiziologica.
Structura hematiei - complexa prezentand o membrrana celulara de natura lipoproteica. Pe suprafata membranei se gasesc
substantele determinate genetic numite subst antigenice.
In centru se gaseste hemoglobina care formeaza un complex labin cu O2 si CO2.
Hemoglobina este formata din este formata din globina si nucleu, pigment ce contine Fe numit HEM.
Datorita Fe poate fixa labil O transf in oxihemoglobina O pe care il cedeaza la niv tes si se incarca cu CO2 - proces numit
carbhemoglobina.
Durata- viata scurta la pasari - 28 zile
mamifere - 100-130 zile
Nr hematiilor se pastreaza in limite relativ constante deoarece elementele distruse sunt inlocuite de celule noi formate in maduva
hematogena si elibereaza in forma matura in circulatia sangvina.
- Leucocitele sau globulele albe - celule care o marime si forma variabila, contin nucleu, mobile, poseda mobilitate proprie,
sunt generate continuu, constituie componenta sangelui, pot trece prin peretii capilarelor, tesuturi unde indeplinesc functii de
aparare a organismului. Se intalnesc in vasele limfatice, splina, ganglionii limfatici sunt celule cu viata scurta 1-5 zilr, nr difera in
functie de specie. Se specficica intre eritrocite si leucocite exista un raport de 1 eritrocit la 6-7000 leucocite. la 1 mm3 sunt :
6-12000 leucocite bou
4-12000 leucocite oaie
7-12000 ... porc
9-10000 ... cal
Cresterea leucocitelor peste normal se numeste leucitoza iar scaderea peste normal se numeste leucopenie.
Nucleul leucocitelor are forme foarte diferite de la forme sferice pana la lobate. Deasemenea citoplasma leucocitelor este diferita
aparand granulara si celulele se numesc gramulocite in timp ce la altele este clara, numindu-se agramulocite- nucleu bine
individualizat, delimitat, sunt mononucleare, se clasifica in 2 categorii, limfocite si monocite.
Limfocitele - cele mai mici 7-10 microni, viata cea mai scurta 3-4 zile si uneori o sg zi, reprezinta 30-60% din leucocite
Leucocite

- agramulocite (mononucleare)
- limfocite 7-10 microni
- monocite (monofage)
- gramulocite 60-70%
- polimorfonucleocite
- neutrofile
Reprezinta 30-60% din leucocite, celula reprezinta un nucleu mare sferic uvuit iar citoplasma se afla in cantitati reduse care se
coloreaza in albastru deschis.Limfocitele stau o perioada scurta in sange, traverseaza capilarele, ajung in tes conjunctiv, revin pe
cale limfatica in sange.
Joaca un rol important in procesul de imunitate, au potential multiplu, pot sa se transforme in macrofage avand activitate
fagocitara produc anticorpi atunci cand organismul are infenctii iar atunci cand ajung in organele hematopoetice devin precursori
ai elementelor sangvine.
Monocitele sunt cele mai mari elemente figurate, au cca 15-25 microni, rep cca 5% din leucocite. prezinta un nucleu mare
central, citoplasma este in cantitate mare, uneori nucleul capata aspect reniform.Sunt celule cu mobilitate proprie au rol in
apararea organismului, contin cantitate mare de fermenti - lipoze in special, - fagociteaza atat microbii cat si resturile celulare,
sunt considerate macrofage.
Granulocitele sau polimorfonuclearele - celule cu nucleul lobat 3-5 lobi, uniti filamente subtiri de cromatina, parand ca are mai
multi nuclei. Reprezinta 60-70% din leucocite. Granulocitele in functie de modul incare se coloreaza framatiile citoplasmatice
sunt sistematizate in 3 categorii - neutrofile, bazofile si acidofile
Neutrofile - ateogria cea mai importanta - 60-65% la om din totalul leucocitelor animate - nr mai redus 30% bou, 60% la cal.
Sunt celule cu diametru 10-14 microni, nucleu mic segmentat in 3-5 lobi.
Segmentarea este mai pronuntata cu cat creste varsta celulelor.
Durata de viata 2-5 zile - in sange este de cca 10 zile.
Functia principala - fagocitoza - trec din sange in capilare prin peretele capilarelor, sunt celule mobile, contin o cantitate mare de
enzile proteolitice. Distrug atat microbii dar lizeaza (digera)si celule moarte rezulta rol in fagocitoza.
