TESTUL DESENUL PERSOANEI

I. ADMINISTRAREA PROBEI "DRAW-A-PERSON"-D.A.P.

Administrarea acestei probe este extrem de facila. Sunt necesare cateva coli de hartie alba
format A4 si un creion negru. Colile se plaseaza la indemana subiectului, acesta urmand sa ia o foaie
de hartie pe care sa o aseze dupa cum doreste (vertical sau orizontal).
Subiectului i se cere sa deseneze o persoana: "Va rog sa faceji desenul unui ow".Nu este
nevoie de nici o alta indicate, intrucat scopul este de a furniza subiectului o situafie nestructurata. La
eventualele intrebari puse de subiect privind cum anume sa deseneze, l i se va raspunde:"^ceasta
depinde de tine "Po(iface cum vrei".
DAP este bazat pe presupunerea ca un individ va fi fortat sa structureze aceasta situate relativ
nestructurata in concordant! cu dinamica bazala, tipica si unica a personalita^ii sale, relevand date
esentiale despre el insusi prin abordarea de catre el a sarcinii de a face desenul unei persoane.Se
presupune ca in desenul unei persoane vor fi prezente - intr-o anumita masura - atat imaginea sa
despre sine, cat si cea despre sinele ideal.El va putea, desigur, sa prezinte o persoana semnificativa
pentru el: parinte, ruda, sot,, profesor, etc.
In timpul examinarii, examinatorul observa indeaproape comportamentul subiectului,
inregistrand verbalizarile spontane. Intregul comportament complex dezvaluit in timpul situajiei de
testare are nevoie sa fie cercetat, evaluat si interpretat.Constientizarea totalitapi personality in
interiorul cadrului de testare al probei DAP este de o important! capitala in interpretarea rezultatelor.
In timpul testarii DAP, subiectul poate fi prea ocupat cu evaluarea calita^ilor artistice ale
desenelor lui.El trebuie asigurat ca nu este vorba de un test de abilitati artistice si ca aceste abilitati nu
sunt luate in considerate cand testul este interpretat.Se pare ca eel mai bine este sa se explice
subiectului ca testul este utilizat pentru aprecierea gandirii si afectivitatii lui.
Este esntial sa se impartaseasca subiectului important.a probei DAP, caracterul sau
confidential si locul sau de procedura de rutina.Altfel, subiectji pot fi excesiv de rezistemi la test,
desenand figuri schematice sau stilizate sau refuzand in intregime testarea.
Cand prima figura este desenata, examinatorul i l roaga pe subiect sa deseneze o figura de sex
opus.El va avea grija sa evite folosirea termenilor "barbcif si "femeie", permitandu-i subiectului sa
defineasca prima figura ca fiind barbat sau femeie.Ocazional, un subiect poate pretinde ca prima lui
figura nu are sex.Se poate permite subiectului sa deseneze alta figura si sa continue apoi cu un desen
de sex opus, sau poate considera prima figura de orice sex doreste el.
Daca desenele subiectului sunt figuri stereotipizate - de exemplu, figuri schematice (bete,
linii), caricaturi sau desene stilizate - este necesara repetarea testului pana la otyinerea unei figuri
complete.
Dupa completarea probei DAP, examinatorul mult,umeste subiectului pentru cooperare si
marcheaza desenul pentru indicarea numelui, varstei si sexului subiectului, a datei testarii si numarului
desenului in serie.
Exista varieta^i interesante in DAP.De exemplu, uneori este folositor sa fie utilizate doua foi
de hartie cu o coala de indigo intre ele, astfel incat sa se objina o copie a desenului original.Copia
releva examinatorului stersaturile si corectarile, permit,andu-i acestuia sa intrebe subiectul daca
doreste sa faca modificari in desenul original; schimbarile pot fi comparate cu copia.Asemenea
schimbari indica zone de preocupare si / sau dificultati. Indivizii "normali" tind sa faca schimbari ce
imbunata^esc desenele aratand mai mult echilibru si control; persoane anxioase tind sa faca
modificari ce releva control slab, rigiditate, fragilitate si constrangere.
Subiecpi rigizi si evazivi tind de obicei sa evite sa se releve pe sine si incearca sa devalorizeze
situapa de testare, realizand figuri schematice sau reprezentari umane minimale. Acestor subiecti e
indicat sa li se ceara sa deseneze o figura completa. Acest lucru este oarecum echivalent cu "testarea
limitelor" in administrarea probei Rorschach.

l
 Un obiectiv al testarii DAP este stimularea subiectilor la producerea mai multor materiale,
astfel meat evazivitatea subiectilor sa nu poata acoperi toate defectele. Subiectii sunt "impinsi" usor sa
hotarasca daca sa continue sa fie rigizi si in garda sau sa isi expuna resursele.
Este indicat sa li se ceara subiectilor sa deseneze capete sau busturi detaliate in cazul in care
figurilor le lipsesc detaliile capului (fet,ei). Zona capului este eel mai relevant indicator al conceptjei
despre sine si al abilita^ii de a se descurca in mediul social; in teoria DAP-ului, capul este locul
sensului Sinelui.
Alte variante ale DAP includ:
• Draw-a-Person-in-the-Rain - (desenati o persoana in ploaie);
• Draw-an-Animal - (desenati un animal);
• Draw-a-Member-of-a-Minority-Group - (desenati un membru al unui grup minoritar).
Totusi, aceste variajii consuma timp si adauga prea putin la standardul DAP.

II. 1 N T E R P R E T A R E A D.A.P.

Interpretarea rezulatatelor probei DAP apare unora ca dezamagitor de simpla si superficial^,

in timp ce al^ii o considera a fi o sarcina de extrema dificultate si incomprehensibila.
Un pas initial in interpretarea DAP este de a descrie pur si simplu figurile desenate. Sunt
tinere sau batrane? Active sau inactive? Flexibile sau rigide? Frumoase sau urate? Masive sau mici?
Vesele sau triste? Formale sau obisnuite? Musculoase sau slabe si atrofiate? Agresive si dominante sau
pasive? Multe asemenea probleme pot fi ridicate si pot sugera diferite ipoteze interpretative privind
subiectul care a desenat asemenea figuri. Se presupune aici ca perceperea imaginii corporate prin
desene implica proiect,ia unor trairi personate care inconstient ghideaza subiectul in a se descurca cu
proba DAP.
Unii examinatori le cer chiar subiectlor sa descrie figurile pe care le-au desenat, folosind
intrebari precum: "A{i putea sa spuneti de ce fel de persoane va aminteste acest desen?'*; "Ce fel de
persoana este el / ea?"; "Faceji o mica povestire despre aceasta persoana!". Subiectii mai "naivi" vor
releva adesea date importante care-i privesc pe ei insisi in timpul unor aemenea proceduri, sporind prin
aceasta validitatea clinica a probei DAP.
Desi procedeele de mai sus nu sunt tehnici de interpretare DAP standardizate, ele asigura
puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai semnificative. Pe langa
aceasta, ele permit examinatorului sa compare descrierile sale cu cele ale subiectului.
Dupa aceasta faza initiala a examinarii, psihologul ar trebui sa se concentreze pe cele patru
zone majore ale desenelor DAP:
1. Capul;
2. Mainile, brafele, umerii si pieptul;
3. Torsul (trunchiul);
4. Picioarele si labele picioarelor.
Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omisiune si distorsiune. Care
parti ale corpului sunt scoase in evident! in mod special prin hasurare, marire sau negarea realizata
prin omisiune? Unde a facut subiectul stersaturi? Ce linii sunt accentuate? Ce linii sunt slabe? Unde
dispare controlul motor? Unde sunt linii valurite sau intrerupte?
Odata ce aceste zone de tratare neobisnuita au fost gasite pot fi puse pe lista ipotezele
interpretative. Aceste inregistrari vor fi examinate ulterior, cautandu-se inconsecvent^ele si vor putea fi
utilizate pentru analize ulterioare.
Se vor lua in considerare cele patru zone majore mentionate mai sus:
Mai intai, capul. Este sediul conceptjei despre Sine si al Eului. Se rela^ioneaza perceptiv cu
lumea exterioara. Ochii si urechile primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul organizeaza si
interpreteaza aceste date, asigurand integrarea si controlul intelectual asupra sistemelor de raspuns.

2
 Gura serveste pentru incorporarea unor lucruri (adica dependenta orala) si ca o iesire a agresivita(ii,
prieteniei si a unor emo(ii. In zona capului se manifest! aspira\ii si frustrafii intelectuale. Aici este, de
asemeni, acceptata, respinsa sau ignorata dragostea. Astfel este acceptata sau respinsa lumea altor
fiin\e umane sau se ia o alta aitudine in raport cu ea. Aspirajii de stralucire pot fi relevate in detalierea
faciala. Dispre(ul, ura sau agresivitatea profunda pot fi vazute in ochi intunecosi, sfredelitori.
Hipersensibilitate sau chiar suspiciune pot fi remarcate intr-o detaliere neobisnuita a urechii. Capul
poate sa-i furnizeze examinatorului injelegerea cea mai valida asupra interactiunii subiectului cu altii,
cat si asupra imaginii de sine.
O a doua unitate este alcatuita din maini. brafe, umeri si piept. Ele se combina pentru a
forma o unitate funcjionala capabila sa execute comenzile corticale sau impulsurile corporale. Pot fi
observate marimea, forma, puterea, gradul de extindere spre exterior, gradul de agresivitate si semnele
conflictuale. Deseneaza subiectul figurile cautand ajutor? Cauta el sa se manifeste agresiv? Se ia el "la
tranta" cu lumea? Smulge el orice poate de la altii? Se retrage fat! de ceilalti si fat! de lume pentru a se
interioriza? Este capabil din punct de vedere fizic sau slab si inadecvat? Cum este puterea fizica a
figurilor fat,a de puterea fizica a subiectului? Acestea sunt doar cateva intrebari la care trebuie sa se
raspunda.
In al treilea rand este torsul sau trunchiul. Acesta indica trasaturi de putere similare cu cele
ale brajelor, umerilor si pieptului. Aici, imbracamintea acopera corpul si este important! simbolic ca
"fat.ada" sau "frontispiciu", partea pe care subiectul o prezinta lumii. Aici este vazuta sublinierea liniei
mediene la persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultafi somatice. Impulsurile fizice ale
corpului pot fi deschise si accentuate, ca in cazul nudurilor sau figurilor in costum de baie, sau
imbracate rigid si formal, ca in imbracamintea de la Madison Avenue - Brooks Brothers. Indicatori
ai constrdngerii si controlului sunt cravatele, cordoanele, bijuteriile care cauta sa taie (sa reteze)
impulsurile aociate in mod simbolic cu torsul.
In al patrule rand sunt picioarele si labele picioarelor. Aici sunt indicate autonomia, auto-
miscarea, auto-direc(ia si echilibrul. Cineva care deseneaza picioare lungi arata tending de
autonomic O figura echilibrata sau care se clatina arata stabilitate, respectiv instabilitate emotionala.
Stabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau asimetrie. La figurile barbatesti,
picioarele sunt indicatorul masculinitafii sau al dubiilor in ceea ce priveste masculinitatea; la figurile
feminine picioarele indica preocupari sexuale.
Interactiunea celor patru zone corporale este esentiala. Discrepanjele de interpretare intre
diferitele zone trebuie sa fie rezolvate. In acest moment examinatorul ia in considerare mediul
subiectului, structura lui familiala, nemultumirile principale, descrierea figurilor si comentariile
spontane. Ajuta si punerea fat! in fa{a a reactiilor tipice ale subiectului la problemele si frustrarile sale
cu ipotezele selectate din figurile desenate de el. Intricarea interpretarilor devine evidenta pe masura ce
se observa detaliile, tratarea acestora si a semnificat,iilor ordonate in catalog. Integrarea cu grija a
ipotezelor intr-un tablou complet al personalitatji este absolut necesara. Aceasta sinteza este cea mai
dificila faza a examinarii si interpretarii.

RAPORTUL FINAL

Raportul (tabloul) final al DAP include urmatoarele:

• Descrierea situatiei de testare si a reactiilor subiectului la testare;
• Descrierea sumara a atitudinii subiectului fata de DAP - temator, vorbaret, autorevelator;
linistit, metodic, impulsiv; a cautat sa fie asigurat, a cerut alte indrumari; preocupat de
sine, autodepreciator, rigid, dispremitor; a incercat sa faca placere examinatorului; a
intrebat despre timp, despre tipul de desen la care se asteapta examinatorul; timpul
consumat de aplicarea probei;
• Impresia generala oferita de figurile desenate;
• Tratarea diferenpata a figurilor masculine si feminine - sexul desenat primul; sexul mai
atragator; mai apropiat de varsta subiectului; mai capabil, mai activ; sexul cu o dispozitie

3
 mai buna; diferent,ele in profiluri, marime sau plasare; sexul cu care se identified
subiectul; sexul cu care subiectul cheltuieste mai mult timp sau pe care i l detaliaza mai
mult si mai bine; sexul cu cei mai mulji indicatori de conflict;
• Discutarea ipotezelor interpretative gasite in catalog;
• Rezumat.
Discrepant,ele intre ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecuta,
comportamentele prezente ale subiectului sunt rezolvate pe cat posibil in tabloul final al personalitatji
integrate.

