Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Comportament adictiv
Comportamentul adictiv se manifest ca o incapacitate psihic de a elabora tensiunile pulsionale sau ,,violena fundamental (Bergeret, 1981) Comportamentul adictiv reprezint: Un eec de introiectare O tentativ paradoxal de identificare O tentativ de renatere sau de unificare cu sinele
Dependena
Dependena reprezint tulburarea comportamental definit prin dorina puternic, compulsiv de a utiliza o substan psihoactiv Depena fizic caracterizat de apariia sevrajului Depena psihic format din: o craving (Crave (engl.) = a dori ceva cu ardoare, implicnd solicitarea insistent = ,,sete de drog) o cutarea impulsiv a substanei
nevoia de a menine i regsi senzaia de plcere, de
Toxicomania
Toxicomania este un consum patologic, cronic sau periodic, impulsiv de substane care modific starea afectiv sau de contiin. Conflictele existente n copilrie, n cadrul familiilor dezechilibrate i reactualizarea acestora n adolescen joac un rol important n geneza toxicomanilor.
Drogurile
Dependenta de droguri este una dintre cele mai costisitoare boli ale societatii moderne Dragostea pasionala imita indeaproape abuzul de substante Utilizeaza acelasi mecanism de recompensa la nivelul creierului
Efecte
Drogurile care altereaza contiinta au efecte multiple Efectele drogurilor depind de doza administrat Efectele drogurilor psihoactive depind de antecedentele si asteptarile individuale
Neurotransmisia
Drogurile sunt folosite pentru inducerea euforiei, a unei stari high Neurotransmitatorii implicati in mecanismul adictiei si abuzului de droguri sunt : - Dopamina - Serotonina - GABA
Tractul mezo-cortico-limbic
Aria tegmentala ventrala > zone corticale si limbice Implicat in mecanismele de recompensa
Toate substantele care produc adictie sunt asociate cu cresterea activitatii DA in nucleul acumbens
Efectele drogurilor asupra nivelului de dopamina din nucleul acumbens Amphetamine Cocaine DA DA
Nicotine
5h
5h Morphine
3h
5h
Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and Practice Connecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001 Source: Di Chiara and Imperato
Intromissions
ALIMENTATIA
SEXUL
Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and Practice Connecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001
Normal
Factorul neurotrofic cerebral (BNDF) este un membru al familiei factorilor de crestere nervoasa, care include factorii de crestere nervoasa prototip precum si neurotrofina-3 si neurotrofina-4. Acesti factori de crestere sunt implicati in diferentierea si cresterea mai multor tipuri de neuroni in timpul dezvoltarii creierului, precum si in mentinerea si supravietuirea neuronilor in creierul matur.
Ref: Lo DC. Neurotrophic factors and synaptic plasticity. Neuron. 1995;15:979981.
STRESS
Hypothalamus
CRF
Anterior Pituitary
CORTISOL
CRESCUTI DE:
activitati stressante in medii familiare comportamente de evitare
Bloodstream
Physiological changes Supporting flight or fight responses
Neuroni si neurotransmitatori
Dendrite Axoni Sinapse Receptori Neuron presinaptic Neuron postsinaptic
In creier exista aproximativ 10 miliarde de neuroni interconectati. Fiecare neuron este o celula care utilizeaza reactii biochimice pentru a primi, procesa si transmite informatii. Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a transmite, amplifica si modula semnale electrice intre un neuron si alte celule.
Neurotransmitatori
Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a transmite, amplifica si modula semnale electrice intre un neuron si alte celule. Substante care actioneaza ca neurotransmitatori pot fi grupate in 4 clase: (1) Acetilcholine (2) Amino acizi (3) Neuropeptide (4) Monoamine Dopamina Serotonina Enkefaline GABA Norepinefrina
Imaginile arata zonele fierbinti din creier. Zone: nucleul caudat si zona tegmentala ventrala Aceste zone au o densitate crescuta de celule care produc sau primesc dopamina
Dopamina
Dopamina - Implicata direct in conditionarea pozitiva, ex: recompensa si efectele placute ale drogului
- Multe droguri adictive intensifica transmiterea dopaminergica in special la nivelul sistemului mezocorticolimbic - Rol important in mecanismul de recompensa
Dopamina
