SÂNGELE

 este considerat o forma de tesut conjunctiv, in care elementele figurate

reprezinta celulele, iar plasma este substanta fundamentala;
 reprezinta aproximativ 6-8% din greutatea corpului, ceea ce inseamna circa
5l de sange pentru un individ de 70 kg greutate;
 se deosebeste un volum de sange stagnant de circa 2 l (in splina, ficat, tesut
subcutanat) si un volum de sange circulant, de circa 5 l;

Caracteristici:  culoarea este rosie datorita hemoglobinei din eritrocite, rosu deschis pentru
sangele oxigenat si rosu inchis pentru cel neoxigenat;
 reactia este slab alcalina pH-7,35;
 temperatura variaza intre 36o C in plamani si 40o C in ficat;
 densitatea sangelui este de 1055 fata de cea a apei 1000.
  Sangele este alcatuit din plasma si elemente figurate.
 1. Plasma: reprezinta 55% din volumul sanguin, este un lichid galbui, vascos, care poate fi separat
de elementele figurate prin sedimentarea acestora, in conditiile in care se impiedica procesul de
coagulare prin
 amestecarea sangelui cu o substanta anticoagulanta (oxalat de sodiu). Din punct de vedere chimic,
plasma contine 90% apa si 10% reziduu uscat (9% substante organice si 1% substante anorganice).
Substantele organice sunt reprezentate prin:
 proteine (albumine, globuline, fibrinogen, protrombina, hormoni, enzime, anticorpi,etc.),
 glucide (glucoza),
 lipide (acizi grasi, trigliceride, colesterol),

Alcatuire:  compusi azotati (uree, creatinina, acid uric),

 acid lactic, etc.
 Dintre toate, cele mai importante sunt proteinele, deoarece:
 mentin pH-ul, au rol de sisteme tampon, comportandu-se ca acizi sau ca baze;
 albuminele transporta diferite substante;
 gamaglobulinele sunt suportul chimic al anticorpilor;
 participa la hemostaza si coagulare ( protrombina si fibrinogenul, etc. );
 participa la reglarea tuturor functiilor controlate de catre hormonii si enzimele pe care ii transporta;
 sunt o rezerva de aminoacizi pentru organism.
 Substantele anorganice sunt reprezentate prin saruri aflate in stare disociata: Na +, Clˉ, HCO3ˉ, etc.
  sunt reprezentate prin globule rosii (eritrocite, hematii), globule albe (leucocite), plachete sanguine
(trombocite).

 Globule rosii (eritrocite, hematii):

 cele adulte sunt celule anucleate (nu se pot inmulti, nu-si pot reface proteinele uzate, etc.), cu forma de
disc biconcav, cu diametrul de aproximativ 7,5 μ, in numar de 4-6 milioane/ mm 3 sange;
 raman in sange (in circulatie) aproximativ 120 zile, dupa care sunt distruse (hemoliza) in diferite organe,
dar mai ales in spina;
 ele se produc mereu (eritropoieza, hematopoieza) la nivelul maduvei hematogene (maduva osoasa
rosie) sub influenta stimulatoare a unui hormon produs de catre rinichi, numit eritropoietina. In mod
normal intre eritropoieza si hemoliza exista un echilibru, care asigura mentinerea constanta a numarului

2. Elemente de globule rosii.

 numarul lor poate creste temporar prin mobilizarea sangelui de depozit sau poate creste definitiv
figurate (poliglobulie, in cazul persoanelor care locuiesc la altitudine sau in anumite situatii patologice);
 numarul lor poate sa scada (anemie), Aceasta poate aparea fie din cauza ca hematiile se produc intr-un
ritm prea lent (daca nu exista materia prima- proteine, fier) – anemie eritropoietica, fie din cauza ca se
distrug intr-un ritm prea alert (in caz de infectii, transfuzii incompatibile, etc.) - anemie hemolitica;
 hematiile contin hemoglobina, heteroproteina, alcatuita din hem (pigment ce contine fier bivalent Fe 2+)
si globina (contine grupari aminice). Datorita fierului, hemoglobina se poate combina cu oxigenul
formand oxihemoglobina, iar datorita gruparilor aminice se poate combina cu dioxidul de carbon
formand carbohemoglobina. Aceste doua combinatii sunt labile si se pot desface cu usurinta. In conditii
patologice, hemoglobina se poate combina ireversibil cu o serie de substante: cu monoxidul de carbon
formeaza carboxihemoglobina, iar cu drogurile sau alte substante toxice formeaza methemoglobina.
Daca aceste combinatii afecteaza o cantitate mare de hemoglobina se poate ajunge la moarte prin asfixie
  sunt celule nucleate, de forme si marimi variate, in numar de aproximativ 5-10000/
mm3 sange, mobile (pot emite pseudopode si trece in tesuturi prin diapedeza), cu rol esential
in imunitate
 toate leucocitele se produc in maduva osoasa, cu exceptia limfocitelor si a monocitelor, care
se produc si in organele limfopoietice (splina, amigdale, ganglioni limfatici, timus);
 se clasifica in:
 neutrofile: sunt celule sferice cu nuclei lobati si diametru de 10-14 microni; au in citoplasma

Globule albe granule care se coloreaza in roz cu coloranti neutri, traverseaza prin diapedeza peretii
capilarelor, acumulandu-se in tesutul afectat si digera microorganismele prin fagocitoza;

