CURSUL NR.

4 – PERSONALITATE NORMALĂ ŞI PATOLOGICĂ 2

Tulburările de personalitate

Tulburările de personalitate (numite uneori personalităţi anormale

sau psihopatii) nu sunt la modul propriu boli. Nu au un debut bine
delimitat. Se cristalizează mai mult în copilărie şi adolescenţă şi
durează întreaga viaţă. Ele sunt expresia unei dizarmonii psihice, a
unei construcţii psihice labile, după cum pot fi şi expresia unei
imaturităţi psihice, emoţionale. I.C.D. dă o definiţie larg acceptată:
,,modele comportamentale neadaptate, profund implantate, ce se
cristalizeaza in perioada adolescenţei sau mai devreme, şi care se
continuă de-a lungul vieţii adulte deşi devin mai puţin evidente la
vârste medii sau înaintate”. Tulburările de personalitate se
manifestă prin dificultăţi de inserţie socială, dificultăţi relaţionale.
Caracteristici generale pentru toate tulburările de personalitate: -
Comportamentul este rigid şi inflexibil (rezistent la schimbare). -
Prezintă o toleranţă scăzută la stres şi o inadaptabilitate crescută
de a reacţiona la anxietate. - Funcţionarea egoului este intactă dar
aceasta nu poate controla acţiunile impulsive. - Persoana este în
contact cu realitatea deşi are dificultăţi de interacţiune cu ea. - În
foarte multe cazuri apar tulburări de dispoziţie (depresie,
anxietate). 3. Clasificarea şi principalele tipuri de tulburări de
personalitate. Există mai multe clasificări ale tulburărilor de
personalitate. Cea mai clară pare să fie aceea bazată pe similarităţi
descriptive, prezentată de D.S.M. IV R.: - grupa A cuprinde tipurile
ale căror reprezentanţi „apar ca ciudaţi sau excentrici” (tulburarea
de personalitate schizoidă, schizotipală şi paranoidă). - grupa B
cuprinde tipurile ale căror reprezentanţi par „dramatici,
emoţionali, hieratici” (tulburarea de personalitate antisocială,
borderline, histrionică şi narcisică). - grupa C cuprinde tipurile ale
căror reprezentanţi sunt „anxioşi şi temători” (tulburarea de
personalitate evitantă, dependentă şi obsesiv-compulsivă). George
Ionescu adaugă o nouă perspectivă acestei clasificări considerând
că: - grupa A are o sorginte psihotică

- grupa B are o sorginte psihosocială - grupa C este de natură

nevrotică În afara clasificării şi tipurilor amintite mai sus există şi
altele. Prezentăm în continuare doar tipurile de tulburări de
personalitate amintite. Fiecare dintre ele prezintă atât trăsături
caracteristice cât şi trăsături facultative. a. Tulburarea schizoidă de
personalitate este un pattern pervaziv cu un grad semnificativ de
introversie, detaşare de realitate, sociofobie şi slabă
disponibilitate de rezonanţă afectivă. b. Tulburarea schizotipală de
personalitate este un pattern pervaziv de deficit interpersonal sau
social, marcat de un disconfort afectiv acut, de capacitate redusă
pentru legături apropiate şi de distorsiuni cognitive şi perceptuale
ilustrate prin excentricităţi comportamentale c. Tulburarea
paranoidă de personalitate este un pattern pervaziv de
suspiciozitate, neîncredere şi interpretativitate. d. Tulburarea
antisocială (dissocială) de personalitate este un pattern pervaziv
de sfidare şi violare a normelor, regulilor şi obligaţiilor sociale şi,
implicit, a drepturilor celorlalte persoane. e. Tulburarea borderline
de personalitate este un pattern pervaziv de instabilitate a
relaţiilor interpersonale, a imaginii de sine, a afectelor şi o
impulsivitate accentuată. f. Tulburarea histrionică de personalitate
este un pattern pervaziv de extraversie, sociofilie,
comunicabilitate, impresionabilitate, labilitate dispoziţională şi
conduită demonstrativă de rol. g. Tulburarea narcisică de
personalitate este un pattern pervaziv de exagerare a importanţei
propriei persoane şi de convingere fantezistă nerealistă asupra
calităţilor sale, pe care le percepe ca unice sau excepţionale. h.
Tulburarea evitantă (anxioasă) de personalitate este un pattern
pervaziv de inhibiţie socială, cu sentimente de inadecvare şi
hipersensibilitate la evaluarea negativă. i. Tulburarea dependentă
de personalitate este un pattern pervaziv de autostimă redusă,
neîncredere în posibilităţile proprii, nevoie excesivă de ocrotire şi
îngrijire, incapacitate de a lua decizii în probleme curente şi
tendinţă continuă de a acorda altuia girul propriilor
responsabilităţi. j. Tulburarea obsesiv-compulsivă (anancastă) de
personalitate este un pattern pervaziv de ordine, rigoare,
meticulozitate, perseverenţă şi perfecţionism.

Întrebări de evaluare:

1. Tulburările de personalitate sunt expresia: a. Unui deficit

intelectual b. Unui eveniment negativ de o intensitate foarte mare
trăit de pacient c. Unei dizarmonii psihice, a unei construcţii
psihice labile 2.„Un pattern pervaziv de extraversie, sociofilie,
comunicabilitate, impresionabilitate, labilitate dispoziţională şi
conduită demonstrativă de rol” este definiţia: a. Tuburării de
personalitate de tip histrionic b. Sindromului maniacal c.
Schizofreniei hebefrenice

10