PRECAUJH

Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie realizata fara aprecierea si

utilizarea globala a datelor despre mediul bio-social al subiectului. Interpretarile care contrasteaza cu
impresiile clinice trebuie verificate si tinute cu precautie in rezerva pana sunt sau nu probate de dovezi
(marturii, comportamente prezente sau viitoare, testari ulterioare). Desi DAP furnizeaza o patrundere
considerabila in structura personalitatii si in zonele ce intereseaza fizicul, nu poate prezice cu acurateje
viitorul din moment ce nu pot fi precizate si controlate toate circumstance care influen^eaza subiectul.
Daca un clinicianare dovezi rezonabile furnizate de evenimente, el poate intui rezonabil acte si
intamplari viitoare. Asemenea "ghiciri" pot totusi sa altereze atat comportamentul clinicianului (care
devine subiectiv si se increde prea mult in propriile expectatii), cat si pe eel al subiectului (influent,at
de "eticheta" aplicata).
Pe baza studiilor si cercetarilor DAP, nu este recomandabil ca acesta sa fie utilizat pentru a
categorisi indivizii sau pentru a prezice dificultati viitoare daca datele clinice si istorice (anamnestice)
nu dau o baza puternica concluziilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indica decat situatii
prezente. Desenele pot fi aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a
functiona ca un membru productiv al comunitatii sau familiei, acceptabil din punct de vedere social.
Pot fi descoperite expresii bizare si radical diferite ale gandurilor si trairilor, dar controalele asupra
inabilitatilor aparente pot fi injelese doar prin cunoasterea activitatilor zilnice si a istoriei trecute a
adaptarii unui subiect.
Clinicienii care descopera o psihopatologie aparenta ar trebui sa-si aminteasca faptul ca
descoperirile si concluziile, oricat ar fi de clare, adesea nu sunt acceptabile de catre pacienti / subiecji
si in consecin^a au un efect limitat. Fortlnd indicatji sau informat^ii inacceptabile asupra pacientului,
chiar intr-o maniera "prieteneasca* si cu cele mai bune intentji, se poate ajunge la dezastru atat pentru
pacient, cat si pentru clinician. O calitate importanta a muncii clinice efective este capacitatea de a
asculta, de a aduna date in mod obiectiv si de a elimina aprecierile subiective. Cand interpretarile catre
subiect sunt necesare. prezentarea lor trebuie sa fie discreta, respectuoasa si sincera, mai degraba decat
spectaculara.
Clinicienii stiu ca top indivizii au probleme psihopatologice (mai mult sau mai pupn); totusi.
acesti indivizi funcponeaza deoarece poseda, de asemeni, elemente care le contrabalanseaza,
comportamente compensatorii, mecanisme idiosincratice de adaptare. Astfel, este importanta luarea in
considerare a modurilor de adaptare adoptate pentru a face fat! slabiciunilor si a puterii acestor
modalitat,i, ce ment^in autonomia functional^. Dispre^ul fat^a de slabiciunile celorlalp indica deseori
slabiciunea celui care dispret^uieste.

HI. C A T A L Q G U L INTERPRETAT1V

4
• A C f l U N E ( vezi si M I $ C A R E ) :

1. Figura (silueta) in miscare:

- Femei exhibiponiste, care pozeaza;
- Desenate adesea de adolescenti cu aspiratii de stralucire.

2. Silueta activa:
- Baieti preadolescenji;
- Indivizi hiperactivi;
- Desenate ocazional de indivizi linistiji cu dorint.a puternica de putere.

3. Nivel scazut de activitate:

- Nevrotici rigid constransi;
- Indivizi deprimati;
- Psihotici ereditari;
- Obezi.

4. Miscare blocata:
- Schizofreni;
- Persoane foarte anxioase care traiesc cu impulsuri blocate in expresie sau in activitatea sexuala.

5. Caracteristici corporale rigide:

- Persoane cu artrita care simt ca impulsurile fizice sunt blocate fiziologic;
- Catatonici;
- Paranoici;
- Nevrotici constransi care sunt obsesiv - compulsivi.

6. Siluete cu picioarele bine infipte in pamant, icsind in intampinarea mediului:

- Comportare normala fat! de lume, in maniera stabila, realista.

7. Tratare diferentiata a actiunii:

Discutie : Baietji deseneaza siluete mai active decat fetele, care sunt mai preocupate de
infatisare. De la baie^i se asteapta sa fie puternici, plini de succes, activi (in sporturi si meserie);
de la fete se asteapta sa fie linistite verbal si active social mai degraba decat sa depuna eforturi
fizice (Machover).

• AGRESIVITATE:

1. Degete - gheare:
- Ostilitate si agresiune indreptate spre lume.

2. Imagine (silueta) cu ochi inchisi la culoare si patrunzatori (strapungatori):

- Consiin^a ostila si suspiciune fat,a de lume, intalnita adesea la paranoici.

3. Silueta cu picioarele departate si mainile ridicate in semn de provocare:

- Poate indica lupta pentru a avea propriul drum si / sau pentru stabilirea (afirmarea) individualitatii.

4. Nas turtit:
- Agresiune;

5
- Probabil agresiunea a fost pedepsita in trecut (tinerete) si nu mai este accesibila pentru moment.

5. Nari accentuate:
- Furie primitiva, nesofisticata;
- Literal, "frematand de furie".

6. Maini inmanusate, ascunse sau taiate:

- Control reprimat al tendinjelor de manifestare a unor trairi ostile, agresive.

7. Pumni stransi:
- Pumnul strans al omului furios care incearca constient sa-si reprime furia.

8. Par foarte hasurat:

- Agresiune si furie profunda;
- Poate fi indicatorul unei sexualitatj abundente (desfrau).

• A L C O O L I C I indicati prin :

1. Qralitate:
- Este accentuate;
- De obicei indica dependent^ orala (Machover);
- Vezi si DEPENDENT A, L I M A MEDIANA, BUZUNARE

2. Trasaturi depresive:
- Indicate in special de un nivel scazut al activitapi.

3. Trasaturi faciale confuze:

- Slaba putere a Eului.

4. Indicatori ai unui conflict sexual:

- Vezi si L A B E L E P I C I O A R E L O R , PAR, NAS.

• A N O R M A L I T A T E A este indicata de (vezi si INDICATORII D E A L A R M A ) :

1. Bizarerii ale fizionomiei (siluetei);

2. Incongruenta excesiva in tratarea partilor fetei;
3. Tratare suprasimbolica a fizionomiei;
u
4. Tratare "rea" ( proasta**- silly) a fizionomiei;
5. Organele interne vazute prin corp;
6. Tensiune excesiva, hasuri, linii apasate;
7. Confuzia profilului cu vederea intreaga a capului (Machover).

• ARTICULAJH :

1. Accentuate:
- Obsesiv - compulsivi; indica preocupare pentru detalii mici, neimportante si un control excesiv
asupra obiectelor fizice;
- Sens de integritate corporala defectuoasa si nesigura;
- Artritici;
- Preocupari somatice ale schizofrenilor, narcisicilor corporali, obsesiv - compulsivilor, artriticilor
(Machover).

6
 A R T R I T I C I indicati prin

1. Invelis exterior dur:

- Indica impermeabilitate corporala;
- Poate ceva-ce-nu-in(eleg preocuparile somatice.

• ATITUDINEA ( P O Z I J I A ) F I G U R I I :

1. Picioarele larg departate:

- Afirmativ;
- Nesiguranja bazei (sprijinului) a fost compensate.

2. Strans:
- Rigiditate, restrictie.

3. Cu spatele la privitor:
- Respingere si teama.

4. Figura care se clatina:

- Echilibru mental precar.

5. Picioarele strans apropiate:

- Incordare; constient; stangaci;
- Rezistenja la avansuri sexuale.

• AUTOCRITICA SUBIECTULUI :

Discutie : Comentarii autocritice cum ar fi : "Nu pot desena!", "Este groaznic!", "Este caraghios!"
arata urmatoarele :

1. Estimare (stima) de sine coborata si posibila depresie;

2. Dorinta de a evita criticile examinatorului;
3. Dorinta de asigurare din partea unei figuri cu autoritate.

• BARBA :

Discutie : Chiar inaintea zilelor lui Samson si Dalila. parul si barba simbolizau virilitatea, puterea,
barbatja. Aceasta semnificatie se menpne.

1. Barba de tap:
- Simbol al virilitapi indicand nevoia de a-si demonstra masculinitatea intr-un mod neobisnuit;
- Poate indica elemente artistice, antisociale, "beatnice" sau schizoide;
- Daca este prea hasurata, poate indica o supra-preocupare pentru virilitate;
- Poate sa apara la adolescentj, homosexuali, la barbatii batrani, la unii paranoici inchisi (dull).

2. Barba mult hasurata:

- Dorin{a de virilitate si dubii in legatura cu masculinitatea.

3. Barba:
- Substitut falic; este indiciul nevoii de demonstrare a virilitatii (Jolles) ;

7
- Simbolul statului;

- Simbolul puterii.

• BARBIA :

Discutie : Traditional, barbia este asociata cu conceptele polare de dominant! si supunere.

1. Puternica, proeminenta:
- Dorinta sau nevoie de dominant! sau ascendent!, de obicei in situatii (relatii) sociale, nu neaparat
in relapile sexuale.

2. Slaba:
- Sentimente de slabiciune, mai ales in situa^ii (relatii) sociale.

3. Despicata:

- Nevoia si dorinta de a munci in vederea atingerii scopurilor propuse.

• B I J U T E R I I : vezi I M B R A C A M I N T E .

• BRAJE :
Discutie : Tipic, brat.ele sunt instrumente pentru : a) "manuirea'* lumii; b) respingerea altora; c)
cautarea celorlaltj (deschidere catre ceilaltj); d) 'Impingerea" altora; e) atragerea altora mai
aproape; f) exprimarea furiei; g) apararea propriului Eu; h) obtinerea a ceea ce se doreste; i) a face
dragoste; j) autoerotism. Brafele indica sentimente, ca si dorint! de putere sau slabiciune.

1. Omise:
- Poate fi o scapare din vedere comuna (Machover);
- Poate indica trairi puternice de culpabilitate privind sexualitatea sau ostilitatea (Machover);
- Poate indica o depresie schizofrenica cu retragere activa fata de oameni sau obiecte; negarea lumii
si refuzul de a se ocupa de ea, chiar simbolic (Machover).

2. Tratarea conflictului:
- Se poate produce cand subiectul are trairi ambivalente privind retragerea din mediu sau modul de a
face fat! acestuia;
- Dorint! de putere;
- Ostilitate si / sau sexualitate.

3. Scurte:
- Lipsa ambijiei (Machover);
- Subiectul se simte slab si se da batut in fat,a vietji (mediului) (Jolles).

4. Slabe, subtiri:
- Sentimente de slabiciune si inutilitate (Jolles, Machover);
- Traire puternica a lipsei de realizare (Machover).

5. Ca niste arini:
- Contact slab, schizoid cu ceilaltj (Machover).

6. Indoite:
- Respingerea lumii (Machover);

s
- Indepartarea lumii si oamenilor din cauza suspiciunii si osuiitajii (Jolles);
- Control rigid asupra manifestarii violente a impulsurilor.

7. Tinute la spate:
- Trairi de culpabilizare si dorinta de a ascunde mainile (palmele);
- Nevoia de a controla exprimarea agresiunii (Jolles).

8. Mult hasurate:
- Indica uneori un sentiment al pedepsirii (Machover).

9. Larg deschise:
- Dorinta importanta de putere (Jolles);
- Accentueaza puterea fizica si musculara fat,a de creier (Jolles).

10. Accentuarea bicepsilor:

- Dorint^e fizice;
- Poate sa apara la figuri masculine desenate de subiectj feminini care manifesta un "protest
masculin";
- Homosexuali;
- Adolescent^ masculi.

11. Lungi:
- Ambitje si dorinta de succes (Jolles);
- Subiectul cere dreptate si atentie.

12. Prea lungi:

- Ambitie, drept compensare pentru sentimentele de inadecvare.

13. Deschise catre ambianta:

- Subiectul cauta afecjiune si interactiune sociala (Machover).

14. Directia si fluenta liniilor bratelor:

- Indica grade diferite de extensie in mediu (Machover).

15. Mai mari in zona palmelor decat la umeri:

- Tind sa indice lipsa autocontrolului si / sau tending de a fi impulsiv (Jolles).

16. Intinse in afara:

- Subiectul are nevoie de suport emotional cand este stresat, sub tensiune.

• BURTA :
Discutie : Burta (stomacul) sau intestinele reprezinta centrul prin care se introduc alimentele. Atat
mancarea, cat si progeniturile sunt purtate in burta.

1. Larg a, mare, destinsa:

- Tinde sa indice trairi de slabiciune fizica si preocupari somatice ale barbatjlor involua^i sau
deprimati;
- Poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravida la femeile nesatisfacute de rolurile prezente;
- Poate indica dorinta de a lua cat mai mult posibil;
- Tipic in desenele copiilor;

9
 Organicitate.

2. Desenarea organelor interne, dar cu stomac gol sau lipsa stomacului:

- Indicator bizar, ce poate arata vid schizofrenic, dezintegrare.

• BUZE :

1. Pline:
- Subiectul este senzual, dependent, mai degraba ia decat ofera in relat,iile emotionale;
- Vanitate, narcisism (Machover);
- Prezente la o silueta masculina desenata de un barbat, indica efeminare (Machover)
- Senzitivitate;
- Posibila supraidealizare.

2. Arcuite cupid (cupid-bow):

- Subiect exhibitionist; senzual precoce;
- Apar la fete vanitoase (Machover).

3. Concentrare erotica:
- Umbrirea este facuta de subiectji mai naivi;
- Prezenja tjgarii sau pipei indica o sofisticare mai mare.

• BUZUNARE :

1. Accentuate:
- Subiect infantil, dependent (Machover);
- Deprivari afective sau materne formeaza fundalul unor adaptari psihopatice (Machover);
- Adolescent cu dorint! de afirmare a virilitatii care intra in conflict cu dependent^ de figura
materna;
- Dependent! orala; o persoana care ia si nu da, imatura;
- Apar la figuri desenate de femei care isi accentueaza independent^.

• CAP :

Discutie : Capul este prima parte a siluetei umane pe care copiii invat! sa o deseneze. Este cea mai
"de incredere" parte a corpului desenata si exprima nevoi si receptivitate, trebuinje intelectuale si
incercari de a controla emopile. In desenul capului, subiectul ilustreaza inconstiant elemente de
preocupare intelectuala: gradul de preocupare a imaginatjei, a controalelor intelectuale,
preocuparea pentru relatiile interpersonale si conceptia despre sine. Este de obicei prima parte
desenata si ultima care se dezintegreaza in siluetele desenate de subiectji cu leziuni organice.