Acidofile - sunt in proportie mult mai mica 2-5% nucleu bilobal iar citoplasma prezinta granulatii egale si uniforme repartizate.
Contin cantitati mari de fermenti si histamina fiind implicate in reactiile alergice.
Durata 8-12 Zile, celule mobile, fagocitoza, particule antigenice
Polimorfonucleare - proportii mici, mai rare in sange, sub 1%, 8-12 microni, nucleul trilobat (trefla)
TROMBOCITELE sau placutele sangvine - cele mai mici dintre elementele figurate - rol in coagulare. Diametru cca 5 microni,
nr variaza 300 mii ml3 - porc; 500 mii - capra.
Celula - la mamifere rotunda sau ovala, uneori inegale ca marime, nu prezinta nucleu, la pasari trombocitele sunt mai mari si
prezinta nucleu evident. Durata 8-11 zile fiind distruse in organele unde sunt depozitate in splina si plamani
Principale funcii:
Capacitate de aglutinare si agregare la nivelul endoteliilor lezate se formeaza trombi, trombocitele elaboreaza si sintetizeaza
factorul trombocitelor care transforma protonubina in trombina
HISTOGENEZA SANGELUI (formare)
Celula nu se multiplica, elementele figurate au viata scurta, trombocitele, eritrocitele nu au nucleu, elementele figurate raman
relativ constante pentru ca pe masura ce unele se distrug altele le iau locul. Cele noi formate sunt produse, iau nastere in organele
hematoformatoare.
Din aceste organe, cand celulele sunt intr-o anumita etapa de dezvoltare ajung in sange. In primele 2 luni ale embrionului,
hematogeneza este strict intravasculara. In aceasta perioada celulele stem dau nastere hematiilor primite care ajung prin migrare
in primoratiile organelor nucleo-poetice si ale organelor lipoidecentrale si periferice.
Pana in luna a 9-a de viata intrauterina aceste structuri functioneaza ca un tesut milard dand nastere celor 3 serii celulare
- granulocitara
-monocitara
-trombocitara
Maduva osoasa din oasele late din epifiza oaselor lungi din corpul vertebratelor reprezinta principalul rezervor de celule
hemato-formatoare. Aceasta maduva reprezinta practic un organ cu hematopoeza, independenta si autointretinuta.
In maduva osoasa se gasesc elemente celulare sangvine in diferite stadii de diferentiere. Sunt considerate celule cap de serie.
Poarta denumiri diferite in functie de celulele care vor lua nastere.
LIMFA - lichid biologic care rezulta prin trecerea plasmei sangvine din vase in spatiile interstitiale, reprezinta partea din lichidul

interstitial care revina in curentul sangvin prin intermediul circulatiei limfatice

Intre plasma si limfla sunt deosebiri in ceea ce priveste compozitia in sensul ca limfa este mai sara in proteine si fibrinogen,
bogata in grasimi si cloruri.
Limfa nu contine globule rosii, la nivelul capilarelor limfatice nu contine nici limfocite aparand in lifa dupa ce trece prin
ganglionii limfatici.
Tesutul nervos(T.N) intra in componente sistemului nevos central al sistemului nervos periferic precum si in portiunea
senzoriala a analizatorilor cuprinde:celule nervoase denumite neuronisi celule nevroglice(gliale).
Originea tesutului nervos este in ecitoderm.Celula primordiala este de natura neuroepiteriala delimitand tubul neural.Din aceste
2 celule se diferentiaza 2 tipuri de celule:
-Celule ependimare care captusesc cavitatile sistemelor nervocentrale.
-Celule germinative numite medulo-blaste din acestea rezulta celule nervoase tinere neuroblaste celulele macrogli.
Celula nervoasa tanara (neugloblastul)are un aspect initial periform transf ulterior in neuroni,transformarea implica aparitia in
citoplasma a unor fibrile specifice acestei celule numite neurofibrile.
Neuronul contine 2 tipuri de prelungiri si anume axonul si dentritele,prelungirile dentritice apar si de dez numai dupa ce axonul a
stabilit legatura cu org efecton.
(Def )Neuronul rep unitatea morfofunctionala a sistemului nervos este fomat din corpul celulei,numit pericarion si cele 2 tipuri
de prelungiri sunt dentrite si axonul.
Pericarionii se gasesc grupati in centri nervosi formeaza subst cenusie a S.N.C si ganglionii spinali si ganglionii limfatici..
Neuronii au dimensiuni variate cei mai mici 48 de microni cei mai mari au dimensiuni de peste 120 de microni.
