MODULUL; ORL SI NURSING SPECIFIC

Filed under: Nursing Las un comentariu

Ianuarie 18, 2013

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Cavitatea nazala este despartita de septul nazal in doua cavitati numite fose
nazale.Comunica cu exteriorul prin nari si cu rinofaringele prin coane.
In oasele vecine foselor nazale sunt situate sinusurile paranazale,cavitati pneumatice cu rol de
cutie de rezonanta si de mentinere constanta a temperaturii.
Din pct.de vedere fiziologic ,cavitatea nazala se imparte in doua etaje:
-unul inferior-respirator
-unul superior-olfactiv
Urechea este organul cu functie acustica-vestibulara.Este formata din:
-conductul auditiv extern
-ureche medie(cavitate pneumatica situata in stanga temporalului,separata de urechea externa
prin timpan;
-urechea interna formata dintr-un sistem de incaperi (labirintul osos)in interiorul carora se afla un
sistem de camere (labirintul membranos).
Urechea externa are functie auditiva,pavilionul avand rol de cornet acustic.Conductul auditiv
extern transmite undele sonore iar prin perisorii si cerumenul secretat previne patrunderea
prafului in urechea interna.Timpanul participa la auz prin vibratiile pe care le produce sub
influenta undelor sonore.
Urechea medie transmite undele sonore de la timpan prin oscioare(ciocan,nicovala,scarita) la
fereasta ovala.
Urechea interna:aici se afla organul corticoreceptor auditic.
Laringele este segmentul cailor respiratorii situat la incrucisarea acestor cai cu calea
alimentara.este situat sub pielea gatului pe linia medulara.Este un organ cu dubla functie:
-aerovector
-organ al fonatiei

Evaluarea morfofunctionala a organelor ORL

1.Examenul auzului:
-acumetria fonetica
-acumetria instrumentala
-examenul audiometric
2.Ortoscopia:este examenul pavilionului urechii si a conductului auditiv extern.
3.Narinoscopia(rinoscopia)este examenul narinelor si interiorului cavitatii nazale.
4.Bucofaringoscopia-examenul cavitatii bucale si a faringelui.
5.Laringoscopia:
-indirecta:examenul laringelui
-directa: examen pt. prelevarea de tesuturi pt examen biopsic si extragerea corpilor straini.
6. Radiografia sinusurilor fetei.
7.Examen de laborator:
-secretie otica:se recolteaza in conditii de asepsie pt. examene bacteriologice:
-secretie nazala;
-exudat faringian pt. examenul bacteriologic;
-sange pt. VSH,henoleucograma,TS,TC

Explorarea functionala a analizatorului acustico-vestibular

I. Examenul auzului

Examenul functiei auditive se face cu scopul stabilirii capacitatii auditive si a nivelului

topografic al leziunii.In acest sens se practica urmatoarele examinari:
1. -Acumetria fonica:

Este explorarea functionala a capacitatii de auz folosindu-se vocea.Prin aceasta metoda se

masoara distanta la care urechea percepe in clar vocea soptita.
Asigurarea conditiior de examinare si pregatirea bolnavului:
-bolnavul este dus intr-o incapere cu izolare fonica,este asezat pe un scaun in profil cu urechea
de examinat spre directia de unde vine vocea examinatorului la distanta de 6 m.
-se executa ortoscopie
-urechea cealalalta se acopera cu mana
Examinarea:
-Examinatorul pronunta cu voce soptita cuvintele bisilabice de tonalitate joasa(noua,luna),de
tonalitate inalta(trei,cinci).Daca persoana examinata nu aude,examinatorul se apropie progresiv
si repeta cuvintele.Se noteaza distanta de unde persoana examinata repeta cuvintele.
Interpretare:
-Vocea soptita se aude in mod normal la distanta de 6 m.
-Vocea de conversatie se aude in mod normal la 20 m.
-Cand vocea nu se aude sub 1 m vorbim de surditate accentuata.
Observatie:
-Prin aceasta metoda nu se poate defini tipul de surditate ci numai gradul.

