TROMBOFLEBITA

Tromboflebita constă în obstrucţia totală sau parţială a unei vene prin coagulare intravasculară,
cu inflamarea peretelui venos. Deoarece principala complicaţie este embolia, face parte din boala
tromboembolică. în evoluţie se deosebesc un stadiu iniţial, de flebotromboză, de scurtă durată (5-
6 zile), când cheagul aderă slab la peretele venos, dar are o netă tendinţă la embolii, şi o fază
ulterioară, de tromboflebită, când cheagul este aderent la perete, deci mai puţin emboligen.

Etiopatogenie

Principalii factori patogeni sunt staza circulatorie venoasă, hipercoa-gulabilitatea sângelui şi

leziunile endoteliului venos. Tromboflebită apare frecvent în insuficienţa cardiacă, dar şi în alte
afecţiuni însoţite de stază venoasă, datorită imobilizării prelungite. Poate apărea în boli
caşectizante şi în primul rând în cancer, în boli ale sângelui (leucemii, anemii, poliglobulii), în
febra tifoidă, în ischemii arteriale masive, supu-raţii, traumatisme, varice, după antibiotice şi
corticoizi. Se observă şi după intervenţii chirurgicale pe micul bazin (prostatectomie,
histerectomie), în post-partum (între a 10-a şi a 20-a zi după naştere) sau post-abortum, în
ultimele luni ale sarcinii.

Anatomie patologică

Boala debutează printr-un cheag primitiv, înglobând trombocite şi hematii într-o reţea de fibrină,
urmat de un cheag secundar de stază (cheag roşu), care creşte progresiv în ambele sensuri, dar
mai ales spre inimă, putând ajunge uneori până la o lungime de 50 cm. în această fază, aderând
slab de peretele venei, cheagul se poate fragmenta, producând embolii - stadiul de flebotromboză
-. După 5-6 zile, cheagul se organizează, fixându-se solid de peretele venos - stadiul de
tromboflebită.

Simptome

După tipul de venă afectată există tromboflebite superficiale care interesează venele subcutanate,
şi profunde, care interesează venele musculare.

Tromboflebită superficială se caracterizează prin simptome generale discrete cum sunt

subfebrilitatea, tahicardia şi semnele locale la nivelul membrului afectat: durere conţină sau
accentuată la mers şi prezenţa unui cordon dur, sensibil şi roşu, de-a lungul unui traiect venos, pe
o porţiune de câţiva centimetri, de obicei la nivelul unei vene varicoase.
Tromboflebită profundă are un tablou mai zgomotos şi evoluează în două stadii: 1. Stadiul
preedematos, caracterizat prin febră de cea 38°, tahicardie, depăşind frecvenţa corespunzătoare
temperaturii şi stare de nelinişte; semne locale dintre care atrag atenţia durerea spontantă la
nivelul gambei sau al musculaturii plantare, greutatea sau şchiopă-tarea, durerile la dorsoflexia
piciorului sau la presiunea maselor musculare locale. Se mai constată o uşoară infiltrare a
ţesuturilor, cu creşterea temperaturii locale, cianoză discretă şi, uneori, dilatarea venelor
superficiale.

După câteva ore sau zile apar semnele evidente ale trombozei venoase: edem relativ dur la
palpare, cald, alb, strălucitor chiar, dureri intense care persistă un timp, dar scad pe măsura
constituirii edemului, hidrartroză a genunchiului şi, uneori, discretă adenopatie inghinală.
Examenele de laborator nu sunt specifice (creşterea V.S.H., leucocitoză etc.). Testele de
hipercoagulabilitate sanguină sunt foarte rar pozitive.

Tromboza venoasă debutează obişnuit la nivelul gambei şi se propagă spre venele femurale.
Destul de des leziunile sunt bilaterale, chiar dacă unul din membre este aparent normal. Când
tromboza afectează o venă distală simptomatologia este ştearsă; când interesează un mare trunchi
venos (femurală, iliacă), semnele sunt evidente, edemul voluminos cuprinzând tot membrul
pelvian.

Evoluţie

Tromboflebită superficială are o evoluţie scurtă, revenirea la normal având loc în câteva zile sau
săptămâni. Uneori, puseurile flebitei se repetă. Tromboflebită profundă durează clasic 2-3
săptămâni, după care mai întâi cedează durerea, apoi temperatura şi normalizarea pulsului.
Edemul este semnul cel mai tenace şi poate persista săptămâni sau luni, putând chiar să
constituie o sechelă.

