Criterii DSM

Tulburarea de Personalitate
A. Un pattern durabil de experienţă internă şi de comportament care

deviază considerabil de la cerinţele culturii individului. Acest pattern se
manifestă în două (sau mai multe) din următoarele domenii:
(1) cunoaştere (adică modurile de a se percepe şi interpreta pe sine,
alte persoane şi evenimentele);
(2) afectivitate (adică, gama, intensitatea, labilitatea şi adecvarea
răspunsului emoţional);.
(3) funcţionare interpersonală;
(4) controlul impulsului.
B. Patternul durabil este inflexibil şi pervasiv în raport cu o gamă largă
de situaţii personale şi sociale.
C. Patternul durabil duce la o detresă sau deteriorare semnificativă
clinic în domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de
funcţionare.
D. Patternul este stabil şi de lungă durată, iar debutul său poate fi
trasat retrospectiv cel puţin până în adolescenţă sau la începutul
perioadei adulte.
E. Patternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau
consecinţă a unei alte tulburări mentale.
F. Patternul durabil nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei
substanţe (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiţii
medicale generale (de ex., traumatism cranian)
Tulburarea de Personalitate Paranoidă
A. O neîncredere si suspiciozitate pervasivă faţă de alţii, astfel că

intenţiile acestora sunt interpretate ca răuvoitoare, începând precoce în
perioada adultă şi prezente într-o varietate de contexte, după cum este
indicat de patru (sau mai multe) dintre următoarele:
(1) suspectează, fără o bază suficientă, că alţii îl (o) exploatează,
prejudiciază sau înşeală;
(2) este preocupat (ă) de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau
corectitudinea amicilor sau asociaţilor;
(3) refuză să aibă încredere în alţii din cauza fricii nejustificate că
informaţiile vor fi utilizate maliţios contra sa;
(4) citeşte intenţii degradante sau ameninţătoare în remarce sau
evenimente benigne;
(5) poartă pica tot timpul, adică este implacabil (ă) faţă de insulte, injurii
sau ofense;
(6) percepe atacuri la persoană sau la reputaţia sa, care nu sunt
evidente altora si este prompt (ă) în a acţiona coleros sau în a
contraataca;
(7) are suspiciuni recurente, fără nici o justificare, referitoare la fidelitatea
soţiei (soţului) ori partenerei (partenerului) sexual (e).
B. Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu
elemente psihotice ori al altei tulburări psihotice şi nu se datorează
efectelor fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale.
Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, se

adaugă „premorbid", de ex., „Tulburare de personalitate paranoidă
(premorbid)".
Tulburarea de Personalitate Schizoidă
A. Un pattern pervasiv de detaşare de relaţiile sociale şi o gamă

restrânsă de exprimare a emoţiilor în situaţii interpersonale, începând
precoce în perioada adultă şi prezente într-o varietate de contexte, după
cum este indicat de patru (sau mai multe) dintre următoarele:
(1) nici nu doreşte şi nici nu se bucură de relaţii strânse, inclusiv de faptul
de a fi membru al unei familii;
(2) alege aproape întotdeauna activităţi solitare;
(3) are puţin sau nu are nici un interes în a avea experienţe sexuale cu
altă persoană;
(4) îi plac puţine ori nu-i plac nici un fel de activităţi;
(5) lipsa amicilor sau confidenţilor apropiaţi, alţii decât rude de gradul I;
(6) pare a fi indiferent la criticile sau laudele altora;
(7) prezintă răceală emoţională, detaşare sau afectivitate plată.
elemente psihotice, al altei tulburări psihotice ori al unei tulburări de
dezvoltare pervasivă şi nu se datorează efectelor fiziologice directe ale
unei condiţii medicale generale.

adaugă „premorbid", de exemplu, „Tulburare de personalitate schizoidă
(premorbid)".
Tulburarea de Personalitate Schizotipală
A. Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat

prin dis confort acut în relaţii şi reducerea capacităţii de a stabili relaţii
intime, precum şi prin distorsiuni cognitive şi de percepţie, si excentricităţi
de comportament, începând precoce în perioada adultă si prezent într-o
varietate de contexte, după cum este indicat de cinci (sau mai multe)
dintre următoarele:
(1) idei de referinţă (excluzând ideile delirante de referinţă);
(2) gândire magică sau credinţe stranii care influenţează comportamentul
şi sunt incompatibile cu normele subculturale (de ex., superstiţiozitate,
credinţă în clarviziune, telepatie ori în cel de al „şaselea simţ"; la copii şi
adolescenţi, fantezii şi preocupări bizare);
(3) experienţe perceptive insolite, incluzând iluzii corporale;
(4) gândire şi limbaj bizar (de ex., limbaj vag, circumstanţial, metaforic,
supraelaborat sau stereotip);
(5) suspiciozitate sau ideaţie paranoidă;
(6) afect inadecvat sau coarctat;
(7) comportament sau aspect bizar, excentric sau particular;
(8) lipsa de amici sau confidenţi apropiaţi, alţii decât rude de gradul l;
(9) anxietate socială excesivă care nu diminua odată cu familiarizarea si
tinde a fi asociată mai curând cu temeri paranoide decât cu judecăţi
negative despre sine.
elemente psihotice, al altei tulburări psihotice ori al unei tulburări de
dezvoltare pervasivă.

adaugă „premorbid", de ex., „Tulburare de personalitate schizotipală
(premorbid)".
Tulburarea de Personalitate Antisocială
A. Există un pattern pervasiv de desconsiderare şi violare a drepturilor

altora apărând de la etatea de 15 ani, ca indicat de trei (sau mai multe)
dintre următoarele:
(1) incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătură cu
comportamentele legale, indicată de comiterea repetată de acte care
constituie motive de arest;
(2) incorectitudine, indicată de minţitul repetat, uzul de alibiuri,
manipularea altora pentru profit sau plăcere personală;
(3) impulsivitate sau incapacitate de a plănui dinainte;
(4) iritabilitate si agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale
repetate;
(5) neglijenţă nesăbuită pentru siguranţa sa sau a altora;
(6) iresponsabilitate considerabilă, indicată prin incapacitatea repetată de
a avea un comportament consecvent în muncă ori de a-si onora
obligaţiile financiare;
(7) lipsa de remuscare, indicată prin a fi indiferent ori a justifica de ce a
făcut să sufere ori a maltratat sau a furat de la altul.
B. Individul este în etate de cel puţin 18 ani.
C. Există proba unei tulburări de conduită cu debut înainte de 15 ani.
D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv în cursul schizofreniei
ori al unui episod maniacal.
Tulburarea de Personalitate Borderline
A. Un pattern pervasiv de instabilitate a relaţiilor interpersonale, imaginii

de sine si afectelor, si impulsivitate marcată, începând precoce în
perioada adultă şi prezent într-o varietate de contexte, ca indicat de cinci
(sau mai multe) dintre următoarele:
(1) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar. Notă: Nu
include comportamentul suicidar sau automutilant, care figurează la
criteriul 5;
(2) un pattern de relaţii interpersonale intense şi instabile caracterizat
prin alternare între extremele de idealizare şi devalorizare;
(3) perturbare de identitate: imagine de sine sau conştiinţă de sine
marcat şi persistent instabilă;
(4) impulsivitate în cel puţin două domenii care sunt potenţial autoprejudi-
ciante (de ex., cheltuieli, sex, abuz de o substanţă, condus imprudent,
mâncat compulsiv. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau
automutlilant, care figurează la criteriul 5;
(5) comportament, gesturi sau ameninţări recurente de suicid ori compor-
tament automutilant;
(6) instabilitate afectivă datorată unei reactivităţi marcate a dispoziţiei (de
ex., disforie episodică intensă, iritabilitate sau anxietate durând de
regulă câteva ore şi numai rareori mai mult de câteva zile);
(7) sentimentul cronic de vid;
(8) mânie intensă, inadecvată ori dificultate în a controla mânia (de ex.,
manifestări frecvente de furie, stare coleroasă permanentă, bătăi
repetate);
(9) ideaţie paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, în legă-
tură cu stresul.
Tulburarea de Personalitate Histrionică
Un pattern pervasiv de emotionalitate excesivă si de căutare a atenţiei,

începând precoce în perioada adultă si prezent într-o varietate de
contexte, după cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre
următoarele:
(1) este incomodat în situaţiile în care nu se află în centrul atenţiei,
(2) interacţiunea cu altii este caracterizată adesea printr-un
comportament seducător sau provocator sexual inadecvat,
(3) prezintă o schimbare rapidă si o expresie superficială a emoţiilor,
(4) uzează în mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atenţia
asupra sa,
(5) are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii,
(6) manifestă autodramatizare, teatralism, si o expresie exagerată a
emoţiilor,
(7) este sugestionabil, adică uşor de influenţat de altn sau de
circumstanţe,
(8) consideră relaţiile a fi mai intime decât sunt în realitate
Tulburarea de Personalitate Narcisistică
Un pattern pervasiv de grandoare (în fantezie si comportament),

necesitatea de admiraţie si lipsa de empatie, începând precoce în
perioada adultă şi prezent într-o varietate de contexte, după cum este
indicat de cinci (sau mai multe) dintre următoarele:
(1) are un sentiment grandios de auto importantă (de ex., îşi exagerează
realizările şi talentele, aşteaptă să fie recunoscut ca superior fără
realizări corespunzătoare);
(2) este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, strălucire,
frumuseţe sau amor ideal;
(3) crede că este „aparte" şi unic şi poate fi înţeles numai de, ori trebuie
să se asocieze numai cu, alţi oameni (sau instituţii) speciali ori cu statut
înalt;
(4) necesită admiraţie excesivă;
(5) are un sentiment de îndreptăţire, adică pretenţii exagerate de
tratament favorabil special ori de supunere automată la dorinţele sale;
(6) este exploatator interpersonal, adică profită de alţii spre a-şi atinge
propriile scopuri;
(7) este lipsit de empatie: este incapabil să recunoască sau să se
identifice cu sentimentele şi necesităţile altora;
(8) este adesea invidios pe alţii sau crede că alţii sunt invidioşi pe el;
(9) prezintă comportamente sau atitudini arogante, sfidătoare.
Tulburarea de Personalitate Evitantă
Un pattern pervasiv de inhibiţie socială, sentimente de insuficienţă şi

hipersensibilitate la evaluare negativă, începând precoce în perioada
adultă şi prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de
patru (sau mai multe) dintre următoarele:
1. evită activităţile profesionale care implică un contact interpersonal
semnificativ, din cauza fricii de critică, dezaprobare sau rejecţie;
2. nu doreşte să se asocieze cu alţi oameni decât dacă este sigur că
este apreciat;
3. manifestă reţinere în relaţiile intime din cauza fricii de a nu se face de
râs ori de a nu fi ridiculizat;
4. este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat în situaţii
sociale, este inhibat în situaţii interpersonale noi din cauza sentimentelor
de inadecvare;
5. se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora;
refuză să-şi asume riscuri personale sau să se angajeze în orice activităţi
noi din cauza faptului că acestea l-ar putea pune în dificultate.
Tulburare de Personalitate Dependenta
O necesitate excesivă şi pervasivă de a fi tutelat, care duce ia un