2.Acumetria instrumentala

Se efectueaza o serie de probe cu diapazoanele pentru a face diagnosticul diferential intre

surditate de tip transmisie si cea de tip perceptie.
Pentru examinare ,diapazonul se pune in vibratie strangand intre police si index extremitatea
libera a celor doua ramuri ale diapazonului si eliberandu-le brusc(ca o piscatura).
Diapazonul pensat cu degetele se pune in vibratie in fata pavilionului urechii,pe
mastoida(spatele urecii),pe vertex(crestetul capului).Se compara auditia pe cale obisnuita
aeriana(timpanica) cu auditia pe cale osoasa si in acest fel se stabileste sediul leziunii si deci
tipul de surditate.

3.Examenul audiometric

Este o metoda moderna prin care se stabileste tipul de surditate si gradul deficientei auditive.Se
efectueaza cu audiometrul prin care se inregistreaza grafic pierderile auditive pe frecvente din
scara tonala.Audiometrele au posibilitatea de a inregistra pe cale aeriana intensitati pana la 110
decibeli .Astfel se obtin curbe audiometrice.

II.Examenul functiei de echilibru

Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate.

1.Semne spontane

a) Nistagmus spontan:este miscarea ritmica a globilor oculari care poate fi pe orizontala,pe

verticala sau rotatorie.
b)Proba bratelor intinse:persoana ezxaminata trebuie sa tina bratele intinse in pozitie fixa timp
de doua minute cu ochii inchisi.In cazul unei qalterari functionale ,bratele deviaza de partea
labirintului in hipofunctie.
c)Proba Romberg;cand bolnavul sta in pozitie verticala cu bratele lipite de corp si picioarele
apropiate,cu ochii inchisi.
Exista trei posibilitati:
-capul nu deviaza
-deviaza spre stanga
deviaza spre dreapta
d)Proba mersului in stea(Weil-Babinsky):bolnavul legat la ochi si supravegheat face 5 pasi inainte
si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata.Daca exista o leziune labirintica,bolnavul in loc sa urmeze
o linie dreapta va devia progresiv spre labirintul in hipofunctiune.

2.Semne provocate:

a)Proba calorica:se face prin irigatia timpanului cu apa calda la 40 grade si apa rece 25 gradesi
se urmareste nistagmusul si celalalte reactii vestibulare.
b)Proba rotatorie:bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20
sec. apoi se opreste brusc.Se masoara durata nistagmului care in mod normal este de 10-20 sec.
c)Proba pneumatica:cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea condusi de
aer al labirintului membranos.
d)Proba electrica:se face cu un curent continuu de intensitate mica.Doi electrozi inveliti in tifon
se aplica unul pe tragus si al doilea pe celalalt tragus.La trecerea curentului electric de la un pol
la altul,la un individ normal se constata deviatia capului intotdeauna spre polul pozitiv.

Semne si simptome posibile in afectiuni ORL

HIPOACUZIA-tulburarea auditiei ce consta in scaderea acuitatii auditive(vocea soptita se aude

sub 5 m).Poate fi cauzata de un dop de cerumen,otite,meningite.
SURDITATEA-tulburarea auditiei in care persoana nu aude vocea soptita nici din apropierea
urechii.Se poate instala lent sau brusc(in accidentele vasculare)la nivelul arterei auditive.
COFOZA-tulburare in care persoana nu distinge nici un sunet.
Infectiile otice:
-la nivelul pavilionului urecii
-in conductul auditiv extern
-urechea medie-otite
Infectiile nozocomiale:
-la nivelul cavitatii nazale-rinite,furuncul;
-la nivelul sinusurilor-sinuzite.
Infectiile faringoamigdaliene-faringoamigdalita>
Infectiile vegetatiilor adenoide-adenoidite
Infectiile laringiene_laringite
Corpi straini auriculari-hipoacuzie
Corpi straini nazali-obstructie nazala,rinoree
Tulburari de echilibru apar in imbolnavirile acute ale canalelor semicirculare din labirint in cazul
infectiilor,otice,rinofaringiene sauindependent.Semnele sunt:vertij,tulburari de
echilibru,hipoacuzie,greturi si varsaturi la miscarile bruste ale capului,neliniste.
Epistaxis-este hemoragia ce ia nastere in fosele nazale cauzata de o iritatie mecanica
locala,leziuni ale vaselor mucoasei nazale sau traumatisme ale oaselor nazale.Apare in cazul
unor boli generale:HTA,hemofilie,avitaminoza C si K.Semnele insotitoare sunt in functie de
cantitatea de sange pierduta.

Ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale urechii externe:dopul de cerumen,corpii straini,

plagi,contuzii,arsuri si degeraturi ale pavilionului urechii.

Circumstantele de aparitie:
-dop de cerumen la persoanele cu hipersecretie a glandelor ceruminoase
-traumatismele pavilionului date de expunere la temperaturi scazute,accidente de munca
Semne si simptome:
-diminuarea auzului-ameteli
-disconfort auricular-prezenta plagilor,arsurilor,degeraturilor
-secretii purulente,sanghinolente
-durere
-cicatrici vicioase cu ingustarea orificiului conductului auditiv extern
Probleme:
-comunicare ineficienta senzoriala auditiva
-disconfort fizic cauzat de durere sau senzatii auditive violente(in cazul corpilor straini animati-
insecte0
-risc de complicatii:infectii ale timpanului,urechii medii si cicatrici vicioase
Obiective;
-cicatrizarea plagilor,arsurilor fara complicatii
-pacientul sa afirme stare de bine fizic si psihic
Interventii:
-Asistenta pregateste materialele si pacientul pentru spalatura auriculara in vederea inlaturarii
dopului de cerumen si a corpilor straini.
-Aplica tratamentul in plagile pavilionului urechii(spala tegumentele cu apa si sapun,le
dezinfecteaza cu alcool,face dezinfectia plagii prin tamponare cu apa oxigenata,acopera plagile
cu pansament uscat fixandu-l cu fasa).
-Aplica comprese umede cu rivanol 1%0 in cazul infectarii plagilor
-Educa pacientul sa se prezinte in continuare pentru schimbarea pansamentelor pana la
vindecarea plagilor.

Ingrijirea pacientilor cu otita

Otita este o infectie a urechii medii care netratata in faza congestiva determina supuratia.
Otomastoidita este complicatia otitei medii supurate netratate la timp.Apare la 2-3 saptamani de
la debutul otitei.
Circumstantele aparitiei:
-In timpul unei rinofaringite la orice varsta mai frecvent la copii si sugari
Semne si simptome:
-In otita acuta supurata:durere la inceput moderata,treptat devine vie si insuportabila,iradiaza
spre maxilar,senzatie de tensiune in ureche,febra 39-40 grade,frisoane,hipoacuzie.
-In otomastoidita acuta supurata:durere vie in regiunea mastoidiana,febra,dispnee,tahicardie
Probleme:
-durere,hipertermie,anxietate,insomnie,comunicare ineficienta la nivel senzorial auditiv.
-risc de complicatii:alterarea respiratiei si circulatiei,deshidratare,paralizia membrului facial.
Obiective:
-Pacientul sa afirme stare de bine,temperatura corporala sa se mentina in limite fiziologice;
-masoara functiile vitale si le noteaza in F.O;
-Administreaza tratamentul prescris :antibiotice pe cale generala,cu simptomatice pt combaterea
febrei si durerilor,instilatii auriculare cu solutii caldute deco0ngestive si analgetice,instilatii
nazale cu solutii dezinfectante,comprese caldute pe regiunea mastoidiana pe care le schimba la
2-3 ore.
-Asigura alimentatia hidrozaharata in perioada febrila,bogata in vitamine si lichide;
-Pregateste pacientul si participa la punctia otica(paracenteza);
Scopul punctiei:
-Explorator:pt. recoltarea secretiei otice
-Terapeutic:pt. evacuarea secretiei urmata de spalatura auriculara
Ingrijiri ulterioare:
-Educa pacientul sa se prezinte la control(prezinta mesa pt drenaj,este informat ca orificiul creat
se vindeca fara a afecta auzul);
-Pregateste pacientul cand este cazul pt interventie chirurgicala si-l ingrijeste postoperator.