Dopamina mediaza o stare de adictie prin activarea sistemului corticomezolimbic trecand prin aria tegmentala ventrala spre nucleul acumbens Controleaza toate motivatiile pozitive (bazate pe recompensa) Induce un sentiment de recompensa pentru o anumita actiune Modifica raspunsul emotional eliberarea de dopamina la nivelul nucleului acumbens este un stimulent motor si determina o atitudine pozitiva Sensibilizare si desensibilizare (toleranta) Este un mediator al dorintei, poftei Mediaza comportamentul alimentar Stabileste importanta actiunilor prin centrarea atentiei fie pe: Putere sentiment pozitiv Rau potential sentiment negativ Stimuleaza motivatia de a actiona spre schimbare
Alti neurotransmitatori
Serotonina
Implicata atat in modularea auto-administrarii drogului cat si a nivelului de dopamina Poate fi implicata in modularea factorilor motivationali de obtinere a drogului Serotonina actioneaza la nivelul VTA pentru a regla eliberarea de DA De asemenea moduleaza calea de recompensa prin multiple mecanisme, interactionand cu diferiti receptori de la nivelul creierului
Alti neurotransmitatori
GABA
Implicata in modularea sistemului dopaminergic de recompensa Dezinhiba neuronii dopaminergici determinand eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina in sistemul de recompensa producand euforie
Endorfinele
Modifica de asemenea comportamentul Cresc de asemenea nivelul dopaminei la nivelul sistemului de recompensa
Dragostea ca adictie
Dopamina si dragostea
-Atunci cand o persoana este indragostita, se activeaza centrii placerii din creier care sunt bogati in dopamina -Dopamina determina cresterea frecventei cardiace, midriaza si usoara sudoratie -Fiind o endorfina naturala (actioneaza ca heroina sau morfina) determina relaxare musculara si analgezie la doze crescute -Este de asemenea un hormon implicat in comportamentul adictiv si in tulburarile obsesiv-compulsive -Este hormonul care determina un erotic high la vederea persoanei iubite, in cele din urma persoana devenind dependenta de acest erotic high -De asemenea, in prezenta persoanei iubite, apare o crestere graduala a dopaminei
Serotonina
Controleaza: temperatura corpului somnul dispozitia apetitul durerea
Receptorii
In 1970 s-a descoperit ca orice peptida gasita in organism care se gaseste in orice parte a corpului are un receptor specific cu care se potriveste perfect la nivelul creierului. Chiar si cele mai mici vertebrate precum pestii maritimi primitivi pana la serpi, pasari, soareci, maimute si oameni prezinta receptori opioizi la nivelul creierului.
Ceea ce inseamna ca aceasta molecula s-a conservat de-a lungul evolutiei si probabil a fost de mare importanta in supravietuirea organismelor.
Oxitocina
Hormon in stransa legatura cu dragostea, este o endorfina si are efect opioid-like.
Produsa de creier, sensibilizeaza nervii si stimuleaza contractia musculara. Oamenii de stiinta speculeaza asupra faptului ca oxitocina ar putea incuraja giugiuleala intre barbatii si femeile de varsta adulta.
Actioneaza ca un tranchilizant natural, permitand femeilor sa devina mai sensibile la sentimentele altora.
Este eliberata in timpul actului sexual dar si atunci cand persoanele indragostite se ating deoarece activeaza proteine de pe suprafata celulelor din nucleul acumbens care determina eliberarea de dopamina---> Euphoric high, stare de euforie
Ce-i motiveaza pe tineri sa devina dependenti? 1. Asumarea riscurilor /cautarea placerii 2. Deconectarea sociala 3. Auto-medicatia
SEXUL
150
NAc shell
% of Basal DA Output 150
Copulation Frequency
100
15 10 5
0 0 60 120 180
Time (min)
Scr
Scr
Female 2 Present
(www.projectcork.org)
COCAINE
DA DOPAC HVA
500
NICOTINE
% of Basal Release Accumbens Caudate
Accumbens
ETHANOL
Dose (g/kg ip) 0.25 0.5 1 2.5
200
150
100
0 0 1 2 3 hr
4hr
De ce nu se pot opri?
Recuperarea partiala a transporterilor de dopamina la consumatorii de Methamphetamina (METH) dupa abstinenta prelungita
0 ml/gm
Aspect normal
Dependent de METH Dependent de METH (dupa 1 luna abstinenta) (dupa 24 luni de abstinenta)
Because
Their Brains
have been
ISTORIC
- antecedente - asteptari - invatare
FIZIOLOGIE
DROGURI
FACTORI DE MEDIU
-interactiuni sociale - stress - stimuli conditionati
MECANISME CEREBRALE
COMPORTAMENT
MEDIU
cand cuplul se destrama, trebuie sa existe o perioada de sevraj. -Sevrajul consecutiv sentimentelor de dragoste are serioase repercursiuni asupra sanatatii mentale. -Un studiu a demonstrat ca despartirile duc adesea la depresie si anxietate. Studiile bazate pe MRI au demonstrat cum cortexul insular, cu rol in senzatia durerii, a devenit activ cand pacientii priveau fotografii ale fostilor iubiti. -Simptome similare cu dependenta de droguri, persoanele care cred ca sunt dependente de dragoste sunt de fapt dependente de senzatiile si hormonii eliberati in timpul iubirii.