1. Mare:
- Arata tendinte intelectuale puternice;
- Activitate imaginara considerabila, ca sursa de satisfacpe (Jolles);
- Preocupare organica in legatura cu ("mentation') (Jolles, Machover);
- Apare in desenele copiilor (Machover);
- Apare in desenele deficienplor mintal;
- Trairi de inadecvare intelectuala cu accent corespunzator pe realizari intelectuale;
- Posibile tending de grandoare si atitudini egocentrice bazate pe trairi de inadecvare;
- Agresiune (Levy);
- Migrene, cefalee; chirurgie a creierului; indica zona de tensiune (Machover);
10
- Tineri cu inadaptari emotjonale si sociale datorate unor handicapuri in lectura sau in unele activitati
scolare (Machover);
- Paranoici, narcisici, persoane increzute dar intelectuale; Eu largit (marit).

2. Mic:
- Obsesiv - compulsivi (Jolles, Machover);
- Expresia obsesiv - compulsionala a dorinjei de negare a sediului gandurilor dureroase si a trairilor
culpabile (Machover);
- Dorinta de negare a controlului intelectual care impiedica satisfacerea impulsurilor corporale
(organice) (Machover);
- Posibile trairi de inadecvare intelectuala.

3. Detaliat sau accentuat excesiv:

- Sugereaza o imaginable activa (Machover);

4. Intorcandu-si privirea de la observator:

- Posibil semn de retragere (Jolles);
- Respingerea situajiei de test; evaziune;
- Respingerea problemelor ambientale.

5. Prpfil:
- Posibil indiciu de evaziune, usoara retragere; vina (Jolles).

• CAZURI C H I R U R G I C A L E :

Discutie : Mayer, Brown si Levine au studiat desene facute de pacient,i inainte si dupa operatji -
operatii ce implicau inlaturare de san, amputari, chirurgie a ochiului sau urechii. Toate ariile
chirurgicale au fost indicate in DAP ca arii ale anxietatji. Trasaturile regresive ale siluetelor
tindeau sa se clarifice sau sa se diminueze dupa operate, indicand eforturile facute pentru a
compensa si a accepta rezultatele operajiei.

• CALCAI :

1. Accentuat:
- Barbat imatur psihosexual (Machover);
- Posibile tending homosexuale recunoscute sau neacceptate (Jolles).

• CLOVN :

1. Incercarea de a reduce testarea la absurd;

2. Incercarea de a reduce impulsurile si dorintele la absurditati inofensive;
3. Subiectul poate avea tendinte exhibitioniste;
4. Subiectul poate face pe clovnul cu ceilalti;
5. Inteligenta si creativitate peste medie.

• COAPSE :

1. Accentuate:
- Posibile tendinte homosexuale;
- Posibile orientari homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles);
- Posibila infantilitate psihosexuala la subiectii barbatj.

11
2. Hasurate excesiv:
- Panica homosexuals, in special la paranoici (Machover).

3. Confuzie in linia coapsei:

- Posibil conflict homosexual;
- Preocupari in legatura cu sexualitatea feminina.

• CONFLICT

INDICATORI CELE M A I FRECVENTE IPOTEZE

ZONE

1. Hasurare; - Maini; - Preocupari in legatura

cu adecvarea;
2. Omisiuni; - Brat^e; - Preocupari in legatura
cu adecvarea;
3. Stersaturi; - Picioare; - Preocupari in legatura
cu autonomia si
sexualitatea;
4. Linii;
a ) Frante (intrerupte); - Nas; • Preocupari in legatura
cu autonomia si
sexualitatea;
b ) Tremurate; - Pelvis; • Preocupari in legatura
cu sexualitatea;
- Picioare; • Preocupari in legatura
cu autonomia;
c ) Zimt^ate; - Linia gatului; - Preocupari in legatura
cu controlul;
5. Asimetrie. - Linia taliei; - Preocupari in legatura
cu controlul;
- Urechi; • Preocupari in legatura
cu pericolele
exterioare;
- Ochi; • Preocupari in legatura
cu pericolele
exterioare.

• CONFLICT SEXUAL :

1. Picioarele siluetei feminine mult hasurate;

2. Constrictia, hasurarea sau accentuarea pieptului si gatului;
3. Accentuarea sexualitatii;
4. Lipsa diferentierii sexuale intre siluetele masculina si feminina; ambele sexe sunt desenate
asemanator;
5. Sexul opus desenat intai;
6. Nuduri.

• C O N S E C V E N J A ( CONSISTENJA) in tratarea figurii (siluetei):

12
1. Buna:
- Arata egalitatea relativa a starii de spirit si a comportamentului;

2. Extrema (la limita):

- Poate indica caracterul plat al afectului si o conformare rigida;

3. Slaha:
- Poate indica impulsivitate, dezintegrarea Eului, deficient.a mintala, organicitate.

• CORDON ( C U R E A ) ( vezi si LINIA T A L I E I ) :

Discutie : Traditional, cordonul, deoarece separa cele doua jumatati ale corpului, simbolizeaza
controlul. Simbolic, cordonul / cureaua delimiteaza partea superioara sau a controlului intelectual
de partea inferioara sau a expresiei sexualitatii. Cordonul prezinta un loc pentru portofel, arme sau
alte insemne ala controlului sau autoritatii.

1. Cordon mult hasurat:

- Preocupare pentru controlul sexualitatii si senzualitatii;

2. Absenta cordonului:
- Nu este o trasatura neobisnuita;
- Fluiditate, exprimare usoara a emotiilor;
- Daca nu exista semne contrare, absenta cordonului indica flexibilitate si acceptare a sexualitatii.

• COROANA :

Discutie : Coroana este rareori desenata; este un simbol al puterii; poate indica mania grandorii,
nevoi puternice de dominate si o ruptura in contactul cu realitatea.

• D E G E T E ( vezi si M A I N I ) :

Discutie : Degetele sunt unelte de manipulare a mediului; puncte de contact social; potential de
comunicare; potential de agresiune.

1. Mari, ascutite sau in forma de gheare:

- Trairi semnificative de ostilitate (Jolles);
- Paranoici;
- Agresiune deschisa (Machover);
A

2. Inclestate sau taiate:

- Eforturi indarjite de a suprima impulsurile agresive;

3. in forma de bete:
- Agresivitate infantila (Machover); vezi si "in forma de gheare";

4. Asemanatoare unor petale sau unor ciorchini de struguri:

- Abilitate manuala slaba;

5. Mult hasurate:
- Vina, probabil in legatura cu sexualitatea sau ostilitatea (Machover);

13
6. Pumn strans:
- Delincventi adolescenti cu spirit rebel aproape de a iesi la suprafata; figurativ, "aratand pumnul
lumii" (Machover);

7. Inmanusate:
- Reprimarea agresivitatii si posibilitatea unor izbucniri fugitive de agresivitate;

8. Mai mult de cinci degete:

- Foarte ambitios, acaparator (Machover);

9. Ca ghearele:
- Agresivitate primitiva (Machover);

10. Foarte lungi:

- Adultj superficiali in regresie;

11. Detaliere excesiva a incheieturilor si unghiilor:

- Incercare de mentJnere a unui control asupra ostilitatji.

• D E G E T E DE L A PICIOARE :

1. Accentuate, marite:
- Agresiune primitiva (Machover);

2. Stranse:
- Reprimarea unei agresiuni (Machover).

• DEGETUL MARE :

1. Rigid:
- Preocupare in legatura cu masturbajia (Machover).

• D E L I N C V E N J I indicatj prin :

1. Soldati sau cow-boys: - Dorinta de putere si fort!;

2. Simboluri ale agresiunii: - Pusti, cu^ite, bastoane (bet,e);
3. Accent pe marime si forta: - Marimea crescuta a corpului indica dorinta de control
intelectual.

• D E P E N D E N J A este indicata de :

1. Accent pe linia mediana:

- In special nasturii, in josul liniei de mijloc sau in josul axei corpului;

2. Gura concava, receptiva oral:

- Este intalnita la persoane pasive, receptive, care pot deveni parazite si care pot cere atenjie, iubire,
aprobare (Machover);

3. Figura (silueta) mare, dominatoare:

14
- Este intalnita la barbajii dependent^ de mama, supraprotejaji; care se simt slabi si neajutoraji din
cauza dependent^ de femei puternice;

4. Ochi goi, care nu vad:

- Semn de dependent^ si emotivitate superficiala (Machover);

5. Maini si brate slabe:

- Inabilitate in adaptarea la mediu;

6. Accentuarea buzunarelor:
- Persoana dependents, receptiva;

7. Trasaturi faciale infantile, tineresti:

- Respingerea responsabilitatii.

• DEPRESIA este indicata de :

1. Accentuare orala: obisnuita (Machover);

2. Nivel scazut de activitate;
3. Postura aplecata sau asezata;
4. Expresie faciala acra;
5. Frunte incretita;
6. Par i
7. Rezistenta in desenarea corpului, picioarelor, sau labele picioarelor:
- Nivel scazut de activitate;
- Preocupari in legatura cu autonomia;
- Neacceptarea impulsurilor fizice;
- Lipsa de energie;
- Lipsa de entuziasm (Machover);
8. Conflict in zona nasului si picioarelor:
- Preocupari in legatura cu sexualitatea;

9. Ochi care nu vad:

- Incapacitatea abordarii adaptarii la lume;

10. Brate si maini omise:

- Trairi profunde de inadecvare;

11. Corp destins si cu o forma proasta:

- Traire de dezintegrare fizica;

12. Detaliere saraca;

13. Picioarele si labele picioarelor desenate primele;

14. Par nehasurat.

• D E S E N E L E C O P I I L O R sunt caracterizate prin:

1. Cap: -este mare;

2. Maini: -sunt slabe;

3. Gura:
15
- Apare de timpuriu; este accentuata pentru a indica dependent! orala, trebuin^e de dragoste,
afectjune si recunoastere (Machover);

4. Accentuare orala: - este normala la copiii mici (Machover);

5. Linie curba cu capetele intoarse in sus drept gura:

- Indica dorinta de a castiga aprobare de la aceia pe care copilul i i iubeste si de care are nevoie;

6. Ochi care nu vad:

- Sunt obisnuip; semn de dependent!, emotii superficiale, lipsa de discriminare (Machover);

7. Transparente: - sunt obisnuite;

8. Siluete "asemanatoare cu paianjenii": - de asteptat intre trei si cinci ani;

9. Degete:

- De obicei inexistente sau subtiri si bidimensionale; indica abilitatea de a se descurca cu mediul;

10. Imbracamintea: -este inexistenta sau lejera;

11. Activitate: -este obisnuita; indica hiperactivitatea copiilor mici.

• D E S E N E - DIAGRAME :
1. Gandire simbolica extrema:
- Schizofrenici deteriorate (Machover);

2. Posibila rigiditate si constrictie:

- Personalitap nevrotice, in regresie si normali rigizi.

• DESENE INCOMPLETE :

1. Depresie;
2. Evaziune;
3. Nivel (standard) scazut de realizare:
- Apare la copii, deficient^ mintal (Machover);

4. Constrictie nevrotica.

• DESENE PATATE :

Discutie : La aduhi, patarea implica o nota regresiva si anxietate severa. Patarea nu este
neobisnuita la desenele copiilor.

• DETALIERE :

Discutie : Silueta desenata cu mai multa grija si mai detaliat este de obicei sexul cu cea mai mare
investitje de energie libidinala din partea subiectului.

1. Excesiva:
16
- Obsesiv-compulsivi care trebuie sa structureze - cu greu - o situatie astfel incat dorintele lor
reprimate sa nu scape de sub controalele lor excesive.

2. Lipsa completa a detaliilor:

- Persoanele sever tulburate si deprimate realizeaza doar contururi simple, siluete ale caror figuri
exprima trairi slabe, goale, asa cum sunt, de altfel, traite de subiecp;

3. Detaiii putine:
- Obisnuite la copii;
- Deficient^ mintal;
- Depresivi;
- Organici;
- Normali evazivi;

4. Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate:

- Impulsivi: Detaiii amanuntite; multe stersaturi, din moment ce sunt suprapreocupaji cu structurarea
fiecarei situatji; ei au trairi anxioase daca lucrurile nu sunt exact "asa cum trebuie";
- Paranoizi: Detaliaza excesiv ochii si urechile; suprastilizeaza parul; sunt preocupari de influence
presupus ostile asupra lor; sunt preocupari compulsiv de sexualitate, deoarece pentru ei "a iubi"
inseamna a-si cobori apararile contra durerii;
- Adulti inteligenti: Desenul include mai multe detaiii de tip consecvent, bine proportionate, spre
deosebire de aduhii, copii, depresivi, nevrotici, psihotici;
- Deficient! mintal: Au desene slab detaliate, ca niste reminiscence ale desenelor copiilor;
- Psihotici: Cei in faza acuta pot prezenta detaiii bizare, indicatori anatomici; psihoticii cronici pot fi
prea controlati pentru a desena mai mult decat niste figuri schematice sau trasaturi usoare, vagi, cu
distorsiune grosiera si lipsa de echilibru;
- Depresivi: Deseneaza figuri slabe, inactive, oarbe, goale.

• DETALII EROTICE :

1. Absente:
- Incapacitatea de a se descurca cu sexualitatea care provine din neacceptarea sexualitatii in viaja;
imaturitate psihosexuala sau evaziune psihica fat,a de sexualitate;

2. Preocupari excesive pentru ele:

- Adolescenji cu preocupari sexuale;
- Artisti;
- Persoane in timpul unui tratament psihanalitic;
- Pot indica o sexualitate inadecvata sau impotent!.

• DEVIANJI SEXUAL :

Discutie: Concentarea pe o arie sau pe un organ specifice poate sa apara in accentuarea

erotismului. Gradul de accentuare depinde de intensitatea dorin{elor sexuale si de experience
trecute in aceasta direcpe (Machover).

• DIFORMITAJI :

Sunt intalnite tipic in zone de diformitate reala, prezenta sau trecuta;

Releva dificultaji reale sau simbolice cu partea corpului desenata ca diforma.
• DINJI :

17
 Discutie: Un accent pus pe dint,i indica agresiune orala, sarcasm muscator, o concepjie sardonica
despre viat,a; infumurare sau alte slabiciuni ce trebuie compensate (Machover).