(leucocite): reprezinta 65% din totalul leucocitelor;

 acidofile: se mai numesc eozinofile, sunt celule sferice cu nuclei bilobati si diametru de 10-
14 microni, au in citoplasma granule care se coloreaza intens in rosu cu coloranti acizi,
numarul creste in boli parazitare si alergice, reprezinta 1-3% din totalul leucocitelor;

 bazofile: sunt celule sferice cu nuclei lobati, diametrul de 10-12 microni, au in citoplasma
granule care se coloreaza in albastru cu coloranti bazici, contin enzime si substante
vasodilatatoare, numarul lor creste in stadiile tardive ale inflamatiilor, reprezinta 0,5% din
 monocite: sunt celule sferice, cu diametrul de 12-24 microni,
cu nuclei ale caror forme variaza de la rotunda la lobata,
migreaza in tesuturi unde se transforma in macrofage si
fagociteaza bacterii si resturi celulare, reprezinta 25-35% din
totalul leucocitelor;

 limfocite: sunt celule sferice cu nuclei mari si diametru de 5-

17 microni, produc anticorpi, substante cu rol in imunitatea
naturala a organismului, au o durata de viata cuprinsa intre
cateva ore si cativa ani, reprezinta 25-35% din totalul
leucocitelor.
  sunt cele mai mici elemente figurate, sunt aplatizate, nu au
nucleu, adera la suprafata endoteliilor vasculare lezate si
Plachete elibereaza factori ce intervin in coagularea sangelui, se

sanguine formeaza in maduva hematogena din megacariocite, au o

durata de viata de aproximativ o saptamana, dupa care sunt
(trombocite): distruse de splina. Numărul: 150000 – 300000/mm 3.
Dimensiuni: 2-4 μ
 Hematopoieza: reprezinta procesul de formare a celulelor sangvine. Elementele figurate se
formeaza continuu din celule speciale, hematopoietice, care provin din sacul vitelin al
embrionului uman si migreaza apoi in ficat. In cursul dezvoltarii fetale, celulele
hematopoietice migreaza in maduva osoasa. Dupa nastere, ficatul inceteaza sa mai produca
elemente figurate. Acest proces este de doua tipuri: eritropoieza (formarea eritrocitelor) si
leucopoieza (formarea leucocitelor).
 Formarea eritrocitelor este stimulata de un hormon numit eritropoietina secretat de rinichi.
Secretia de eritropoietina creste de cate ori cantitatea de oxigen care ajunge la rinichi sau la
alte organe este insuficienta. Cresterea cantitatii de eritrocite permite marirea cantitatii de
oxigen necesar tesuturilor.

 Hemostaza si coagularea sangelui:

 Hemostaza este procesul de oprire a hemoragiilor prin constrictia puternica a vasului lezat si
prin devierea sangelui prin dilatarea vaselor colaterale. Hemostaza are loc in doua faze:
 Hemostaza temporara (primara) – formarea dopului plachetar. In momentul aparitiei unei
leziuni vasculare se declanseaza un proces de vasoconstrictie, iar trombocitele adera la marginile
plagii, se aglutineaza si formeaza dopul plachetar, care opreste temporar sangerarea.
 Hemostaza definitiva – coagularea sangelui: are loc in trei faze:
 se formeaza tromboplastina, cu participarea unui numar mare de factori ai coagularii, plasmatici si
trombocitari;
 se formeaza trombina, prin actiunea tromboplastinei asupra protrombinei;
 se formeaza cheagul (trombusul), prin transformarea fibrinogenului solubil in fibrina insolubila si
aglomerarea elementelor figurate in ochiurile retelei formata de catre fibrina.

 Dupa procesul de refacere a peretelui vascular, cheagul va fi descompus sub actiunea unei
  Hematiile prezinta pe suprafata lor aglutinogenele A si B
(antigene). In plasma exista aglutininele (anticorpii) α si β,
corespunzatori aglutinogenelor A si B. Consecinta prezentei
acestor antigene si anticorpi este aparitia grupelor sanguine.

fenotip genotip pot dona la pot primi de la

Grupele de O(I) ll toate grupele O(I)

sange: A ( II ) LA LA; LA l; A ( II ) ; AB
( IV );
A ( II ); O ( I );

B ( III ) LBLB ; LB l; B ( III ); AB B ( III ); O ( I );

( IV );
AB ( IV ) L A LB AB ( IV ) toate grupele
 
Un alt grup de antigene care se gasesc pe suprafata eritrocitelor constituie
factorul Rh.
 Indivizii care au respectivele antigene se numesc Rh pozitivi. Acestia pot fi
homozigoti DD sau heterozigoti Dd. Indivizii care nu prezinta aceste
antigene sunt Rh negativi. Acestia sunt numai homozigoti dd.
 Majoritatea oamenilor sunt Rh pozitivi, deoarece gena pentru Rh negativi
Factorul Rh: este recesiva.
 Factorul Rh are importanta deosebita in cazul transfuziilor si al mamelor Rh
negative, care poarta copii Rh pozitivi. In mod normal, in timpul sarcinii,
placenta izoleaza sistemul imunitar al mamei Rh negative de antigenul Rh al
fatului. In timpul nasterii, sistemul imunitar al mamei poate fi expus actiunii
respectivului antigen si sa poduca anticorpi impotriva acestuia. Anticorpii
respectivi traverseaza placenta, provocand hemoliza eritrocitelor fatului. In
consecinta, copilul se naste anemic (maladia hemolitica a noului-nascut),
necesitand inlocuirea sangelui Rh+ cu sange Rh−.