Ingrijirea pacientilor cu sindromul Meniere

Sindromul Meniere apare in cazul imbolnavirilor acute ale canalelor semicirculare din labirint in
cursul infectiilor acute,rinofaringiene sau otice,sau independent de ele.
Boala Meniere reprezinta distensia labirintului membranos prin acumulare de endolimfa.
Semne si simptome;
-tulburari de echilibru,ameteli
-senzatie de zgomot in ureche
-greturi,varsaturi mai ales la miscarile capului
-surditate
Probleme:
_Dificultate de deplasare si de mentinere a ortostatismului
_Intoleranta digestiva
-Comunicare ineficienta la nivel senzorila auditiv
-Anxietate,risc de complicatii,surditate
Obiective:
-Pacientul sa-si pastreze o buna pozitie,sa se deplaseze fara dificultate
-Pacientu sa-si pastreze integritatea fizica si psihica
Interventiile asistentei:
-asigura camera obscura,linistita pt. repausul pacientului
-asigura alimentatie desodata si cu reducerea cantitatii de lichide/25h
-administreaza medicatia recomandata pt. scaderea presiunii intralabirintice:diuretice,sulfat de
magneziu 15% I.V, glucoza hipertona I.V,antivomitive
-insoteste pacientul in micile deplasari in salon,la toaleta,protejandu-l de caderi
-invata pacientul sa se culce pe partea sanatoasa si sa-si intoarca ochii spre partea bolnava
-asigura alimentatia desodata si cu lichide/24h.
-administreaza medicamentele recomandate pt scaderea presiunii
intralabirinticediuretice,sufat de magneziu 15% I.V,glucoza hipertonica I.V,antivomitive.

Ingrijirea pacientilor cu infectii nozofaringiene,sinuzale si laringiene

RINITA ACUTA=inflamatia mucoasei nazale de natura virala sau alergica.

SINUZITA=inflamatia unuia sau a tuturor sinusurilor,oaselor fetei.
LARINGITA-inflamatia acuta a mucoasei laringiene si a corzilor vocale
Circumstante de aparitie:
-sezonul rece:primavara(rinitele alergice)
-inhalarea de pulberi iritante
-la persoane cu eforturi vocale mari(pt. laringite)
sinuzitele si laringitele apar ca urmare a unei rinite acute sau cronice
Semne si simptome:
I. In rinite:
-in obstructie nazala
-respiratie pe gura
-secretie apoasa din nas
II. In sinuzite:
-durere la nivelul fetei
-secretie nazala purulenta
-tulburari respiratorii si ale mirosului
-febra
-fotofobie
-cefalee
III. in laringite:
-disfonie pana la gonie
-tuse seaca
-disfagie
-anxietate
Probleme:

-alterarea respiratiei
-lipsa confortului fizic
-risc de complicatii(cronicizare,pierderea si a altor segmente ale cailor respiratorii)
-anxietate
Obiective:
-pacientul sa respire liber pe nas,sa aiba stare de bine fizic si psihic
-pacientul sa poata comunica eficient verbal
-pacientul sa previna cronicizarea infectiei
Interventiile asistentei:
-asigura repausul la pat,in incaperea aerisita in pozitie care sa favorizeze scurgerea secretiei(in
decubit ventral-in sinuzite)
-asigura repausul vocal pt. pacientul cu laringita,invatandu-l sa comunice in scris,reluarea vocii
facandu-se treptat cu voce soptita apoi normala
-asigura aport crescut de lichide calde in rinite si laringite
-invata pacientul sa-si evacueze secretiile nazale fara violenta pe rand fiecare nara.La sugari:se
aspira secretiile nazale cu o para de cauciuc
-participa la punctia sinuzala-efectuata de medic
-administreaza tratamentul recomandat de medic:instilatii nazale cu solutie dezinfectanta in
rinitele infectioase;instilatii antihistaminice in rinitele alergige;tratamentul cu antibiotice pe cale
generala;instilatii,aerosoli cu solutie antiseptica in laringite
Pregateste fizic si psihic pacientul pentru interventie chirurgicala pentru repararea viciilor
dobandite sau congenitale care intretin sinuzita cronica(deformatii ale nasului,deviatia de sept
nazal,polipii nazali.
Educa pacientul sa evite factorii care favorizeaza aparitia infectiei:
-fumatul
-alcoolul
-condimentele
-vaporii iritanti
-consumul de bauturi reci.