• ECHILIBRU:

1. Echilibrul figurii (siluetei): - Este legat de trairile de echilibru mintal ale subiectului

2. Armonie, simetrie proportie:

- Indica gradul de armonie mintala, respectiv de conflict intrapsihic.

• EXPRESIA F E J E I :

Discutie: Aceasta categorie se ocupa de impresiile formate de figuri. Lista adjectivelor de mai jos
poate servi ca un ajutor in descrierea figurilor desenate.

1) Fericita, vesela, entuziasmata, optimista;

2) Trista, nefericita, posaca, deprimata, descurajata, posomorata;
3) Activa, viguroasa, animata, alerta;
4) Apatica, slabita,pasiva, inerta, rece, letargica, plictisita;
5) Flexibila, docila, blanda, libera, plastica;
6) Rigida, tcapana, inflexibila;
7) Severa, dura,aspra;
8) Atragatoare, chipeta, stralucitoare, angelica;
9) Respingatoare, urata, suparata, rea, satanica, de satir;
10) Echilibrata, stabila, puternica, controlata;
11) Ochi de cocos, neechilibrata, neproportionata, impulsiva, dezechilibrata;
12) Calda, prietenoasa, atragatoare;
13) Rece, nesimtitoare, retrasa;
14) Slaba, infantila, adolescenta, imatura, copilaroasa;
15) Luptatoare, determinata, ambitioasa,agresiva, constrangatoare;
16) Dispretuitoare, sardonica, sarcastica, snoaba, care priveste de sus;
17) Aspra, austera, autoritara, dominanta, severa;
18) Grandioasa, egocentrica, centrata pe sine, pompoasa;
19) Oarba, introspectiva, preocupata de sine;
20) Goala, alba, vaga;
21) Binevoitoare, calda, care se complace, inimoasa, generoasa;
22) Mica, liliputana, nesemnificativa, subdimensionata;
23) Gigantica, mamut, colosala, dominatoare, herculeana, coplesitoare, puternica, plina de
nazuinta.

• FAJA:

Discutie: ¥a\a este ''fatada' prezentata lumii. Este eel mai de incredere indicator al starii de spirit
din DAP; ea stabileste tonul desenului prin expresiile de dragoste, ura, teama, agresivitate,
blandeje, rebeliune, confuzie, politete sau anxietate.

1) Accentuare puternica:
- Preocupare pentru relajiile sociale si aparen^ele exterioare (Jolles);
- Compensare a inadecvarii, slabiciunii sau lipsei de afirmare, prin desenarea unei imagini de sine
agresive, dominatoare din punct de vedere social (Machover);
- Impuls interior pentru afirmare sociala (Machover).

18
2) Vaga sau omisa:
- Evaziv fa^a de conflicte care implica relatii interpersonal (Machover);
- Retragere din relajii sociale;
- "In afara timpului".

3) Forma:
- Ovala, sensibila, estetica - indica feminitate si sensibilitate;
- Patrata, coljuroasa - indica puterea, dorinje masculine de putere.

4) Desenata la urma:
- Subiectul are dificultaji in relapile sociale;
- Doreste sa evite autorelevarea.

5) Linii suplimentare la pliul naso-labial:

- Dau profunzime si maturitate fejei;
- Preocupare fa{a de maturitatea emotionala sau o aparentl de maturitate.

6) Frunte incruntata:
- Aspiratii intelectuale sau accent pe controlul emojiilor;
- Persoana ingrijorata cronic, psihastenica.

• FESE :

1) Accentuate de hasuri, marime sau stersaturi:

- Pot indica fixajia stadiului anal, impreuna cu imaturitatea psihosexuala rezultanta;
- Posibila homosexualitate.

• FIGURA ( PERSOANA ) C A R E S E C L A T I N A :

sentimentul neechilibrului; preschizofrenic (Hammer);

personalitate in stare de flux, instabila.

• FIGURI G O A L E - tind sa indice:

1) Evaziune;
2) Depresie;
3) Deficienta mintala;
4) Regresie;
5) Trairi schizofrenice de vid.

• FIGURI L I P I T E - indica :

1) Evaziune;
2) Rigiditate: - aparare intelectuala;
3) Psihopatie: - facuta de cei ce considers rela^iile interpersonal dezgustatoare (Jolles);
4) Insccuritate, indoiala de sine.

• FRUNTE:
1) Accentuare a proeminentei frontale: - Scopuri si ambitii puternic intelectualizate (Machover).
2) Intarita:

19
- Nesemnificativa prin ea insasi cu exceptia faptului ca arata preocupare pentru controlul mental;
gasita la organici;
- Lobul frontal distrus, distrugere cerebrals traumatica;
- Cei cu migrene;
- Deficienti mintal.

• G A M B E ( P I C I O A R E ) vezi si L A B E L E P I C I O A R E L O R :

1) Silueta fara picioare:

- Trairi patologice de constrangere si dependents (Jolles);
- Traire de lipsa de autonomic;
- Sentimentul castrarii (Jolles);
- Dificultatea acceptarii dorinjelor sexuale.

2) Lungi:
- LuptS pentru autonomic (Jolles).

3) Mart late:
- Lupta pentru autonomic;
- Ambivalentl fat.a de lupta pentru autonomic (Jolles).

4) Scurte:
- Trairi de imobilitate, de lipsa de autonomic (Jolles).

5) Departate:
- Sfidarea autoritatii (Jolles);
- Negarea insecuritatii;
- Consolidare impotriva socurilor externe;
- Accentuarea nevoii de stabilitate.
A

6) Incrucisate sau strans lipite:

- Rigiditate;
- Respingerea sexualitatii;
- Respingerea apropierilor sexuale ale altora (Jolles).

7) Atrofiate:
- Trairi de slabiciune, inadecvare, pierdere a puterii si autonomiei datorate degenerarii fizice in
involujii si senilitate (Machover).

8) Mult hasurate:
- Uneori, poate fi un semn de panica homosexuals (Machover);
- Poate indica un conflict care priveste straduintele de autodirecponare;
- Pot indica preocuparea reprimata pentru sexualitate daca sunt desenate de o femeie.

9) Desenate la inceput impreuna cu labele picioarelor:

- Pot fi un indiciu al descurajarii si depresiei.

• GAT :
Discutie: Gatul lega capul de corp; furnizeaza un indicator al coordonarii controlului mental cu
impulsurile fizice (Machover)
1) Lung, subtire:

20
- Lipsa de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul schizoid (Machover);
- Poate semnifica ostilitatea, mai ales insojit de un guler intarit.

2) Lat, gros:
- Atitudine incSpStinatS, posibila rigiditate;
- Buna asimilare a impulsurilor (Machover).

3) Unidimensional:
- Lipsa infantila de control asupra impulsurilor si dorinjelor.

4) Omiterea liniei de baza a gatului la profil:

- Flux liber al tendinjelor bazale impreuna cu un control inadecvat (Jolles).

5) Accentuare prin cravata, coliere sau alte elemente care 11 delimiteaza:

- Accentuarea controlului intelectual asupra impulsurilor fizice (Machover).

• GENUNCHI:

1) Accentuati:
- Tending homosexuale (Jolles).
A

2) Incheieturi detaliate:
- Obsesiv - compulsivi;
- Preocupari somatice.

• GULER:
A

1) Inalt, scrobit:
- Atitudine de inSltime (superioritate) ce accentueaza stapanirea intelectuala a impulsurilor fizice;

2) Accentuat:
- Poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental, avand ca rezultat cautarea
de catre subiect a refugiului in fantasme de autoapreciere;
- Control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi fiziologice, sexuale sau
ostilitate.

• GURA ( vezi si B U Z E ):

1) Accentuata:
- Erotism oral;
- Nevoie puternica de dependents;
- I maturitate.

2) Curba cupida:
- Erotism adolescentin; nSzuintS catre tinere^e (Machover);
- Narcisism, adolescents vanitoasS.

3) Dinti care se vad:

- Semn puternic de agresiune orala a unei naturi infantile (Machover);
- Tendinte ostile orale: sarcasm tSios, muscSturS.
4) Larga, cu colturile in sus:

21
- Afinitate formate;
- Tending de a se prezenta zambind, de a etala o fajada acceptabila care sa mascheze trairi mai putin
acceptabile.-

5) Crestatura a gurii:
- Ostilitate si furie;
- Agresivitate; hipercritic; sadic verbal.

6) Concava:
- Dependents orala (Machover);
- Imaturitate psihosexuala;
- Cere atenjie si rabdare.
A

7) Inchisa rigid:
- Refuzul de a se autoreleva;
- Respingerea nevoilor de dependent!;
- Poate fi semn de suprimare sau ostilitate;
- Poate indica o culpabilitate referitoare la felajie.

8) Batjocoritoare:
- Dispret pentru altii;
- Agresiune, ostilitate, probabil din cauza trairilor de slabiciune si nesiguranja.
A

9) Intarita:
- Mofturosi (capriciosi) la mancare;
- Alcoolici;
- Dificulta^i sexuale legate de contactele oral - genitale;
- Dependent oral;
- Simptome gastrice;
- Agresivitate orala; injuraturi (Machover).

10) Mica:
- O anumita respingere sau negare a nevoilor de dependent! orala la compulsivii rigizi;
- Negare a dependentei orale la egoisti si persoane independente.

lPOmisa:
- Respingere severa a nevoii de afecjiune;
- Respingere severa a oralita^ii;
- Sentimente de culpabilitate severe;
- Astmatici;

- Deprima^i.

• HA$URAREA indica:

1) Anxietate:
- Gradul anxietatii este dat de taria hasurarii.
2) Anxietate libera (flotanta):
- Este indicate de hasurarea extrema;
- Indoiala de sine, autocritica, sentimentul de a fi incapabil sa faca fata mediului ostil.

22
• HOMOSEXUALITATE:

Discutie: Urmatoarele aspecte sunt imporatante clinic: aceasta lista de semne homoerotice
semnifica doar tending homosexuale inconstiente, acoperite, controlate, sau interese estetice,
sensibilitate, dependent!. Informarea persoanelor de tendinjele homoerotice nerecunoscute,
acoperite, inacceptabile este nociva terapeutic si traumatizanta. Indiferent de gradul sau de
extinderea semnelor, asemenea informatii trebuie folosite cu mare discrete si cu apreciere clinica
sigura.

1) Ochi mari si gene lungi la figuri barbatesti ( Machover, Levy, de Martino );

2) Tocuri inalte la silueta barbateasca ( Machover, de Martino );
3) Profil masculin infrumusetat (fardat, etc.) ( Levy );
4) Gura moale, catifelata;
5) Sprancene arcuite;
6) Coafura ingrijita;
7) "Talie de viespe" la silueta barbateasca;
8) Accentuarea feselor si a rectului la siluete masculine;
9) Slaba diferentiere intre siluetele masculine si feminine.

• I N A B I L I T A T E F I Z I C A ( BOALA ) :

Discutie: Multi psihologi si psihiatri care folosesc DAP gasesc inabilitaple si bolile fizice in
desene prin indicatori de conflict sau omisiuni in zona afectata.

• I N A D E C V A R E A este indicata de :

1) Siluete ( figuri) foarte mici;

2) Siluete ( figuri) mari, slabe, grandioase;
3) Maini si brate slabe;
4) Ochi orbi sau fara expresie;
5) Picioare ca niste bete;
6) Picioare subtiri, slabe;
7) Absen|a labelor picioarelor;
8) Degete ca niste petale;
9) Accentuarea liniei mediene, in special nasturii;
10) Buzunare accentuate;
11) Figura ( silueta ) feminina dominanta, mare desenata de un subiect masculin;
12) Intoarcere inexpresiva de la lume:
- Ochi care nu vad, fara expresie;
- Siluete fara urechi;
- Figuri cu privirea pierduta, visatoare, indreptata in alta parte.

• INDICATORI ANATOMICI:

Discutie: Acestia nu se refera la nuduri sau la figuri subliniate, ci la figuri (siluete) cu trasaturi
anatomice clar indicate. De obicei, acesti indicatori sunt de tip patognomic (psihognomic), dar se
intalnesc si in cazuri rare de subiecti cu un interes neobisnuit pentru anatomie, combinat cu
tensiune si ostilitate. In unele cazuri este vorba de o tachinare sau de o sfidare a examinatorului cu
incercari de a reduce examinarea la o absurditate, astfel incat sa fie mai pu^in amenintatoare.

1) Indici anatomici:

23
- Schizofreni cronici reprimati;
- Ocazional, indivizi maniaci activi.

2) Indici costali:
- De obicei nu sunt considera{i patologici (Machover);
- Indica probabil un accent pe putere si frumuse{e la subiectii masculi.

3) Linii schitate la piept sau la Centura pelviana:

- Nu sunt considerate a avea semnificatii patognomice;
- Arata rigiditate;
- Pot sa apara la femei de varsta mijlocie care prezinta involutii si care sunt formate sa-si reconsidere
rolul lor sexual si atracfia pe care o genereaza pentru masculi;
- Pot sa apara la adolescente preocupate de rolul lor feminin.

4) Organe genitale la o silueta nuda:

- Pot fi desenate de studensi in arte plastice datorita antrenamentului si / sau interesului;
- Persoane in cura psihanalitica; indica interes curent;
- Adolescenti cu preocupari sexuale si curiozitate;
- Schizofreni regresaji la nivele scazute, mai putin controlate de dezvoltare emo^ionala.

• INDICATORI I S T E R I C I , IMPULSIVI :

1) Apasare neregulata a liniilor;

2) Lipsa de precizie;
3) Linii zimtate;
4) Variabilitate mare (detaliere excesiva);
5) Tratare neingrijita a parului;
6) Trasaturi faciale infantile;
7) Maini si brate slabe.

• IMBRACAMINTE ( HAINE ) :

Discutie: Machover descrie imbracamintea drept compromis facut de subiect intre sentimentele de
modestie si etalarea corpului. Imbracamintea de pe siluete indicanivelurile de suprafaja ale
personalitatii.

1) Maniera de desenare a hainelor:

- De obicei este neprelucata, vaga sau sub forma unor reprezentari simbolice (Machover).

