Reacii antigen

anticorp

DEFINITIE

Reacia antigen anticorp este specific,

antigenul poate fi legat numai de anticorpul
ce s-a produs ca rspuns la stimulul antigenic
respectiv.
ag + ac
ag-ac

Aceste reacii pot fi folosite

pentru:

detectarea unui antigen necunoscut cu ajutorul

unui anticorp cunoscut (metode de diagnostic
directe)
detectarea anticorpilor din serul bolnavilor cu
antigene cunoscute (serodiagnostic, metode
de diagnostic indirecte)
ag? + ac
ag-ac
ag + ac?
ag-ac
n cazul n care antigenul corespunde anticorpului,
se formeaz complexul imun antigen -anticorp

Aviditatea- unui Ac pentru un Ag specific

reprezinta rapiditatea aparitiei reactiei AgAc(precipitare,aglutinare etc.)
Factorii aparitiei aviditatii:
valenta Ac
nr. de epitopi
temperatura
pH
forta ionica a mediului
Daca este cunoscut unul din elementele
reactiei Ag sau AC poate fi identificat celalalt

Afinitatea unui Ac pentru un Ag

specific caracterizeaza intensitatea
fortelor de legatura a complexului
Ag-Ac

Reactiile Ag-Ac au doua directii de

aplicare practica:
I.Seroidentificare: Detectarea si dozarea
Ag(necunoscut) cu ajutorul Ac specifici
cunoscuti.
Utilizate 2 surse de Ac: Ac monoclonali omogeni
dar recunosc doar un singur tip de epitop si Ac
policlonali,ce se contin in serurile
imune(antiseruri) care dau legaturi de aviditate
inalta cu Ag.

Serurile imune- injectarea la un animal de

laborator a Ag cunoscute.Dupa o perioada
serul va contine Ac contra Ag injectate-natura
exacta acestor Ac nu o cunoastem (Ac
policlonali)
I.Serodiagnostic: Detectarea si titrarea Ac din
serul bolnavilor (necunoscut) fata de un Ag
specific cunoscut
Unele reactii Ag-Ac se manifesta direct si pot fi
observate direct :precipitarea,aglutinarea etc.

Clasificarea reactiilor AgAc

Reactii de precipitare:
in gel (R.Mancini,dubla difuzie Ouchterlony)
in mediul lichid (R.Ramon,precipitarea in inel
Ascoli)
Reactia de aglutinare:-in diagnosticul
bacteriologic(R.Huddleson)
-in diagnosticul serologic(R.Wright)
Reactia de fixare a complementului(RFC):
-in diagnosticul sifilisului,leptospirozei etc

-in diagnosticul serologic al infectiilor virale

Reactii de seroneutralizare :
-reactia ASLO in diagnosticul infectiilor
streptococice
-testul placilor semineutralizate
- diferite intradermoreactii cu mecanism
imun umoral
Reactii in care componentele sunt marcate
-izotopic (radioimunoassay,RIA)

 -enzimatic(enzyme-linked imunoassay
ELISA )
--fluorescent (fluorescent imunoassay
FIA)
-chemiluminescent(chemiluminescent
assay,CLA)

Reactiile Ag-Ac
Reactia de precipitare reprezinta
punerea in contact a antigenului solubil
cu anticorpul corespunzator formand
complexul Ag-Ac.
Ag si Ac pot precipita cand se gasesc
intr-o anumita proportie respectand
principiile de baza ale reactiei Ag-Ac

Condiiile de formare a
reelei
de precipitare :
Ac sa fie cel putin bivalent (Ac completi)
Ag sa fie multivalent (haptenele nu pot fi
precipitate)
Precipitarea maxima corespunde cu zona de
echivalen, unde Ac si Ag sunt in raport
optimal de concentraie, ce permite precipitarea
tuturor moleculelor de Ac cu Ag
corespunzator.n exces de Ag sau de Ac
precipitatul nu se formeaz.

 Utilizare: n medicina legala

(determinarea apartenenei de specie a
diferitor proteine: snge, sperm,
etc),nigiena alimentar(depistarea
falsificriialimentelor), n diagnosticul
maladiilor infectioase, etc

Exista diferite variante

ale reactiei de
precipitare
Acestea sunt in functie de mediul in care
se produce reactia :lichid sau gelifiat
Acestea au o larga aplicabilitate practica
in domeniul imunologiei pentru studierea
unor Ag de provenienta
bacteriana(toxine),virale(Ag HBS) cat si
Ag prezente in serul bolnavilor cu
procese inflamatorii,necrotice(prot C
reactiva),neoplazice(alfa feto proteina)

Reactii de precipitare in
mediul lichid
Reactia de precipitare in amestec :
- Metoda Ramon:in care se pun in contact
in amestec cantitati egale de Ag cu cantitati
variabile de Ac(efectuate prin dilutii succesive),
Reactie pozitiva apare precipitatul initial sub
forma de depozit la fundul eprubetei,
Utilizare: det. cantitatii de toxina sau anatoxina.

Reactia de precipitare
in inel (Ascoli)
Intr-un tub se introduce serul
imun ,pipeta se inclina si pe
peretii tubului se lasa sa se
prelinga incet solutia de Ag,ca sa
nu se amestece cu serul . Daca
Ac din ser corespund cu Ag la
zona de separare a celor doua
lichide se formeaza un inel alb
ceea ce semnifica precipitarea
complexului Ag-Ac
Avantajul metodei rapiditatea si
simplicitatea

 Utilizarea practica a reactiei Ascoli :

- depistarea petelor de sange
- identificarea falsificarilor produselor
alimentare
- depistarea Ag polizaharidic al
agentului antraxului in omogenat de
organe

Precipitarea in mediu
solid(gel)
In aceste reactii Ag si Ac difuzeaza unul
spre celalalt prin geloza iar la zona de
concentratie optima se produce
precipitarea sub forma de linii albe
-cenusii

Imunodifuzia simpla
radiala(tehnica Mancini)
Se efectueaza pe o placa acoperita cu
geloza,in care sunt incorporati Ac specifici.Ag
este depus in godeurile din stratul de geloza.Ag
difuzeaza radial in geloza in 48 ore.
Daca Ag corespunde Ac ,atunci are loc
formarea de discuri de precipitare ,cu suprafata
proportionala concentratiei Ag din godeu
Utilizare:depistarea Ig,hormonilor,enzimelor

Imunodifuzia dubla
tehnicile Ouchterlony si
Elek

Se toarna geloza in cutia Petri:

In tehn. Ouchterlony Ag si Ac difuzeaza din
godeurile situate la distanta de 15 mm unul
de altul
In tehn. Elek cele doua reactive difuzeaza din
benzile de hartie plasate pe suprafata gelozei
Utilizarea: determinarea toxinelor,
antitoxinelor, Ag proteice

Tehnica Ouchterlony

Testul Elek

 Contraimunoelectroforeza
(CIEF)
Este util la examinarea amestecurilor

antigenice complexe. Lectura este posibila

peste 90 minute.
Geloza este turnat pe o plac de sticl, Ag i
Ac sunt dispui n rezervoare circulare de 2 mm
diametru, la o distan de 10 mm. n timpul
electroforezeiAg, ncrcat negativ, migreaz
spre polul pozitiv, ntlnind Ac care migreaz
spre catod. La interaciunea Ag i Ac omologi
are loc formarea liniei de precipitare.

 CIEF servete la examinarea

componentelor Ag din lichide biologice:
LCR, urin, lichid pleural, ascit, etc.