Formele clinice

Pe lângă cele prezentate se mai întâlnesc: tromboflebite migratoare sau recidivante, revelatoare
pentru o trombangeită obilterantă sau pentru neoplasme viscerale; Tromboflebite varicoase,
complicaţii habituale şi benigne ale varicelor; trombo-flebite cu spasm arterial (flebita albastră),
însoţite frecvent de gangrena.

Complicaţia cea mai de temut este embolia pulmonară, care apare la debut relevând uneori o
tromboflebită latentă. Când apare în stadiul de tromboflebită confirmată, provine cel mai adesea
de la o tromboză care debutează la piciorul opus. Alte complicaţii sunt: edemul postflebitic,
voluminos, accentuat de ortostatism varicele şi ulcerele varicoase, nevralgiile persistente,
leziunile cutanate etc.
 Prognosticul

Prognosticul depinde de apariţia complicaţiilor şi îndeosebi embolia pulmonară, de mărimea

trunchiului venos afectat, de localizarea superficială sau profundă şi de tratamentul aplicat.

Tratament

Profilactic

se recomandă mobilizarea precoce după operaţii sau naştere, evitarea repausului prelungit la pat,
mişcări pasive şi active sau masaje ale membrelor pelviene în cursul imobilizării la pat,
gimnastică respiratorie, terapie cu anticoagulante.

Curativ

în tromboflebită superficială se aplică local prişniţe şi infuzii de muşeţel, în caz de dureri se

administrează 7-l0 zile Fenilbutazonă, se aplică un bandaj compresiv local. Se permite
bolnavului să meargă.

In caz de tromboflebită profundă este obligatoriu repausul la pat, cu imobilizare şi ridicare a

membrului afectat deasupra poziţiei inimii, comprese calde. Durerea se combate cu Algocalmin
sau Aminofenazonă, Lasonil (unguent, local) şi Fenilbutazonă (comprimate), utilizate 7-8 zile,
care dau bune rezultate. Tratamentul de bază constă în anticoagulante. Se începe cu Heparină (60
mg la 4 - 6 ore, continuându-se 3-4 zile).

Din ziua a doua de administrare a Heparinei se instituie tratamentul cu preparate eumarinice

(Trombostop) (4 comprimate/zi) său Tromexan, sub controlul indicelui de protrombină, care
trebuie menţinut între 10 şi 30%. Dacă apar hemoragii după preparatele eumarinice, se
administrează Vit. K.

Dacă tromboză a devenit cronică, se recomandă masaje sau un bandaj elastic local. în situaţii
speciale se poate administra Prednison.
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TROMBOFLEBITA
Tromboflebita reprezinta obstrucţia lumenului venos cu trombus, însoţită de inflamarea
peretelui venos

CULEGEREA DATELOR

circumstanţe de apariţie, factori favorizanţi

afecţiuni însoţite de stază venoasă (cardiopatii, obezitate, varice)

imobilizări prelungite (insuficienţă cardiacă, după intervenţii chirurgicale, imobilizare în aparat

gipsat)

afecţiuni care produc alterarea endoteliului venos (traumatisme, infecţii, ultimele luni de sarcină)

afecţiuni care favorizează tromboza (caşexia, colagenoze)

afecţiuni ale sângelui (anemii, leucemii, poliglobulii) în care se produc tulburări de

coagulabilitate sanguină

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (SEMNE ŞI SIMPTOME )

Simptomatologia e diferenţiată în funcţie de vasele afectate şi stadiul afecţiunii:

subfebriiitate

tahicardie

local:

durere pe traiectul venei: poate fi spontană sau provocată de palpare digitală, mişcări, mers; se
intensifică în stadiul edematos

impotenţă funcţională proporţională cu evoluţia bolii

edeme

examinări paracilnice

flebografie -echografie Doppler

PROBLEMELE PACIENTULUI

diminuarea mobilităţii fizice

impotenţă funcţională

alterarea perfuziei tisulare periferice

inflamarea pereţilor venoşi

disconfort

durere

potenţial de complicaţii

migrarea trombusului

Obiective

Vizează:

combaterea stazei venoase

corectarea tulburărilor biologice favorizante

promovarea confortului

prevenirea complicaţiilor

Interventii

repaus la pat în perioadele febrile şi dureroase

poziţionare care să favorizeze întoarcerea venoasă (cu membrul inferior ridicat)

după zece zile de repaus, dacă semnele locale sau diminuat şi pulsul şi temperatura sunt normale
se poate începe mobilizarea progresivă