2) Silueta prea imbracata:

- Narcisic al hainelor (Machover);
- Imbracamintea este folosita pentru a atrage social sau sexual.

3) Silueta prea putin imbracata:

- Narcisic corporal, absorbit de sine, introvert, preocupat excesiv de dezvoltarea corporala; tinde sa
prefere fantasmele unor intalniri (contacte) sociale (Machover).

4) Nesiguranta - daca trebuie sau nu sa se imbrace:

- Poate indica un subiect tulburat de o puternica constientizare corporala (Machover).

5) Bijuterii:

24
- Combinate cu trasaturi cosmetice, accentuarea parului, indicatii de stralucire, arata adaptarea
psihopata la femei tinere; este o ipoteza mai valida daca trasaturile sexuale ale hainelor sunt
accentuate (Machover).

• INTREBARI:

Discutie: Cand un subiect pune intrebari, el doreste ca examinatorul sa structureze situajia in locul
lui. Intrebarile pot indica nesiguranta fat! de asteptarile examinatorului, nesigurant! tipica
subiectului sau evadare din situatie, curiozitate, anxietate, grija, confuzie. Raspunsurile la toate
intrebarile trebuie sa fie date astfel incat situajia de testare sa ramana nestructurata. La sfarsitul
testarii, examinatorul poate raspunde mai complet si mai specific la intrebari, dar cu discrete si
judecata clinica.

• LABELE PICIOARELOR:

Discutie: Picioarele asigura oamenilor baza si instrumentele de locomo{ie. Labele picioarelor sunt
un simbol al autonomiei.

1) Simbolistica labelor picioarelor:

- Desori simbol falic; important in desenele realizate de adolescent si barbat.i mai in varsta cu
preocupari sexuale;
- Pot fi prea traumatizante pentru a fi desenate de fete adolescente;
- Pot fi controlate printr-o detaliere compulsiva.

2) Semnificatia simbolica a picioarelor:

- Picioarele asigura indicele trairii motilitatii psihice sau fiziologice.

3) Omise:
- Lipsa de mobilitate sau autonomic
- : deprimare, descuraiare (Jolles);

4) Foarte mici:
- Control constrictiv, rigid al sexualita{ii;
- Posibila dependent! fat! de ceilalti (Jolles).

5) Foarte mari:
- Indica nevoia ecxesiva de securitate;
- Nevoie puternica a unui suport (fundament) solid.

6) Foarte lungi:
- Preocupare pentru sexualitatea masculina;
- Nevoie de independent! (Jolles, Machover).

7) Foarte ascutite:
- Combinate cu degete in forma de gheare sau alji indicatori de ostilitate, sus^ine ipoteza ca
ostilitatea reprimata sau trairile de ostilitate nu pot fi acceptate.

8) Silueta pe varfurile picioarelor:

- Ancorare in realitate si nevoie puternica de a evada din mediul frustrant (Jolles).

9) Detaliere excesiva:

25
- Obsesie a detaliului (detaliere obsesiva).

10) Tocuri inalte:

- Homosexuali, homoerotici;
- Femei cu aspira{ii de stralucire.

11) Varfuri departate (in directii opuse):

- Ambivalenja, in special fat! de dorinta de independent! (Jolles).

12) Desenate ca niste bete:

- Imaturitate si insecuritate in picioare (in mers) (Machover);
- Copii, individuality slabe.

• LINII :

1) Consecvente:
- Adaptarea poate fi considerate stabila.

2) Linii slabe:
- Lipsa revendicativitatii, posibila tendinta de a se arata sters si de timiditate (Machover).
- Anxios, timid, nesigur; utilizeaza retragerea ca aparare primara;
- Nesiguranta;
- Control rigid al pulsiunilor care genereaza constrictie severa si subproductie;
- Depresie, lipsa de vitalitate; pierdere a entuziasmului;
- Linie "ectoplasmica" - indica regresie si retragere tipice pentru schizofrenici;
- Intelectual si introvertit;
- Inclinat spre spiritual.

3) Linii incarcate:
- Revendicativ, dominant, luptand pentru putere si control;
- Poate indica impulsuri deschis ostile;
- Poate fi un semn de auto-asigurare;
- Poate indica anxietate daca sunt combinate cu umbriri si apasare puternica;
- Alcoolici cronici, schizoizi si cei care sufera de temeri de depersonalizare (Machover);
- Ocazional la schizofrenici si la maniaci excitaji; semn de agresiune motorie (Machover);
- Semn de tensiune si ostilitate (Jolles);
- Tulburare organica a creierului.

4) Linii groase:
- Indica bariere fizice fat! de mediu; tipice pentru tendinte schizoide;

5) Apasare variabila:
- Isterici sau ciclotimi; subiect instabil, impulsiv, cu rezisten^a mica la frustrare (Machover).

6) Linii zimtate:
- Pot indica anxietate;
- Pot arata un control mental scazut;
- Pot indica standarde de egalitate scazute.

7) Linii neregulate, tremurate, discontinue, cu apasare usoara:

26
- Alcoolici schizoizi (Machover).

8) Umbrire (hasurare) puternica, pa tare puternica:

- Copii;
- Nevrotici anxiosi;
- Psihotici.

9) Linii neintrerupte:
- Determinare;
- Leziune centrala.

10) Linii usoare, intrerupte, inegale:

- Temator, nesigur, sentimente de inadecvare.

11) Coordonare slaba:

- Tensiune deschisa, anxietate, posibila leziune centrala (daca liniile sunt neregulate).

12) Schitare (miseari liniare fara sens, sau schitare artistica slaba):
- Anxietate, nesigurant!, insecuritate.

• LINIA B A Z A L A (vezi LINIA S O L U L U I ) :

Discutie: Subiectul are nevoie de suport, pe care i l otyine prin desenul acestei linii.

• LINIA DE M I J L O C :

1) Accentuata:
- Puternica nevoie de dependent!;
- Preocupare pentru simptome somatice (Machover);
- Dependent isterici;
- Posibile trairi de inferioritate corporala (Machover);
- Imaturitate emojionala (Machover).

2) Accentuata prin apasare:

- Sugereaza conversia agresiva a conflictelor corporale (Machover).

3) Prezenta nasturilor de-a lungul liniei de mijloc:

- Dependent materna; cautarea femeii pentru petere si stapanire; isi neaga usor individualitatea
pentru a place unei femei (pentru a mul{umi o femeie).

4) Vaga:
- Persoane mai varstnice preocupate de declinul lor fizic (Machover).

• LINIA S O L U L U I (vezi LINIA B A Z A L A ) :

Discutie: Linia solului poate indica trairi de nesiguranta sau nevoia unui punct de referint! sau a
unei granite (Jolles).

• LINIA T A L I E I ( vezi si C U R E A ):

27
 Discutie: Linia taliei taie originea impulsurilor fizice. Machover noteaza: deasupra liniei taliei
sunt zonele puterii fizice a barbajilor, in timp ce sub ea se afla zonele sexuale. La femeie, deasupra
se afla sanii si laptele matern, iar sub linia taliei sunt zonele sexuale si ale reproducerii.

1) Accentuata:
- Control sexual.

2) Mult hasurata sau taiata:

- Control extrem al sexulita{ii, posibil cauzat de sentimente de vinovajie sau de sentimentul pierderii
iminente a controlului sexual;
- Combinata cu un conflict in zona gatului, cu atitudine rigida, lipsa miscarii, lipsa sau ascunderea
mainilor si rigiditatea bra^elor, indica rigiditate excesiva si fragilitate a controlului, cu esec in
adaptarea la cerinjele lumii.

3) Refuzul de a desena mai ios de linia taliei:

- Sexualitate tulburata si blocata (Machover).

4) Amanarea desenarii:
- Un blocaj in a se descurca cu ariile corporale ale sexualitatii.

5) Extrem de ingusta (stransa, stramta):

- Sugereaza control precar, care este evident in izbucnirile temperamentale (Machover);
- Narcisic, centrat pe sine, vanitos.

• LINII VAGI, C O N F U Z E :

1) Regresie la un stadiu psihotic;

2) Incertitudine si anxietate la nevrotic;
3) Dcprcsic, lipsa de entuziasm si de energie;
4) Indiciu de slabiciune in zona desenata vag;
5) Lipsa spiritului revendicativ, timiditate.

• MARGINEA SUPERIOARA A PAGINII :

Discutie: Persoana care atinge marginea de sus sau trece peste marginile paginii incearca sa se
supraextinda in rela^iile cu altii si manifests o tending de a avea o viaja imaginara foarte activa.
Personalitate ciclotimica.

• MARIMEA DESENULUI :

Discutie: Daca silueta care reprezinta imaginea de sine este mica, ipoteza de lucru este ca
subiectul se simte mic sau inadecvat si raspunde cererilor mediului cu sentimente de inferioritate.
Daca silueta-imagine-de-sine este mare, subiectul raspunde la presiunea mediului cu trairi de
expansiune si agresiune. Orice extrema indica psihopatologie (Levy).

1) Marime medie: in jur de 18 centimetri;

2) Raportul dintre marimea desenului si spatiu:

- Poate merge in paralel cu relapile dinamice intre subiect si mediul sau, sau intre subiect si figurile
parintilor (Levy);
- Poate fi legat de implicarea imaginative a subiectului;
28
- Poate indica gradul de estimare de sinerealista, relaponata la expansivitatea subiectului.

3) Desen diminuat sau foarte mic:

- Eu contractat (Machover);
- Sentimente de inadecvare si preocupari de adaptare la mediu (Machover, Jolles, Levy);
- Scizofrenie regresiva, vegetativa; nivel energetic scazut si Eu diminuat si slab (Machover);
- Depresie profunda.

4) Foarte mare sau marit:

- Incercarea de a se proba pe sine pe hartie;
- Grandiozitatea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice, inacceptabile, reprimate
(Machover);
- Estimare de sine fantezista;
- Poate fi caracteristic unui maniac ce isi raspandeste desenul pe toata pagina sau depaseste
marginile acesteia;
- Poate arata autoapreciere inalta la psihopatii agresivi (Machover);
- Daca este sarac proportionat, gol si saracacios poate semnifica deficient! mintala sau organicitate;
poate sa apara in desenele copiilor.

5) Depaseste pagina:
- Lipsa capacita^ii (abilitatii) de planificare;
- Tending de a fi maniac, hiperactiv.

• MAINI ( vezi si D E G E T E ):

1) Mari:
- Doritoare de fort!, tipice pentru adolescent sau baieti tineri, posibil pentru a compensa slabiciunea
(Machover);
- Tending de a face adaptari rafinate la relationari sociale din cauza sentimentelor de inadecvare si
impulsivitate (Jolles).

2) Omise:
- Traire de inadecvare a modului cum se descurca cu ambiansa (Jolles);
- Trairi de vinovatie in legatura cu agresivitatea, ostilitatea, trairile sexuale (Machover);
- Sens posibil de sindrom de castrare.

3) Desenate la sfarsit:
- §ovaiala in descurcarea cu ambiansa din cauza unor trairi de inadecvare sau negarea unor dorin{e
de putere (Jolles).

4) In buzunare sau la spate:

- Sofisticare artistica (Cook si Wood);
- Evaziune, nu vrea sa se ocupe de situate; psihopat (Machover).

5) Foarte hasurate:
- Vina in legatura cu o actiune reala sau fantastica: masturbatie, atac, furt (Jolles).

6) Langa organele sexuale:

- Preocupari sexuale (Jolles);
- Vina in legatura cu masturbatia (Machover);
- Aparare impotriva unei apropieri sexuale (Jolles).
29
7) Pcrturbare in tratarea mainii
- Obisnuita, este posibil sa arate lipsa de incredere in realizari si contacte sociale (Machover).

• MISCARE:

1) Activitate:Tendinta de a identifica persoane active care doresc sa-si rezolve problemele;

2) Hiperactivitate:Efort de compensare pentru a controla lumea si a spori predictibilitatea;
3) Pasivitate: Simptom al patologiei crescande la cineva cu trairi excesive de slabiciune si
inadecvare.

• MI$CAREA C R E I O N U L U I :

1) Lunga: control (Jolles);

2) Scurta: impulsivitate (Jolles);
3) Zimtata (tremurata): ostilitate; posibila impulsivitate (Jolles);
4) Schitata: insecuritate si anxietate; semn al sentimentului de inadecvare daca apasarea este mica;
5) Inspre corp: introversiune (Levy);
6) Dinspre corp: extroversiune (Levy);
7) Apasare (presiune): indica nivelul energetic (Levy);
8) Apasare puternica: indica anxietate si tensiune;
9) Presiune verticala: indica determinare, afirmare, masculinitate.

• MUSTAJA:

1) Muit hasurata (umbrita):

- Straduin|e pentru o sexualitate masculina matura;
- Ocazional, semn al ostilitatii fa{a de un barbat daca este desenata de o femeie.

2) Mica, curata, ingrijita:

- Sexualitate controlata, preocupare pentru sine, egoism;
- Apare in desenele unor homosexuali controlati, inteligentl

• MUSCHI :

1) Accentuati:
- Pot sa apara la studentii in arta;
- Homosexuali (barbap);
- Absorbiji de sine;
- Narcisisti centra^ pe propriul corp (Machover, Jolles);
- Cei cu atrofii musculare.

• NAS:

Discutie: Nasul este un simbol al sexualitatii, dar si al luptei pentru putere; o mai mare accentuare
a nasului este mai degraba un simbol de putere decat de sexualitate.

1) Lung: agresiune, cautarea ascendenjei; subiect activ si intreprinzator social;

2) Hasurat: posibile trairi de castrare la barbatul infantil care proiecteaza defecte unei femei
(Machover);
3) Carn: sexualitate infantila, dependents copilaroasa;

30
4) Triunghiular: dorin{e de putere; sexualitate infantila;
5) Turtit: lupte pentru putere care au fost pedepsite;
6) Accentuat: indicii pentru preocupare falica (Machover); adolescent si persoane cu teama de
castrare (Jolles);
7) Ascutit: tending dominatoare cu posibila agresiune;
8) Coroiat: sentimentul ca imbatranirea afecteza sexualitatea masculina, semn de gandire rea si
avara.

