SCARLATINA

 ETIOLOGIE
 -BOALĂ INFECŢIOASĂ ENDEMOEPIDEMICĂ-STREPTOCOC BETA
HEMOLITIC GRUP A
 EPIDEMIOLOGIE
 -sporadic
 -mici epidemii în sezon rece
 -la copil
 SURSA- bolnavii
 - purtătorii de streptococ
 TRANSMITERE
 -aerogenă
 -prin obiecte contaminate
 RECEPTIVITATEA
 -generală
 IMUNITATE-durabilă faţă de scarlatină
 -reînbolnăviri- cu alte tipuri de streptococ

 Scarlatina
Scarlatina este o boala extrem de
contagioasa cauzată de
streptococul beta-hemolitic de tip A
 Acest streptococ eliberează în corp o
toxină în urma căreia apare o iritație
a pielii de culoare roșie.
 Epidemiologie

 Infecția afectează, în special copiii intre 5 și

10 ani , mult mai rar adulții,
 - sub 2 ani, scarlatina este rară, datorită
prezenței anticorpilor materni, insă nu este
exclusă.

 Băieții sunt mai des afectați decât

fetele –
 -Scarlatina este răspândită pe intregul glob, dar
epidemia domină zonele temperate
 - In România in ultimii ani morbiditatea prin
scarlatină a fost relativ constantă, de 13,42  la
100.000 locuitori
 -caracter sezonier de toamnă-iarnă și
primăvara, cu incidența
 maximă în luna noiembrie și incidența
 minimă în luna aprilie
 - caracter epidemic la 5-6 ani, apariția de
focare epidemice în colectivitățile de copii
preșcolari sau școlari
 Grupa de varstă cea mai afectată de scarlatină
este de 5-9 ani
 - mai frecvent de 4-5 ori in mediul urban față
de cel rural.
 Sub un 1 an, scarlatina apare în mod
excepțional
 Transmiterea
 Transmiterea se face pe cale respiratorie,
mai ales atunci când copilul are și febra

 -la 24 de ore de la începerea

tratamentului, copilul nu mai
transmite boala

 - Răspândirea scarlatinei se face pe cale

aerogenă, prin pic.Flügge și prin obiecte,
mâini murdare și produse alimentare (lapte
și lactate, înghețată, salata de oua, etc.) -
contaminate cu streptococul beta-hemolitic
de grup A
 - Transmiterea scarlatinei este posibila si prin
infectarea arsurilor, a altor leziuni cutanate, a plagilor
operatorii (in cadrul scarlatinei extrafaringiene sau
chirurgicale).

 -Contagiozitatea persoanei bolnave de

scarlatina dureaza atata timp cat streptococul este
prezent in nas, faringe, tegumente,
 - dupa aplicarea penicilinoterapiei se reduce foarte
mult, la cateva zile.

 -Receptivitatea - în scarlatină 30-40%.

 Dupa vindecarea bolii se obtine o imunitate
antitoxică durabilă, care confera protectie fata de o
noua imbolnavire de scarlatina, dar nu si fata de alte
infectii cu alte serotipuri de streptococ beta-hemolitic
 PATOGENIE ŞI ANATOMIE PATOLOGICĂ

 Cea mai frecventă poartă de intrare-orofaringele

 Exotoxina eritrogenă formată de s. difuzează în
organism -sindrom toxic- responsabil de erupţia
specifică,febră, greaţă,vărsături,cefalee
 Acţiunea toxică asupra tegumentului- determină
descuamaţia de intensitate variabilă după 2-3
săpt.
 -sindrom septic- invazia organismului de către
streptococi determinând complicaţii septice
 -sindrom alergic- poate apare la 15-20 zile de la
începutul bolii , azi f.rar
 Debutul
 -Incubaţia-3-6 zile
 -debut brusc, febră de peste 38,5º-40 și
frisoane.
 - Dureri în gât, dureri abdominale, cefalee

- Limba incărcată, cu depozite albe sau

galbene
- Fața cu aspect de paloare în jurul gurii și
congestie a obrajilor

- Amigdale edemețiate ,roșii, acoperite de
depozite albicioase
 - Gât inflamat
- Astenie, fatigabilitate
- Inapetență
- Greață și chiar vărsături