comportament submisiv şi adeziv şi la frica de separare, şi care începe
precoce în perioada adultă şi este prezent întro varietate de contexte,
după cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre următoarele:
(1) are dificultăţi în a lua decizii comune fără o cantitate excesivă de
consilii şi reasigurări din partea altora;
(2) necesită ca alţii să-şi asume responsabilitatea pentru cele mai
importante domenii ale vieţii lui;
(3) are dificultăţi în a-şi exprima dezacordul faţă de alţii din cauza fricii de
a nu pierde suportul sau aprobarea. Nota: Nu implică frica reală de
retribuţie;
(4) are dificultăţi în a iniţia proiecte ori a face ceva singur (din cauza
lipsei de încredere în judecata sau capacităţile sale, mai curând decât
din cauza lipsei de motivaţie sau de energie);
(5) merge foarte departe spre a obţine solicitudine şi suport de la alţii,
până la punctul de a se oferi voluntar să facă lucruri care sunt neplăcute;
(6) se simte incomodat sau lipsit de ajutor când rămâne singur din cauza
fricii exagerate de a nu fi în stare să aibă grijă de sine;
(7) caută urgent altă relaţie drept sursă de.solicitudine şi suport când o
relaţie strânsă se termină;
(8) este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lăsat să aibă grija de
sine.
Tulburarea de Personalitate Obsesivo-Compulsivă
Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine, perfecţionism şi control

mental şi interpersonal în detrimentul flexibilităţii, deschiderii şi eficienţei,
începând precoce în perioada adultă şi prezent într-o varietate de
contexte, după cum este indicat de cel puţin patru (sau mai multe) dintre
următoarele:
(1) este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri,
în aşa măsură că obiectivul major al activităţii este pierdut;
(2) prezintă perfecţionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor (de
ex., este incapabil să realizeze un proiect, deoarece nu sunt satisfăcute
standardele sale extrem de stricte);
(3) este excesiv de devotat muncii şi productivităţii, mergând până la
excluderea activităţilor recreative şi a amiciţiilor (nejustificată de o
necesitate economică evidentă);
(4) este hiperconştiincios, scrupulos şi inflexibil în probleme de
moralitate, etică sau valori (fapt nejustificat prin identificare culturală sau
religioasă);
(5) este incapabil să se debaraseze de obiecte uzate sau inutile, chiar
când acestea nu au nici o valoare sentimentală;
(6) refuză să delege sarcini sau să lucreze cu alţii în afară de cazul când
aceştia se supun exact modului lui de a face lucrurile;
(7) adoptă un stil avar de a cheltui, atât faţă de sine cât şi faţa de alţii,
banii fiind văzuţi ca ceva ce trebuie strâns pentru eventuale catastrofe;
(8) prezintă rigiditate şi obstinaţie.
Tulburare de Personalitate Fără Altă Specificaţie
Această categorie este rezervată tulburărilor de funcţionare a

personalităţii care nu satisfac criteriile pentru nici o tulburare de
personalitate specifică.
Un exemplu în acest sens îl constituie prezenţa de elemente aparţinând
mai mult decât unei singure tulburări de personalitate specifice, dar care
nu satisfac complet criteriile pentru nici o tulburare de personalitate
(„personalitate mixtă") însă împreună crează o detresă sau deteriorare
semnificativă clinic în unul sau mai multe domenii de funcţionare
importante (de ex., social sau profesional).
Această categorie poate fi utilizată, de asemenea, când clinicianul
consideră că o tulburare de personalitate specifică neinclusă în
clasificare, este adecvată. Exemplele includ tulburarea de
personalitate depresivă si tulburarea de personalitate pasiv-
agresivă (criterii de cercetare sugerate).
Specificanţi Tulburarea depresiva majora
Dacă actualmente sunt satisfăcute criteriile pentru un episod depresiv major, pot fi
utilizaţi următorii specificanţi pentru a descrie statusul clinic curent al episodului şi
elementele episodului curent:
 Uşor; Moderat; Sever, fără elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice.

 Cronic.
 Cu elemente catatonice.
 Cu elemente melancolice.
 Cu elemente atipice.
 Cu debut postpartum.
Dacă actualmente nu sunt satisfăcute complet criteriile pentru un episod depresiv

major, pot fi utilizaţi următorii specificanţi pentru a descrie statusul clinic curent al
episodului depresiv major, precum şi patternul celui mai recent episod:
 în remisiune parţială, în remisiune completă

 Cronic
Următorii specificanţi pot fi utilizaţi pentru a indica patternul episoadelor şi prezenţa

simptomelor interepisodice pentru tulburarea depresivă majoră recurentă:
 Specificanţii evoluţiei longitudinale: Cu şi Fără recuperare interepisodică

completă
 Cu pattern sezonier
Specificanti Tulburarea bipolara I
Dacă actualmente sunt satisfăcute criteriile complete pentru episodul maniacal, mixt
sau depresiv major, următorii specificanti pot fi utilizaţi pentru a descrie statusul clinic
curent al episodului şi pentru a descrie elementele episodului curent:
 Uşor; Moderat; Sever, fără elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice

 Cu elemente catatonice
 Cu debut postpartum
Dacă actualmente nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru episodul maniacal,

mixt sau depresiv major, următorii specificanti pot fi utilizaţi pentru a descrie statusul
clinic curent al tulburării bipolare I şi pentru a descrie elementele celui mai recent
episod:
 în remisiune parţială; în remisiune completă

Dacă actualmente sunt satisfăcute criteriile pentru un episod depresiv major,

următorii specificanti pot fi utilizaţi pentru a descrie elementele episodului curent
(sau, dacă actualmente nu sunt satisfăcute, dar cel mai recent episod de tulburare
bipolară I a fost un episod depresiv major, aceşti specificanti se aplică acelui episod):
 Cronic
 Cu elemente melancolice
 Cu elemente atipice
Următorii specificanti pot fi utilizaţi pentru a indica patternul episoadelor:

completă
 Cu pattern sezonier (se aplică numai patternului episoadelor depresive
majore)
 Cu ciclare rapidă
Tulburarea Bipolară I, cel mai recent Episod Maniacal
A. Actualmente (sau cel mai recent) în episod maniacal.

B. Anterior a existat cel puţin un episod depresiv major, un episod maniacal ori un
episod mixt.
C. Episoadele afective de la criteriile A şi B nu sunt explicate mai bine de tulburarea
schizoafectivă şi nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniformă,
tulburarea delirantă sau tulburarea psihotică fără altă specificaţie.
Dacă actualmente sunt satisfăcute criteriile complete pentru episodul maniacal, sa se

specifice statusul său clinic curent şi/sau elementele celui mai recent episod
maniacal:

Dacă actualmente nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod maniacal,

să se specifice statusul clinic curent al tulburării bipolare I şi/sau elementele celui mai
recent episodmaniacal:

De specificat:
 Specificanţii de evoluţie longitudinală: Cu şi Fără recuperare interepisodică
majore)
Specificanţi Tulburarea bipolara II
Următorii specificanţi pentru tulburarea bipolară II trebuie să fie utilizaţi pentru a

indica natura episodul curent sau, dacă criteriile complete nu sunt satisfăcute
actualmente pentru un episod hipomaniacal sau un episod depresiv major, natura
celui mai recent episod:
 Hipomaniacal. Acest specificării' este utilizat daca episodul curent (sau cel
mai recent) este un episod hipomaniacal.
 Depresiv. Acest specificant este utilizat dacă episodul curent (sau cel mai
recent) este un episod depresiv major.
Dacă actualmente sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod depresiv

major, următorii specificanţi pot fi utilizaţi pentru a descrie statusul clinic curent al
episodului şi pentru a descrie elementele episodului curent:
 Cronic
Dacă actualmente nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod

hipomaniacal sau depresiv major, următorii specificanţi pot fi utilizaţi pentru a descrie
statusul clinic curent al tulburării bipolare II şi pentru a descrie elementele celui mai
recent episod depresiv major (numai dacă acesta este cel mai recent tip de episod
afectiv):

 Cronic
Următorii specificanţi pot fi utilizaţi pentru a indica patternul sau frecvenţa

episoadelor:
majore)
Tulburarea bipolară I, cel mai recent Episod Mixt
A. Actualmente (sau cel mai recent) în episod mixt (vezi pag. 365).
B. Anterior a existat cel puţin un episod depresiv major (vezi pag. 356), un episod
maniacal (vezi pag. 362) ori un episod mixt (vezi pag. 365).
tulburarea delirantă ori tulburarea psihotică fără altă specificaţie.
Dacă actualmente sunt satisfîcute criteriile complete pentru episodul mixt, să se

specifice statusul clinic curent şi/sau elementele sale:
 Uşor; Moderat; Sever, fără elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice.
Dacă actualmente nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod maniacal,

să se specifice statusul clinic curent al tulburării bipolare I şi/sau elementele celui mai
recent episodmaniacal:
De specificat:
 Specificanţii de evoluţie longitudinală: Cu şi Fără recuperare interepisodică
majore)
Tulburarea Bipolară I, cel mai recent Episod Depresiv
A. Actualmente (sau cel mai recent) în episod depresiv major (vezi pag. 356).
B. Anterior a existat cel puţin un episod maniacal (vezi pag. 362) sau un episod mixt
(vezi pag. 365).
Dacă actualmente sunt satisfăcute criteriile complete pentru episodul depresiv major,
să se specifice statusul clinic curent şi/sau elementele sale:
 Uşor; Moderat; Sever, fără elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice;
 Cronic.
Dacă actualmente nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod tlepresiv

major, să se specifice statusul clinic curent al tulburării bipolare I şi/sau elementele
celui mai recent episod depresiv major :
 în remisiune parţială / în remisiune completă
 Cronic
De specificat:
completă
 Cu pattern sezonier
 Cu ciclare rapida
Tulburarea Bipolară I, cel mai recent Episod Nespecificat
A. Criteriile, cu excepţia duratei, sunt satisfăcute actualmente (ori au fost foarte

recent) pentru un episod maniacal (vezi pag. 362), hipomaniacal (vezi pag. 368), mixt
(vezi pag. 365) ori depresiv major (vezi pag. 356).
B. Anterior a existat cel puţin un episod maniacal (vezi pag.362) ori mixt (vezi pag.
365).
C. Simptomele afective cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în
domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de funcţionare.
D. Simptomele afective de la criteriile A şi B nu sunt explicate mai bine de tulburarea
schizoafectivă şi nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniformă
ori tulburarea psihotică fără altă specificaţie.
E. Simptomele afective de la criteriile A şi B nu sunt datorate efectelor fiziologice
directe ale unei substanţe (de ex., un drog de abuz, un medicament ori alt tratament)
ori ale unei condiţii medicale generale (de ex.: hipertiroidismul).
De specificat:
 Specificanţii de evoluţie longitudinală: Cu şi Fără recuperare înterepisodică
majore)
Tulburarea Bipolară II
A. Prezenţa (sau istoricul) unuia sau a mai multe episoade depresive majore.
B. Prezenţa (sau istoricul) a cel puţin un episod hipomaniaca.
C Nu a existat niciodată un episod maniacal ori un episod mixt.
D. Simptomele afective de la criteriile A şi B nu sunt explicate mai bine de tulburarea
E. Simptomele cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul
social, profesional sau în alte domenii importante de funcţionare.
De specificat episodul curent sau cel mai recent:

