CIRCULATIA

In interiorul arborelui cardio vascular circula sangele care este

componentul principal al mediului intern. Mediul intern format din sange, limfa
perilimfa, endolimfa se caracterizeaza prin homeostazie, adica proprietatea de a
mentine constanta compozitia chimica a organismului.

Volemia (volumul de sange) repezinta 7% din greutatea corporala din care

2/3 reprezinta sange circulat iar 1/3 sange stagnant sau sange aflat in depozitele
sangine din splina, ficat, hipoderm.

Culoarea sangelui este data de hemoglobina, rosu deschis in artere si rosu

inchis in vene.

Temperatura este 37 grade celsius usor ridicata in ficat, pana la 39 grade

celsius.

Sangele este principalul mediu transportor si intervine in termoreglare si in

excretia substantelor.

Prin centrifugarea sangelui, se obtin componentele sangvine, insemnand

plasma 55-60 %, elemente figurate 40-45 % (hematocrit= volum globular
procentual)

Plasma este un lichid galben citin cu o densitate de 1025 de 0.2 ori mai
vascoasa decat apa cu o presiune osmotica de 300miliosmoli/l si o presiune
osmotica a proteinelor componente (presiune coloid osmotica) de 28mmHg, pH
sangvin- pH plasmei este de 7.38-7.42 mentinut prin mecanisme fizico chimice
(sisteme tampon care intervin prompt) si biologice (plaman, rinichi, hematie,
tegument) care intervin tardiv si duc la indepartarea acizilor sau bazelor si la
refacerea sistemului tampon.

Plasma contine 90% apa si 10% reziduu uscat format din 9% substanta
organica si 1% anorganica.

Substantele organice sunt reprezentate de proteine:

-albumine cu rol de transport al sistemelor minerale, al hormonilor, al

pigmentilor biliari si de reglare a presiunii coloid osmotice.

-globulinele au rol in transportul substantelor si in coagularea sangelui iar

gamma globulinelor sunt precursorii anticorpilor

-fibrinogenul are rol in coagularea sangelui

Proteinele plasmatice sunt substante amfotere, au rol in echilibrul acido

bazic . Substantele anorganice sunt prezente sub forma de cationi; Na,K, Mg, Ca
iar dintre anioni: bicarbomin, sulfat, fosfat, clor

Elementele figurate sunt: globulele rosii, albe, trombocitele.

 Globulele rosii (eritrocite/hematii) au forma de disc biconcav, rezistenta
mare la deformare si sunt lipite de nucleu. Consuma foarte putin dioxid de carbon
si au metabolismul foarte redus. Au un diametru mediu de 7.5 microni, sunt in
numar de 4.5 milioane/ mm3 la femeie si 5 milioane/mm3 la barbati.

Procesul formarii globulelor rosii poarta denumirea de ERITROPOEZA si este

reglat de ERITROPOETINA, secretata de rinichi. Durata medie de viata este de
120 zile dupa care sunt distruse in special de splina (cripte).

Cresterea numarului de globule rosii poarta denumirea de poliglobulie, este

temporara dupa masa si in efort fizic si stabila la persoanele care traiesc la
altitudini.

Scaderea numarului de globule rosii se numeste anemie, este datorata fie

unui dezechilibur intre formarea si distrugerea hematiilor, unor infectii, carentelor
de Fe cand apar hematii in care structura chimica a hemoglobinei este modificata
(anemia feripriva), cand hematiile au dimensiuni mari si sunt deformate anemia
se numeste meganoblastica.

ROLUL HEMATIILOR

Hematiile au rol in mentinerea echilibrului acido bazic, in transportul

gazelor respiratorii si in determinarea grupelor de sange.

Hematiile contin hemoglobina formata din 4 catene polipeptidice: 2 de tip

alfa si 2 de tip beta. Hemoglobina este o proteina care contine o grupare
neproteica hem formata din 4 atomi Fe2+ care fixeaza fiecare cate o molecula de
oxigen intr-o combinatie labila numita oxihemoglobina (98.5% din totalul de
oxigen); grupare proteica numita globina contine o grupare aminica care fixeaza
dioxidul de carbon intr-o combinatie labila numita carbohemoglobina 5%.

In prezenta agentilor oxidanti (monoxid de azot, monoxid de carbon) Fe2+

trece in Fe3+ si nu mai poate fixa oxigenul rezultand un compus stabil numic
methemoglobina care determina moartea prin asfixie.

Pe hematii se gasesc si substante chimice cu rol de anticorpi numite

aglutinogene si notate A,B,D. In plasma se gasesc aglutininele alfa, beta, D.