Clasificarea neuronilor:-dupa nr prelungirilor:-Neuroni multipolari au forma de stea prezinta numeroase prelungiri dentritice
care se ramifica iar axonul pleaca de pe una din laturile celulei nucleul este mai mare,sferic,situat central,acest tip de neuron rep
form carac pentru majoritatea celulelor nervoase.
Neuronii dipolari au forma ovala sau fuziforma dendritele se ramifica dintr-o parte a celulei iar axonul se detaseaza din partea
opusa astfel de neuroni se gasesc in retina.
Neuronii unipolari prezinta o singura prelungire.
Neronii pseudopolari la acesti neuroni din pericarion se detaseaza o singura prelungire care dupa un traiect scurt se ramifica in
tesut una din ramuri rep dendrita si cealalta axonul.
Astfel de neuroni intra in structura ganglionilor spinali si cranieni.
Dupa forma pericanionului in functie de aceste criterii pot fii:-rotunzi,-fuziformi.D.p.d.v functional neuronii sunt :motori,de
asociatie(talie mica) si senzitivi(bipolari).celulele mari multipolare au axonul lung.
Nucleul neuronului este deobicei unic ,mare,sarac in cromatina contine unu sau doi nucleoli mari.
Caracterizarea subst tiroide:aceasta subst este denumita si corpuscul NISSL este dispusa in jurul nucleului si patrund si in
dentrite,lipsesc insa in axon,la baza axonului se observa o zona clara numita conul de emergenta.
Neurifibrilele sunt filamente fine care se prezinta in citoplasma sub forma unei retele cu rol de citoschelet a formei,a dimensiunii
celulare,iar in prelungirile citoplasmatice sub forma unor parametre care creaza fascicule paralele.
Dentritele sunt prelungiri groase,scurte,ramificare un neuron prezentand cel mai adesea mai multe dentrite.,pe masura ce se
indeparteaza de corpul ce;ular ele devin mai subtiri prezentand la umflaturi numite butoni terminali.
Axonul sau neuritul este o prelungire unica deobicei mai lunga decat dentritele terminanduse sub forma ramificata in aceasta
zona prezentand vezicule incarcate cu maditatori mici.
Neuronii intra in legatura intre ei sau cu celule efectoare sau cu elem receptoare prin sinapse.
Transmiterea influxului nervos se face de la un neuron la altu prin intermediul medictatorilor chimici elaborati de neuron.
Influxul nervos se transmite intr-un singur sens,de la dentrite catre corpul celular spre axon si prin partea terminala a axonului la
alti neuroni,transmiterea influxului nervos in sens uni determina dispunerea neuronilor si in lanturi.
Prelungirea neuronala impreuna cu tecile formeaza fibra nervoasa.
Caracteristici ale fibrei nervoase:-Neuritul este invelit in teci de natura nevroglica si conjuctiva in functie de natura tecilor
fibrele sunt:-cu mielina ,sau fara mielina.
Fibra mielinica rep elementul structural fundamental al nervilor celebrospinali.
Neuritul este invelit de o teaza de mielina peste care este dispusa teaca SCHWANN.
A-3-A teaca este fibrilara numita teaca KAG-RETZIUS.
Teaca de mielina este de natura lipoproteica de culoare alb-sidefie cu aspect de tub gros care prezinta la intervale de 0,5-1ml
strangulatii inelare numite NODULI RANVIER.La nivelul strangulatiilor neuritul este continu,la nivelul acestor strangulatii
neuritul poate emite ramuri colaterale.
Teaca de mielina are rol important in transformarea influxului nervos dar si in functie de protectie si functia trofica.
Teaca SCHWANN inveleste la exterior teaca de mielina.
Caracteristici ale SCHWANN este o membrana subtire transparenta elastica prezentand pe partea interioara la mijlocul fiecarui
segment un nucleu turtit.
Teaca SCHWANN este reprezentata practic de o celula sub forma tubulara care inconjoara fiecare segment mielimic .
Teaca KEY-RETZIUS(HENLE)este de natura conjuctiva si este singura teaca in mod real continua delimitand fiecare fibra
nerovoasa,are rol mecanic controleaza si regleaza procesele de permeabilitate.
Fibra amielimica aceste fibre nu prezinta o teaca de mielina evidenta la microscopul optic,ulterior la microscopic electronic s-a
evidentiat o teaca de mielina foarte subtire.
Atunci cand aceste fibre au si cea dea2a teaca schwann poarta numele de fibre remak.