 Hipomaniacal: daca actualmente (sau cel mai recent) în episod hipomaniacal
 Depresiv: dacă actualmente (sau cel mai recent) în episod depresiv major
Dacă actualmente sunt satisfacute criteriile complete pentru episodul depresiv major,
să se specifice statusul clinic curent şi/sau elementele sale:
 Uşor; Moderat; Sever, fără eiemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice
 Cronic
 Cu eiemente melancolice
Dacă actualmente nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod

hipomaniacal sau depresiv major, să se specifice statusul clinic al tulburării bipolare
II şi/sau elementele celui mai recent episod depresiv major (numai dacă acesta este
cel mai recent tip de episod afectiv):
 Cronic
De specificat:
 Cu pattern sezonier (se aplică numai patternului episoadelor depresive majore)
Tulburarea Bipolară Fără Altă Specificaţie
Categoria tulburării bipolare fără altă specificaţie include tulburări cu elemente

bipolare care nu satisfac criteriile pentru nici o tulburare bipolară specifică.
Exemplele includ:
1. Alternarea foarte rapidă (în decurs de câteva zile) între simptome maniacale şi
simptome depresive care satisfac criteriile de prag pentru simptom, dar nu satisfac
criteriile de durată minimă pentru un episod maniacal ori pentru un episod depresiv
major.
2. Episoade hipomaniacale recurente, fără simptome depresive intercurente.
3. Un episod maniacal sau mixt suprapus peste tulburarea delirantă, schizofrenia
reziduală ori tulburarea psihotică fără altă specificaţie.
4. Episoadele hipomaniacale împreună cu simptome depresive cronice, care sunt
prea rare pentru a justifica un diagnostic de tulburare ciclotimică.
5. Situaţiile în care clinicianul a concluzionat că este prezentă o tulburare bipolară,
dar este incapabil să precizeze dacă aceasta este primară, datorată unei condiţii
medicale generale ori indusă de o substanţă.
Tulburarea Ciclotimiei
A. Pentru cel puţin 2 ani, prezenţa a numeroase perioade de simptome

hipomaniacale şi a numeroase perioade de simptome depresive care nu satisfac
criteriile pentru un episod depresiv major.
Notă: La copii şi la adolescenţi, durata trebuie.să fie de cel puţin un an.
B. În cursul perioadei de 2 ani de mai sus (1 an pentru copii şi adolescenţi) persoana
nu s-a aflat fără sirnptomele de la criteriul A pentru mai mult de 2 luni consecutive.
C. Nici un episod depresiv major, episod maniacal ori episod mixt nu a fost prezent în
cursul primilor 2 ani ai perturbării.
Notă: După cei 2 ani iniţiali de tulburare ciclotimică (1 an la copii şi la adolescenţi),
pot fi suprapuse episoade maniacale sau mixte (în care caz pot fi diagnosticate, atât
tulburarea bipolară I, cât şi tulburarea ciclotimică) ori episoade depresive majore (în
care caz pot fi diagnosticate, atât tulburarea bipolară II, cât şi tulburarea ciclotimică).
D. Simptomele de la criteriul A nu sunt explicate mai bine de tulburarea
tulburarea delirantă ori tulburarea psihotică fără altă specificaţie.
E. Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de
ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale generale (de ex.,
hipertiroidismul).
F. Simptomele cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul
social, profesional sau în alte domenii importante de funcţionare.
Tulburarea Afectivă datorată... (se indica Condiția Medicală
Generală)
A. O perturbare afectivă persistentă şi proeminentă predomină în tabloul clinic şi

este caracterizată prin oricare (ori ambele) din următoarele:
(1) dispoziţie depresivă ori diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru
toate sau aproape toate activităţile,
(2) dispoziţie crescută, expansivă sau iritabilă.
B. Din istoric, examenul somatic şi datele de laborator rezultă proba că perturbarea
este consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale.
C. Perturbarea nu este explicată mai bine de altă tulburarea mentală (de ex., de
tulburarea de adaptare cu dispoziţie depresivă ca răspuns la stresul de a avea o
condiţie medicală generală).
D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui delirium.
E. Simptomele cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul
social, profesional ori în alte domenii importante de funcţionare.
De specificat tipul:
Cu elemente depresive: dacă dispoziţia predominantă este depresivă, dar nu sunt
satisfăcute criteriile complete pentru un episod depresiv major
Cu episod similar episodului depresiv major: dacă sunt satisfăcute complet
criteriile pentru un episod depresiv major (cu excepţia criteriului D)
Cu elemente maniacale: dacă predispoziţia predominantă este crescută, euforică
sau iritabilă
Cu elemente mixte: Dacă sunt prezente, atât simptome de manie, cât şi de
depresie, dar nu predomină nici unele
Notă de codificare: Numele condiţiei medicale generale se include pe axa I, de ex.,

Tulburare afectivă datorată hipertiroidismului, cu elemente depresive; condiţia
medicală generală se codifică, de asemenea, pe axa III (vezi anexa G pentru coduri).
Notă de codificare: Dacă simptomele depresive survin ca parte a unei demenţe
vasculare preexistente, simptomele depresive se indică prin codificarea subtipului
corespunzător, adică: Demenţă vasculară, cu dispoziţie depresivă
Tulburarea Afectivă Indusă de o Substanţă
A. O perturbare persistentă şi proeminentă de dispoziţie predomină în tabloul clinic şi

este caracterizată prin oricare dintre următoarele (sau ambele):
(1) dispoziţie depresivă sau diminuare marcată a interesului sau plăcerii
pentru toate sau aproape toate activităţile;
(2) dispoziţie crescută, expansivă sau iritabilă.
B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezultă proba, fie a (1), sau
a (2):
(1) sirnptomele de la criteriul A apar în timpul sau în decurs de o lună de la
intoxicaţia sau abstinenţa de o substanţă;
(2) utilizarea unui medicament este etiologic în relaţie cu perturbarea.
C. Perturbarea nu este explicată mai bine de o tulburare afectivă care nu este indusă
de o substanţă. Probele că simptomele sunt explicate mai bine de o tulburare
afectivă care nu este indusă de o substanţă pot include următoarele: simptomele
preced debutul uzului de substanţă (sau uzului unui medicament); simptomele
persistă o perioadă substanţială de timp (de ex., aproape o lună) după încetarea
abstinenţei acute sau a intoxicaţiei severe ori sunt considerabil în exces faţă de ceea
ce ar fi de aşteptat, dat fiind tipul sau cantitatea de substanţă utilizată ori durata
uzului; ori există alte probe care sugerează existenţa unei tulburări afective
ooninduse de o substanţă (de ex., un istoric de episoade depresive majore
recurente).
E. Simptomele cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniu!
social, profesional sau în alte domenii de funcţionare importante.
Notă: Acest diagnostic trebuie pus în locul unui diagnostic de intoxicaţie cu o substanţă sau de
abstinenţă de o substanţă, numai când simptomele afective sunt în exces faţă de cele asociate de
regulă cu sindromul de intoxicaţie sau de abstinenţă şi când simptomele sunt suficient de severe
pentru a justifica o atenţie clinică separată.
A se codifica astfel tulburarea afectivă indusă de o substanţă specifică: alcool; cocaină; halucinogene;
inhalante; opiacee; phencydidină [sau o substanţă similară phencyclidinei]; sedative, hipnotice sau
anxiolitice; altă substanţă [sau o substanţă necunoscută]).
Cu elemente depresive: dacă dispoziţia dominantă este depresivă
Cu elemente maniacale: dacă dispoziţia predominantă este crescută, euforică sau
iritabilă
Cu elemente mixte: dacă sunt prezente atât simptome depresive, cât şi simptorne
maniacale, dar nu predomină nici unele
Criteriile pentru specificanții Severitate/ Psihotic/Remisiune pentru
Episodul Depresiv Major curent (sau cel mai recent)
Notă: Specificanţii uşor, moderat, sever, fără elemente psihotice, sever cu elemente
psihotice pot fi aplicaţi numai dacă actualmente sunt satisfăcute criteriile pentru un
episod depresiv major. Specificanţii în remisiune parţială şi în remisiune completă pot
fi aplicaţi celui mai recent episod depresiv major din tulburarea depresivă majoră şi
episodului depresiv major din tulburarea bipolară I sau II, numai dacă acesta este cel
mai recent tip de episod afectiv.
— Uşor: Puţine, dacă nu chiar nici un simptom în exces faţă de cele necesare pentru
a pune diagnosticul, iar simptomele duc doar la o deteriorare minoră în funcţionarea
profesională sau în activităţile sociale uzuale ori în relaţiile cu alţii.
— Moderat: Simptome de deteriorare funcţională între „uşoară" şi „severă".
— Sever, fără elemente psihotice: Mai multe simptome în exces faţă de cele
necesare pentru a pune diagnosticul, iar simptomele interferează considerabil cu
funcţionarea profesională sau cu activităţile sociale uzuale ori cu relaţiile cu alţii.
— Sever, cu elemente psihotice: Idei delirante sau halucinaţii. Dacă este posibil, să
se specifice dacă elementele psihotice sunt congruente sau incongruente cu
dispoziţia:
Elemente psihotice congruente cu dispoziţia: Idei delirante sau halucinaţii a!
căror conţinut este în întregime concordat cu temele depresive tipice de
insuficienţă personală, de culpă, maladie, moarte, nihilism sau pedeapsă
meritată.
Elemente psihotice incongruente cu dispoziţia: Idei delirante sau halucinaţii
ai căror conţinut nu implică ternele depresive tipice de insuficienţă personală,
de culpă, maladie, moarte, nihilism sau pedeapsă meritată. Sunt incluse
simptome precum ideile delirante de persecuţie (fără legătură directă cu
temele depresive), inserţia de gânduri, difuzarea gândirii şi ideile delirante de
control.
— In remisiune parţială: Sunt prezente simptome ale episodului depresiv major, dar
criteriile Complete nu sunt satisfăcute ori există o perioadă fără nici un simptom
semnificativ de episod depresiv major cu o durată de mai puţin de 2 luni, urmând
terminării episodului depresiv major. (Dacă episodul depresiv major a fost suprapus
peste tulburarea distimică, este pus diagnosticul de tulburare distimică, odată ce
criteriile complete pentru un episod depresiv major nu mai sunt satisfăcute).
— În remisiune completă: în cursul ultimelor 2 luni nu au fost prezente nici un fel de
semne sau simptome semnificative ale perturbării.
— Nespecificat
Criteriile pentru specificanţii Severitate/ Psihotic/Remisiune pentru

Episodul Maniacal curent (sau cel mai recent)
Notă: Specificanţii uşor, moderat, sever, fără elemente psihotice şi sever, cu

elemente psihotice pot fi aplicaţi numai dacă actualmente sunt satisfăcute criteriile
pentru un episod maniacal. Specificanţii în remisiune parţială şi în remisiune
completă pot fi aplicaţi unui episod maniacal din tulburarea bipolară I numai dacă
acesta este cel mai recent tip de episod afectiv.
— Uşor: Este satisfăcut minimumul de criterii simptom pentru un episod maniacal.