 -Perioada preeruptivă-36-48h-
enantemul scarlatinos

 Gravitatea anginei proporţională cu

gravitatea scarlatinei-paralelism
intre gravitatea anginei și
severitatea scarlatinei.
 Erupția

 La aproximativ 24-48 de ore de la debut- ni ște

pete mici și roșii, aspre la palpare,rugoase, ca
pielea de gaină
 determină ușor prurit mai ales la inceput
 Inițial apar în axile, pe gât, piept, coate și în
jurul zonei genitale și se extind rapid pe toată
suprafața corpului
 La nivelul feței nu apare erupția-
manifestându-se prin congestia obrajilor, buze
carminate și o paloare în jurul gurii –
 facies pălmuit-
 Erupția
 uneori “bubițele” sunt atât de numeroase
parcă se unesc - aspectul tegumentului fiind
asemănat cu un “rac fiert”

 - caracteristic - există un singur puseu –

elementele eruptive - apar toate deodată, nu în
valuri cum se intâmplă in infecții virale ce
evoluează cu erupții cutanate, de exemplu varicela
 -este foarte intensă la nivelul plicilor
( genunchi, cot, zona inghinală), unde se
formează adevarate linii roșiatice,
hemoragice -semnul Pastia- util şi pentru
dg. tardiv pentru că persistă câteva zile
după stingerea erupţiei
 nu există elemente eruptive la nivelul
feței
 Fața este roșie la nivelul pomeților iar
în contrast, în jurul nasului și gurii
există o paloare marcată
 facies pălmuit -masca Filatov-
 Erupția persistă in medie 7 zile
 după dispariție există o perioadă de câteva
zile ( în special la cei la care nu se
administrează tratament) in care apare o
descuamație foarte fină, furfuracee
(asemanatoare cu mătreața) la nivelul
trunchiului
 la nivelul palmelor și tălpilor, pielea se
poate desprinde în fâșii - lambouri
 Ciclul lingual
 Limba in scarlatină:
 există o evoluție tipică la nivelul limbii de
multe ori patognomonică

 Debut- limba saburală- incarcată

pentru ca in urmatoarele zile stratul de la
suprafața limbii să se elimine treptat ( de
la vârf spre bază) astfel incât
 limba devine foarte roșie cu papilele
hipertrofiate asemănându-se perfect cu
zmeura, de unde și denumirea de “limba
zmeurie” ( de obicei în a 4-5-a zi de la
debutul bolii)
 pe masură ce boala evoluează spre
vindecare și aspectul limbii se
modifică, producându-se
“reepitelizarea” care conferă un
aspect “lăcuit”  limbii-
 “limba de pisică”
 după 10-12 zile aspectul limbii se
normalizează

 Ciclul lingual - este specific și

prin evoluția sa în dinamică
susține diagnosticul de
scarlatină.
Forme clinice de scarlatină:
 1. Forme ușoare, benigne: majoritatea
au o evoluție ușoară cu vindecare fără
apariția de complicații bineînțeles în
contextul unui tratament antibiotic adecvat

 2. Forme grave, maligne : cu o evoluție

toxică, severă ce presupune și afectarea
altor organe ( sistem nervos, inima, rinichi,
ficat).
 Diagnostic
 1. criterii epidemiologice : contact cu
bolnav/purtător de streptococ –
existența de cazuri de scarlatină în
colectivitate, familie
 2. criterii clinice : aspectul sugestiv
pentru o infecție cu streptococ ( angina
cu erupția caracteristică și modificările
stării generale);
 3. date de laborator:
 Prezența sindromului inflamator,
sugestiv pentru o infecție bacteriană:
 a)leucocitoza cu neutrofilie
 b)VSH, proteina C reactivă- pozitive -
confirmă prezența unei infecții bacteriene

 -Izolarea streptococcului din

secreția faringiană
 - uneori rezultate negative , care nu
exclud diagnosticul mai ales dacă
secreția a fost efectuată după
instituirea unui tratament antibiotic
-Testul ASLO ( anticorpii
antistreptolizina O)
nu este un test utilizat pentru infecția
acută
 acești anticorpi se formează în
timpul infecției, crescând progresiv
 în a 3-a săptămână ating un titru
protector
 în săptămânile 4-5 ating valoarea
maximă
 - acești anticorpi asigură imunitate
specifică antiscarlatinoasă.
 Tratamentul
 Obiectivele principale sunt :

