Sunteți pe pagina 1din 58

Ingrijirea pacientului cu afectiuni hematologice

Afectiunile sangelui evolueaza cu simptomatologie adesea impresionanta, mijloacele terapeutice in unele dintre ele neputand prelungi viata pacientului, obtinandu-se numai o remitere a simptomelor.

COMPONENTELE SI FUNCTIILE SANGELUI


Sangele este un tesut lichid, care reprezinta 6-8% din greutatea corporala, format din doua sectoare, unul circulant si altul de formare a celulelor. Sectorul circulant - Plasma. - Elementele figurate reprezinta 45% din volumul sanguin si sunt: - hematii, -care au rolul de a transporta oxigenul catre tesuturi si C02 catre organele excretoare; de asemenea, mentin echilibrul acido-bazic. Numarul de hematii -4 500 000-5 000 000/mm3 leucocitele -au rol in apararea organismului de infectii, numarul lor fiind de 5 000-8 000/mm3 trombocitele -intervin in procesul de hemostaza, numarul lor fiind de 150 000-300 000/mm3.

Sectorul de formare a celulelor este reprezentat de organele hematopoietice: - maduva osoasa, care formeaza granulocite, trombocite, eritrocite - ganglionii limfatici - splina -formatiuni limfoide (amigdalele)

HEMATOPOIEZA

La adult, hematopoieza se realizeaz aproape n totalitate, n mduva vertebrelor, a coastelor, n interiorul oaselor late i n extremitatea celor lungi. Doar monocitele i limfocitele au o alt origine; sistemul reticulo-endotelial, respectiv ganglionii limfatici

ROLUL SANGELUI
- transportul diferitelor substane spre locul lor de destinaie; esuturi i celule (substane nutritive, produi intermediari, enzime, hormoni, etc.), - respiraia tisular (transportul oxigenului dinspre plmni spre celule i a dioxidul de carbon dinspre celule spre plmni), - epurarea organismul (descrcarea din mediul intern, prin organele de eliminare, mai ales prin rinichi, a produilor de dezasimilaie i a toxinelor),

ROLUL SANGELUI
- transformarea unor substane (prin enzimele pe care le conine i mai ales prin transportul compuilor spre ficat), imunitatea organismului (prin anticorpii pe care i conine), repartizarea i reglarea cldurii n organism, reconstrucii organice, acolo unde este necesar.

Dei sngele se reconstituie n permanen, compoziia sa rmne aproape invariabil constant. Acest echilibru funcional, poart denumirea de homeostaz. Homeostaza este controlat i dirijat de ctre sistemul neuro-endocrin cu participarea organelor hematoformatoare - pe de-o parte i a unor aparate (respirator, excretor) - pe de alt parte. Astfel, prin analize de laborator, se pot determina valorile multor elemente circulante, care n mod normal trebuie s rmn relativ constante.

EVALUAREA MORFO- FUNCTIONALA A SANGELUI SI A ORGANELOR HEMATOFORMATOARE

Examene de laborator
I.

Examenul sangelui

pentru explorarea seriei albe: numararea leucocitelor si stabilirea formulei leucocitare pentru explorarea seriei rosii: numararea hematiilor,hematocrit, hemoglobina, numararea reticulocitelor, stabilirea rezistentei globulare, electroforeza hemoglobinei, sideremia, si bilirubinemia pentru explorarea functiei de coagulare: numararea trombocitelor, fibrinemiei, T.S., T.C., timp de protrombina, test Coombs, timp Howell alte examene: V.S.H., proteinemia

ALTE EXAMENE

examenul parazitologic (pentru ascaridioza, giardioza) examenul urinei pentru evidentierea hematuriei microscopice examenul sucului gastric: pentru determinarea chimismului gastric (hiposi anaciditatea gastrica sunt cauze de anemie) pentru reactia Adler.

Explorarea organelor hematoformatoare


- punctie osoasa - punctie (biopsie) ganglionara - punctie splenica - scintigrama hepatica - scintigrama splenica - ecografie abdominala

MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE HEMATOLOGICE

Modificari de coloratie si integritate a tegumentelor

- paliditate in anemii - hipercoloratie in poliglobulie - tegumente uscate, unghii si par friabile, prezenta ulceratiilor,in anemiile cronice - prezenta elementelor purpurice in diatezele hemoragice

MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE HEMATOLOGICE

Modificari ale ganglionilor - adenopatii ferme, generalizate, sunt intalnite in boala Hodgkin (laterocervicale, axilare, inghinale) - adenopatii unilaterale, localizate axilar, inghinal

MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE HEMATOLOGICE

Splenomegalie intalnita in boala Hodgkin - intalnita in leucemia cronica Petesii, echimoze


-petesiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase; se manifesta sub forma unor pete rosii violacee, care nu dispar la presiune - echimozele sunt hemoragii subtegumentare, rotunde sau lenticulare, mai mari, care, de asemenea, nu dispar la presiune - aceste elemente sunt intalnite in sindroamele hemoragipare

Astenie intensa Pruritul : in boala Hodgkin, poliglobulie, limfoblastom Anorexie Hemoragie nazala

GRUPELE SANGVINE
Grupele sangvine diferentiaza persoanele in functie de prezenta sau absenta unui antigen ereditar pe suprafata celulelor rosii ale sangelui. Cele mai importante fiind sistemele ABO si Rh care sunt considerate sisteme majore.