— Moderat: Creştere extremă a activităţii sau deteriorarea judecăţii.
— Sever, fără elemente psihotice: Este necesară supravegherea aproape
permanentă pentru a preveni vătămarea corporală a sa sau a altora.
— Sever, cu elemente psihotice: Idei delirante şi halucinaţii. Dacă este posibil, să
dispoziţia:
Elemente psihotice congruente cu dispoziţia: Idei delirante sau halucinaţii al
căror conţinut este în întregime concordant cu temele maniacale tipice de
valoare exagerată, putere, cunoştinţe, identitate ori de relaţie specială cu o
divinitate sau cu o persoană celebră.
Elemente psihotice incongruente cu dispoziţia: Idei delirante sau halucinaţii al
căror conţinut nu implică temele maniacale tipice de valoare exagerată,
putere, cunoştinţe, identitate ori de relaţie specială cu o divinitate sau cu o
persoană celebră. Sunt incluse simptorne, cum ar fi ideile delirante de
persecuţie (fără relaţie directă cu ideile sau temele de grandoare), inserţia de
gânduri şi ideile delirante de control.
— în remisiune parţială: Sunt prezente simptomele unui episod maniacal, dar nu
sunt satisfăcute criteriile complete, ori există o perioadă fără sirnptome semnificative
de episod maniacal cu o durată de mai puţin de 2 luni de la terminarea episodului
maniacal.
— în remisiune completă. In cursul celor două luni precedente nici un fel de semne
sau simptome de perturbare nu au fost prezente
— Nespecificat.
Criteriile pentru specificanţii Severitate/ Psihotic/Remisiune pentru

Episodul Mixt curent (sau cei mai recent)
Notă: Se codifică cu cea de a cincea cifră. Specificanţii uşor, moderat, sever, fără
elemente psihotice, sever cu elemente psihotice, pot fi aplicaţi numai dacă
actualmente sunt satisfăcute criteriile pentru un episod mixt. Specificanţii în
remisiune parţială şi în remisiune completă pot fi aplicaţi unui episod mixt din
tulburarea bipolară I numai dacă acesta este ce! mai recent tip de episod afectiv.
— Uşor: Sunt satisfăcute nu mai mult decât minimumul de criterii simptom, atât
pentru un episod maniacal, cât şi pentru un episod depresiv major.
— Moderat: Simptome sau deteriorare funcţională între „uşoară" şi „severă.
— Sever, fără elemente psihotice: Este necesară supravegherea aproape
permanentă pentru a preveni vătămarea corporală a sa sau a altora.
— Sever, cu elemente psihotice: Idei delirante sau halucinaţii. Dacă este posibil, să
dispoziţia:
Elemente psihotice congruente cu dispoziţia: Idei delirante sau halucinaţii al
căror conţinut este concordant cu temele maniacale sau depresive tipice.
Elemente psihotice incongruente cu dispoziţia: Idei delirante sau halucinaţii
al căror conţinut nu implică teme maniacale sau depresive tipice. Sunt incluse
simptome, precum ideile delirante de persecuţie (fără legătură directă cu
temele de grandoare sau depresive), inserţia de gânduri şi ideile delirante de a
fi controlat.
— în remisiune parţială: Sunt prezente simptomele unui episod mixt, dar nu sunt
satisfăcute criteriile complete ori există o perioadă fără nici.un fel de simptome
semnificative de episod mixt cu o durată de mai puţin de 2 luni urmând terminării
episodului mixt.
— în remisiune completă: în cursul ultimelor 2 luni, nu au fost prezente nici un fel
de semne sau simptome semnificative ale perturbării.
— Nespecificat
Retardarea Mentală
A. Funcţionare intelectuală semnificativ sub medie - un Ql de aproximativ 70 sau

sub la un test administrat individual (pentru copii, judecata clinică a unei funcţionări
intelectuale semnificativ sub medie)
B. Deficite sau deteriorări concomitente în functionarea adaptativă prezentă (adică,
eficienta persoanei în satisfacerea standardelor expectate la etatea sa de grupul său
cultural) în cel puţin două din următoarele domenii:
 autoîngrijire
 sănătate si siguranţă
 autoconducere
 viată de familie
 comunicare
 aptitudini sociale/interpersonale,
 aptitudini şcolare funcţionale
 muncă,
 timp liber
 uz de resursele comunităţii
C. Debut înainte de 18 ani
Se codifică pe baza gradului de severitate care reflectă nivelul de deteriorare
intelectuală:
 Retardare mentală uşoară: nivel Ql de la 50-55 până la aproximativ 70
 Retardare mentală moderată: nivel Ql de la 35-40 până la 50-55
 Retardare mentală severă: nivel Ql de la 20-25 până la 35-40
 Retardare mentală profundă: nivel Ql sub 20 sau 25 319
 Retardare mentală de severitate nespecificată: când există prezumţia fermă
de retardare mentală, dar inteligenta persoanei nu poate fi testată prin testele
standard
Dislexie
A. Performanta în lexie, măsurată prin teste standardizate de corectitudine si

înţelegere a lecturii, administrate individual, este substanţial sub cea expectată dată
fiind etatea cronologică a persoanei, inteligenta măsurată si educaţia
corespunzătoare etăţii
B. Perturbarea de la criteriul A interferează semnificativ cu performanta şcolară sau
cu activităţile vieţii cotidiene care necesită aptitudini lexice
C. Dacă este prezent un deficit senzorial, dificultăţile de lexie sunt în exces fată de
cele asociate de regulă cu acesta
Notă de codificare Dacă este prezentă o condiţie medicală generală (de ex,
neurologică) sau un deficit senzorial, condiţia se codifică pe axa III
Discalculie
A. Capacitatea de calcul aritmetic, măsurată prin teste standardizate, este substanţial

sub cea expectată, dată fiind etatea cronologică a per soanei, inteligenţa măsurată şi
educaţia corespunzătoare etăţii.
B. Perturbarea de la criteriul A, interferează semnificativ cu performanţa şcolară
sau cu activităţile vieţii cotidiene care necesită aptitudini matematice.
C. Dacă este prezent un deficit senzorial, dificultăţile în aptitudinea matematică
sunt în exces în raport cu cele asociate de regulă cu acesta.
Notă de codificare: Dacă este prezentă o condiţie medicală generală (de ex.,
neurologică) sau un deficit senzorial, condiţia se codifică pe axa III.
Disgrafie
A. Aptitudinile grafice, măsurate prin teste standardizate administrate individual (sau
evaluările funcţionale ale aptitudinilor grafice), sunt substanţial sub cele expectate,
dată fund etatea cronologică a persoanei si educaţia corespunzătoare etăţii
B. Perturbarea de la şcolară sau cu ac criteriul A interferează semnificativ cu
performanta tivitătile vietn cotidiene care necesită compunerea de texte scr ise (de
ex, propozitium sau paragrafe organizate, scrise corect gramatical)
C. Dacă este prezent un deficit senzorial, dificultăţile în aptitudinile grafice sunt în
exces în raport cu cele asociate de regulă cu acesta
Notă de codificare: Dacă este prezentă o condiţie medicală (de ex, neurologică) sau
un deficit senzorial, condiţia se codifică pe axa III
Tulburarea de Limbaj Expresiv
A. Scorurile obţinute la măsurările standardizate ale dezvoltarii limbajului expresiv

administrate individual sunt substanţial sub cele obţinute la măsurările standardizate
ale capacitătii intelectuale nonverbale si dezvoltării limbajului receptiv. Perturbarea
se poate manifesta clinic prin simptome care includ faptul de a avea un vocabular
considerabil redus, de a face erori în conjugarea verbelor ori de a avea dificultăţi în
evocarea cuvintelor sau în crearea de propozitiuni de lungime sau complexitate
corespunzătoare dezvoltării
B. Dificultăţile în limbajul expresiv interferează cu performanta şcolară sau
profesională ori cu comunicarea socială
C. Nu sunt satisfăcute criteriile pentru tulburarea mixtă de limbaj expresiv si receptiv
sau pentru o tulburare de dezvoltare pervasiva
D. Dacă este prezentă retardarea mentală, un deficit verbomotor sau senzorial ori
deprivarea ambientală dificultăţile de limbaj sunt în exces în raport cu cele asociate
de regulă cu aceste probleme
Notă de codificare: Dacă este prezent un deficit verbomotor sau senzorial ori o
condiţie neurologică, condiţia se codifică pe axa III
Tulburarea Mixtă de Limbaj Expresiv si Receptiv

A. Scorurile obţinute printr-o baterie de măsurări standardizate administrate
individual ale dezvoltării limbajului receptiv cît si expresiv sunt substanţial sub cele
obţinute la măsurările standardizate ale capacităţii intelectuale nonverbale.
Simptomele includ pe cele pentru tulburarea de limbaj expresiv, precum si
dificultatea în înţelegerea cuvintelor, propozitiunilor ori a unor tipuri specifice de
cuvinte, cum sunt termenii spaţiali
B. Dificultăţile în limbajul receptiv si expresiv interferează semnificativ cu performanta
şcolară sau profesională ori cu comunicarea socială
C. Nu sunt satisfăcute criteriile pentru tulburarea de dezvoltare pervasivă
D. Dacă este prezenta retardarea mentală, un deficit verbomotor sau senzorial ori
deprivarea ambientală, dificultăţile de limbaj sunt în exces în raport cu cele asociate
cu aceste probleme
Balbism
A. Perturbare în fluenta normală si în timpul de structurare a vorbirii (inadecvat

pentru etatea individului) caracterizată prin apariţia frecventă a unuia sau a mai
multora dintre următoarele:
(1) repetiţii de sunete si silabe,
(2) prelungirea sunetelor,
(3) interjecţu,
(4) cuvtnte întrerupte (de ex, pauze în cadrul unui cuvânt),
(5) blocaj audibil sau mut (pauze complete sau incomplete în vorbire),
(6) circumlocutiuni (substituiri de cuvinte pentru a evita cuvintele
problematice),
(7) cuvinte produse cu un exces de tensiune fizică,
(8) repetarea unor întregi cuvinte monosilabice (de ex , eu, eu, eu, îl văd).
B. Perturbarea în fluentă interferează cu performanta şcolară sau profesională ori cu
comunicarea
C. Dacă este prezent un deficit verbomotor sau senzorial, dificultăţile în vorbire sunt
în exces în raport cu cele asociate de regulă cu aceste probleme
Tulburarea Autistă
A. Un total de şase (sau mai mulţi) itemi de la (1), (2) si (3), cu cel puţin doi itemi de
la (1) si câte unul de la (2) si (3):
(1) deteriorare calitativă în interacţiunea socială, manifestată prin cel puţin două din
următoarele:
 (a) deteriorare marcată în uzul a multiple comportamente nonverbale, cum ar
fi privitul în faţă, expresia facială, posturile corpului si gesturile, pentru
reglarea interacţiunii sociale;
 (b) incapacitatea de a promova relaţii cu egalii, corespunzătoare nivelului de
dezvoltare;
 (c) lipsa căutării spontane de a impărtăsi bucuria, interesele sau reali zările cu
alţi oameni (de ex., prin lipsa de a arăta, de a aduce ori de a specifica
obiectele de interes);
 (d) lipsa de reciprocitate emoţională sau socială;
(2) deteriorări calitative în comunicare, manifestate prin cel puţin unul din
următoarele:
 (a) întârziere sau lipsă totală a dezvoltării limbajului vorbit (neînsoţită de o
încercare de a o compensa prin moduri alternative de comunicare, cum ar fi
gestica sau mimica);
 (b) la indivizii cu limbaj adecvat, deteriorarea semnificativă în capacitatea de a
iniţia sau susţine o conversaţie cu alţii;
 (c) uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag;
 (d) lipsa unui joc spontan si variat „de-a..." ori a unui joc imitativ social
corespunzător nivelului de dezvoltare;
(3) patternuri stereotipe si repetitive, restrânse, de comportament, preocupări si
activităţi, manifestate printr-unul din următoarele:
 preocupare circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse si
stereotipe de interese, care este anormală, fie ca intensitate, fie ca focalizare;
 aderenţă inflexibilă evidentă de anumite rutine sau ritualuri nonfuncţionale;
 manierisme motorii stereotipe si repetitive (de ex., fluturatul sau răsucitul
degetelor sau mâinilor ori mişcări complexe ale întregului corp);
 preocupare persistentă pentru părţi ale obiectelor.
B. întârzieri sau funcţionare anormală în cel puţin unul din următoarele domenii, cu
debut înainte de etatea de 3 ani: (1) interacţiune socială, (2) limbaj, aşa cum este
utilizat în comunicarea socială, ori (3) joc imaginativ sau simbolic.
C. Perturbarea nu este explicată mai bine de tulburarea Rett sau de tulburarea
dezintegrativă a copilăriei.
Tulburarea Rett
A. Oricare din următorii itemi:

(1) dezvoltare prenatala si perinatală după cât se pare normală,
(2) circumferinţa capului normală la naştere
(3) dezvoltare psihomotorie după cat se pare normală în primele 5 luni după naştere,
B. Debutul oricăruia din următorii itemi după o perioadă de dezvoltare normală
(1) încetinirea creşterii capului între etatea de 5 si 48 de luni,
(2) pierderea aptitudinilor manuale practice căpătate anterior între etatea de 5 si 30
de luni, cu apariţia consecutivă de mişcări stereotipe ale mâinilor (de ex, storsul cu
mâinile, spălatul pe maini),
(3) pierderea angajării sociale, precoce în cursul evoluţiei (deşi adesea
interacţiunea socială se dezvoltă mai târziu1*
(4) apariţia unui mers sau a unor mişcări ale trunchiului insuficient de coordonate,
(5) dezvoltarea limbajului receptiv si expresiv deteriorată sever, cu retardare
psihomotone severă
Tulburarea Dezintegrativă a Copilăriei
A. Dezvoltare evident normală pentru cel puţin primii 2 ani după naştere manifestată
prin prezenţa comunicării verbale şi nonverbale, relaţii sociale, joc si comportament
adaptativ corespunzătoare etăţii.
B. Pierdere semnificativă clinic a aptitudinilor achiziţionate anterior (înainte de etatea
de 10 ani) în cel puţin două din următoarele domenii:
(1) limbaj receptiv şi expresiv;
(2) aptitudini sociale sau comportament adaptativ;
(3) controlul sfincterului anal şi vezical;
(4) joc;
(5) aptitudini motorii.
C. Anomalii în funcţionare în cel puţin două din următoarele domenii:
(1) deteriorare calitativă în interacţiunea socială (de ex., deteriorare în
comportamentele nonverbale, incapacitatea de a promova relaţii cu egalii,
lipsa reciprocităţii emoţionale sau sociale);
(2) deteriorare calitativă în comunicare (de ex.Jntârziere sau lipsa limbajului
vorbit, incapacitatea de a iniţia sau susţine o conversaţie, uz repetitiv şi
stereotip de limbaj, lipsa jocului „de-a..." variat);
(3) patternuri stereotipe, repetitive şi restrânse de comportament, interese si
activităţi, incluzând stereotipii şi manierisme motorii.
D. Perturbarea nu este explicată mai bine de o altă tulburare de dezvoltare pervasivă
specifică ori de schizofrenie.
Tulburarea Asperger
A. Deteriorare calitativă în interacţiunea socială manifestată prin cel puţin două dintre
următoarele:
(1) deteriorare marcată în uzul a multiple comportamente nonverbale cum ar fi privitul
în faţă, expresia facială, posturile corporale si gesturile de reglare a interacţiunii
sociale;
(2) incapacitatea de a stabili relaţii cu egalii corespunzătoare nivelului de dezvoltare;
(3) lipsa căutării spontane de a împărtăşi satisfacţia, interesele sau realizările cu alţi
oameni (de ex., lipsa de a arăta, de a aduce, de a specifica altor oameni obiectele de
interes);
(4) lipsa de reciprocitate emoţională sau socială.
B. Patternuri stereotipe, repetitive şi restrânse de comportament, interese si activităţi,
manifestate prin cel puţin unul dintre următorii itemi:
(1) preocupare circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse si ste reotipe
de interes, si care este anormală, fie ca intensitate sau centrare;
(2) aderenţă inflexibilă evidentă de rutine sau ritualuri specifice, non funcţionale;
(3) manierisme motorii repetitive si stereotipe (de ex,, fluturatul sau răsu citul mâinilor
sau degetelor sau mişcări complexe ale întregului corp);
(4) preocupare persistentă pentru părţi ale obiectelor.
C. Perturbarea cauzează deteriorare semnificativă clinic în domeniul social,
profesional ori în alte domenii importante de funcţionare.
D. Nu existăo întârziere generală semnificativă clinic în .limbaj (de ex., utilizează
cuvinte izolate către etatea de 2 ani si fraze comunicative către etatea de 3 ani).
E. Nu există o întârziere semnificativă clinic în dezvoltarea cognitivă sau în
dezvoltarea aptitudinilor de autoajutorare corespunzătoare etăţii, in
comportamentul adaptativ (altele decât în interacţiunea socială) şi în curiozitatea
pentru ambianţă în copilărie.
F. Nu sunt satisfăcute criteriile pentru o altă tulburare de dezvoltare pervasivă
specifică sau pentru schizofrenie.
Tulburarea Hiperactivitate/Deficit de Atenţie
A. Fie (1) sau (2):

(1) şase (sau mai multe) dintre următoarele simptome de inatenţie au persistat cel
puţin 6 luni într-un grad care este dezadaptativ şi discrepant în raport cu nivelul de
dezvoltare:
Deficitul de atenţie
(a) incapabil adesea de a da atenţia cuvenită detaliilor ori face erori prin neglijenţă în
efectuarea temelor şcolare, la serviciu, sau în alte activităţi;
(b) adesea are dificultăţi în susţinerea atenţiei asupra sarcinilor sau activităţilor de
joc;
(c) adesea pare a nu asculta când i se vorbeşte direct;
(d) adesea nu se conformează instrucţunilor şi este incapabil să-şi termine temele
pentru acasă, sarcinile casnice ori obligaţiile la locul de muncă (nedatorate
comportamentului opoziţionist sau incapacităţii de a înţelege instrucţiunile);
(e) adesea are dificultăţi în organizarea sarcinilor şi activităţilor;
(f) adesea evită, are aversiune, nu este dispus să se angajeze în sarcini care
necesită un efort mental susţinut (cum ar fi efectuarea temelor în clasă sau acasă);
(g) adesea pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini sau activităţi (de ex., jucării,
teme pentru acasă, creioane, cărţi, instrumente);
(h) adesea este uşor de distras de stimuli irelevanţi;
(i) adesea este uituc referitor la activităţile cotidiene;
(2) şase (sau mai multe) dintre următoarele simptome de hiperactivitate-impulsivitate
au persistat timp de cel puţin 6 luni într-un grad care este dezadaptativ şi în
contradicţie cu nivelul de dezvoltare:
Hiperactivitatea
(a) adesea se joacă cu mâinile sau sau cu picioarele sau se foieşte pe loc,
(b)adesea îşi lasă locul în clasă sau în alte situaţii în care este de dorit să rămână
aşezat;
(c) adesea aleargă în jur sau se caţără excesiv de mult, în situaţii în care acest lucru
este inadecvat (la adolescenţi sau la adulţi poate fi limitat la sentimentul subiectiv de
nelinişte);
(d)adesea are dificultăţi în a se juca sau în a se angaja în activităţi distractive în
linişte;
(e)adesea este „în continuă mişcare" sau acţionează ca si cum „ar fi împins de un
motor";
(f) adesea vorbeşte excesiv de mult;
Impulsivitatea
(g) adesea „trânteşte" răspunsuri înainte ca întrebările să fi fost complet formulate,
(h) adesea are dificultăţi în a-si aştepta rândul,
(i) adesea întrerupe sau deranjează pe altn (de ex , intervine în conversaţiile sau
jocurile altora)
B. Unele simptome de matentie sau de htperactivitate-impulsivitate care au cauzat
deteriorarea erau prezente înainte de etatea de 7 ani
C. O anumită deteriorare dm cauza simptomelor este prezentă în două sau mai
multe situaţii (de ex , la scoală [sau la serviciu] si acasă)
D. Trebuie să fie clară proba deteriorăm semnificative clinic în funcţionarea socială,
şcolară sau profesională
E. Simptomele nu survin exclusiv în cursul unei tulburări de dezvoltare pervasive, al
schizofreniei ori al altei tulburări psihotice si nu sunt explicate mai bine de altă
tulburare mentală (de ex, de o tulburare afectivă, anxioasă, disociativă sau de
personalitate)
A se codifica pe bază de tip:

Tulburare hiperactivitate/deficit de atenţie, tip combinat- dacă ambele criterii A1 si
A2 sunt satisfăcute pentru ultimele 6 l uni
Tulburare hiperactivitate/deficit de atenţie, tip predominant de inatentie dacă
criteriul A1 este satisfăcut, iar criteriul A2 nu, pentru ultimele 6 luni
Tulburare hiperactivitate/deficit de atenţie, tip predominant de hiperactivitate-
impulsivitate daca criteriul A2 este satisfăcut, iar criteriul A1 nu este satisfăcut
pentru ultimele 6 luni
Notă de codificare Pentru indivizii (în special pentru adolescenţi si adulţi) care în mod
curent au simptome care nu mai satisfac în întregime criteriile, trebuie specificat „în
remisiune parţială"
Tulburarea de Conduită
A. Un pattern repetitiv si persistent de comportament în care drepturile fundamentale ale

altora ori normele sau regulile sociale corespunzătoare etăţii sunt violate, manifestat prin
prezenţa a trei (sau a mai multe) dintre următoarele criterii în ultimele 12 luni, cu cel puţin
un criteriu prezent în ultimele 6 luni:
Agresiune faţă de oameni si animale
(1) adesea tiranizează, ameninţă sau intimidează pe alţii;
(2) iniţiază adesea bătăi;
(3) a făcut uz de o armă care poate cauza o vătămare corporală serioasă altora (de ex., băţ,
cărămidă, sticlă spartă, cuţit, armă de foc);
(4) a fost crud fizic cu alţi oameni,
(5) a fost crud fizic cu animalele,
(6) a furat cu confruntare cu victima (de ex, banditism, furt din poşete, estorcare, atac cu
mâna armată),
(7) a forţat pe cineva la activitate sexuală,
Distrugerea proprietăţii - deliberat
(8) s-a angajat deliberat în incendieri cu intenţia de a cauza un prejudiciu serios,
(9) a distrus deliberat proprietatea altora (altfel decât prin incendiere)
Fraudă sau furt
(10) a intrat prin efracţie în casa, dependinţele sau autoturismul cuiva,
(11) minte adesea pentru a obţine bunuri sau favoruri ori pentru a evita anumite obligaţii
(adică, „escrochează" pe alţii),
(12) a furat lucruri de valoare mare fără confruntare cu victima (de ex, furt din magazine, dar
fără efracţie, plastografie),
Violări serioase ale regulilor
(13) adesea lipseşte de acasă noaptea în dispreţul interdicţiei părinţilor, începând înainte de
etatea de 13 ani,
(14) a fugit de acasă (noaptea) de cel puţin două ori în timp ce locuieşte în casa părintească
sau a substitutului parental (sau odată, fără a reveni acasă o lungă perioadă de timp),
(15) chiuleşte adesea de la scoală, începând înainte de etatea 13 ani
B. Perturbarea în comportament cauzează o deteriorare semnificativă clinic în funcţionarea
socială, şcolară sau profesională
C. Dacă individul este în etate de 18 am sau mai mult, nu sunt satisfăcute criteriile pentru
tulburarea de personalitate antisocială
De codificat pe baza etătii la debut:

Tulburare de conduită, tip cu debut în copilărie: debutul a cel puţin un criteriu caracteristic
tulburăm de conduită înainte de etatea de 10 am,
Tulburare de conduită, tip cu debut în adolescentă: absenta oricărui criteriu caracteristic
tulburăm de conduită înainte de etatea de 10 ani,
Tulburare de conduită, debut nespecificat: etatea la debut nu este cunoscută
De specificat severitatea:
Uşoară: puţine, dacă nu chiar nici un fel de probleme de conduită în exces în raport cu cele
cerute pentru a pune diagnnsticul, iar problemele de conduită cauzează numai un prejudiciu
minor altora,
Moderată: numărul problemelor de conduită si efectul asupra altora, intermediar între
„uşoară" si „severa",
Severă: multe probleme de conduita în exces în raport cu cele cerute pentru a pune
diagnosticul ori problemele de conduită cauzează un prejudiciu considerabil altora
Opoziţionismul Provocator
A. Un pattern de comportament negativist, ostil şi provocator care durează cel puţin 6 luni, în
timpul cărora sunt prezente patru (sau mai multe) dintre următoarele:
(1) adesea îşi pierde cumpătul;
(2) adesea se ceartă cu adulţii;
(3) adesea sfidează sau refuză în mod activ să se conformeze cererilor sau regulilor
adulţilor;
(4) adesea enervează în mod deliberat pe alţii;
(5) adesea blamează pe alţii pentru propriile sale erori sau purtare rea;
(6) adesea este susceptibil ori uşor de enervat de către alţii;
(7) adesea este coleros şi plin de resentimente;
(8) adesea este ranchiunos şi vindicativ.
Notă: Un criteriu se consideră satisfăcut, numai dacă comportamentul survine mai frecvent
decât se observă de regulă la indivizii de etate şi nivel de dezvoltare comparabile.
B. Perturbarea în comportament cauzează o deteriorare semnificativă clinic în funcţionarea
socială, şcolară si profesională.
C. Comportamentele nu survin exclusiv în cursul evoluţiei unei tulburări psihotice sau
afective.
D. Nu sunt satisfăcute criteriile pentru tulburarea de conduită, şi dacă individul este în etate
de 18 ani sau mai mult, nu sunt satisfăcute criteriile pentru tulburarea de personalitate
antisocială.
Pica
A. Mâncatul persistent de substanţe nonnutritive o perioada de cel puţin o lună

B. Mâncatul de substanţe nonnutritive este inadecvat nivelului de dezvoltare
C. Comportamentul alimentar nu este o parte a unei practici sancţionate cultural
D. Dacă comportamentul alimentar survine exclusiv în cursul altei tulburări mentale
(de ex, retardarea mentală, tulburarea de dezvoltare pervasivă, schizofrenia) acesta
este suficient de sever pentru a justifica o atenţie clinică separată
Ruminaţie
A. Regurgitarea şi remestecarea repetată a alimentelor o perioadă de cel puţin o
lună, urmând unei perioade de funcţionare normală.
B. Comportamentul nu se datorează unei condiţii gastrointestinale sau altei condiţii
medicale generale asociate (de ex., reflux esofagian).
C. Comportamentul nu survine exclusiv în cursul anorexiei nervoase ori al bulimiei
nervoase. Dacă simptomele survin exclusiv în cursul retardării mentale sau al
tulburării de dezvoltare pervasivă, ele sunt suficient de severe pentru a justifica o
atenţie clinică separată .
Tulburarea Tourette
A. Atât ticuri motorii multiple, cât si unul sau mai multe ticuri vocale au fost prezente la un
moment dat în cursul maladiei, deşi nu în mod necesar concomitent. (Un tic este o mişcare
motorie ori o vocalizare bruscă, rapidă, recurentă, nonritmică, stereotipă).
B. Ticurile survin de mai multe ori pe zi (de regulă în accese), aproape în fiecare zi sau
intermitent, de-a lungul unei perioade de mai mult de 1 an, iar în cursul acestei perioade nu a
existat niciodată o perioadă fără ticuri de mai mult de 3 luni consecutive.
C. Debutul are loc înainte de etatea de 18 ani.
D. Perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex.,
stimulante) ori unei condiţii medicale generale (de ex., maladia Huntington ori encefalita
postvirală).
Ticul Vocal sau Motor Cronic

A. Ticuri vocale sau motorii unice sau multiple (adică, vocalizări sau mişcări motorii
stereotipe, bruşte, rapide, recurente, nonritmice), dar nu ambele, au fost prezente la un
moment dat în cursul maladiei.
B. Ticurile survin de mai multe ori pe zi, aproape în fiecare zi sau intermitent o perioadă de
mai mult de un an, iar în cursul acestei perioade nu a existat nici o dată o perioadă fără ticuri
mai lungă de trei luni consecutive.
D. Perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex.,
stimulante) sau unei condiţii medicale generale (de ex., maladia Huntington sau encefalita
postvirală).
E. Nu au fost satisfăcute niciodată criteriile pentru tulburarea Tourette.
Ticul Tranzitor
A. Ticuri vocale sau/si motorii unice sau multiple (adică, vocalizări sau mişcări motorii
stereotipa, bruşte, rapide, recurente, nonritmice)
B. Ticurile survin de mai multe ori pe zi, aproape în fiecare zi, timp de cel puţin patru
săptămâni, dar nu pentru mai mult de 12 luni consecutive (durata 1-12 luni)
C. Debutul survine înainte de etatea de 18 ani
D. Perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex,
stimulante) sau unei condiţii medicale generale (de ex, maladia Huntmgton ori encefalita
postvirală)
E. Nu au fost niciodată satisfăcute criteriile pentru tulburarea Tourette sau ticul motor sau
vocal cronic
Encoprezis
A. Eliminarea repetată de fecale în locuri inadecvate (de ex., în pantaloni ori pe jos),
fie că este involuntară sau intenţională.
B. Un astfel de eveniment cel puţin o dată pe lună, timp de cel puţin 3 luni.
C. Etatea cronologică este de cel puţin 4 ani (sau nivelul de dezvoltare echivalent).
D. Comportamentul nu se datorează exclusiv efectelor fizilogice directe ale unei
substanţe (de ex., laxativelor) ori unei condiţii medicale generale, exceptând cazul
unui mecanism care implică constipaţia.
A se codifica după cum urmează:

Cu constipaţie si incontinenţă prin preaplin
Fără constipaţie si incontinenţă prin preaplin
Enurezis
A. Emisiune repetată de urină în pat sau în pantaloni (fie involuntar, fie intenţionat).
B. Comportamentul este semnificativ clinic, manifestându-se printr-o frecvenţă de
două ori pe săptămâna, timp de cel puţin 3 luni consecutive, ori prin prezenţa unei
detrese sau deteriorări semnificative clinic în domeniul social, şcolar (profesional) ori
în alte domenii importante de funcţionare.
C. Etatea cronologică este de cel puţin 5 ani (sau nivelul de dezvoltare echivalent).
D. Comportamentul nu se datorează exclusiv efectului fiziologic direct al unei
substanţe, (de ex., un diuretic) ori unei condiţii medicale genera le (de ex., diabet,
spina bifida, epilepsie).
Exclusiv nocturn
Exclusiv diurn
Nocturn si diurn
Anxietatea de Separare
A. Anxietate excesivă si inadecvată evolutiv referitoare la separarea de casă sau de

cei de care individul este ataşat, evidenţiată prin trei (sau mai multe) din
următoarele:
(1) detresă excesivă recurentă când survine sau este anticipată separarea de casă
sau de persoanele de ataşament major;
(2) teamă excesivă si persistentă în legătură cu pierderea sau posibila vătămare
care s-ar putea întâmpla persoanelor de ataşament major;
(3) teama excesivă şi persistentă că un eveniment nefericit va duce la separarea de
o persoană de ataşament major (de ex., a fi pierdut ori a fi răpit);
(4) opoziţie sau refuz persistent de a merge la şcoală sau în altă parte din cauza fricii
de separare;
(5) teamă sau opoziţie excesivă şi persistentă la a rămâne acasă, singur sau fără
persoanele de ataşament major, ori în alte situaţii, fără adulţi importanţi;
(6) opoziţie sau refuz persistent de a merge la culcare, fără să fie alături o persoană
de ataşament major ori de a adormi departe de casă;
(7) coşmaruri repetate implicând tema separării;
(8) acuzarea repetată de simptome somatice (cum ar fi de durerile de cap, durerile
de stomac, greaţa sau voma) când survine sa u este anticipată separarea de
persoanele de ataşament major.
B. Durata perturbării este de cel puţin 4 săptămâni.
D. Perturbarea cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în
funcţionarea socială, şcolară (profesională) sau în alte domenii de funcţionare
importante.
E. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unei tulburări de dezvoltare pervasivă,
al schizofreniei ori al altei tulburări psihotice şi, la adolescenţi şi la adulţi, nu este
justificată mai bine de panica cu agorafobie.
De specificat dacă: Debut precoce: dacă debutul survine înainte de etatea de 6 ani.
Mutismul Selectiv
A. Incapacitate considerabilă de a vorbi în anumite situaţii sociale (în care există expectaţia
de a vorbi, de ex., la scoală) în dispreţul faptului că insul vorbeşte în alte situaţii.
B. Perturbarea interferează cu performanta educaţională sau profesională ori cu
comunicarea socială.
C. Durata perturbării este de cel puţin 1 lună (dar nu limitată la prima lună de şcoală).
D. Incapacitatea de a vorbi nu se datorează lipsei de cunoaştere ori de acomodare cu limba
vorbită cerută în situaţia socială.
E. Perturbarea nu este explicată mai bine de o tulburare de comunicare (de ex., balbismul) si
nu survine exclusiv în cursul unei tulburări de dezvoltare pervasivă, schizofreniei ori al altei
tulburări psihotice.
Tulburarea Reactivă de Ataşament a Perioadei de Sugar sau a Micii Copilării
A. Relaţionare socială marcat perturbată si inadecvată evolutiv în cele mai multe contexte,
începând înainte de etatea de 5 ani, manifestată, fie prin (1), fie prin (2):
(1) incapacitate persistentă de a iniţia sau de a răspunde într -o manieră adecvată evolutiv la
cele mai multe interacţiuni sociale, manifestată prin răspunsuri excesiv de inhibate,
hipervigilente ori extrem de ambivalenţe şi contradictorii (de ex., copilul poate răspunde
infirmierilor printr -o mixtură de apropiere, evitare şi rezistenţă la consolare, ori poate
manifesta o vigilenţă rece); (tip inhibat)
(2) ataşamente difuze manifestate prin sociabilitate indiscriminativă cu incapacitate
marcată de a manifesta atasamente selective adecvate (de ex., familiaritate excesivă cu
rudele străine sau lipsă de selectivitate în alegerea persoanelor de ataşament) (tip
dezinhibat)
B. Perturbarea de la criteriul A nu este explicată exclusiv prin întârziere în dezvoltare (ca în
retardarea mentală) şi nu satisface criteriile pentru o tulburare de dezvoltare pervasivă.
C. Ingrijire patogenică evidenţiată prin cel puţin unul din următoarele:
(1) desconsiderare persistentă a necesităţilor emoţionale fundamentale ale copilului pentru
consolare, stimulare şi afecţiune;
(2) desconsiderare persistentă a necesităţilor corporale fundamentale ale copilului;
(3) schimbări repetate ale îngrijitorului principal care previn formarea de atasamente stabile
(de ex., schimbarea frecventă de cămin).
D. Există prezumţia că îngrijirea de la criteriul C este responsabilă de comportamentul
perturbat de la criteriul A (de ex., perturbările de la criteriul A sunt consecinţa îngrijirii
patogenice de la criteriul C).
Tip inhibat: dacă în tabloul clinic predomină criteriul A1
Tip dezinhibat: dacă în tabloul clinic predomină criteriul A2
Delirium datorat ... [Se indica Condiţia Medicală Generală]
A. Perturbare de conştiență (adică, reducerea clarităţii conştientei ambianţei), cu