 Eradicarea infecției –
 antibioterapie
 controlul temperaturii și al durerii -
antitermice, antiinflamatoare
 regim igieno-dietetic cu repaus la pat 7-10
zile
 Dispensarizare activă - urmatoarele 3 luni
pentru detectarea eventualelor complicații
 Scarlatina nu se tratează acasă
 – internare obligatorie - tratament cu antibiotic
timp de 7-10 zile
 - Dupa aceasta perioada, chiar daca starea de
sanatate se va ameliora, copilul trebuie tinut
izolat, cel putin o saptamana, chiar doua, in
functie de evolutia bolii

 -Pentru a considera bolnavul vindecat total

trebuie sa treaca cel putin 21 de zile de la debutul
bolii, in conditiile in care starea generala -este
buna, iar din analizele de urina si exudatele
faringiene nu rezulta prezenta strectococului beta
hemolitic de tip A.
 Scarlatina este extrem de periculoasă
 - Netratată corespunzător –complicații :
septicemia, hepatita, meningita, adenita,
sinuzita, miocardita.
 Infestarea cu streptococul beta-hemolitic
de tip A este imposibil de prevenit
 Orice purtător de streptococ - poate
transmite cu ușurință prin strănut sau tuse
 -un caz de scarlatina trebuie izolat total
 - Absolut toate obiectele cu care bolnavul
de scarlatina a intrat in contact trebuie
spalate temeinic, inclusiv lingurile,
furculitele, farfuriile etc
 Persoana care are grija de bolnav trebuie
sa respecte strict regulile de igienă 
 Tratament etiologic
 Tratamentul de elecție –
 Penicilina G injectabil (de preferat), sau
Penicilina V oral timp de 7 - 10 zile, urmat de
benzatin penicilina Moldamin, o doză pe
saptamână, 3 săptămâni consecutiv.
 Dozele de penicilină sunt:
– Copil: Penicilina G inj. 50.000 UI/Kgc/zi, i.m.
sau i.v. , in 3-4 prize
– Penicilina V 100.0000 UI/Kgc/zi, oral in 3 - 4
prize, cu o ora inainte de masa sau la 2 - 3
ore dupi mese.
– Benzatin penicilina se administreaza o data
pe saptamana in doza de: 600.000 UI i.m. la
copilul cu G < 25 Kg; 1.200.000 U.I. la copilul
cu G > 25 Kg si adult.
 alergie la penicilina- se pot utiliza
alte antibiotice active pe
 streptococul b-hemolitic de grup A,
dar cu inconvenientul că
tratamentul nu se poate încheia
cu benzatin penicilina.

– Macrolide (eritromicina,
claritromicina, azitromicina) -
10 zile
– Clindamicina - 10 zile
– Asocierea Amoxicilina + acid
clavulanic -augmentin
 Tratament simptomatic
 Tratament simptomatic:
 Antitermice: algocalmin, paracetamol
 Antiinflamatorii: ibuprofen, paracetamol
 Antialgice: algocalmin
 Tratament patogenic
 În formele severe de boală, toxice:
 Internare în secție de terapie intensivă
 Corticoterapie:
 dexametazona 0,5 mg/kgc/zi;
 Gamaglobuline standard
 Tratament
Scarlatina face parte din bolile care
necesită intenare obligatorie,
 declarare epidemiologică nominală
și izolare minimum 7 zile.

 Tratament igieno-dietetic

 Izolare și repaus la pat în spital cel puțin 7

zile
 Regim alimentar lacto-hidro-zaharat pe
perioada acută a bolii
 Profilaxie
 Datorită riscului crescut de complicatii,
uneori severe, infecțiile cu streptococ β-
hemolitic din grupa A sunt afecțiuni care
beneficiaza de
 profilaxie specifică:
 -Bolnavul se internează obligatoriu in
spital
 -Izolare 10 - 15 zile
 -Declarare nominală în vederea realizării
anchetei epidemiologice în focar, pentru a
descoperi sursa de infecție
 -Tratarea bolnavilor minim 7 zile,
 -intrarea acestora în colectivitate
se face dupa 2 săptămâni de la
externare din spital -
 cu exudatul faringian negativ
pentru streptococ