• NASTURI:

Discutie: Nasturii au important! din momentul in care pun o bariera dorinjelor de independents la
copii. Copilului i i este necesara o maturitate psihica considerabila pentru a-si dezvolta sistemul de
controale motorii grosiere si fine necesare incheierii si descheierii hainelor. Astfel, copilul este
format sa depinda de mama pentru acest ajutor mult timp dupa ce a otyinut independents in ariile
sfincteriene.

1) Sub linia mediana (de mijloc):

- Pot indica dependents continuata fats de mama sau regresia la dependents orala (Jolles);
- Pot indica preocupari egocentrice, somatice (Machover);
- Pot indica constients corporala cu preocupari in legatura cu supunerea si dependents fats de o
autoritate (Machover).

2) Accentuare:
- Dependents, imaturitate, inadecvare (Machover).

3) L a mansete:
- Detaliere compulsiva cu accentuare stereotipa formala asupra controlului.

• NARI :

1) Evidente: semne de agresiune primitiva; masura acesteia depinde de marime si hasurare; subiectul
literal "freamata de furie".

• NORMALITATE :

Discutie: Aproape to{i indivizii "normali" au zone patologice. Cel mai adesea, in testarea
psihologica, diagnosticianul sau clinicianul este inclinat sa caute patologicul si poate subevalua
indicatorii puterii si stabilitajii. De aceea, autorul enumera cateva caracteristici ale unui DAP
sanatos:

1) Marimea:
- figuri de 14 - 18 centimetri inaltime; siluta feminina este pu{in mai mica sau eel mult egala cu cea
masculina, dar nu mai mare;

2) Plasare in pagina:
- Tending de a plasa siluetele in mijlocul paginii spre jumatatea de sus;

3) Punctul de plecare in relizarea desenului:

- Cei mai multi incep cu capul si trasaturile fet.ei
4) Timpul necesar:
- Majoritatea subiecjilor au nevoie de 10 - 12 minute sau mai putin;
5) Spontaneitatea:
31
- Silueta arata o oarecare animate, miscare, adica este rlexibila, fara rigiditate;

6) Proportia:
- Tending de a propoi-tiona realist siluetele, fara distorsiuni majore;

7) Prezentarea estetica:
- Tending de a face siluetele simetrice si placute la privit;

8) Stersaturi:
- Minime, dar atunci cand apar, noua variants este mai buna;

9) Calitatea liniei:
- Tending de a face linii consistente, aratand o presiune constants, sigurS;

10) Sex:
- De obicei, sexul propriu se deseneaza primul; mai mult timp folosit pentru detalierea sexului
propriu decat pentru eel opus;

11) Caracteristici sexuale:

- Sexul ambelor siluete este evident: femeia va avea sani, par mai lung decat bSrbatul, solduri
rotunde; barbatul va avea pieptul si umerii mai largi, par mai scurt decat femeia, solduri plate si va
fi mai accentuata hasurarea parului decat la femeie;

12) Varsta siluetelor:

- Aproximativ, cea a subiectilor;

13) Curea la siluete masculine:

- Semnul controlului conventional;

14) Imbracamintea formala:

- Indica controlul formal si tending conservatoare;

15) Ochii:
- Au pupile, dar nu accentuate intunecat;

16) Absenta narilor:

- Lipsa agresivitStii excesive,

17) Subiectivitatea:
- Acceptarea siluetelor desenate fara o autocritica nemeritatS;
- Subiectul nu cere indrumSri sau asigurSri de la examinator;

18) Simtul umorului:

- Subiectul poate accepta cu umor deficient.ele in desen;

19) Labele picioarelor (picioarele) neaccentuate;

20) Urechile neaccentuate;
21) Intreaga silueta desenata, in afara unor arii minore omise.

• NUDURI :

32
 Discutie: Sunt rar desenate, dar apar la:

1) Studentii in Arte (Machover);

2) Persoane psihanalizate ortodoxal;
3) Cei preocupati de sex;
4) Voyeuri;
5) Schizofrenici deprimati;
6) Barbati neseriosi, preocupati de sexualitate.

• OBSESIVI - COMPULSIVI indicaji prin :

1) Detaliere excesiva: buzunare, nasturi, sireturi de pantofi, cusaturi;

2) Accentuarea simetriei, precizie, echilibru;
3) Multe stersaturi;
4) Mult timp pentru a termina; nu pot termina desenele;
5) Siluete virile, cu brate lungi, puternice si capete mici:
- Doresc sa ignore controlul mintal rigid, dureros si sa se supuna impulsurilor fizice deschise
(Machover);
6) Pun multe intrebari, incearca sa-1 forteze pe examinator sa structureze testul.

• OCHI :

Discutie: Ochii sunt considered "ferestre ale sufletulur si releva trairi interioare. Ei sunt, totodata,
organele care stabilesc contacte cu exteriorul. Ca si urechile, ochii asigura date senzoriale pentru a
permite Eului sa se descurce cu lumea si sunt un dispozitiv cibernetic de facilitare a feed-back-
urilor.

1) Disproportionat de mici:
- Dorinta de inchidere fats de lume;

2) Care nu vad:
- Imaturitate emotionala si egocentrism;
- Adul{i copilarosi sau regresap;
- Deficient mintal la un nivel mai jos;
- Copii mici (Machover);
- Dependents, emotivitate superficiala, lipsa de discriminare (Machover);

3) Orbi, inchisi, ascunsi de palarie sau cu cearcane accentuate:

- Repnere puternica in a privi lumea;
- Posibila ostilitate fats de ceilalti;
- Tending de a evita situa{ii neplacute (Jolles);
- Tendints de a exclude neplacerea;

4) Mari, accentuati:
- Pot fi ostili si amenin^atori;
- Subiectul poate fi un individ stralucitor; indicator al tendintelor exhibitioniste, in special la fete;
- Barbati homosexuali (Machover);
- Subiectul poate fi un isteric egoist;

5) Strapungatori:

33
- Stare exagerata de alerta in raport cu lumea, paranoida; suspiciuni fats de motivele si
comportamentele altora (Machover);
- Ingustarea viziunii, dar cu constientizare penetrants la personality paranoide;

6) Ochi crapati:
- excita^ie sexuala (Machover);

7) Crucisi:
- Gandire confuza (Machover);

8) Orbite mari cu ochi mici:

- Curiozitate vizuala puternica cu conflicte de culpabilitate, posibil conflicte voyeuriste (Machover).

• OMISIUNI :

Discutie: Omiterea unei parti a corpului implica un conflict sau o preocupare in legatura cu zona
respectiva. Inainte de a dezvolta o ipoteza conflictuala, trebuie considerate situatia imediata.
istoria sociala, statutul conflictual al zonei omise, semnificat.iile simbolice ale zonei omise si alte
date pertinente.

• ORGANICITATE:

1) Capul neproportional;
2) Capul prea mare;
3) Linii groase si simple;
4) Sinteza slaba;
5) Siluete prea mari;
6) Sentimentul importantei exprimat de catre subiect;
7) Rigiditatea abordarii,
8) Stereotipie;
9) Fara detaiii, multe omisiuni;
10) Creionare greoaie a capului;
11) Apasare neobisnuita;
12) "Inramarea" siluetei cu linii suplimentare;
13) Stersaturi putin frecvente;
14) Proportionare slaba.

• PANTOFI :

1) Detaliere:
- La tinerele pubere este semn de preocupare obsesiva pentru obiecte sexuale; curiozitate si
preocupare anormale pentru sexualitatea masculina (Machover);

2) Ascutiti: - agresiune;

3) Mult hasurati:
- Preocupare si dorinta sexuale;

4) Lipsa pantofilor:
- Agresiune si sexualitate primitive si nereprimate;
5) Cu catarame:
34
- Femeile exhibitioniste si narcisistii decoreaza mult pantofii.

• PARANOICI indicati prin :

1) Accentuarea capului:
- Compensare emfatica pentru trairile de inadecvare;

2) Accentuarea ochilor si urechilor:

- Preocupare excesiva fat! de lume; lumea este ostila si amenint!toare;

3) Desene din profil:

- Evaziune si suspiciune in situatia de testare;

4) Ochi sfredelitori:
- Prudent! fat! de ceilalti; "Aten{ie!" la amenint!rile si pericolele de la altii;

5) Detaliere excesiva a parului:

- Preocupare deosebita pentru controlul sexual;

6) Semne homoerotice:
- Inversiune sexuala la unii paranoici;

7) Degete-gheare:

- Ostilitate extrema si agresivitate directionata spre mediu;

8) Refuzul de a desena.

• P A R T E A DREAPTA A DESENULUI ( vezi si P L A S A R E IN PAGINA ):

Discutie: Partea dreapta a desenului este partea mediului, in timp ce partea stanga este partea
Sinelui.

• P A R T E A STANGA A DESENULUI ( vezi si P A R T E A DREAPTA ):

1) Privirea orientata spre stanga: introspectie, preocupare pentru sine (Machover).

• P A L A R I E ( vezi si §APCA )

1) Palarie:
- Ascunde sexualitatea masculina;
- Trairi masculine de impotent!;
- Compensare sexuala masculina inconstienta (Machover);
- Incercare feminina de ascundere a impulsivitatii sexuale si de a prezenta o fajada "buna",
acceptabila social;

2) Pe capul unui nud:

- Indicator de regresie, indicate schizoida, de sexualitate infantila si fantasme compensatorii de
virilitate (Machover).

• PAR ( vezi si BARBA ):

35
1) Foarte hasurat:
- Sexualitate excesiva;
- Anxietate in legatura cu gandirea sau imaginatia;
- Conflict viril cu posibilitatea de evolutie spre sexualitatea delincventa (Machover);

2) Lung si nehasurat:
- Ambivalent! sau ostilitate in legatura cu sexualitatea (Jolles);

3) Par ciufulit la siluete feminine:

- La adolescent indica impulsivitate, adesea de natura sexuala (Machover);
- Neincredere masculina in femei, gasita la alcoolici si paranoici cu deziluzii centrate pe femei;

4) Coafura elaborata:
- Femei sociopate carora le place sa se autoafiseze; vanitate,
- Barbat sociopat sau homosexual caruia ii place sa se autoafiseze;
- Adolescente cu dorin^e de stralucire;

5) Tepos, ordonat ("periuta"):

- La siluete feminine indica control sexual, posibila sterilitate (Machover);

6) Par feminin neingrijit si coafura masculina foarte aranjata:

- Se intalneste la masculi infantili din punct de vedere psihosexual si indica dezordine sexuala in
legatura cu femeile (la femei) si control in legatura cu barba{ii (la barbati);

7) Zona acoperita de par cu un grad de umbrire:

- Indica masura si adecvarea virilitatii si dorinta de virilitate (Machover);

8) Ca spuma:
- Asociat cu imoralitate sexuala si cu lipsa controlului (Machover);

9) Abundent, in aranjament liber:

- Asociat cu femei active, atractive din punct de vedere sexual (Machover);

10) Par zburlit, ravasit:

- Legata de desteptarea (aparijia) nevoilor sexuale infantile.

11) Multa atentie acordata parului:

- Narcisic, centrat pe sine, vanitos;

12) Par nehasurat:

- Depresie, libidou scazut.

• PELVIS:

Discutie: Pelvisul este, literal, 'ieaganul civilizatief *, sediul sexualitatii feminine si mediul eel mai
gratificant pentru barbat.

1) Inchidere pelviana incompleta:

- Conflict sexual (Jolles);
- Tendinte homosexuale cu posibile sentimente de vina si anxietate;

36
2) Mare:
- Fecunditatea care da nastere copiilor (Machover);
- Superioritatea femeii fatl de barbat;
- Preocupare faja de graviditate;
- Dependents barbatului de mama sau de imaginea mamei;
- Preocuparea femeii fata de problema graviditatii.

• PERSEVERARE :

Discutie: Aceasta se refera la repetijii neadaptative ale unor raspunsuri. Adesea, perseverarea se
manifests la indivizii limitati sau deteriorati mintal, la nevrotici care cauta refugiu in raspunsuri
sigure, repetitive, incredintste unei zone de activitate limitate si sigure, si la simulant.

• PERSOANA DESENATA :

Discutie: Din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care isi proiecteazS sentimentele
fata de oameni in cadrul unui singur desen, subiecpi ar trebui sa fie intrebapdespre concepjia lor
asupra siluetelor desenate. Examinatorul incearcS sa afle daca siluetele desenate sunt legate de
concepjia asupra Sinelui si asupra altora, daca desenele indica concept existente sau dorite asupra
lumii si oamenilor. Intrebarile puse sunt deschise, nespecifice si nu trebuie sa sugereze raspunsuri.

1) Ideal sau fatada:

- Persoana care ar fi dorit subiectul sa fie sau sa apara altora;

2) Imagine de sine;

3) Imaginea autoritatii:
- Cineva cu care subiectul trebuie sa se inJeleagS;
4) Persoana semnificativa:
- Mama, tatSl, fraji, etc., sau alte persoane semnificative;

5) Persoana neplacuta:
- Fata de aceasta persoana subiectul manifests sentimente ambivalente;

6) Sexul opus:

- RSspunsul la o figurS sexualS;

7) Persoana pozitiva sau negativa;

8) Persoana puternica sau slaba:

- Confesiunea deschisS a slSbiciunilor si defectelor;
- Poate indica un effort sincer de a compensa defectele,
- Poate fi in acelasi timp confesiune si effort de a se schimba (Machover);
9) Persoana mutilata:
- Respingerea conceptului reprezentat de partea mutilatS a corpului (Jolles);
- Tulburare mintalS (emotionalS) severs.