Aglutinogenele nu trebuie sa vina in contact cu aglutininele de acelasi tip

deoarece se produce liza hematiilor. Pe aceste criteii se cunosc 4 grupe de sange:

-0, nu contine aglutinogene, are ambele aglutinine

-A(II), are aglutinogenul A si aglutinina beta

-B(III), are aglutinogenul B si aglutinina alfa

-AB (IV) are ambele aglutinogene, nu are aglutinine

Regula transfuziei stabileste ca in sangele donatorului sa nu existe

aglutinogene care sa interactioneze cu aglutininele donatorului. Pe acest criteriu
0 este donator universal si AB primitor universal
In determinarea grupelor sangvine practic se folosesc 3 tipuri de ser hemotest:

1)Anti AB

2)Anti B

3)Anti A

Daca aglutinarea este absenta in cele 3 tipuri de ser grupa este 0(I)

Daca aglutinarea se produce in toate tipurile de ser grupa este AB(IV)

Daca aglutinarea se produce in serul AntiAB si Anti B grupa este B(III)

Daca aglutinarea se produce in serul Anti A si Anti AB grupa este A(II).

Pe hematii exista si antigenul D al carui important factor este factorul

Rhesus provenit de la maimute.

85% din indivizii umani prezinta factorul Rh si sunt Rh pozitivi, 15% nu au

Rh si prezinta Rh negativ. Persoanele Rh negativ nu pot primi decat sange Rh
negativ deoarece produc anticorpi D care determina liza hematiilor.

Mamele Rh negativ care prezinta sarcina Rh pozitiv nu manifesta probleme

la prima sarcina. Ulterior datorita cresterii anticorpilor Anti D sarcinile pot fi in
pericol.

Leucocitele (globulele albe) au nucleu si mitocondrii, emit preudopode si

strabat peretii celulari prin diapedeza. Sunt in numar de 5000-10.000/ mm3 de
sange.

Leucocitele pe baza originii, structurii, formei nucleului si prezentei

granulatiilor in citoplasma se impart in:

1)Limfocite polinucleate (granulocitele)

2)Limfocitele mononucleate (agranulocitele)

1)GRANULOCITELE: din acesta fac parte:

-polimorfonuclearele neutrofile (p.m.n) au rol in fagocitarea microbilor.

Raman in sange cateva secunde si sunt capabile de diapedeza. Contin in
citoplasma granulatii sensibile la colorantii neutri. Amestecul de microbi,
leucocite moarte si lichid exudat formeaza puroiul.

-acidofilele(eozinofilele) reprezinta 1-3% din totalul de leucocite, contin in

citoplasma granulatii sensbili la eozina. Numarul lor creste in infectiile parazite si
alergice.

-bazofilele: reprezinta mai putin de 1% din totalul de leucocite si contin in

citoplasma granulatii sensibile la colorantii bazici. Intervin in hemostaza deoarece
contin heparina.
II) AGRANULOCITELE: sunt reprezentate de monocite, reprezinta 3-9% din totalul
de leucocite si au rol in fagocitarea resturilor celulare. Se transforma in
mocrofage.

Limfocitele au rol in apararea specifica. Sunt de 2 tipuri: limfocite B

produse de maduva osoasa, implicate in imunitatea umorala si limfocite T
(produse de timus) cu rol in imunitatea celulara.

Imunitatea reprezinta capacitatea de recunoastere si neutralizare a

substantelor straine organismului. Orice agent strain care patruns in organism
determina din partea acestuia un raspuns imunologic poarta denumirea de
antigen. Impotriva antigenilor organismul produce anticorpi.

Apararea impotriva antigenilor se realizeaza prin 2 mecanisme

1)Apararea nespecifica

2)Apararea specifica

1)Apararea nespecifica: innascuta, prezenta la toti oamenii. Se produce

prin mecanisme celulare (fagocitoza) si umorale, este primitiva, prompta si cu
eficacitate medie.

2)Apararea specifica: dobandita, este produsa de limfocite. Poate fi

dobandita natural prin mecanisme pasive (transplacentar) si active, urmare a
unor boli din copilarie.

Poate di insa si dobandita artificial in mod activ prin vaccinare, dureaza 1-

7ani si pasiv prin seruri cu anticorpi preparati cu o valabilitate de 1-7 zile.

Raspunsul imunospecific prezinta urmatoarele caracteristici:

-diferentierea structurilor proprii de cele straine organismului

-specificitatea

-memoria imunologica

Trombocitele (plachetele sangvine) sunt fragmente celulare lipsite de

nucleu in numar de 150.000-300.000/mm3 sange cu un diametru de 3microni si
durata de viata de 10zile.