Alcoolul
Alcoolismul
Este o boal primar, cronic, adesea progresiv i fatal. Manifestrile i dezvoltarea ei sunt influenate de: Factori genetici Factori psihosociali Factori de mediu. Boala se caracterizeaz prin: Scderea controlului asupra butului Interesul pentru alcool Consumul de alcool n ciuda consecinelor adverse Distorsiuni de gndire negarea Simptomele periodice. alcoolismului pot fi continue sau
Nu s-au gsit dovezi pentru existena unui anumit tip de personalitate care s fie predictiv pentru alcoolism
Se asociaz cu: Tulburarea de personalitate borderline Tulburarea de personalitate antisocial Tulburrile de somatizare Anxietatea Depresia (dou treimi din alcoolici au cel puin un episod depresiv major n timpul vieii)
Un consum ndelungat poate preceda: Atacuri de panic Tulburri anxioase generalizate Agorafobie Fobie social
A standard drink
Diagnosticul SAF
1. Retard al cresterii prenatale sau postnatale 2. Disfunctii cerebrale(retard intelectual, hipotonie musculara, iritabilitate) 3. Dismorfism facial Microcefalie Microftalmie Buza superioara subtire
Persoanele dependente de jocuri de noroc sunt motivate s se angajeze n aceste activiti de trei nevoi iniiale: - recompense psihice: atingerea unei dispoziii euforice, n paralel cu blocarea unor sentimente negative, de gol interior; - recompense recreaionale: petrecerea placut a timpului liber n compania prietenilor, mai ales n fazele de nceput ale adiciei; - recompense instrumentale: performane ridicate nensoite de ngrijorri de tot felul, ctigarea unui premiu ce creeaz o stare de bine.
Dependenta
Abuzul de substante
SIMILARITATI
Jocurile de noroc
Paralela DSM-IV-R
Abuzul de substante Jocurile de noroc preocuparea preocuparea petrecerea timpului cu petrecerea timpului cu activitati legate de activitati legate de jocuri consumul de drog de noroc imposibilitatea de a se imposibilitatea de a se controla controla sevrajul neliniste si iritabilitate repercursiuni sociale pierderea relatiilor sociale continuarea consumului indiferent dezamagire de consecinte actiuni ilegale toleranta evadare inselaciune
Manualul de diagnostic al tulburrilor mentale (DSM-IV-TR) a stabilit urmatoarele criterii de diagnostic pentru jocul de ans patologic :
este preocupat de jocul de ans (de ex., este preocupat de retrirea experienelor de joc anterioare sau de planificarea ansei ori se gndete la modalitile de procurare a banilor cu care s joace); necesit s joace cu sume crescnde de bani n vederea obinerii excitaiei dorite; are repetate eforturi infructuoase de a controla, reduce sau stopa jocul de ans; este nelinitit sau iritabil cnd ncearc s reduc sau s stopeze jocul de ans; joac pentru a scpa de probleme ori pentru uurarea unei dispoziii disforice (de ex., sentimentul de vulnerabilitate, de culp, anxietate sau depresie);
dup pierderea banilor la joc, revine n alt zi pentru a recupera ("urmrirea recuperrii" propriilor pierderi); minte membrii familiei, pe terapeut sau pe alii, spre a ascunde dimensiunea implicrii n jocul de ans patologic; a comis acte ilegale, precum falsul, frauda, furtul sau delapidarea, pentru a finana jocul de ans; a periclitat sau pierdut o relaie important, un post, ori o oportunitate educaional sau de carier din cauza jocului de ans; se bazeaz pe alii spre a procura banii necesari ieirii dintr-o situaie financiar disperat cauzat de jocul de ans.
Consecinte
Intoxicatia
Consumul regulat
Dependenta
Sevraj Nevoia de drog Obsesia Perceptia Conflictul Pierderea controlului
Nutt, David; King, Leslie A,; Saulsbury, William; Blakemore, Colin (March 24, 2007). ""Development of a rational scale to assess the harm of drugs of potential misuse"". The Lancet 369: 1047-1053.
Fumatul
Nicotina ingredientul psihoactiv major Aproximativ 70% dintre cei care experimenteaza fumatul devin dependenti Doar 20% din tentativele de renuntare sunt reusite
Dorina ardent este un element important al abstinenei de nicotin i poate explica dificultile pe care le are o persoana n a renuna la produsele coninnd nicotin. Alte simptome asociate cu abstinena de nicotin includ dorina de dulciuri i deteriorarea performanei la sarcinile necesitnd atenie. Mai multe elemente asociate cu dependena de nicotin par a prezice un grad mai mare de dificultate n stoparea uzului de nicotin: fumatul imediat dup deteptarea din somn fumatul cnd este suferind dificultate n a se abine s nu fumeze relatarea c prima igaret a zilei este una dintre cele mai dificil de cedat fumatul mai mult dimineaa dect dup amiaza.
Dependena de nicotin este mai frecvent printre persoanele cu alte tulburri mentale (ex. Schizofrenia). Tulburrile afective, anxioase i alte tulburri n legtur cu o substan pot fi mai frecvente la persoanele care fumeaz, dect la fotii fumtori sau la cei care nu au fumat niciodat. In funcie de populaia studiat, ntre 55-90% dintre persoanele cu tulburri mentale fumeaz, n comparaie cu 30% din populaia general.