SCOALA POSTLICEALA ,,SF.

IOAN,,
Ingrijiri nursing ale pacientului cu boli metabolice

Prof. Mariana Ghica

CLASA II D
 Ingrijiri nursing ale pacientului cu boli metabolice

ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU DENUTRIŢIE

(sindrom de slăbire, subponderal)
Denutritia= o stare patologică ce se caracterizează prin scăderea greutăţii
corporale ideale cu 15–20%, prin reducerea masei ţesutului adipos şi muscular,
şi prin scăderea apei din organism cu 30%.
EMACIERE= slăbirea în greutate este mai moderată
CAŞEXIE = pierderea ponderală este excesivă (aspect „piele şi os“)
Caşexia poate fi:
a) primitivă, prin carenţe alimentare; mizerie socială, cură de slăbire
iraţională
b) secundară – suferinţe endocrine (Bosedoff, diabet zaharat etc.)
– boli cu evoluţie malignă, în fază finală
– infecţii cronice (TBC)
– boli digestive morfofuncţionale (rezecţie gastrică, ciroză)
– boli psihice
– alcoolism
Există două tipuri de slăbire:
– tipul stenic – stare fiziologică, constituţională, persoana îşi păstrează
vigoarea
– tipul astenic – slăbirea propriu-zisă.
Circumstanţe de apariţie:
– copii – în perioada de creştere excesivă
– aport alimentar scăzut datorat sărăciei
– efort fizic mare fără alimentaţie corespunzătoare
– tulburări de masticaţie, de deglutiţie
– bolnavi febrili
– bolnavi cu tulburări endocrine
– bolnavi cu tulburări psihice
– cancere în stadiul final
Manifestări de dependenţă
– scădere în greutate
– astenie
– tegumente uscate
– edeme ca urmare a disproteinemiei
– plăgi care uneori nu se vindecă
– bradicardie
– hipotensiune arteriala
Problemele bolnavului
- alimentatie inadecvata prin deficit
- fatigabilitate
– circulatie inadecvata
– risc de: – infecţii respiratorii (TBC)
– hernii, ptoze viscerale
– scăderea afectivităţii
Obiective de îngrijire
– Bolnavul să-şi recapete pofta de mâncare şi să-şi recupereze
deficitul ponderal
– Bolnavul să-şi redobândească forţa fizică, să-şi regăsească
echilibrul psihic
– Să se prevină apariţia complicaţiilor, indiferent de natura lor.
Intervenţiile autonome ale asistentei medicale
– alimentează progresiv pacientul pe cale orală sau parenteral
- valoarea calorică a alimentelor 1.000–1.500 cal./zi
- în primele zile, crescând progresiv cu 50 cal./zi
– alimente bogate în proteine cu conţinut redus de lipide şi
dulciuri concentrate
– măsoară zilnic şi notează greutatea corporală
– asigură igiena pacientului
– învaţă familia cum să pregătească alimentele
Intervenţiile de colaborare
– administreaza
- sol. glucozate hipertonice 1.000 ml/zi
– sol. pe baza de proteine
– vitamine din grupul B şi C
– doze mici de insulină C.C. 4 U.I. de 3 ori pe zi înaintea meselor cu 20 de
minute
– recoltează: sânge – HL, uree, glicemie, acid uric, creatinină, probe hepatice
colesterolemie, hormoni tiroidieni
urină – sumar de urină
– însoţeşte pacientul la EKG, la toate examinările cerute de medic
– însoţeşte pacientul la radiografie pulmonară, eventual tomografie
– pregăteşte pacientul în vederea efectuării MB
– îngrijeşte pacientul în funcţie de cauza care a generat hipoponderabilitatea,
caşexia.
 Fixarea cunostintelor:

1. Definiti urmatoarele modificari ale probelor biologice:

- leucocitoza
- trombocitopenie
- neotrofilie
- trombocitoza
- leucopenie

2. Numiti 5 reguli de administrare a medicamentelor.

3. Numiti 5 reguli (indicatii) de respectat la administrarea
medicamentelor pe cale rectala.
4. Numiti 5 complicatii posibile ale perfuziei.
 Ingrijiri nursing ale pacientului cu GUTA

Se caracterizează prin tulburarea metabolismului proteic, cu creşterea

uricemiei şi depunerea de uraţi la nivelul articulaţiilor şi leziuni viscerale (in
special renale)
Cauze: – scăderea eliminării renale de acid uric
– acid uric în exces
– supraalientaţie proteică
Circumstanţe de apariţie:
– vârstă peste 40 de ani, mai ales bărbaţii
– obezitatea
– sedentarismul
– alimentaţie bogată în proteine –e (creier, intestine)
carne, viscer
Manifestări de dependenţă
În accesul gutos
– durerea apare brusc noaptea, este insuportabilă şi monoarticulară
(la nivelul bolucelui)
– articulaţia este tumefiată, tegumentele sunt albastru-violacee,
căldură locală, uneori febră şi frison
– ziua durerile dispar revenind noaptea următoare mai intensă,
prinzând şi alte articulaţii
În stadiul cronic
– accesele dureroase se repetă la intervale variabile
– apar tofii gutoşi depuneri urice în articulaţii şi în piele (coate,
degete, pavilionul urechii)
– pacientul prezintă anchilozele articulare
– acidul uric , ureea, creatinina sunt modificate în accesele gutoase

Precizati valorile normale ale urmatoarelor probe biologice:

- uree
- creatinina
- acid uric
Problemele bolnavului
În accesul gutos
– disconfort(durere articulară)
– hipertermie
– risc de deshidratare
În stadiul cronic
– disconfort(dureri articulare)
– imobilitate
– alterarea tegumentelor prin prezenţa tofilor gutoşi
– risc de complicaţii- litiază urică,invalidităţi
Obiective de îngrijire
Pacientul să:
- exprime calmarea durerii;
- sa se poata deplasa fara dificultate;
- sa prezinte echilibru termic;
- cunoască şi să respecte alimentaţia prescrisă pentru a preveni accesele
gutoase;
- prezinte un echilibru al metabolismului proteinelor;
- prevină complicaţiile bolii.
Intervenţiile asistentei medicale (autonome si de colaborare)
În accesul gutos
– repaus la pat
– se aplică comprese locale, alcoolizate reci, se imobilizează articulaţia
– se asigură regim alimentar lacto-făinos-vegetarian, hipocaloric, cu
aport mare de lichide (se reduce pâinea albă şi spanacul)
– se administrează medicaţia prescrisă (specifică şi antiinflamatorie)
– recoltează sânge şi urină pentru examenele de laborator (uree, acid
uric, creatinină)
Intervenţiile asistentei medicale (autonome si de colaborare)
În guta cronică
– se instituie regim hipoproteic (1 gr./Kgcorp/zi)
– se exclud din alimentaţie carnea, viscerele, conservele de carne)
– se asigură 2–2,5 l lichide pe zi
– legumele şi fructele vor fi consumate în alternanţă cu lactatele
(menţine PH-ul alcalin al urinei)
– educă pacientul să respecte alimentaţia pentru a preveni
complicaţiile bolii
– ajută pacientul, dacă au survenit anchiloze
– recoltează sânge şi urină pentru examene de laborator
– administrează medicaţia prescrisă
 Fixarea cunostintelor:

1. Numiti 5 manifestari de dependenta prezente in accesul

gutos.
2. Indicati 5 interventii ale asistentei medicale la pacientul cu
guta cronica.