WILLIAM H.

URBAN
The Draw-a-person catalogue for interpretative analysis
second edition (1967)

Western Psychological Services Beverly Hills -California box 775 ,90210 ATH ltd. phone :+4041755656 any reproduction without permis sion prohibited

Cuprins: 1.Introducere 2.Cadrul istoric 3.Administrarea probei 4.Interpretarea probei 5.Raportul final 6.Precautii necesare 7.Catalogul DAP 8.Anexa _ protocolul _ raportul interpretativ

1.INTRODUCERE

Acest catalog este desemnat a fi un ajutor clinic pentru interpretarea TEHNICII PROIECTIVE DESENUL OMULUI (DAP). Ca atare, furnizeaza clinicianului, practicianului si studentului categorii de cla sificare variate si ipotezele interpretative sugerate, dezvoltate de specialisti n DAP. Este o compilatie a unor materiale importante organizata pentru uzul imediat si practic n interpretarea probei DAP. O mare parte din acest catalog deriva din lucrarile lui Bender, Buck, Goodenough, Hammer, Jolles, Machover si ale altor specialisti n domeniul desenelor proiective. Aranjamentul alfabetic a fost sugerat de lucrarea lui Jolles Un catalog pentru interpretarea calitativa a probei HTP. Catalogul lui Jolles si lucrarea lui Machover Proiectia personalitatii n desenul figurii umane a sigura cea mai mare parte a continutului catalogului. Selectia, elaborarea, organizarea si prezentarea tuturor materialelor tine doar de responsabilitatea autorului. 2.CADRUL ISTORIC Observatiile pertinente au putut ntotdeauna sa detecteze conotatii emotionale n lucrari de arta. Nu este surprinzator faptul ca diferiti clinicieni au fost interesati n clasificarea si validarea unor trasaturi intuitive ale personalitatii artistilor. nca din 1885 Ebenezer Cooke observa ca desenele copiilor releva caracteristici de personalitate ale acestora. ntre 1900 si 1915 doua proiecte de cercetare internationala au fost initiate pentru a investiga desenele copiilor. Ei au strans material de la profesori si clinicieni din multe tari, dar, din nefericire, aceste doua studii n-au fost completate desi unele concluzii preliminare au fost comunicate. n anii 20 Florence L. Goodenough a scris Masurarea inteligentei prin desene. Ea a aratat cum desenele oglindeau dezvoltarea intelectuala a copilului si a creat o scala pentru aprecierea prin scor a desenelor pentru aflarea varstei mentale. Goodenough a prevazut o dezvoltare si utilizare pe mai departe a desenelor pentru studiul personalita-tii; in sight-ul ei dovedindu-se foarte serios. Lucrarile lui Bender, Buck, Hammer, Jolles, Levy, Machovers.a. au largit cunoasterea desenelor predictive. Mare parte din munca lor este prezentata n forma concisa si redusa la ipoteze interpretative n acest catalog. Asemenea materiale pot fi utilizate de aceia care au o cunoastere de fond a teoriilor dinamice ale personalitatii pentru a sapa n tainitele interioare ale subiectului, adica a descoperi impulsurile negate, inacceptabile, reprimate. 3.ADMINISTRAREA PROBEI DAP Administrarea probei DAP este extrem de simpla. Tot ceea ce se cere este un teanc de coli de hartie alba 8 1/2 pe 11(21,59cm pe 27,72cm) si un creion bine ascutit, negru, de plumb, nr.2. Acestea sunt asezate la ndemana subiectului astfel ncat el poate alege o foaie de hartie, o poate aseza si utiliza dupa cum doreste. I se spune: Va rog faceti desenul unei persoane. Nu este nevoie de alte indicatii din moment ce scopul este sa furnizam subiectului o situatie cat se poate de nestructurata. ntrebarilor puse de subiect li se va raspunde: Aceasta depinde de tine poti face cum vrei. DAP este bazat pe presupunerea ca un individ va fi fortat sa structureze aceasta situatie relativ nestructurata n concordanta cu dinamica bazala, tipica si unica a personalitatii sale relevand date esentiale despre el nsusi prin abordarea de catre el a sarcinii de desenare a unei persoane. Se presupune ca n desenul unei persoane vor fi prezente, ntr-o anumita masura, atat imaginea despre sinele real, cat si cea despre sinele ideal. El va putea, de sigur, sa prezinte o persoana semnificativa pentru el: parinte, ruda, sot, profesor etc. n timpul examinarii, examinatorul observa ndeaproape comportamentul subiectului, nregistrand verbalizarile spontane n carticica de protocol. ntregul comportament complex dezvaluit n timpul situatiei de testare are nevoie sa fie cercetat, evaluat si interpretat. Constientizarea totalitatii personalitatii n interiorul cadrului de testare este de o importanta capitala n interpretarea rezultatelor la testul DAP. n timpul testarii DAP subiectul poate fi prea preocupat de calitatile artistice ale desenelor lui. Subiectul poate fi a sigurat ca nu este vorba 2