Ingrijirea pacientilor cu amigdalita

Amigdalita reprezinta inflamatia amigdalelor.Poate fi acuta sau cronica fiind determinata in mod
deosebit de streptococul hemolitic.
Circumstante de aparitie:
-anotimpul rece
-schimbari bruste de temperatura,mai frecvente la copii,persoane astenice,covalescente cu
rezistenta scazuta.
Semne si simptome:
-dureri la deglutitie
-usoara senzatie de sufocare
-febra 39-40 grade
-frison
Probleme:
-alterarea respiratiei si circulatieie
-hipertermie
-incapacitatea de a se alimenta
-risc de complicatii(flegmon amigdalian)
Obiective:
-pacientul sa afirme stare de bine fizic si psihic ,sa aiba respiratie usoara,libera,eficienta.Sa se
poata alimenta pe cale naturala,sa-si mentina temperatura corpului in limite normale,sa nu
intervina complicatii.

.Interventiile asistentei:
-asigura repausul la pat in camera calda cu umiditate corespunzatoare
-aplica comprese alcoolizate pe fata anterioara a gatului
-asiguara alimentatie lichida in perioada febrila.Imbogateste alimantatia cu alimente
semiconsistente in fct. de reducerea durerilor la deglutitie
-masoara T.A, P ,R ;administreaza tratamentul prescris (antibiotice,antitermice),recolteaza
exudatul faringian;recolteaza sange pentru determinarea VSH, ASLO, hemoleucograma.
-pregateste pacientul cu flegmon amigdalian de urgenta pentru incizia si evacuarea puroiului.
-invata pacientul caruia i s-a facut incizie sa stea cu capul aplecat in fata pt. a se scurge puroiul
in tavita renala si periodic sa faca gargara cu apa oxigenta.
-educa pacientul care prezinta amigdalite repetate sa se supuna interventiei chirurgicale pt. a
preveni reumatismul articular acut (RAA) si glomerulonefrita acuta (GNA).
-pregateste pacientul pentru amigdalectomie.
-masoara T.A , P ,R.
-recolteaza sange pentru determinarea hemoleucogramei, T.S , T.C
-recolteaza urina pentru examenele de laborator.
Ingrijirea postoperatorie:
-supraveghere permanenta 6-8 ore,internare 24h.
-asigura repausul complet la pat in decubit ventral cu capul sprijinit pe antebrat sau sezand cu
capul aplecat in fata cu tavita renala pe coapse.
-educa pacientul sa nu inghita saliva,sa nu faca miscari de deglutitie;copii sa nu planga pt. a nu
se accentua sangerarea
-examineaza secretia care se scurge in tavita renala si informeaza medicul in cazul hemoragiilor
mari pt, a se reintervenii chirurgical.
-alimenteaza pacientul dupa atenuarea durerii si oprirea hemoragiei cu lichide reci.
-invata pacientul sa nu suga cu paiul lichidele;sa nu faca gargara,sa evite sa tuseasca,sa
stranute,sa vorbeasca tare (acestea putand accentua hemoragia).
-educa pacientul ca timp de sapte zile sa stea in casa si-l informeaza ca in a 6-a sau a 8-a zi
este posibila o hemoragie datorita desprinderii membranelor albicioase formate in lojile
amigdaliene.