• PERSPECTIVA:

37
 Discutie: Perspectiva se refera la acea parte a siluetei desenate pe care subiectul o prezinta lumii.

1) Profil:
- Perspectiva mai matura si mai sofisticata decat vederea din fata, care este relativ mai naiva si
nesofisticata (Machover);

2) Disproportia profilului:
- Slaba capacitate de judecata (Machover);

3) Vedere intreaga, plina:

- Tendinta la exhibitionism si de a se arata la femeile vanitoase, adolescente, barbaji activi social;

4) Vedere intreaga a femeii, combinata cu profd in cazul siluetei masculine:

- Semn de autoprotectie din partea barbatului; usurinta de a expune femeia (Machover(;

5) Confundarea profilului fetei cu vederea intreaga a acesteia:

- Perspectiva rara, cu exceptia primitivilor, deficientilor mintal gravi, organicilor, schizofrenicilor;

6) Profil al fetei cu vederea intreaga a corpului:

- Postura incordata;
- Jena sociala, vina relativa la contactele sociale;
- Impulsul de a arata corpul (Machover);

7) Intreaga silueta din profil:

- Ezitare in a face fata lumii;
- Tendinta de a se ascunde pe sine;
- Tendinta de a se retrage din lume (Jolles);

8) Vedere din fata a siluetei (fata si corp) fara a sugera profilul:

- Rigiditate;

- Determinarea de a face fata vietii direct (Jolles);

• P L A S A R E IN PAGINA :
Discutie: incadrarea in pagina arata in mare unde se plaseaza subiectul relativ la mediul sau.

1) Sus pe pagina:
- Subiectul se simte "in aer', fara o baza solida;

2) Deasupra mijlocului paginii:

- Subiectul se simte lucrand pentru un scop intangibil (Jolles, Buck);
- Tendinta de a recurge la imaginatie pentru satisfacerea nevoii de putere (Buck);
- Poate fi distant si inaccesibil (Buck);
- Poate indica optimism in lupta pentru atingerea scopurilor (Machover);
- Poate indica infumurare sau privire "de sus" a altora (Levy);

3) In centrul paginii:
- Insecuritate si rigiditate;
- Nevoia de a mentine un control atent (Jolles);
- Grad normal de control si rigiditate;

38
4) Sub mijlocul paginii:
- Se simte nesigur si inadecvat, cu o oarecare depresie (Machover, Jolles, Buck);
- Concret sau "ancorat in realitae" in viaja si gandire (Jolles, Buck);
- Atitudine defetista, depresie (Levy);
- Nevoia unor fundatii solide, a unui control si echilibru solid;
- Poate demonstra stabilitate, calm, echilibru (Levy);

5) Partea stanga a paginii:

- Dominant! emotionala (Jolles);
- Accent pe trecut (Jolles);
- Tending spre impulsivitate;
- Orientat catre sine (Machover);
- Constient de sine (Levy);

6) Partea dreapta a paginii:

- Control emotional (Jolles, Buck);
- Face eforturi mari pentru a reusi;
- Orientat catre mediu (Machover);
- Extratensiv;

7) Coltul din stanga sus al paginii:

- Anxios; dorinta de a se feri de experience noi si de a se intoarce in trecut, sau de a cauta satisfac{ii
imaginare (Jolles).

• PROFIL :

- Evadare controlata, sau rezistent! la relevare de sine;

- Poate indica control matur al sentimentelor cu refuzul de a se exhiba;

1) Figura intreaga din profil:

- Serioase tending de retragere si opozijie (Jolles);
- Evaziune controlata sau rezistent! la autorevelare (Urban);
- Tending de retragere nepatologice daca nu sunt prezente si alte semne de retragere (Urban);

2) Profil ambivalent ( o parte a corpului intoarsa in alta directie decat cealalta parte):
- Tending introversive si extroversive, o ambivalent! care produce confuzie (Urban);
- Poate indica frustrare extrema cu dorinta puternica de a abandona situatia nesatisfacatoare (Jolles).

• PUTERE FIZICA:

Discutie: Puterea fizica este accentuata de cei care se simt inadecva^i fizic. Cineva sigur de sine
intr-o zona fizica specifics nu are nevoie sa accentueze acea zona (Machover, Jolles).

• RECT:

1) Accentuat: semn rar de tending paranoide sau homoerotice (Machover).

• R E G R E S I A $1 R E T R A G E R E A sunt indicate de :

39
1) Ochi orbi;
2) Gura concava, receptiva;
3) Miscare inghctata, silueta este prinsa "fn contemplare";
4) Profil care priveste spre stanga;
5) Profil rigid;
6) Refuzul de a desena;
7) Slabiciune:
- Picioarele (labele picioarelor) ca niste befe, picioare si bra^e slabe, degete ca petalele de flori,
silueta foarte mica.

• R E T I C E N J A IN A DESENA poate indica :

1) Timiditate;
2) Anxietate;
3) Evaziune: teama de autorevelare din cauza unor trairi ca lucrurile nu merg bine;
4) Depresie;
5) Incapatanare.

• SANI :

Discutie: Traditional, sanul asigura laptele datator de viat.a, simbol al mamei si al obtinerii
obiectelor de la mama. Sanul este asociat cu dependents; mai degraba cu "a lua" decat cu "a da".

1) Hasurare intensa sau largime disproportionate:

- Dependent, imatur, individ care se cauta pe sine (Machover);

2) Femeie materna, cu bust mare:

- Desenata de masculi imaturi psihic si de femei crescute in medii unde au fost dominate sau
supraprotejate de mame sau surogate de mame;

3) Mici:
- Pot indica avarice in oferirea iubirii, afectiunii, aprobarii catre copii;
- Daca sunt desenati de o femeie pot indica respingerea sexualitatii feminine;
- Pot indica sentimentul respingerii de catre mama (Machover);
- Pot indica teama de sexualitate feminina mature (Machover);

4) Cu linie joasa (cazuti):

- Masculi care depind de mama si nu se pot desprinde de aceasta;

5) Accentuare a sanilor si pelvisului:

- De catre femei, indica identificarea puternica cu imaginea materna productive, dominants;
- De cetre berbaji, indice dependent de figura materne si o ceutare puternice a dragostei si
aproberii;

6) Inalti si fermi:
- Siluete de femeie tanera cu dorin^e sexuale active (Machover);
- Pot indica respingerea unei sexualite{i feminine mai mature pentru o "iubire libera" egale cu a
berbatilor.

• S C H I Z O F R E N I A este indicate de :

40
1) Miscare blocata, cu trasaturi statice, autiste, introverte:
- Impulsuri spre realizare si putere bazate pe imaginatie (Machover);

2) Desen situat complet in partea stanga a paginii: o trasatura de intoversiune;

3) Cap marit:
- viatl imaginative bogata;

4) Detalierea urechii si ochiului:

- In schizofrenia paranoida arata preocupare pentru halucinatii auditive si vizuale si extrema
suspiciune;

5) Corp rigid, constrictie (corp contractat);

6) Desen bizar, lipsa contactului cu realitatea;
7) Refuzul de a desena:
- Rezulta din evaziune sau depresie;

8) Transparent^, aratarea organelor interne:

- Indica furie si anxietate convertite in preocupare corporala (Machover);

9) Succesiune confuza (cea normala este de la cap la picioare);

10) Profil confuz;
11) Disproportie grosiera;
12) Figura - diagrama;
13) Silueta formalizata:
- Indica lupta compulsiva pentru control;
14) Reprezentarea organelor genitale;
15) Dezumanizare, oameni desenati ca animale.

• SEMNE E F E M I N A T E L A S I L U E T E MASCULINE :

Discutie: Semnele de mai jos indica feminitate sau identificarea cu rolul feminin in societate.
Aceste semne apar in desenele homosexualilor deschisi, ale paranoicilor homoerotici, ale obsesiv
- compulsivilor, uneori si la unii indivizi normali care tind sa fie sensibili, idealisti, bine educate
sau cu interese estetice.

1) Gene lungi;
2) Gura moale cu buze groase;
3) Sprancene arcuite;
4) Coafura precisa, aranjata;
5) Talie de viespe;
6) Coapse si fese mai mari;
7) Tocuri inalte;
8) Trasaturi faciale stralucitoare.

• S I L U E T A FEMININA :

1) Mare, masculinizata:
- Femei care prezinta protest masculin, care invidiaza rolul masculin;
- Femei cu contacte heterosexuale limitate;

2) Mica, slaba:
41
- Barbati cu mania grandorii;
- Femei slabe, sensibile, delicate.

• S I L U E T A IN A L E R G A R E :

Discutie: 0 silueta alergand indica un nivel inalt de energie direcjionata primar spre iesirea dintr-o
situate neplacuta (Jolles). Poate indica si o impulsivitate isterica.

• SIMBOLURI F A L I C E :

1) Pusti, tigari, pipe, bastoane, pantofii, nasul:

- Frica de impotentl;
- Ostilitate fat.a de femei;
- Imaturitate psihosexuala;
- Preocupare sexuala;
- Impulsuri sexuale: complexul Don Juan.

• SIMBOLURI S E X U A L E :

1) Palaria;
2) Pantofii;
3) Nasul;
4) Pipa, tigara, tigara de foi;
5) Pusca, bastonul;
6) Parul, barba, sprancenele.

• SIMETRIE:

1) Bilaterala:
- Rigiditate si represie (Machover);
- Efecte bizare pot indica schizofrenie paranoida;

2) Extrema:
- Compulsiv, rece emotional, distant (Machover);

3) Tulburare marcata a simetriei:

- Nevrotici cu sentimente de stangacie fizica si inadecvare;
- Hipomaniaci sau isterici cu tulburari impulsive (Machover);
- "Copilarii" de isterici;
- Nevroza anxioasa severa.

• SPRANCENE:

Discutie: Au conota^ii sexuale.

1) Ingrijite:
- Stereotip social care reflecta rafinament si ingrijire;
- Femei cu aspiratii de stralucire si narcisism corporal, adesea critice in raport cu exprimarea libera a
trairilor lor (Machover);

2) Ridicate:

42
- Atitudine disprejuitoare, de superioritate (Machover);
- Atitudine interogativa;

3) Stufoase:
- Primitiv, aspru, grosolan, posibil neinhibat.

• STOMAC (vezi si BURTA ) :

Discutie: Stomacul este acea parte a corpului cea mai susceptibila la anxietate si la conversia
acesteia in plangeri fizice; de notat marea incident! a afecjiunilor gastro - intestinale cu origini
psihogenice. Psihodinamic, un stomac plin este asociat cu sentimente de bunSstare, in timp ce un
stomac gol este asociat cu sentimente de singuratate si gol. Tipic, schizofrenii se simt goi pe
dinSuntru, asa cum se intamplS in cazul majoritatii persoanelor deprimate si cu deprivari
emotionale. Desenele lor pot releva aceste lucruri.

• SUCCESIUNE :

Discutie: Cei mai multl subiecji incep cu capul si continua in jos spre picioare.

1) Ezitare in a merge mai jos de cap sau de linia taliei:

- Rejinere in a face fat.a conflictelor legate de semnifica{ia simbolica a zonelor evitate (Machover);

2) Succesiune confuza:
- Impulsiv, maniac sau supra-activ;
- Scizofren confuz;

3) Dezvoltare bilaterala a unor zone foarte mici:

- Rigid, compulsiv (Machover);

4) Trasaturi faciale desenate la urma:

- Neadaptare implicand retinere sau incapacitate in a face fa{a angajamentelor emo^ionale
(Machover);
- Tending schizoide.

• SUCCESIUNEA S E X E L O R :

Discutie: Levy afirma ca 87 % din 5000 de subiecti au desenat la inceput persoane de acelasi sex
cu ele. Intr-un esantion de 16 homosexuali, 81% (13) au desenat la inceput sexul opus.
Interpretarile posibile ale acestei ultime succesiuni in desenare sunt urmatoarele:

1) Inversiune sexuala (Levy);

2) Identificare sexuala confuza (Jolles, Machover);
3) Atasament puternic sau dependents de parintele de sex opus (Machover);
4) Atasament puternic sau dependents de un membru al sexului opus (Levy).

• $APCA (vezi si P A L A R I E ) :

- Poate indica imaturitate;

- Poate fi o incercare de mascare a sexualitStii.

• STERSATURI :

43
 Discutie: §tersaturile indica anxietate si instisfactie deschisa in raport cu zona in care apar, cu
funcjia zonei respective sau cu semnificajia simbolica a acesteia (Machover).

1) Mai des intalnite la:

- Nevrotici, obsesiv - compulsivi, psihopati cu aparenje nevrotice (Machover);

2) Mai putin dese la:

- Copii mici, deficient! mintal, scizofreni regresati, organici, senili, maniaci, depresivi (Machover).

• TEMA:

Discutie: Siluetele desenate deseori "spun"* povesti si prezinta o varietate de teme.

1) Cowboy:
- Agresiune in viats imaginara indreptata spre expresia fizica, activa a sentimentelor;
- Copii, adolescenti, delincvenp;

2) Om de zapada:
- Evaziune din problematica somatica, corporala;

3) Clown, desene animate, figuri caraghioase:

- Pot exprima disprej sau ostilitate fats de sine;
- Pot semnifica reducerea examinarii sau a examinatorului la o absurditate;

4) Persoana in varsta:
- Eforturi spre maturitate si control;

5) Persoana mai tanara:

- Folosire a unei aparari infantile;
- Tanjeste dupa libertatea de expresie si responsabilitatile limitate ale copilariei;
- Imaturitate emotionala.

• TRANSPARENJA:

- Tending voyeuristice (Machover);

- Ruptura, fisura in judecata sau apreciere, schizofrenie (Machover).

• T R A T A R E A F I G U R I L O R MASCULINE SAU FEMININE :

Discutie: Tratamentul diferentiat al sexelor este importantz, deoarece indica ariile de conflict
privind rolurile sexuale, ostilitati, dependents, dorinje de putere si fixare la niveluri imature ale
sexualitatii.