Intervin in hemostaza datorita proprietatilor lor (adezivitate, aglutinare,

metamorfoza vascoasa, eliberarea de factori tromocitori ai coagularii.

Hemostaza reprezinta procesul de oprire al curgerii sangelui in urma lezarii

vaselor mici si mijlocii

Hemostaza consta in formarea cheagului alb (dop plachetar) trombocitar

in timpul vasculoplachetar si rosu in timpul plasmatic al coagularii.

Mecanismul hemostazie are loc in 2 timpi:

 1) Timpul vasculo plachetar (hemostaza primara) incepe din momentul
lezarii vaselor prin vasoconstrictia acestora si devierea curgerii sangelui prin
colateralele vasului lezat Are loc aderarea trombocitelor la nivelul plagii,
agregarea si metamorfoza vascoasa care duce la oprirea curgerii sangelui in 2-4
minute

2)Timpul plasmatic (de coagulare al sangelui) are loc in prezenta ionilor de

Ca si decurge in 3 faze:

Faza 1: consta in formarea tromboplastinei prin combinarea factorilor

plasmatici ai coagularii cu factori trombocitari ai coagularii. Procesul dureaza 4-8
minute.

Faza 2: formarea trombinei, dureaza 10s si consta in transformarea

protrombinei produsa de ficat in prezenta vitaminei K in trombina activa sub
actiunea enzimatica a tromboplastinei si a ionilor de Ca.

Faza 3: trombina activa actioneaza asupra fibrinogenului solubil pe care il

transforma in fibrina insolubila care se dispune sub forma unei retele formand
trombusul sangvin. Dureaza 1-2 s si la cateva zile supa refacerea peretelui lezat
in interiorul cheagului se activeaza o enzima numita plasmina care duce la
indepartarea cheagului.

INIMA

Organ tetracameral format din 2 atrii si 2 ventricule separate prin septul

interventricular si care comunica intre ele prin orificiul atroventricular stang
prevazut cu valva bicuspida (mitrala) si orificiul atrioventricular drept prevazut
cu valva tricuspida. Inima are forma de para cu varful numit APEX orientat usor
spre stanga si sprijinit pe diafragma. Are 250-300g si 3 straturi:

1.Epicard extern si de natura conjunctiva

2.Miocard : muschiul inimii

3.Endocard: tesutul epitelial intern al inimii

Vasculariatia inimii e data de arterele si venele coronare (se deschid in

peretele atriului drept (Ad)).

Miocardul e stratul cel mai important al inimii, diferentiat in miocard

contractil care functioneaza structural, un tesul muscular striat si functional,
unul neted. Miocardul contractil e format din fibre dispuse circular in atrii si oblic
spiralat in ventricule unde e si ingrosat si mai bine dezvoltat in special in cel
stang. Al doilea tip de miocard e cel nodal (embrionar/excitoconducator de
comanda) care contine mai mult glicogen si e responsabil de automatismul inimii.
Este diferentiat in nodulul sinoatrial care imprima inimii ritmul sinusal de 70-80
contractii/minut situat langa orificiul de varsare al venei cave superioare:
->nodulul atrioventricular din septul interatrial imprima inimii ritmul jonctional de
40contractii/minut.

->Fascicolul His si reteaua Purchinge imprima inimii ritmul idioventricular de 25

impulsuri/minut.

PROPRIETATILE MIOCARDULUI

1)Excitabilitatea: reprezinta proprietatea inimii de a se contracta (sistola)

numai la actiunea unui stimul prag. In timpul sistolei, inima se afla in perioada
refractara absoluyta. Explicatia starii refractare a inimii sta in forma particulara a
potentialului de actiune a fibrei miocardice.

2)Automatismul/ ritmicitatea datorate tesutului nodal asigura contractia

inimii chiar daca este scoasa din organism.

3)Conductibilitatea este proprietatea miocardului de a conduce unda de

contractie de la nodulul sinoatrial in intreaga inima in 0.22 secunde. Singura
conexiune electrica intre atrii si ventricule este data de nodulul atrioventricular.

4)Contractilitatea este proprietatea inimii de a raspunde prin contractie

numita sistola la actiunea stimulului prag. Conform legii inimii, ea pompeaza in
artere un volum de sange egal cu cel primit prin vene.

CICLUL SAU REVOLUTIA CARDIACA

Reprezinta succesiunea ritmica a unei sistole si diastole cu durata de 0.10

secunde si impinge 30% din sangele atrial in ventricule, restul de 70% trece pasiv
din atrii in ventricule datorita diferentei de presiune. Imediat dupa contractii,
atriile se relaxeaza 0.70 secunde.