GRUPELE SANGVINE

Sistemul ABO este determinat de antigenele care se gasesc pe suprafata hematiilor care se numesc aglutinogene si se noteaza : A si B. Acestea apar inca din timpul vietii intrauterine si se mentin apoi nemodificate toata viata.

GRUPELE SANGVINE

In functie de repartizarea acestor antigene A si B pe hematii rezulta grupele sanvine : GRUPA O : cuprinde indivizii care se caracterizeaza prin lipsa aglutinogenelor A si B pe suprafata hematiilor . In plasma indivizilor cu grupa O pot coexista ambele aglutinine anti A ( alfa ) , anti B ( beta ) GRUPA A : cuprinde indivizi care au pe suprafata hematiilor aglutinogenul A iar in plasma aglutinina anti B (beta)

GRUPELE SANGVINE
GRUPA B : cuprinde indivizii care au prezent aglutinogenul B pe suprafata hematiilor si aglutinina anti A (alfa) in plasma GRUPA AB : cuprinde indivizi care au ambele aglutinogene : A si B pe hematii si nici o aglutinina in plasma.

GRUPELE SANGVINE

Potrivit regulii excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog, nu pot exista indivizi posesori de aglutinogen si aglutinina omoloaga. Intalnirea lor ar conduce la un conflict imun antigen-anticorp si la distrugerea hematiilor.

Sistemul Rh

S-a observat ca uneori, chiar in cadrul compatibilitatii de sistem ABO pot aparea, la indivizii ce primesc transfuzii repetate, accidente posttransfuzionale. Acest fapt a fost explicat de Landsteiner in 1937 care descopera, pe suprafata hematiilor de maimuta si umane, un antigen , numit Rh, care da si numele sistemului sangvin.

Sistemul Rh

Persoanele care au in sange factorul Rh (aglutinogenul D ) se numesc Rh(+) - 85%, iar cei care nu il au sunt Rh(-) - 15%. Denumirea Rh provine de la antigenele Rh care se gasesc si pe suprafata hematiilor maimutei Macaccus Rhesus. Oamenii Rh(-) nu au in sange anticorpi anti Rh (aglutinine), dar pot sa le sintetizeze, prin izoimunizare, daca primesc o prima transfuzie cu sange Rh(+). La a doua transfuzie cu sange Rh(+), acesti anticorpi vor reactiona cu aglutinogenele Rh de pe suprafata hematiilor si vor produce aglutinarea hematiilor si hemoliza lor in prezenta unui factor numit complement.

Sistemul Rh

O alta modalitate de izoimunizare consta in nasterea fetilor Rh negativi de catre mamele R pozitive. In cazul mamelor Rh (-) al caror sot este Rh (+), datorita caracterului dominant al genei care codifica sinteza aglutinogenului Rh, copiii rezultati vor mosteni caracterul Rh (+). Prima sarcina poate evolua normal, deoarece, in mod obisnuit, hematiile Rh(+) ale fatului nu pot traversa placenta si deci nu ajung in circulatia materna.

Sistemul Rh
La nastere insa, prin rupturile de vase sangvine ce au loc in momentul dezlipirii placentei de uter, o parte din sangele fetal trece la mama si stimuleaza productia de aglutinine anti Rh. La o noua sarcina, aceste aglutinine patrund in circulatia fetala si pot distruge hematiile fatului , uneori ducand chiar la moartea acestuia, atunci cand aglutininele sunt in concentratie mare.

DETERMINAREA GRUPELOR DE SANGE

Metoda Beth-Vincent -consta in determinarea aglutinogenelor primitorului -se pune in contact singele cu antigen necunoscut cu seruri hemotest cu aglutinine O (anti A,anti-B), A (anti-B), B (anti-A). -daca apare aglutinare (lipirea antigenului si anticorpului urmata in final de hemoliza), rezulta ca grupa primitorului contine antigen opus anticorpului care a aglutinat.