1) Barbati imaturi sexual, infantili:

- Pot desena figuri bine modulate, detaliate, simpatice, idealuri ale Eului;
- Figuri materne puternice, reprezentand pe cineva de care poate depinde un asemenea barbat;

2) Homosexuali:
- Deseneaza barbati efeminatl si femei puternic masculinizate (Machover);
- Uneori deseneaza barbati si femei impodobiti, "incantatori";

44
3) Barbati cu tendinte spre grandoare, exhibitionist', egoisti:
- Deseneaza figuri feminine slabe;

4) Femei care protesteaza tmpotriva barbatilor:

- Au tending de a desena barbati slabi, inadecvap rolului masculin;

5) Identificare cu sexul opus:

- Aceste persoane deseneaza intai sexul opus, indicand confuzia sexuala si a rolurilor;
- Pot fi incapabile sa deseneze figura aceluiasi sex;

6) Deseneaza sexul opus mai intai:

- Indica o posibila inversiune sexuala;
- Confuzia identificarii si a rolului sexual;
- Atasament sau dependents puternica fats de parintele de sex opus;
- Imatur psihosexual; posibil sa caute divort., promiscuitate sau folosirea excesiva a alcoolului.

• TRUNCHI:

Discutie: Trunchiul este originea impulsurilor fizice.

1) Omis:
- Respingerea impulsurilor fizice;
- Barbati involutivi;
- Copii (Machover),
- Pierderea imaginii corporale (Jolles);

2) Lung si ingust:
- Caracteristica schizoida (Jolles);

3) Esec de inchidere, de incheiere:

- Preocupare sexuala (Machover);

4) Foarte mic:
- Negarea impulsurilor sexuale (Jolles);
- Sentimente de inferioritate si slabiciune fizica (Machover);

5) Foarte mare:
- Multe impulsuri instinctuale nesatisfacute (Jolles);
- Lupta pentru dominance fizica (Machover);

6) Trunchiul sexului opus mult hasurat:

- Ostilitate fats de sexul opus (Machover).

• T U L B U R A R I S E V E R E indicate de (indicatori de alarma) (vezi si S C H I Z O F R E N I E ) :

1) Ochi care nu vad;

2) Indicatori anatomici;
3) Guri deschise;
4) Guri care ranjesc;
5) Pumni stransi;
45
6) Caracteristici bestiale;
7) Hasurare extrema, pa tare;
8) Guri crestate;
9) Degete ca ghearele;
10) Omiterea unor parti importante (maini, brate, picioare);
11) Siluete rigide, diagramatice;
12) Lipsa echilibrului, impresia de clatinare;
13) Nuduri cu organele sexuale accentuate;
14) Mazgaleli;
15) Confundarea profilului cu vederea din fata;
16) Desene mici, goale;
17) Desene mari, grandioase, care depasesc pagina;
18) Ochi care privesc crucis.

• UMERI :

Discutie: Umerii asigura fort! si putere. Impreuna cu mainile,brat.ele si picioarele, umerii

formeaza un complet care indica dorin^ele de putere. Dupa Jolles, umarul stang are implicatii
feminine, iar eel drept implicatii masculine.

1) Mari:
- Sentimente de forja; preocupare extrema pentru putere (Jolles);
- Adolescent (Machover);
- La subiect feminini indica protest anti - masculin, dorin^e de fort! si putere asupra barbatului
(Machover);

2) Mici:
- Sentimente de inferioritate (Jolles);
- Lipsa accentuarii puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive;

3) Patrati:
- Impreuna cu indicatori de rigiditate si ostilitate arata o atitudine extrema de aparare si ostilitate
(Jolles);

4) Bine proportionati si rotunjiti:

- O expresie a puterii usoara, flexibila si bine echilibrata (Jolles);

5) Cazuti, atarnand:
- Dezechilibru emotional;
- Semn de conflict sexual de rol;

6) Stersaturi si intariri:
- Preocupare pentru dorinje si impulsuri fizice pentru dezvoltarea corpului si expresie a puterii
(Machover).

• URECHI:

Discutie: Urechile sunt importante in masura in care culeg informati (conversati) ce asigura feed
- back-ul cu alte persoane. Ele asigura date senzoriale pentru a se descurca cu lumea externa si
detecteaza semnalele de pericol.

1) Accentuare:
46
- Sensibilitate si receptivitate la lumea exterioara;
- Paranoizi (Jolles, Machover);
- Persoane surde sau cu deficien^e de auz (Machover);
- Ocazional la homosexualii care se simt persecutati pentru sexualitatea lor devianta (Machover);
- Nevroticii extrem de sensibili la critici;
- Extrema accentuare poate indica halucina{ii auditive;

2) Minimalizare:
- Refuz de a asculta criticile (Jolles);
- Negarea preocuparii pentru parerile celorlalti;
- Negarea halucinatiiolr auditive;

3) Omisiune:
- Din moment ce includerea urechilor se face la o varsta mai mare decat alte trasaturi faciale,
omiterea lor este mai putin semnificativa decat omiterea partilor corporale mai active (Machover).

• V E D E R E DIN F A J A :

- Implicatii ale exhibijionismului, naivitatii, comunicarii sociale;

- Mai des intalnita la femei si la persoane dependente social.

IV- CAIETUL DE PROTOCOL A L TESTULUI D.A.P.

47
 CATRE EXAMINATORI :

Aceasta brosura de protocol este desemnata a fi utilizata impreuna cu catalogul de analiza

interpretative.

• NUME :
• VARSTA :
• DATA NA$TERII :
• SEX:
• ADRESA §1 T E L E F O N :
• STUDII :
• D I P L O M E SAU A T E S T A T E :
• DATE MEDICALE, NEUROLOGICE, PSIHOLOGICE :
• D A T E SOCIO - E C O N O M I C E :

C O N C L U Z I I §1 A P R E C I E R I R E Z U M A T I V E :

Tulburari mentale / cmotinnalc: Leziuni cerebrale organice:

0-7 - sau +
8-14 ++
0-4 -
5-9 +
11-16 ++

0 - 4 : Nu neaparat semnificativ, daca tabloul 0 - 7 : Usoara probabilitate de

clinic nu sus^ine ipoteza psihopatologica; leziune cerebrala;
5 - 9 : 0 tulburare acuta; 8 -14 : Probabilitate mare de
10 - 16 : Tulburare emotionala severa. leziune cerebrala.

RECOMANDARI :

DINAMICA PERSONALITATH :

EXAMINATOR : DATA EXAMINARII :

D I S P O Z I J I A §1 I N F A J I ^ A R E A S I L U E T E L O R

48
 SILUETA SILUETA
MASCULINA FEMININA
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
GRE$ELI GRE$ELI
(MI$CARE) (MISCARE)

P L A S A R E A S I L U E T E L O R IN P A G I N A

S I L U E T A MASCULINA :

JUMATATEA JUMATATEA PARTEA PARTEA CENTRUL

SUPERIOARA INFERIOARA STANGA DREAPTA PAGINII
INTERPETARI

O B S E R V A J I E : la fel se procedeaza si cu silueta feminina.

ZONE DE D I S P R O P O R J I E DESCRIERE INTERPRETARI

1
2
3
4
ALTELE

ARII DE HA$URARI DESCRIERE INTERPRETARI

P U T E R N I C E §1 / SAU
STERSATURI
1
2
3
4
5
ALTELE

SILUETA MASCULINA :

49
 DESCRIERE INTERPRETARI

TRASATURILE
CAPULUI
PAR
OCHI
URECHI
NAS
GURA
BARBIE
UMERI, BRATE
MAINI, D E G E T E
UMERI
BRAJE
MAINI
DEGETE
ZONE
SIMBOLICE
SEXUAL
PERINEU
NASUL
PARUL
P I C I O A R E (pantofi)
FESE
TRASATURI
ALE
CONTROLULUI
G R A D U L DE
DETALIERE
PIEPT
MAN$ETE
ATITUDINE
CALITATEA LINIEI
LINIA G A T U L U I

O B S E R V A J I E : in cazul silutelor feminine, se adauga la zonele simbolice sexual cea a sanilor.

50
 LISTA DE VERIFICARE A UNOR T U L B U R A R I SEVERE M I N T A L E /
EMOTIONALE

1) Aratarea organelor interne;

2) Silueta care se clatina;
3) Organe genitale accentuate la siluete nude;
4) Siluete dezumanizate;
5) Trasaturi bestiale;
6) Fara trasaturi faciale;
7) Figuri sasii;
8) Degete ca ghearele;
9) Inconsecvenfa profilului facial;
10) (.ura cascata, ranjita;
11) Siluete rigide, diagramatice,
12) Gura crestata (buze subfiri);
13) Hasurare puternica, patare;
14) Desene mici, goale;
15) Desene mari, grandioase, care depasesc pagina;
16) Hasurarea excesiva a ochilor si urechilor.

TOTAL:

LISTA DE VERIFICARE A UNOR T U L B U R A R I ORGANICE CEREBRALE

1) Cap disproporfionat,
2) Cap mult prea mare;
3) Linii greoaie si simple;
4) Sinteza slaba;
5) A b s e n t a detaliilor, multe omisiuni;
6) Siluete mult prea mari;
7) S i m t u l neputintei exprimat de subiect;
8) Rigiditatea abordarii;
9) Stereotipie;
10) Schitare greoaie a capului;
11) Apasare neobisnuita;
12) Incadrarea siluetelor cu linii suplimentare;
13) Slaba propor|ionare,
14) Stersaturi neobisnuite.

TOTAL:

51
 REACTIA SUBIECTULUI L A SITUATIA DE TESTARE D.A.P.

INDICATII : Examinatorul DAP incercuieste acele cuvinte care i l descriu eel mai bine pe subiect.
Spatiile albe pentru cuvintele descriptive pot fi completate si inlocuite de examinator. Fiecare sectiune
(A,B,C, etc.) ar trebui sa aiba eel pu{in un cuvant incercuit. Sectiunile finale sunt incluse pentru a fi
completate de examinator.

A. APARENJA: curajenie meticuloasa - medie - neingrijit -

B. I N G R I J I R E : curat si bine ingrijit - mediu - neingrijit -
C. P O S T U R A : rigida - dreapta - medie - aplecata -
D. M E R S : enrgic - mediu - ezitant - moale - stangaci -
E. S T R A N G E R E D E M A N A : foarte puternica - puternica - ferma - slaba -
F. A N X I E T A T E M A N I F E S T A : frunte umeda - palme umede - tremur -
G. R E A C J I A F A J A D E E X A M I N A T O R : prietenoasa - placuta - rezervata - rece -
H. D E P E N D E N T A D E E X A M I N A T O R : se bazeaza pe el insusi - pasiv - cere ajutor -
I. R A P O R T U R I L E C U E X A M I N A T O R U L : bun - mediu - rece - suspicios -
J. R E A C T I A L A D A P : dornic - interesat - negativ -
K. V E R B A L I Z A R E : abundenta - medie - fara comentarii -
L. A T I T U D I N E D E F E N S I V A : considera DAP folositor - neutru - criticist -
M. I M P L I C A R E A E U L U I : serioasa - aparenta - neprovocat -
N. A B O R D A R E A D A P : usoara - spontana - ezitanta - refuz -
O. E N E R G I E : rapid - rapid si agil - muncitor - incet -
P. S T E R S A T U R I : nici una - pujine - multe -
Q. A T I T U D I N E A F A T A D E S I N E : supraapreciere - realista - hipercritica -
R. I N C R E D E R E I N S I N E : sigur pe sine - unele dubii - oscilant -
S. C O M P O R T A M E N T : normal - aparte - bizar - artistic -
T. L I M B A J : bun - mediu - defectuos -
U. N I V E L U L D E I N T E L I G E N T A : alerta - medie - proasta -
V.
W.
X.
Y.
Z.

IMPRESIILE ASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGURILE DAP

DESENATE

INDICATII : Examinatorul interpreteaza impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect.
Aceste interpreted sunt inregistrate prin aprecieri (evaluari) pe o zona a continuumului. Mai jos se afla
un continuum intre termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. In fiecare continuum examinatorul
v
plaseaza un " M " pentru silueta masculina si un " F pentru cea feminina pe zona care i se pare cea mai
potrivita dintre cele doua zone. Deci, fiecare linie va avea un " M " si un "F". Pe aceasta cale,
examinatorul formuleaza atat o conceptie literala cat si una grafica a tratarii diferenjiate a sexelor.
Liniile aditionale sunt prevazute pentru a introduce noi continuumuri , scriind cei doi termeni
descriptivi care limiteaza fiecare nou continuum pe care experients examinatorului i l face pe acesta sa
creada ca este semnificativ.

52
 CONTINUUMURI
TREIMEA TREIMEA TREIMEA
SUPERIOARA MEDIE INFERIOARA
Viguros Pasiv
Deschis Respinge
Bine dispus Furios
Prietenos Ostil
Stralucitor Plat
Frumos (chipes) Nepreten^os
Curat Neingrijit
Trasaturi regulate Schimonosite
Natural Stilizat (afectat)
Maturitate emo^ionala Imaturitate
Aparenja adulta Adolescentina Infantila
Capabil Slab
Masiv Mic
Drept Se clatina
Controlat Impulsiv
Detaliat "Gol"
Perceptiv ("vede") Imperceptiv ("orb")
Sofisticat Naiv
Sensibil Nesimtitor
Intelectual Corporal
Constiincios (linii ingrijite) Dezordonat
Fericit Deprimat
Consecvent in tratare Inconsecvent
§tersaturi purine Multe

TRATAREA BARBAT - FEMEIE:

Folosind continuumurile, examinatorul indica prin incercuire care sex asigura dupa parerea lui reac{iile
subiectului, raspunsul sau identificarea acestuia.

1) Care sex este mai aproape de varsta subiectului: B F

2) In care desen foloseste subiectul mai multa energie: B F
3) In care desen arata subiectul mai multa concentrare: B F
4) Care desen este mai detaliat: B F
5) Care desen este mai inalt: B F
6) Care desen pare mai puternic: B F
7) Care desen pare mai sanatos: B F
8) Care este sexul dominant: B F
9) Care sex arata mai multa mi§care: B F
10) Care sex arata mai multe pribleme psihopatologice: B F
11) B F

53
12) B F
13) B F
14) B F
15) B F

IPOTEZE INTERPRETATIVE:

A. Rezumafi descoperirile majore ale DAP. Utilizati ipotezele sugerate in catalogul de

interpretare si / sau impresiile si experienta dumneavoastra clinica;
B. Concluziile examinatorului privind reactiile si raspunsurile subiectului sunt corelate si
integrate;
C. Descrierea tratarii diferentiate a sexelor.

A.

B.

C. :

54