administrarea tratamentului medicamentos prescris

observarea semnelor şi simptomelor de complicaţii:

semne renale: hematuria

semne de embolie pulmonară

ajutarea pacientului să-şi satisfacă nevoile fundamentale în i perioada imobilizării şi aplicarea

măsurilor de combatere a efectelor imobilizării la pat

îngrijiri pre- şi postoperatorii pentru pacientul cu tratament chirurgical

educaţia pacientului:

purtarea de ciorapi elastici

masajul membrelor

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU TROMBOFLEBITA

1.Nevoia de a evita pericolele

P:durere

E:proces inflamator

S:durere localizata ….;intern

O:pacientul sa resimta diminuarea durerii

P:risc de complicatii(embolie)

E:proces inflamator

S:embolie pulmonara

O:pacientul sa aiba o evolutie normala

2.Nevoia de a se misca

P:imobilizare la pat

E:risc de embolie

S:necesita repaus loco-regional la pat

O:pacientul sa respecte repausul

3.Nevoia de a se alimenta si hidrata

P:dificultate de autoservire

E:imobilizare

S:necesita deservire la pat

O:pacientul sa se alimenteze activ la pat

4.Nevoia de a elimina

P:dificultate in autoservire

E:imobilizare

S:necesita deservire la pat

O:pacientul sa elimine

5.Nevoia de a fi curat

P:dificultate in a se autoingriji

E:imobilizare

S:necesita deservire la pat

O:pacientul sa isi efectueze toaleta la pat

6.Nevoia de a comunica

P:alterarea comunicarii la nivel afectiv

E:durere,

S:ingrijorare,teama

O:

7.Nevoia de a invata

P:deficit de cunostinte

E:

S:necesita informatii despre regimul igieno-dietetic si complicatii

O:pacientul sa cunoasca regimul de viata,dieta.

 Interventii cu rol propriu

Profilaxia tromboflebitelor se face prin:

Evitarea imobilizarii prelungite in postoperator;

Ciorap elastic,aplicatii reci;

Membrul inflamat tinut in pozitie ridicata;

Evitarea ortostatismului prelungit

Aplicarea masurilor de prevenire:masaj,miscari pasive sau active in planul patului.

Asigurarea conditiilor de ingrijire(salon,lenjerie)

Asigurarea alimentatiei(de protectie gastrica,saraca in sare - tratament cu AINS)

Asigurarea igienei

Supravegherea functiilor vitale

Asigurarea unor metode de recreere care sa favorizeze repausul.

Educatie pentru sanatate Pacientul sa:

 evite ortostatismul prelungit

 poarte ciorapi elastici
 Repaus la pat cumembrele inferioare ridicate
 Imbracarea ciorapilor se face in planul patului de preferinta cu piciorul ridicat.

Interventii cu rol delegat

La indicatia medicului administram:

Antiinflamatoare(Diclofenac,Indometacin)
Aplicatii reci
Geluri cu anticoagulante(Lioton,Varixinal)
Anticoagulante(heparina)
In forme severe:
Antibioterapie
 VARICELE
Varicele sunt dilatări permanente, neregulate, ale venelor superficiale ale gambei.

Etiopatogenie

Există varice primitive sau idiopatice, datorite probabil unei malformaţii congenitale a aparatului
valvular, şi varice secundare, care apar în anumite profesii ce reclamă ortostatismul prelungit
(frizeri, ospătari, spălătorese) sau după naştere, după tromboze venoase etc. Varicele sunt mult
mai frecvente la femei.

Simptome

Nu există o concordanţă între manifestările subiective şi intensitatea varicelor. Simptomele

subiective constau în oboseală, greutate sau dureri surde, localizate la gambă, accentuate de
ortostatism şi căldură, uneori crampe dureroase nocturne ori jenă dureroasă. Durerile scad în
intensitate pe măsură ce apar şi se dezvoltă cordoanele venoase, care au aspectul unor cordoane
neregulate sau al unor pachete proeminente subcutanate.

După o perioadă de timp apare edemul, iniţial moale şi numai după un ortostatism prelungit,
ferm şi permanent. Edemul este prezent şi în varicele profunde, când cordoanele venoase nu sunt
vizibile.

Evoluţia

Evoluţia este cronic-progresivă. Complicaţiile cele mai obişnuite sunt: tromboflebită varicoasă,
ruptura varicelui şi insuficienţa venoasă cronică (edem, eczemă, fibroză, a ţesuturilor, ulcer trofic
varicos, celulita indurativă, dermatită pigmentară).