DETERMINAREA GRUPELOR DE SANGE


Metoda Simonin
-consta

in determinarea aglutininelor din serul de grupa necunoscuta pune in contact serul cu aglutinine necunoscute cu eritrocite test O,A,B. (continand aglutinogen cunoscut)

-se

DETERMINAREA GRUPELOR DE SANGE

DETERMINAREA FACTORULUI RH
Se folosesc: ser test anti-Rh eritrocite test Rh pozitiv si Rh negativ (martori) camera umeda, lame, pipete Daca apare aglutinarea picaturii din mijloc concomitent cu prima picatura (marcata cu Rh pozitiv) sangele este Rh pozitiv Daca nu apare aglutinarea, sangele este Rh negativ

Ingrijirea pacienilor cu anemii i poliglobulii


Anemia reprezint scderea numrului de hematii i/sau a hemoglobinei. Anemiile se pot produce: 1. Prin pierdere de hematii: - Anemii posthemoragice -hemoragii externe sau interne prin traumatisme, - Anemii hemolitice= sunt stri patologice n care distrugerea hematiilor depete capacitatea de refacere a hematiilor (anemia hemolitic a nounscutului i prin incompatibilitatea de snge n sistemul AOB)

Ingrijirea pacienilor cu anemii i poliglobulii


2. Prin insuficien de producerea hematiilor i hemoglobinei - Anemia feripriv (prin lips de fier) - Anemia Biermer(pernicioasa) -anemie cronic datorat atrofie mucoasei gastrice, cu dispariia factorului intrinsec, care antreneaz o tulburare de resorbie a Vit B12.

Ingrijirea pacienilor cu anemii i poliglobulii

Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin hiperplazia sistemului eritropoetic.(creterea numrului hematiilor i hemoglobinei n sngele periferic.)

Anemia acuta
Manifestari de dependenta

-ameteli - paloarea tegumentelor instalata brusc -tahicardie - puls filiform - hipotensiune arteriala - dispnee - lipotimie - tulburari digestive (greata, meteorism, tulburari de tranzit)

Anemia acuta
Probleme de dependenta - alterarea respiratiei si circulatiei - risc de pierdere a constientei - risc de soc hemoragic

Anemia cronica

Manifestari de dependenta - Ameteli ,cefalee, astenie -palpitatii, dureri precordiale - dispnee, paloarea buzelor - paloarea palmelor, paloarea plantelor - mucoasa bucala atrofiata - unghii si par friabile -febra39C - amenoree

Anemia cronica
Probleme de dependenta - intoleranta la activitatea fizica - alterarea respiratiei si circulatiei - tulburari de memorie - hipertermie - tulburari ale ciclului menstrual - deficit de cunostinte privind autoingrijirea - risc de alterare a integritatii pielii si mucoaselor

Ingrijirea pacienilor cu anemii i poliglobulii

Obiective -pacientul sa prezinte respiratie si circulatie adecvata varstei - pacientul sa afirme starea de bine fizica si psihica -pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate - pacientul sa poata comunica eficient la nivel afectiv si sensorial - sa se inlature riscul complicatiilor

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LEUCEMIE


Leucemiile sau leucozele sunt hemopatii maligne caracterizate prin hiperplazia tesuturilor hematopoietice (mieloid si limfoid) si metaplazia lor. Prin metaplazie tesutul leucozic ia locul seriei rosii si numai are cine forma hematii; apar si tulburari de coagulare.

LEUCEMIA ACUTA
Manifestari de dependenta - apar trei sindroame sindromul anemic (paloare, astenie, dispnee) sindromul infectios (febra, frison, curbatura) sindromul hemoragic (gingivoragii, epistaxis, metroragii) ulceratii ale cavitatii bucale manifestari pseudoneoplazice, scaderea apetitului, a greutatii corporale, transpiratii, prurit.

LEUCEMIA ACUTA
Probleme de dependenta - hipertermia - intoleranta la efort fizic - deficitul de volum lichidian - alterarea integritatii mucoasei bucale - incapacitatea de hidratare, alimentare - risc de alterare a starii generale, exitus prin complicatii hemoragice si septicemice.

LEUCEMIA CRONICA
Manifestari de dependenta - dureri osoase si in hipocondrul stang - prurit tegumentar - disconfort abdominal - pierderea imaginii de sine - modificarea schemei corporate (in leucemia limfoid cronic),prin prezenta adenopatiilor

LEUCEMIA CRONICA
Probleme de dependenta - intoleranta la activitatea fizica - dureri osoase si in hipocondrul stang - prurit tegumentar - disconfort abdominal - pierderea imaginii de sine - modificarea schemei corporate (in leucemia limfoid cronic),prin prezenta adenopatiilor

- pacientul sa prezinte perioade de remisiune cat mai lungi ceea ce prelungeste durata de viata. (remisiune= ameliorare sau disparitie temporara a manifestarilor unei boli) - in perioadele terminale, pacientul sa fie sustinut de familie, anturaj si sa beneficieze de o moarte demna si linistita.