Sistola ventriculara incepe dupa cea atriala si are o durata de 0.3 secunde
si 2 faze: prima izovolumetrica incepe cu inchiderea valvelor atrioventriculare si
deschiderea valvelor semilunare de la baza arterelor. Cea de-a dejectie incepe cu
deschiderea valvelor semilunare si se termina cu inchiderea lor. Volumul de sange
ejectat in timpul unei sistole ventriculare se numeste volum (debit sistolic) sau
volum bataie si in repaus este de 75 ml. Dupa ce s-au contractat ventricolele se
relaxeaza 0.5secunde. De la sfarsitul sistolei ventriculare pana la inceputul unei
noi sistole atriale ( atriile si venticulele se afla in diastola/relaxare) .inima se afla
in repaus mecanic general numit diastola generala de 0.4 secunde. Ciclul cardiac
este insotit de manifestari electrice, mecanice si fonice. Inregitrarea electrica
poarta denumirea de electrocardiograma si in sistola are valori negative pentru
exteriorul membranei miocardice. Reprezentarea grafic se numeste
electrocardiograma (ekg) si prezinta undele Q,R,S pozitive. Repolarizarea atriala
se produce simultan cu depolarizarea ventriculara si reprezinta tabloul undelor
Q,R,S.
 Manifestarile mecanice sunt datorate pulsatiilor inimii in spatiul intercostal
sau cand se comprima o artera superficiala pe un plan osos. Primul se numeste
soc apexian iar cel de-al doilea puls arterial care se inregistreaza grafic
obtinandu-se sfigmegrama.

Manifestarile fonice inregistrate grafic cub forma fenocardiogramei sau cu

stetoscopul prin ascultare evidentiaza 2 tipuri de zgomote: zgomotul 1 prelungit
si de tonalitate joasa datorat sistolei ventriculare si zgomotul 2 scurt si ascutit
datorat diastolei ventriculare.

Arborele vascular

Este alcatuit din artere: vase care duc sangele de la inima, venele care
aduc sangele la inima si capilare care fac legatura intre artere si vene.

ARTERELE

Cele mari si mijlocii respectiv aorta care pleaca din ventricolul stang si
transporta catre organe si tesuturi, sange cu oxigen si substante nutritive si
trunchiul arterei pulmonare care pleaca din ventricolul drept si transporta
sangele cu dioxid de carbon la plamani. Sunt vase cu 3 tunici, predominant
elastice considerate cisterne de presiune.

Arterele mici si arteriorele sunt vase de tip muscular al caror calibru depinde de
contractia sfincterului precapilar si sunt considerate "ecluzii de irigatii". Circulatia
are loc intr-un singur sens de la organe spe inima iar arterele au urmatoarele
proprietati functionale:

1)Elasticitatea proprietatea de a se destinde si reveni la calibrul initial.

2)Contractilitatea proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul

lumenului prin contractarea sau relaxarea muschilor netezi.

3)Presiunea arteriala (presiunea cu care circula sangele in artere) are valori

maxime in sistola 120 mmHg si minime in diastola 80mmHg. Se aprecieaza
indirect cu ajutorul tensionetrului si depinde de debitul cardiac (volum sistolic x
frecventa cardiaca este de 5l/repaus).

Rezistenta periferica volemia si elasticitatea arterelor

4)Viteza de circulatie a sangelui in artere este de 5 m/s iar in capilarele arteriale

de 0.5 mm/s.

Sistemul aortic

Marea circulatie (circulatia sistemica) porneste din ventricolul stang cu aorta si se

termina cu venele cave in atriul drept.

Aorta are 3 portiuni:

1)Ascendenta

2)Carja aortica

3)Aorta descendenta

Din portiunea initiala a aortei ascendente se desprind arterele coronare dreapta

si stanga. Dupa ce urca 5 6 cm aorta se curbeaza si formeaza crosa sau carja
aortica din care se desprind

-triunghiul brahiocefalic drept

-artera carotida comuna stanga

-subclaviculara stanga

Triunghiul brahiocefalic drept se ramifica in carotida comuna dreapta si

sublclaviculara dreapta.

Carotidele comune urca si in dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid

formeaza o dilatatie numit sinus carotidian de unde se bifurca in carotida interna
care iriga creierul si externa care iriga gatul, regiunea occibitala, temporala si
viscerele fetei.

Subclavicurele se impart in artere vertebrale care intra in craniu si artere

axilare continuate de artere brahiale ulnare radiare arcade palmare si artere
digitale.

Aorta descendenta se imparte in aorta toracica cu ramuri parietale si

viscerale (bronsice, pericardice, esofagiene). Aorta abdominala cu ramuri
parietale si viscerale.

Ramurile viscerale sunt:

-trunchiul celiac (splenica gastrica stanga, hepatica)

-mezenterica superioara (jejuno-ileon, cec, colon ascendent, partea dreapta a

colonului transvers)

-arterele supravenale

-artere venale

-arterele genitale

-artera mezenterica inferioara (partea stanga a colonului transvers si restul

intestinului gros)

Portiunea terminala a aortei abdominale se continua cu arterele iliace

comune care se impart in iliaca comuna care iriga organele micului bazin si iliaca
externa care ajunge pe membrul inferior.

-artera femurala ->poplitee e partea exterioara a genunghiului

->tibiala anterioara din care se desprind arterele dorsale

->tibiala posterioara din care se desprind arterele digitale plantare

Velene sunt vasele care aduc sangele la inima, care au aceleas 3 tunici dar
care prezinta pe traseul lor valvule cu rol de a impiedica staza venoasa. Are un
rol de 3 ori mai mare decat cel al arterelor, viteza de circulatie este de 10 m/s in
venele cave si presiunea egala cu 0 la intrarea in atrii.

Factori care asigura reintoarcerea venoasa sunt

1)Aspiratia toracica, presiunea abdominala, contractiile membrelor, gravitatia si

pulsatia membrelor. Sistemul venos al marii circulatii e reprezentat de vena cava
superioara si inferioara. Vena cava superioara primeste sangele venelor jugulare
interne (creier, cap gat), subclaviculare (membre superioare) si sistemul azigos
(spatiul intercostal, esofag, bronhii, pericard si diafragma). Venele jugulare
interne se unesc cu subclavicula si formeaza venele brahiocefalice stanga si
dreapta care dau nastere cavei superioare.

Venele urmeaza traseul invers aorterol si sunt profunde si superficiale in care se

fac injectii venoase. Vena cava ila.nferioara aduna sangele de la nivel periferic
catre inima, urca dreapta coloanei vertebrala, strabate diafragma si se termina in
atriul drept.

O vena aparte este vena porta formata din unirea venei mezenterice superioare,
inferioare si splinice care transporta sange cu substante nutritive.

Capilarele

Sunt vase de calibru mic 4-12 microni care fac legatura intre artere si vene.
Reprezinta sectorul functional cel mai important deoarece la nivelul lor au loc
schimburile dintre sange si tesuturi prin difuziune si osmoza (filtrare) si partial
prin pinocitoza.

Capilarele prezinta in structura lor tesut conjunctiv si un endoteliu turtit cu

exceptia capilarelor din ficat si glande endocrine care au calibru mai mare si
peretii intrerupti din loc in loc.

SISTEMUL LIMFATIC reprezinta o cale derivata a marii circulatii prin care

intra in vene o parte din componentele plasmatice.

Capilarele limfatice prezente in toate organele incep de la periferie si sunt

terminate in fund de sac cu pereti mult mai subtiri decat al vaselor sangvine.

Pe traseul lor parcurg in mod obligatoriu 1 sau mai multi ganglioni limfatici
cu mai multe roluri:

-produc limfocite si monocite

-formeaza anticorpi
-au rol in circulatia limfei

-opresc patrunderea substantelor straine

-bariera in raspnadirea infectiilor

Principalele colectoare limfatice

1. Canalul toracic este cel mai mare colector incepe din dreptul vertebrei lombare
cu cisterna cili, are25- 30 cm si se varsa in unghiul venos stang format de unirea
venelor jugulara interna stanga cu subclaviculara stanga.

Vena limfatica dreapta de 1 2 cm aduna limfa din portiunea superioara dreapta a

corpului si se varsa uin unghiul venos drept situat la unirea dintre vena jugulara
drepta si subclaviculara dreapta. Debitul limfatic este de 1.5 l pe zi, limfa
provenita din intestinul subtire e bogata in lipide care din glandele endocrine in
hormoni iar cea din ficat in proteine si enzime.

Splina este un organ nepereche ce apartine sistemului circulator

ROLURI:

-produce limfocite

-distruge hematii (cripte)

-intervine in metabolismul Fe

-depoziteaza 200-300g de sange

Reglarea activitatii cardiovasculare

Se realizeaza nervos si endocrin (umeral). mecanismul nervos este

determinat de componenta simpatica provenita din nervi cardiaci cu efect
tahicardic si vasoconstrictor si parasimpatica prin nervul vag, cardio inhibitor si
vaso constrictor

Reglarea endocrina

Adrenalina: tahicardie, noradrenalina, vaso constrictie, acetil colino,

brahicardie.