reducerea capacităţii de a focaliza, susţine sau deplasa atenţia.
B. O modificare în cunoaştere (cum ar fi deficitul de memorie, dezorientarea,
perturbarea limbajului) sau dezvoltarea unei perturbări de percepţie, care nu este
explicată mai bine de o demenţă preexistentă, stabilizată ori evolutivă.
C. Perturbarea se dezvoltă în decursul unei scurte perioade de timp (de regulă, în
câteva ore sau zile) şi tinde să fluctueze în cursul zilei.
D. Există proba, din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, că
perturbarea este cauzată de consecinţele fiziologice directe ale unei condiţii
medicale generale.
Notă de codificare: Dacă deliriumul este suprapus peste o demenţă vasculară,
deliriumul este indicat codificând: Demenţă vasculară, cu delirium.
Notă de codificare: A se include numele condiţiei medicale generale pe axa l, de ex.,
293.0 Delirium datorat encefalopatiei hepatice; de asemenea, a se codifica condiţia
medicală generală pe axa III (vezi anexa G pentru coduri).
Deliriumul datorat Intoxicaţiei cu o Substanţă

D. Din istoric, examenul somatic ori datele de laborator rezultă proba, fie a (1), fie a
(2):
(1) simptomele de la criteriile A şi B apar în cursul unei intoxicaţii cu o substanţă;
(2) perturbarea este, etiologic, în legătură cu uzul unui medicament*.
Notă: Acest diagnostic trebuie pus în locul unui diagnostic de intoxicaţie cu o
substanţă, numai când simptomele cognitive sunt în exces în raport cu cele asociate
de regulă cu sindromul de intoxicaţie şi când simptomele sunt suficient de severe
pentru a justifica o atenţie clinică separată.
*Notă: Diagnosticul trebuie să fie înregistrat ca delirium indus de o substanţă, dacă
este în legătură cu uzul unui medicament. A se consulta anexa G, pentru codurile E
care indică medicamentele specifice.
Deliriumul prin Abstinenţă de o Substanţă

D. Din istoric, examenul somatic ori datele de laborator, rezultă proba că simptomele
de la criteriul A si B au apărut în cursul ori la scurt timp după un sindrom de
abstinentă
Notă: Acest diagnostic trebuie să fie pus în locul diagnosticului de abstinentă de o

substanţă, numai când simptomele cognitive sunt în exces în raport cu cele asociate
de regulă cu sindromul de abstinentă si când simptomele sunt suficient de severe
pentru a justifica o atenţie clinică separată
Substanţa specifică pentru deliriumul prin abstinentă: alcool; sedative, hipnotice sau
anxiohtice; altă substanţă (sau o substanţă necunoscută)
Delirium Fără Altă Specificaţie
Această categorie trebuie să fie utilizată pentru a diagnostica un delirium care nu

satisface criteriile pentru nici unul din tipurile specifice de delirium descrise în acesta
secţiune.
Exemplele includ:
1. Un tablou clinic de delirium, care este suspectat a se datora unei condiţii medicale
generale ori uzului unei substanţe, dar pentru care nu există suficiente date pentru a
stabili o etiologie specifică.
2. Delirium datorat unor cauze nemenţionate în această secţiune (de ex., deprivarea
senzorială).
Demenţa de Tip Alzheimer
A. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple, manifestate prin ambele:

(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacităţii de a învăţa o informaţie nouă ori de a
evoca o informaţie învăţată anterior);
(2) una (sau mai multe) din următoarele perturbări cognitive:
(a) afazie (perturbare de limbaj);
(b) apraxie (deteriorarea capacităţii de a realiza activităţi motorii , în dispreţul funcţiei motorii
intacte);
(c) agnozie (incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele, în dispreţul funcţiei
senzoriale intacte);
(d) perturbare în funcţia de execuţie (adică, în planificare, organizare, secvenţiere,
abstractizare).
B. Deficitele cognitive de la criteriile A1 şi A2 cauzează, fiecare, o deteriorare semnificativă
în funcţionarea socială sau profesională şi reprezintă un declin semnificativ de la nivelul
anterior de funcţionare.
C. Evoluţia este caracterizată prin debut gradual si declin cognitiv continuu.
D. Deficitele cognitive de la criteriile A1 şi A2 nu se datorează nici uneia din următoarele:
(1) altor condiţii ale sistemului nervos central care cauzează deficite progresive de
memorie şi cunoaştere (de ex., maladie cerebrovasculară, maladie Parkinson, maladie
Huntington, hematom subdural, hidrocefalie cu presiune normală, tumoră cerebrală);
(2) condiţiilor sistemice, cunoscute a cauza demenţă (de ex., hipotiroidismul, deficienţa de
vitamină B12 sau de acid folie, defic ienţa de niacină, hipercalcemia, neurosifilisul, infecţia cu
HIV);
(3) condiţiile induse de o substanţă.
E. Deficitele nu survin exclusiv în cursul unui delirium.

F. Perturbarea nu este explicată mai bine de altă tulburare de pe axa l (de ex., tulburarea
depresivă majoră, schizofrenia).
Se codifică pe baza prezenţei sau absenţei unei perturbări de comportament semnificative clinic:
Fără perturbare de comportament: dacă perturbarea cognitivă nu este acompaniată de nici o

perturbare de comportament semnificativă clinic.
Cu perturbare de comportament: dacă perturbarea cognitivă este acompaniată de o perturbare de
comportament semnificativă clinic (de ex., vagabondaj, agitaţie).
De specificat subtipul:
Cu debut precoce: dacă debutul survine la etatea de 65 ani sau sub

Cu debut tardiv: dacă debutul are loc după etatea de 65 de ani
Notă de codificare: Se codifică, de asemenea, 331.0 Maladie Alzheimer pe axa III. Alte elemente
clinice proeminente în legătură cu maladia Alzheimer se menţionează pe axa l (de ex., 293.83
Tulburare afectivă datorată maladiei Alzheimer, cu elemente depresive si 301.1 Modificare de
personalitate de ti p agresiv, datorată maladiei Alzheimer).
Demenţa Vasculară

(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacităţii de a învăţa o informaţie nouă ori
de a evoca o informaţie învăţată anterior);
(b) apraxie (deteriorarea capacităţii de a realiza activităţi motorii , în dispreţul funcţiei
motorii intacte);
(c) agnozie (incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele, în dispreţul
funcţiei senzoriale intacte);
abstractizare).
B. Deficitele cognitive de la criteriile A1 şi A2 cauzează, fiecare, o deteriorare
semnificativă în funcţionarea socială sau profesională şi reprezintă un declin
semnificativ de la nivelul anterior de funcţionare.
C. Semne si simptome neurologice de focar (de ex., exagerarea reflexelor
osteotendinoase, semnul Babinski, paralizie pseudobulbară, tulburări de mers,
scăderea forţei musculare într-o extremitate) ori date de laborator indicând o maladie
cerebrovasculară (de ex., infarcte multiple implicând cortexul şi substanţa albă
subiacentă) care sunt considerate a fi etiologic în relaţie cu perturbarea.
D. Deficitele nu survin exclusiv în cursul deliriumului.
Se codifică pe baza elementelor predominante:

Cu delirium: dacă deliriumul este suprapus peste demenţă
Cu idei delirante: dacă ideile delirante sunt elementul predominant
Cu dispoziţie depresivă: dacă dispoziţia depresivă (incluzâ nd tablouri clinice care
satisfac criteriile simptomatologice complete pentru un episod depresiv major) este
elementul predominant. Un diagnostic separat de tulburare afectivă datorată unei
condiţii medicale generale nu este pus
Necomplicată: dacă nici unul dintre elementele de mai sus nu predomină în tabloul
clinic curent
De specificat dacă:
Cu perturbare de comportament
Notă de codificare: A se codifica, de asemenea, condiţia cerebrovasculară pe axa III.
(!)
Demenţa datorată Altor Condiţii Medicale Generale

motorii intacte);
abstractizare).
C. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezultă că perturbarea este
consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale, alta decât maladia
Alzheimer sau maladia cerebrovasculară (de ex , infecţie HIV, traumatism cramo-
cerebral, maladie Parkinson, maladie Huntington, maladie Pick, maladie Creutzfeldt-
Jakob, hidrocefalie cu presiune normală, hipotiroidism, tumora cerebrala sau deficit
de vitamina B12)
D. Deficitele nu survin exclusiv în cursul unui delirium
A se codifica pe baza prezentei sau absentei unei perturbări de comportament

semnificative clinic
Fără perturbare de comportament dacă perturbarea cognitivă nu este acompaniată
de nici o perturbare de comportament semnificativă clinic
Cu perturbare de comportament dacă perturbarea cognitivă este acompaniată de
o perturbare de comportament semnificativă clinic (de ex vagabondaj, agitaţie)
Notă de codificare: A se codifica, de asemenea, condiţia medicală generală pe axa III