Obiective

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME HEMORAGICE SAU STARI PRODUSE DE TULBURAREA HEMOSTAZEI

Acestea pot fi determinate de tulburarile vasculare, trombocitare, de coagulare. 1.Sindroame hemoragice prin tulburri vasculare-se datoresc creterii permeabilitii sau fragilitii vasculare,datorit aciunii unor factori toxici careniali,alergici sau congenitali. 2.Sindroame hemoragice prin tulburri trombocitare (trombopatii)- constau fie n scderea numrului trombocitelor ,fie n insuficiena funcional a trombocitelor 3. Sindroame hemoragice prin tulburri de cooagulare(coagulopatii)ex. hemofilia

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME HEMORAGICE SAU STARI PRODUSE DE TULBURAREA HEMOSTAZEI

Hemofilia este un sindrom hemoragic ereditar, determinat de absenta factorilor VIII-IX ai coagularii. Boala este intalnita la barbati si se caracterizeaza prin hematoame dupa traumatisme minime.

Manifestari de dependenta - hemoragii abundente la traumatisme mici, situate la nivelul tegumentelor mucoaselor, articulaiilor; -ameteli -astenie - prezenta hemartrozelor( acumulare de snge la nivelul articulaiilor)

Probleme: - intoleranta la activitatea fizica - tulburari de mobilitate, cauzate de hemartroze (maini, genunchi, coate) - deficit de cunostinte pentru prevenirea complicatiilor - rise de complicatii prin compresiuni produse de hematoame (paralizii, gangrene, necroze).

Obiective - pacientul sa fie ferit de traumatisme, hemoragii - sa se previna complicatiile invalidante determinate de compresiunea hematoamelor - pacientul sa fie constientizat cu privire la modul sau de viata, sa stie sa se autoingrijeasca in caz de hemoragii.

Interventii autonome si delegate in bolile hematologice


asigur repausul la pat al pacientului n saloane linitite, luminoase, clduroase: repausul la pat este obligatoriu pentru pacientul febril, dispneic, adinamic prin condiiile din salon, trebuie s asigure prevenirea infeciilor intercurente, intraspitaliceti, avnd n vedere rezistena sczut la infecii a pacienilor cu boli hematologice n caz de hemartroz, articulaia s fie relaxat asigur igiena tegumentelor i mucoaselor asigur prevenirea escarelor de decubit, n cazul pacienilor gravi, prin mijloacele cunoscute

Interventii autonome si delegate in bolile hematologice


asigur alimentaia pacientului n funcie de nevoile sale cantitative i calitative, modificate de boal: -n perioadele febrile - regim hidric, hidrozaharat, lactat - n anemii - alimente bogate n fier, calciu, vitamine, bazate pe carne (viscere), legume verzi i fructe -n poliglobulie se reduce cantitatea de carne monitorizeaz temperatura, pulsul, tensiunea, arterial, respiraia, la intervale de timp n funcie de gravitatea cazului, consemnnd datele n foaia de temperatur

Interventii autonome si delegate in bolile hematologice

sesizeaz apariia elementelor hemoragice pe tegumente i mucoase - peteii, echimoze, hematoame - i informeaz medicul aplic comprese reci pe articulaie, n cazul hemartrozei -supravegheaz eliminrile prin scaun i urin, pentru evidenierea ascarizilor n scaun, a hematuriei nocturne face bilanul ingesta/excreta, n cazul pacienilor febrili cu transpiraii abundente i a celor care prezint vrsturi recolteaz produsele pentru examene de laborator (snge; urin, suc gastric, materii fecale) i pregtete pacientul i instrumentarul pentru puncia biopsic

Interventii autonome si delegate in bolile hematologice


administreaz tratamentul prescris:. transfuzia de snge integral sau a derivatelor lui (mas eritrocitar, plasm, concentrat de factor VIII, plasm antihemofilic sesizeaz apariia accidentelor transfuziei preparate de fier pe cale oral (soluii, tablete, granule), ntre mese sau n timpul mesei preparate de fier pe cale parenteral, prin injecii intramusculare profunde tratamentul antihemoragic - vitaminele C, Ki tratamentul hormonal prescris

Interventii autonome si delegate in bolile hematologice

tratamentul citostatic intravenos sau n perfuzii intravenoase sesizeaz efectele scundare ale administrrii citostaticelor (anorexie, greuri, vrsturi, diaree) susine psihic pacientul n perioada n care se produc modificri ale schemei corporale (cderea prului) menajeaz psihicul pacientului, devenind suportul lui moral; are n vedere c majoritatea bolilor sunt incurabile (susine pacientul n strile terminale) ia legtura cu kinoterapeutul care nva pacientul micrile pe care le poate face n cazul artrozelor cauzate de hemartroz pregtete preoperator i ngrijete postoperator pacientul cruia i se aplic tratament chirurgical (splenectomie, extirparea ganglionilor sau tratament ortopedic).