 Pentru contacți: chimioprofilaxie cu

Penicilina G (5-7 zile), urmărire
clinică și biologică (exudat faringian,
examen sumar de urină)
 Igiena colectivităților: testarea
periodică a personalului ingrijitor sau
didactic.
 Complicatii

 1. TOXICE :

 apar in timpul evoluției bolii și sunt

secundare difuziunii toxinei în alte
organe cu afectarea

inimii- miocardita,
rinichiului- nefrite,glomerulonefrite
ficatului- hepatita,
articulațiilor- artrite septice
 2. SEPTICE:
 de vecinatate – prin difuziune:
otite, otomastoidite,sinuzite, flegmon
periamigdalian
 la distanță - pneumonie, meningita,
pericardita, septicemie

 3. POSTINFECȚIOASE:
 reumatismul articular acut
 glomerulonefrita acută
poststreptococică
 eritem nodos
 Complicatii
 Complicatiile scarlatinei se suprapun cu cele ale oricarei infectii
streptococice (angina, infectii cutanate streptococice).
 1.Complicatii precoce - consecinta eliberarii in organism a
unei cantitati crescute de eritrotoxina si apar in perioada de stare a
bolii.
 Erupția hemoragică-
 Hepatita toxică -usoara hepatomegalie ,sensibila la palpare si
rareori icter.
 Nefrita toxică- albuminurie ,hematurie si leucociturie ca urmare a
hipersensibilizarii vaselor glomerulare .
 Clinic -edeme ale membrelor inferioare, hipertensiune arteriala,
urina tulbure.
 Miocardita toxică-dispnee, tulburari de ritm cardiac, fatigabilitate,
scaderea TA, iar paraclinic modificari ale traseului EKG.
 Encefalita toxică- manifestată -cefalee, varsaturi, convulsii, coma
 Artrita toxică -artralgii si discrete tumefactii la nivelul
extremitatilor care apar in faza acuta a bolii, reversibile la
tratamentul antiinfectios
 Șocul toxic -se produce ca urmare a afectarii mai multor organe si
sisteme de catre eritrotoxina streptococica. Daca nu se intervine cu
tratament corespunzator poate duce la deces.
 Complicatii
 Complicatii medii -ca urmare a multiplicarii bacteriene
la nivelul portii de intrare rezultand un focar septic
(microbian), iar prin invazie locoregionala sunt invadate
mai multe organe vecine iar prin diseminare sanguina
infectii streptococice la distanta. Astfel rezulta prin
mecanism septic:
 Infectii de vecinatate:
 adenite si adenoflegmoane regionale (laterocervicale,
subangulomandibulare), flegmon periamigdalian,
flegmon retrofaringian, otite, oto-mastoidite supurate,
sinuzite.
 Infectii la distanta:
 pneumonii, abcese pulmonare, meningite, artrita septica,
osteomielita, etc.
 complicatii foarte rare ,favorizate de terenul deficitar al
gazdei (imunodeprimati, diabetici, pacienti in tratament
imunosupresor etc.).
 Complicații
 2.Complicații tardive -pot apărea, la
aproximativ 3 săptămâni de la episodul acut al
bolii
 - se produc prin mecanisme imunologice

– Reumatismul articular acut –

– clinic : febra, artralgii, poliartrita, coree
(boala neurologică, mișcări involuntare),
cardita (inflamarea inimii), noduli
subcutanați
– biologic - sindrom inflamator. Uneori sunt
prezente numai o parte dintre semnele și
simptomele de mai sus, rezultand
sindroamele poststreptococice minore.
– Glomerulonefrita poststreptococică
difuză
– clinic - febră, hematurie, edeme, HTA,
sindrom inflamator prezent, examen sumar
de urină modificat

– Eritemul nodos
– este o vasculită (inflamare a vaselor). noduli
subcutanați profunzi, dureroși, calzi,
acoperiți cu o piele rozalie sau roșcată,
amplasați cel mai des pe fața anterointernă
a gambelor
– Purpura Henoch-Shonlein
– are la bază același mecanism imun și se
manifestă clinic prin purpura la nivelul
membrelor inferioare insotita de artralgii,
dureri abdominale si afectare renală.
 Erupție
 Elemente eruptive specifice
 Limba în scarlatină
Limba zmeurie