In cazul fibrelor care nu au nici o teaca din cele 3 sunt numite fibre nude.
Fibrele nervoase tinere la inceputul dez lor sunt nude,tecile apar pe masura ce fibrele se dez si ajung mature.
Princ.carac. ale neuronului:-Nevroglii sunt celule gliale acestea reprezinta elementul trofic de aparare si de sustinere a T.N au
un aspect polimorf in principiu constituie din corp celular si prelungiri ca org specific in citoplasma se gasesc granulatii numite
gliozomi.numarul acestor celule este extrem de mare se estimeaza ca fiecare neuron are in jurul lor pana la 6-10
nevroghlii,volumul acestora este foarte ic,se estimeaza ca volumul tuturor nevroglii rep circa 50% din T.N.
Nevrogliile se clasifica in:macrogli,oligodendroglii,microglii.
Macrogliile sunt de tip protoplasmatic realizand legatura dintre neuroni si capilare.
Fibrilara localizata in subst alba facand legatura intre capilare si fibrele mielimice.
Al-2-lea tip de macroglie:poligodentroglii se gasesc in subst alba si cenusie,dispune in jurul neuronilor si in jurul vaselor de
sange sunt celule mici prezentand dea lungul prelungirilor mici.
Al3lea tip de nevroglii:microgliile sunt dispersate in tot sist nervos sunt celule mici se pot deplasa in interiorul T.N avand prop
de a fagocita,celule nervoase degenerate.
Al4lea tip de nevrogli:Nevroglia epend
Aparatul de sustinere si miscare,cuprinde mai multe categorii de org unele org sunt passive rep de oase,altele org leaga oasele
intre ele resp articulatiile acestea sunt org active rep de muschii.
Aparatul de sustinere si miscare serveste la deplaseara animalului dar contribuie la sustinerea protectia org interne.
Studiul oaselor poarta denumirea de osteologie,iar miologia se ocupa cu studiul muschiilor.
Osteologia:- Oasele sunt org dure rezistente de culoare alba-galbuie pe langa rolul pasiv de sustinere,de protejare oasele
constituie si un deposit de saruri minerale de Ca si Fosfor.
Dupa forma oasele sunt:-lungi(compun scheletul membrelor),scurte (in coloana vertebrala),late(in structura scheletului capului).
Elementele legate de structura oaselor sunt alc din:T.O,maduva,cartilajede acoperire,vase si nervi.
Periostul rep invelitoarea exterioara fibroasa a osului cu exceptia supraf articulare ,acesta este abundant,inervat,si vascularizat.
Stratul profund contine cellule rep osteoblaste dispuse pe 1 sau mai multe straturi care formeaza stratul osteogen pe baza caruia
se realizeaza cresterea in grosime a osului.
Fasciculele de fibre colagene leaga periostul de subst fundamental a osului compact.
Maduva osoasa se gasete in canalul medular al oaselor lungi si in areolele tesutului spongios,in faza embrionara oasele contin
maduva primitiva care se transf in maduva rosie cu funct osteogena si hematogena.
Maduva osteogena form T.O prin transf celulelor conjunctive in osteoblaste si apoi osteocite si osteoplaste .
Maduva hematogena are functia de a elabora elem sanguine,dupa fatare rep la inceputul vietii extrauterine.
Maduva rosie isi pastreaza numai functia hematogena,funct costeogena,fiid preluata de periost, pe masura ce animalele
imbatranesc maduva rosie este inlocuita de maduva galbena datorita incarcarii cu grasimi.La animalele batrane maduva osoasa
capata aspect de maduva rosie.
Cartilajele de acoperire sunt rep de T.C metaplaziat,respectiv cartilaje hyaline care acopera supraf articulare favorizand
alunecarea oaselor.
Vasele si nervii rep arterele care patrund in os prin gaura diafizara si prin gaurile epifizare care iriga maduva,din aceste artere se
ramifica arteriole pe toata supraf osului deasemeni se desprind arteriale si arteriolele periostale care formeaza o retea la nivelul
periostului.
Nervii provin din sist neurovegetativ cat si la nivelul maduvei, deasemeni filetele nervoase sensitive care receptioneaza
senzatiile dureroase de la nivelul osului,crestea oaselor se realizeaza atat in lungime cat si in grosime.
Cresterea in lungime se realizeaza pe seama cartilajului de conjugare epifizodiafizal,la maturitate se osifica si cresterea

inceteaza,cresterea in grosime se realizeaza datorita stratului intern al periostului.