Ingrijirea pacientului cu vegetatii adenoide

Vegetatiile adenoide reprezinta hipertrofia amigdalei faringiene. Se intalnesc mai frecvent intre
3-10 ani.
Circumstante de aparitie:
-copii cu infectii repetate(rinite)
-anotimpul rece
-alimentatie deficitara,avitaminoze
Semne si simptome:
-obstructie nazala care se accentueaza in perioadele acute ale bolii
-secretie nazala abundenta
-respiratie pe gura
-apetit diminuat
-astenie,somn agitata,apatie,intelect redus
-tulburari de dezvoltare scheletica
-cutie toracica deformata(torace globulos)
-scolioza.coaste infundate
-deficit ponderal
Probleme:
-alterarea respiratiei
-intoleranta la activitate fizica,
-comunicare ineficienta la nivcel afectiv si intelectual
-insomnie
-modificarea schemei corporale
-risc de complicatii
Obiectie:
-copilul sa prezinte respiratie libera pe nas,sa aiba apetit crescut si somn odihnitor,sa recupereze
deficitul ponderal,sa fie comunicativ,sa se joace,sa invete.
Interventii:
-asistenta din ambulatoriu (dispensar,cresa ,camin ,scoala) informeaza
famili,educatorii,invatatorii privind consecintele negative ale vegetatiilor adenoide asupra
dezvoltarii copilului.
-indruma parintii copiilor catre medicul specialist ORL.
-asistenta din serviciul ORL pregateste copilul pentru interventia chirurgicala(ca si pentru
amigdalectomie).
-Supravegheaza postoperator copilul 3-4 ore pentru ca secretiile bucale sa se scurga in tavita
renala.
-linisteste copilul sa nu planga,sa nu se agite pentru a prevenii hemoragiile.
-timp de 24h recomanda regim hidric rece.daca intervin hemoragii,administreaza hemostatice la
indicatia medicului.
-asistenta din ambulatoriu va ingriji copilul in continuare pentru combaterea
sechelelor(anemia,rahitismul)si reeducarea respiratiei.

Ingrijirea pavientilor cu Epistaxis

Epistaxisul sau rinoragia este hemoragia care ia nastere la nivelul foselor nazale avand cauze
locale si generale.
Circumstante de aparitie:
-la persoanele tinere,copii, persoane cu infalamatii sau tumori nazale,persoanele cu
leucemie,henofilie,HTA,avitaminoze.
-traumatisme
Semne si simptome:
-scurgerea sangelui prin fosa nazala de obicei unilaterala(cand hemoragia este abundenta se
elimina si pe gura )
-neliniste
-tahicardie
-paliditate
-HTA in functie de cantitatea sangelui pierdut
Probleme:
-alterarea respiratiei si circulatiei, anxietate, disconfort, risc de soc hemoragic
Obiective
-oprirea hemoragiei in cel mai mult timp
-pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator, sa fie linistit, sa se inlocuiasca masa de sange
pierdut( daca este cazul)
Interventii:
-asistenta aplica masurile de prim ajutor: compresiune digitala asupra narinei care sangereaza
cel putin 10 minute sau tampon compresiv imbibat in solutie hemostatica: antiprina 10% sau
apa oxigenata
-ajuta medicul la aplicarea tamponului anterior sau dupa caz posterior
-evalueaza gravitatea hemoragiei prin masurarea pulsului si T.A
-recolteaza sange pt. determinarea hemoglobinei, hematocrit.
-asigura repausul la pat pe partea care sangereaza pt. pacientul cu tendinta de lipotimie
-administreaza medicatia hemostatica recomandata si inlocuieste pierderile de sange cu sange
integral sau masa eritrocitrara.
-aplica ingrijiri specifice in cazul epistaxis cauzat de boli generale, HTA, hemofilie, avitaminoze

Educatia pentru sanatate pentru prevenirea bolilor ORL

1. Masuri de profilaxie primara:

-masuri pentru fortificarea organismului prin sport si activitate in aer liber
-asigura un mediu curat, nepoluat
-invatarea suflarii corecte a nasului
-umezirea aerului din incaperi, saloane si locuinte
-asigurarea unei temperaturi constante 16-18 grade in incaperi
-evitarea substantelor iritante ale cailor respiratorii (CRS)
-folosirea aspiratoarelor de praf , masti de protectie la locurile de munca cu praf si pulberi,
folosirea de casti pentru amortizarea zgomotelor la persoanele expuse profesional, efectuarea de
controale periodice ale auzului.
2. Masuri de profilaxie secundara:
-depistarea tuturor imbolnavirilor acute ale nasului, gatului, urechii si tratarea lor corecta pentru
prevenirea cronicizarii si a unor infirmitatii (surditate, tulburari de vorbire si respiratie ).
-tratarea corecta a rinofaringitei a sugarului pentru prevenirea otitelor
-reeducarea vorbirii, auzului la bolnavii cu suferinte ale urechii.
3. Masuri de prevenire tertiara:
-indrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezarea auditiva
-educarea pacientului purtator de proteza, cum sa o utilizeze, pentru a se adapta progresiv la
mediul sonor
-educarea anturajuluipentru a sustine psihic pacientul cu hipoacuzie
-examinarea periodica a hipoacuzicului pentru a se aprecia din timp, accentuarea surditatii si
necesitatea schimbarii protezei.

Spalatura auriculara

Prin spalatura auriculara se intelege spalarea conductului auditiv extern prin introducerea unui
curent de lichid.
Scop:
-Terapeutic: pentru indepartarea secretiilor(puroi, cerumen ); indepartarea corpiilor straini ajunsi
in urechea externa accidetal sau voluntar; tratamentul otitelor cronice.
Materiale necesare:
-de protectie: 2 sorturi de cauciuc, musama, aleza, prosop
-sterile: Seringa Guyon, vata, lichid de spalatura la 37 grade, solutie medicamentoasa prescrisa,
solutie de bicarbonat de sodiu unu la mie .
-nesterile: masa de tratamente, tavita renala, scaun
Pregatirea pacientului:
-psihic: se anunta pacientul si i se explica scopul tehnici
-fizic: in cazul dopului cu 24 h inainte se instileaza in conductul auditiv extern de 3 ori/zi solutie
de bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20.
In cazul dopului epitermic se instileaza solutie de acid salicilic 1 % in ulei de vaselina.
In cazul corpilor straini hidrofili (boabe de legume si cereale) se instileaza alcool.
In cazul insectelor vii se fac instilatii cu ulei de vaselina, glicerina sau se aplica un tampon cu
alcool cu efect narcotizant.
Pacientul se aseaza in pozitie sezand pe un scaun, se protejeaza cu prosopul si sortul de cauciuc;
se aseaza tavita renala sub urechea pacientului care va tine capul inclinat spre tavita.
Tehnica:
Asistenta se spala pe maini si imbraca sortul de cauciuc, verifica temperatura lichidului de
spalatura si incarca seinga Guyon. Solicita pacientului sa deschida gura (conductulu se largeste
si continutul patologic se indeparteaza mai usor.
Trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga iar cu dreapta injecteaza lichidul de
spalatura spre peretele postero-superior si asteapta evacuarea. Operatia se repeta la nevoie.
Se usuca conductul auditiv extern; medicul controleaza rezultatul spalaturii prin ortoscopie.
Se introduce un tampon de vata in conduct, se aseaza pacientul in decubit dorsal o jumatate de
ora-o ora. Se examineaza lichidul de spalatura, se reorganizeaza locul de munca, se noteaza in
F.O tehnica si rezultatul spalaturii(crpii straini extrasi ).
Accidente:
-varsaturi, ameteli, lipotimie
-traumatizarea timpanului datorate presiunii prea mari sau temperaturii scazute sau crescute a
lichidului de spalatura.