(de ex, 042 Infecţie HIV, 85400 Traumatism cranian, 3320 Maladie Parkmson, 333 4
Maladie Huntington, 331 1 Maladie Pick, 046 1 Maladie Creutzfeldt-Jakob, vezi
anexa G pentru codurile adiţionale)
Demenţa Persistentă Indusă de o Substanţă

motorii intacte);
abstractizare).
C. Deficitele nu apar exclusiv în cursul unui deiirium şi persistă peste durata uzuală
a unei intoxicaţii ori abstinenţe de o substanţă.
D. Din istoric, examenul somatic şi datele de laborator, rezultă proba că deficitele
sunt etiologic în relaţie cu efectele persistente ale uzului unei substanţe (de ex., un
drog de abuz, un medicament).
A se codifica demenţa persistentă indusă de o substanţă specifică astfel:

(291.2'alcool; 292.82 inhalante; 292.8 sedative, hipnotice sau anxiolitice; 292.82 altă
substanţă ori o substanţă necunoscută).
Demenţa datorată unor Etiologii Multiple

motorii intacte);
abstractizare).
C. Din istoric, examenul somatic ori datele de laborator, rezultă proba că perturbarea
are mai mult decât o singură etiologie (de ex., un traumatism cranian plus uzul
cronic de alcool, demenţă de tip Alzheimer cu dezvoltarea ulterioară a unei demenţe
vasculare).
D. Deficitele nu survin exclusiv în cursul unui delirium.
Notă de codificare: A se utiliza coduri multiple bazate pe demenţe specifice şi pe

etiologii specifice, de ex., 294.10 Demenţă de tip Alzheimer, cu debut tardiv, fără
perturbare de comportament; 290.40 Demenţă vasculară, necomplicată.
Demenţa Fără Altă Specificaţie
Această categorie trebuie să fie utilizată pentru a diagnostica o demenţă care nu

satisface criteriile pentru nici unul din tipurile specifice descrise în această secţiune.
Un exemplu în acest sens este un tablou clinic de demenţă pentru care nu există
suficiente probe pentru a stabili o etiologie specifică.
Tulburarea Amnestică datorată..... [Se indică Condiţia Medicală Generală]
A. Dezvoltarea unei deteriorări a memoriei, manifestată prin perturbarea capacităţii

de a învăţa informaţii noi ori incapacitatea de a evoca informaţii învăţate anterior.
B. Perturbarea memoriei cauzează o deteriorare semnificativă în funcţionarea
socială sau profesională şi reprezintă un declin semnificativ de la nivelul anterior de
funcţionare.
C. Perturbarea memoriei nu survine exclusiv în cursul unui delirium sau
demenţe.
D. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, rezultă proba că
perturbarea este consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale
(inclusiv traumatismul fizic).
De specificat dacă este:

Tranzitorie: dacă deteriorarea memoriei durează o lună sau mai puţin.
Cronică: dacă deteriorarea memoriei durează mai mult de o lună.
Notă de codificare: Numele condiţiei medicale generale se include pe axa l, de ex.,
294.0 Tulburare amnestică datorată unui traumatism cranian; de asemenea, condiţia
medicală generală se codifica pe axa III (vezi anexa G pentru coduri).
Tulburarea Amnestică Persistentă indusă de o Substanţă
A. Dezvoltarea unei deteriorări a memoriei, manifestată prin perturbarea capacităţii

de a învăţa informaţii noi sau prin incapacitatea de evoca informaţii învăţate anterior.
B. Perturbarea memoriei cauzează o deteriorare semnificativă în funcţionarea
socială sau profesională şi reprezintă un declin semnificativ de la nivelul anterior de
funcţionare.
C. Perturbarea de memorie nu survine exclusiv în cursul unui delirium sau demenţe
şi persistă peste durata uzuală a intoxicaţiei sau abstinenţei de o substanţă.
D. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, rezultă proba ca
perturbarea este etiologic în relaţie cu efectele persistente ale uzului unei
substanţe (de ex., un drog de abuz, un medicament).
Tulburarea amnestică persistentă indusă de o substanţă specifică se codifică astfel:

(291.1 Alcool; 292.83 Sedative, hipnotice sau anxiolitice; 292.83 Altă substanţă sau o
substanţă necunoscută)
Tulburarea Cognitivă Fără Altă Specificaţie
Această categorie este destinată tulburărilor caracterizate prin disfuncţie cognitivă

presupus a fi datorată efectului fiziologic direct al unei condiţii medicale generale,
care nu satisfac criteriile pentru nici unul dintre tipurile de delirium, demenţă sau
tulburare amnestică menţionate în acesta secţiune si care, de asemenea, nu pot fi
clasificate mai bine ca delirium fără altă specificaţie, demenţă fără altă specificaţie ori
tulburare amnestică fără altă specificaţie. Pentru disfuncţia cognitivă datorată unei
substanţe specifice ori necunoscute trebuie să fie util izată categoria de „Tulburare în
legătură cu o substanţă fără altă specificaţie".
Exemplele în acest sens includ:

1. Tulburarea neurocognitivă uşoară: deteriorare în activitatea cognitivă eviden ţiată
prin testare neuropsihologică ori evaluare clinică cuantif icată, însoţită de proba
obiectivă a unei condiţii medicale generale ori de o disfuncţie a sistemului nervos
central (vezi pag. 762 pentru criteriile de cercetare sugerate).
2. Tulburarea postcontuzională: deteriorare a memoriei sau atenţiei cu simptome
asociate, consecutivă unui traumatism cranian (vezi pag. 760 pentru criteriile de
cercetare sugerate).
Modificarea de Personalitate datorată ... Se indică Condiţia Medicală Generală]

A. O perturbare de personalitate persistentă reprezentând o modificare a patternului
de personalitate caracteristic anterior al individului. (La copii perturbarea implică o
deviaţie marcată de la dezvoltarea normală sau o modificare semnificativă în
patternurile de comportament uzuale ale copilului durând cel puţin un an).
B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezultă proba că perturbarea
este consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale.
C. Perturbarea nu este explicată mai bine de altă tulburare mentală (inclusiv de altă
tulburare mentală datorată unei condiţii medicale generale).
E. Perturbarea cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în
funcţionarea socială, profesională sau în alte domenii importante de funcţionare.
Tip labil: dacă elementul predominant este labilitatea afectivă.
Tip dezinhibat: dacă elementul predominant este controlul redus al impulsului,
după cum demonstrează indiscreţiile sexuale.
Tip agresiv: dacă elementul predominant este comportamentul agresiv. Tip apatic:
dacă elementul predominant este apatia si indiferenţa marcată .
Tip paranoid: dacă elementul predominant este suspiciozitatea sau ideaţia
paranoidă.
Alt tip: dacă tabloul clinic nu este caracterizat prin nici unul dintre subti purile de mai
sus.
Tip combinat: dacă mai mult decât un element predomină în tabloul clinic.
Tip nespecificat
Notă de codificare: A se include numele condiţiei medicale generale pe axa l, de ex.,

310.1 Modificare de personalitate datorată epilepsiei de lob temporal; de asemenea,
a se codifica condiţia medicală generală pe axa III (vezi anexa G pentru coduri)

Criterii DSM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Criterii DSM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tulburarea de Personalitate

A. Un pattern durabil de experienţă internă şi de comportament care

A. O neîncredere si suspiciozitate pervasivă faţă de alţii, astfel că

Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, se

A. Un pattern pervasiv de detaşare de relaţiile sociale şi o gamă

Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, se

A. Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat

Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, se

A. Există un pattern pervasiv de desconsiderare şi violare a drepturilor

A. Un pattern pervasiv de instabilitate a relaţiilor interpersonale, imaginii

Un pattern pervasiv de emotionalitate excesivă si de căutare a atenţiei,

Un pattern pervasiv de grandoare (în fantezie si comportament),

Un pattern pervasiv de inhibiţie socială, sentimente de insuficienţă şi

O necesitate excesivă şi pervasivă de a fi tutelat, care duce ia un

Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine, perfecţionism şi control

Această categorie este rezervată tulburărilor de funcţionare a

 Uşor; Moderat; Sever, fără elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice.

Dacă actualmente nu sunt satisfăcute complet criteriile pentru un episod depresiv

 în remisiune parţială, în remisiune completă

Următorii specificanţi pot fi utilizaţi pentru a indica patternul episoadelor şi prezenţa

 Specificanţii evoluţiei longitudinale: Cu şi Fără recuperare interepisodică

 Uşor; Moderat; Sever, fără elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice

Dacă actualmente nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru episodul maniacal,

 în remisiune parţială; în remisiune completă

Dacă actualmente sunt satisfăcute criteriile pentru un episod depresiv major,

Următorii specificanti pot fi utilizaţi pentru a indica patternul episoadelor:

 Specificanţii evoluţiei longitudinale: Cu şi Fără recuperare interepisodică

A. Actualmente (sau cel mai recent) în episod maniacal.

Dacă actualmente sunt satisfăcute criteriile complete pentru episodul maniacal, sa se

 Uşor; Moderat; Sever, fără elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice

Dacă actualmente nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod maniacal,

 în remisiune parţială, în remisiune completă

Următorii specificanţi pentru tulburarea bipolară II trebuie să fie utilizaţi pentru a

Dacă actualmente sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod depresiv

Dacă actualmente nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod

 în remisiune parţială, în remisiune completă

Următorii specificanţi pot fi utilizaţi pentru a indica patternul sau frecvenţa

Tulburarea bipolară I, cel mai recent Episod Mixt

Dacă actualmente sunt satisfîcute criteriile complete pentru episodul mixt, să se

Dacă actualmente nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod maniacal,

Dacă actualmente nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod tlepresiv

Tulburarea Bipolară I, cel mai recent Episod Nespecificat

A. Criteriile, cu excepţia duratei, sunt satisfăcute actualmente (ori au fost foarte

De specificat episodul curent sau cel mai recent:

Dacă actualmente nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod

Tulburarea Bipolară Fără Altă Specificaţie

Categoria tulburării bipolare fără altă specificaţie include tulburări cu elemente

A. Pentru cel puţin 2 ani, prezenţa a numeroase perioade de simptome

A. O perturbare afectivă persistentă şi proeminentă predomină în tabloul clinic şi

Notă de codificare: Numele condiţiei medicale generale se include pe axa I, de ex.,

Tulburarea Afectivă Indusă de o Substanţă

A. O perturbare persistentă şi proeminentă de dispoziţie predomină în tabloul clinic şi

Criteriile pentru specificanţii Severitate/ Psihotic/Remisiune pentru

Notă: Specificanţii uşor, moderat, sever, fără elemente psihotice şi sever, cu

— Uşor: Este satisfăcut minimumul de criterii simptom pentru un episod maniacal.

Criteriile pentru specificanţii Severitate/ Psihotic/Remisiune pentru

A. Funcţionare intelectuală semnificativ sub medie - un Ql de aproximativ 70 sau

A. Performanta în lexie, măsurată prin teste standardizate de corectitudine si

A. Capacitatea de calcul aritmetic, măsurată prin teste standardizate, este substanţial

A. Scorurile obţinute la măsurările standardizate ale dezvoltarii limbajului expresiv

Tulburarea Mixtă de Limbaj Expresiv si Receptiv

A. Perturbare în fluenta normală si în timpul de structurare a vorbirii (inadecvat

A. Oricare din următorii itemi: