ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ

ANUL I – A.M.G.

MEDIUL INTERN

Mediul intern:
- Sânge
- Limfă
- Lichid interstiţial

Volumul sanguin: 8% din greutatea corpului

Sângele: lichid de culoare roşie cu gust sărat
Sângele prezintă mai multe funcţii:
1. Respiratorie
2. Nutritivă
3. Excretorie
4. Termoreglare
5. Protecţie imunobiologică
6. Menţinerea homeostaziei
7. Coordonatoare
Compoziţia sângelui:
 Plasmă: 55 – 60%
 Elemente figurate (40 – 45%)
o Eritrocite (globule roşii sau hematii)
o Leucocite (globule albe)
o Trombocite
Plasma sanguină (partea lichidă a sângelui) conţine:
- Apă 90 %
- Rezidu uscat 10 % din care:
o 9% substanţe organice (glucide, lipide, proteine)
o 1% (cloruri, fosfaţi, sulfaţi)
Elementele figurate:
Eritrocitele (globulele roşii sau hematiile):
- celule anucleate de forma unui disc biconcav;
- 4,5 – 5 milioane pe mm3;
- sunt produse de măduva roşie a oaselor spongioase
- transportă gazele respiratorii în organism (O2 şi Co2).
- trăiesc aproximativ 3 luni iar apoi sunt distruse în ficat şi splină.
Hemoglobina asigură transportul O2 şi CO2
La nivelul plămânilor hemoglobina ia O2 sub formă de oxihemoglobină
La nivelul celulelor hemoglobina preia CO2 , producând carbohemoglobina eliberată la
nivelul plămânilor.

1
ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ
ANUL I – A.M.G.

Scăderea numărului de globule roşii – anemia

Creşterea numărului de globule roşii – poliglobulia
Leucocitele (globulele albe):
- 4.000 – 11.000 / mm3 de sânge
- Celule nucleate cu rol în apărarea organismului contra agenţiilor patogeni
- Sunt produse de măduva roşie, splină şi ganglionii limfatici.
- Leucocitele produc anticorpi, curăţă sângele acumulat în hematoame
(vânătăi) şi descompun hemoglobina din hematiile distruse
Trombocitele:
- Intervin în mecanismul coagulării

HEMOSTAZA

Hemostaza – proces fiziologic prin care se opresc hemoragiile produse prin lezarea
vaselor de sânge mici şi mijlocii.
Prin aglutinarea trombocitelor la marginea plăgii vasculare se constituie un dop
plachetar care realizează hemostaza temporară.
Hemostaza definitivă se realizează prin formarea unui trombus în interiorul şi la
suprafeţele dopului plachetar.
Coagularea constă în transformarea fibrinogenului plasmatic soluţie în fibrină
insolubilă care formează o reţea de fibre în ochiurile căreia se depun elemente figurate,
formându-se cheagul sanguin.
Există 2 tipuri de coagulare:
- Intrinsecă – declanşată de factorii ce se găsesc în sânge
- Extrinsecă – în care intervin şi factorii tisulari
Coagularea se desfăşoară în 4 faze:
1. Formarea tromboplastinei
2. Formarea trombinei
3. Transformarea fibrinogenului în fibrină
4. Retracţia cheagului.

2
ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ
ANUL I – A.M.G.

GRUPELE SANGUINE ŞI SISTEMUL RH

Grupele sanguine – rezultat al prezenţei pe suprafaţa hematiilor a unor antigene

(aglutinogene – A,B) şi a unor anticorpi plasmatici (aglutinine – alfa, beta)
Aglutinogenele (antigenele) nu trebuie să ajungă în contact direct cu aglutininele
(anticorpii) de acelaşi tip , deoarece se produce aglutinizarea şi liza hematiilor.
Pe baza prezenţei aglutinogenelor (antigenelor) şi a aglutininelor (anticorpilor),
diferenţiem 4 grupe sanguine:

GRUPA AGLUTINOGEN AGLUTININĂ POT DONA LA POT PRIMI DE LA

SANGUIN (ANTIGENE) (ANTICORPI)
Ă
0 (I) - ALFA, BETA TOATE GRUPELE 0
A (II) A BETA A, AB A;0
B (III) B ALFA B, AB B; 0
AB (IV) AB - AB TOATE GRUPELE

Pe hematii există factorul Rh format din mai multe antigene. Cei care au pe hematii
antigenul D au Rh pozitiv, iar cei care nu, au Rh negativ. Cei cu Rh negativ nu au în sânge
anticorpi anti-D, dar pot sintetiza dacă primesc sânge cu Rh pozitiv.