Tratament

Tratamentul poate fi conservator sau chirugical.

Tratamentul conservator prevede evitarea ortostatismului, ciorapi elastici sau bandaje

compresive, cure de repaus la pat, cu membrele pelviene ridicate, hidroterapie (băi simple,
urmate de masaj sau duş scoţian), medicaţie venotropă (Tinctura hammamelis) sau injecţii
sclerozante. Injecţiile sclerozante (în venele varicoase) sunt recomandate în caz de varice izolate,
incipiente, şi se fac cu salicilat de sodiu 10 - 20%, clorură de sodiu 20%, glucoza 66%, chinină
25%, Sclerosal etc. Se începe imediat sub genunchi, se continuă în jos, repetându-se la 7 - 8 zile
şi se continuă până la obliterarea completă a varicelor.

Tratamentul chirurgical constă în sclerozarea vaselor varicoase (urmărind trombozarea

varicelor), şi tratamentul chirurgical propriu-zis prin ligaturi şi secţiuni venoase.

Tratamentul ulcerului varicos se realizează, fie prin terapie conservatoare fie prin intervenţii
chirurgicale. Tratamentul conservator foloseşte aceleaşi măsuri ca în tratamentul varicelor. Se
mai recomandă comprese umede, unguente cu Lasonil, Hirudoid Venoruton. Vindecarea
definitivă a ulcerului varicos se poate obţine prin secţiunea venelor safene, perforante şi
comunicante. Pentru prevenirea recidivelor se tratează varicele de vecinătate.

Tratamentul varicelor prevede în linii mari:

Indicaţii de tratament conservator:

 exerciţii musculare şi mers care acţionează ca o pompă musculară a gambei (mers cel
puţin 20' de trei ori pe zi.).
 se contraindică poziţiile inadecvate ale corpului: staţiunea verticală imobilă, poziţia cu
genunchii în unghi drept pelungită, genunchi peste genunchi.
 se recomandă poziţia ridicată a membrului respectiv, deoarece scade presiunea ve-noasă
locală. Se repetă timp de 10' de mai multe ori pe zi. Noaptea se ridică picioarele din faţă
ale patului.
 se practică gimnastică în cameră de două ori pe zi (mers pe vârful picioarelor sau pe
călcâie).
 se recomandă practicarea ciclismului, nataţiei, corectarea picioarelor plate, ortopedc, etc.
 tocurile înalte sunt contraindicate, la fel şosetele sau ciorapii supraelastici, băile de soare
prelungite.
 se permite hidroterapia rece (comprese reci pe gambe timp de 20', băi gambiene Îs 15-l8°,
l-2ori/zi.
 se combate obezitatea
 compresiunea, este un tratament util. Se realizează prin feşi, masaje uşoare, înot, ciorapi
elastici etc.
 tratamentul medicamentos (cu rezultate mediocre) constă în administrarea de: Flavonoizi,
Rutina, Rutozidul, Venorutolul, Glyvenol.
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU VARICE
Varicele se caracterizează prin dilatarea venelor superficiale, de obicei la nivelul gambei

Culegerea de date

insuficienţă valvulară venoasă constituţională, ereditară (varice primitive)

compresiuni venoase: ortostatism prelungit, tumori abdominale, pelviene (varice secundare)

Manifestări de dependenţă (semne şi simptome)

senzaţia de tensiune şi amorţeli la nivelul gambei

dureri accentuate în ortostatism şi care diminuează pe măsura dezvoltării cordoanelor venoase

local: dilatarea venelor superficiale, uneori formându-se pachete varicoase

edem accentuat după ortostatism prelungit, diminuat după repaus

Problemele pacientului

disconfort

durere

alterarea perfuziei tisulare

stază venoasă

potenţial de complicaţii

ruperea pereţilor venoşi

potenţial de alterare a imaginii corporale

cordoanele venoase vizibile

Obiective

Vizează:

favorizarea circulaţiei venoase

prevenirea complicaţiilor
promovarea confortului

Interventii

asigurarea perioadelor de repaus, cu membrele inferioare ridicate

administrarea medicaţiei prescrise

observarea semnelor de complicaţii (tromboflebite, ruperea varicelor)

pregătiri preoperatorii, îngrijiri postoperatorii pentru pacientul cu intervenţie chirurgicală

educaţia pacientului:

evitarea ortostatismului prelungit

ciorapi elastici

alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus

masajul membrelor

mers pe jos

combaterea obezităţii