Accidente de suprafata ale oaselor: pot fii proeminente sau depresiuni ,resp eminente sau cavitati.
Eminentele osoase sunt articulare asa cum sunt capetele articulare exp:capul humeral,condil,trochelea resp eminentele
nearticulare asa cum sunt apofizele,spina,epigondilul,creasta.
Cavitatile osoase sist deasemeni in articulare si nearticulare ,cavitatea glenoida,caviatea cotiloida si cochlea.
Cavitatile nearticulare:fosa,foseta,santul,culisa tendonoasa ,canalul sau conductul,hiatul.Toate piesele osoase care intra in
componenta org animal,ele rep circa 7-8% din greutatea corpului.
Scheletul cuprinde:scheletul capului,scheletul trunchiului,scheletul membrelor.
Neurocraniul delimiteaza cavitatea cranial in care se afla encefalul,occipitalul ,os impar ,contribuie la formarea bazei craniului si
a unei parti din bolta craniana.
Interparientalul este un os deasemenea impar situate intre cele 2 oase parientate de forma triunghiulara formeaza baza crestei
sagitale externe.
Parientalul =os par cu pozitie si forma variata form o parte din tavanul cutiei craniene.
Frontalul =os lat,par,cu 3 portiuni:portiunea frontal care constituie baza frontal a fruntii,portiune nazala care se articuleaza oral
cu osul nazal si lateral cu osul lacrimal,si portiunea orbitara situate ventral.
Sfenoidul =os impar situate la baza craniului,format dintr-un corp cu 2 parti:presfenoid si bazisfenoid si 2 perechi de aripi sudate
intre ele.
Fata endocraniana prezinta anterior santul chiasmatic din care pleaca canalele optice,iar posterior siaua turceasca cu o fosa pt
hipofiza.
Temporalul =os par,contribuie la formarea peretului lateral al cavitatii craniene,in zona piramidei temporalului adaposteste
urechea medie si interna prezinta un condil pentru articularea cu mandibula.
Etmoidul =os impar situat intre cavitatea cranial sic ea nazala format din 2 lame perforate prin care trec nervii olfactivi si 2 mase
laterale ce formeaza labirintul olfactiv.
imara care captuseste canalul ependimal.
Splahnocraniu
Craniu facial si adaposteste portiuni initiale ale aparatului respirator,digestive si segmental periferic al
analizatorilor,optic,acusto-vestibular,gustative si olfactiv.
Primul os,nazalul,os par,lat sau triunghiular (cal), dreptunghiular (bou) urmand plafonul cavitatilor nazale,fata externa
este relativ neteda,interna este accidentata de creasta nazo-curbinala.
Mailarul superior sau maxila.
Fata externa,prezinta la toate speciile,gaura infraorbitara,deschiderea canalului superior.
Fata interna,formeaza peretele nazal si prezinta creasta maxilo-turbinala pe care se insera canalul dentar superior.
Pe partea inferioara se afla apofiza palatina a maxileimcare prin sudare cu simetrica ei formeaza cea mai mare parte a
boltei palatine osoase.Partea ventrala prezinta alveolele molare.
Extremitatea abolara,contribuie la formarea hiatusului maxilar unde se desprind 3 gauri,maxilala,palatina aborala si
nazala.
Incisivul-os par,prezinta un corp si 2 prelungiri,apofiza nazala care patrunde intre nazal si apofiza,apofiza palatina
delimiteaza fisura palatina
Palatinul-os par asezat intre cele 2 maxile,delimiteaza portiunea aborala a boltii palatine si a deschiderii nazofaringiene
Pterigoidul-este o lama osoasamsudata pe fatamediana a apofizelor terigo palatine.
Lacrimalul-os par,delimiteaza portiunea orala a orbitei,deschide canalul lacrimal,langa el zigomaticul,os par situat pe
partile laterale ale fetei.
Vomerul-os impar,situat pe linia de sudura a apofizelor palatine,sub forma de jghiab,in care se sprijina lama

perpendicular a tiloidului si peretelui nazal.

Hioidul-un sistem de piese osteocartilaginoasa,sustine limba,faringele si laringele.
Scheleteul trunchiului-coloana vertebrala,formata din vertebre,are rol principal de sustinere al trunchiului
Corupul ventral-aspect cilindric,prezinta o fata dorsala,o fata ventrala,o fata articulara craniala,o fata articular caudala.
In functie de aspectul fetelor articulare se disting mai multe tipuri de vertebre,tipul cel mai frecvent la mamifere este de
vertebre opistocele
Vertebre anficelice-ambele fete usor concave,arcul neural rezulta din sudarea a 2 lame osoase ce formeaza un arc sau o
cupola osoasa completa.Pe arcul neural se gasesc apofiza spinoasa mai dezvoltat la anume specii,anumite regiuni,apofizele
transverse,apofizele articulare,craniale si caudale,apofizele manilare si se observa incizurile vertebrale,craniale,caudale.
Arcul hemal-adaposteste vase de sange (artera si vena)
Regiunea cervicala-vertebrele acestei regiuni sunt cele mai lungi ,cu articulatii puternice si mobilitate foarte buna,la
mamifere domestice vertebrele cervicale sunt in nr de 7,la gaina de 14,15 la rata,18 la gasca formeaza baza anatomica osoasa a
gatului.Primele 2 vertebre cervicale au un aspect particular.
Atlasul-aspect general de fluture,prezinta 2 aripi,rezulta din fuzionarea a apofizelor transverse cu cele craniale si
caudale,alte aspecte caracteristicemprezinta gauri transverse in marime caudala la cal,lipseste la rumegatoare.la pasari atlasul este
lipsit si prezinta o regiune,suprafata de articulare craniala,pt unicul condil al occipitalului
Oxisul-o vertebra cu un cap bine dezvoltat,in partea craniala,prezinta o apofiza.
Vertebrele3,4,5,6,7 sunt relativ asemanatoare intre ele.
Vertebrele toracale prezinta o dezvoltare exagerata a apofizelor spinoase,formand baza anatomica a grabanului.
Numarul vertebrelor toracale este egal cu a perechilor de coaste 18 cal,13 rumegatoare caine si pisica,15-17 porc,7
gaina,9 rata si gasca
Vertebre lombare-6 la animalele mari,7 caini,pisica si iepure,la pasari sunt unite cu cele sacrale
Vertebre sacrale-in nr de 5 la bou,cal,porc,4 oase si 3 la carnivore,sunt sudate intre ele,formeaza osul sacru cu forma
relativ triunghiulara,bou,oaie si cal sau trapezoidale porc si carnivore.pe fata dorsala prezinta spina sacrala rezultata prin sudarea
completa la rumegatoare a apofizei spinoase,la carnivore si cal o sudare incompleta.Fata ventrala relativ plana la cal,foarte
concava la bou si oaie,prezinta anterior,promentariu,iar posterior cate 2 gauri de sub sacrale
Vertebre caudale-18-21 bou;16-22 oaie;20-23 porc;17-21 cal;7 pasari.Ultima vertebra la pasari are denumirea de
pigostil
Coastele-oase alungite,curbate,articulate la cal,vertebrate si stern,participa la formarea custii toracice,prezinta mai
multe portiuni ,o portiune osoasa si una cartilaginoasa.
1.Coaste sternale-coaste ale caror cartilagii se prind de stern,in nr de 8 la bou,oaie,cal;7 la porc
2.Coaste asternale-ale caror cartilagii nu se prind de stern si se unesc intre ele de Hipocondru
3.Coaste flotante-a caror extremitate raman libere in musculatura abdominala.
Extremitatea dorsala a coastelor prez un cap costal cu 2 suprafete de ariculare,un gat si o tuberozitate,corpul
coastei,foarte lat la rumegatoare,la cal si la pasari aspect latit,prismatic la porc si cilindric la carnivore.
Sternul-alcatuit din sternebre la porc si cal 6;bou si oaie 7;carnivore 8-9 sternebre,aspect triunghiular la animalele mari
si cilindric la carnivore.Sternul cuprinde 3 portiuni,Prosternul,Mezosternul si Xifisternul
Scheletul membrelor.zonopodiu=centura de legatura dintre membru si trunchi.
Centura scapulara a membrului toracit,reprezentata de spata la majoritateaspeciilor,pasari-spata,clavicula si colacoid
si centura pelvina a membrelor pelvine formata de 3 oase care formeaza coxalul,cele 2 coxale formeaza bazinul
Stilopodiu-reprezentat de humerus,care asigura baza anatomica membrului toracit ci femur,baza anatomica a coapsei a
membrului pelvin.
Zeugopodiu- rep de radius si ulna a membrului toracic si asigura baza anatomica a antebratului.Tibia si fibula la
mebrul pelvin,asigura baza anatomica a gambei.
Autopodiu-bazipodiu,metapodiala,straprodiala