despre un test de abilitati artistice si ca aceste abilitati nu vor fi luate n con siderare la corectarea si interpretarea testului. Se pare ca este cel mai bine sa se explice subiectului curios ca desenele DAP sunt folositoare n ntelegerea gandirii si afectivitatii subiectului. Este esential sa se mpartaseasca subiectului importanta probei DAP, caracterul ei confidential si locul sau de procedura de rutina. Altfel, subiectii pot fi excesiv de rezistenti la test, fie desenand figuri schematice sau stilizate, fie refuzand n ntregime testarea. Cand prima figura este desenata, examinatorul l roaga pe subiect sa deseneze o figura de sex opus. Examinatorul va evita sa foloseasca termenul de barbat sau femeie, permitandu-i subiectului sa defineasca prima figura. Ocazional, un subiect poate pretinde ca prima lui figura nu are sex. Se poate permite subiectului sa deseneze o alta figura si sa continuie cu un desen al sexului opus sau poate con sidera prima figura de ce sex doreste el. Daca desenele subiectului sunt figuri stereotipizate, de exemplu figuri schematice (bete, linii), caricaturi sau desene stilizate e fructuoasa repetarea testului pana la desenarea unei figuri complete. Dupa completarea probei DAP examinatorul multumeste subiectului pentru cooperare si marcheaza desenul pentru indicarea numelui subiectului, varstei, sexului, datei testarii si ordinii desenelor. Exista varietati interesante de DAP. De exemplu e uneori folositor sa se utilizeze 2 foi de hartie cu indigo ntre ele astfel ncat sa fie facuta o copie a desenului original. Copia releva clarstersaturile si permite examinatorului sa ntrebe subiectul daca ar vrea sa faca modificari n desenul original: schimbarile pot fi comparate cu copia desenelor originale. Asemenea schimbari indica zone de preocupare si/sau dificultati. Indivizii normali tind sa faca schimbari care nbunatatesc deasenele aratand mai mult echilibru si control; persoanele anxioase tind sa faca modificari care releva control slab, rigiditate, fragilitate si constrangere. Subiectii rigizi si evazivi tind sa devalorizeze situatia de testare, desenand figuri schematice sau reprezentari umane minimale. Acestor subiecti e indicat sa li se ceara sa deseneze o figura completa. Acest lucru este oarecum echivalent cu testarea limitelor n administrarea probei Rorschach. Un obiectiv al testarii DAP este stimularea subiectilor la producerea mai multor materiale astfel ncat evazivitatea sa nu poata acoperi total defectele. Subiectii sunt mpinsi usor sa se hotarasca daca continua sa fie rigizi, n garda, constransi sau sunt capabili sa-si expuna resursele. E indicat sa se ceara subiectilor sa deseneze capete sau busturi detaliate n cazul n care au desenat figuri carora le lipsesc detaliile capului (fetei). Zona capului este cel mai relevant indicator al conceptiei despre sine si al abilitatii de a se descurca n mediul social. n teoria DAPului capul este locul sensului sinelui. Alte variante ale DAP includ: 1.Draw-A-Person-In-The-Rain 2.Draw-An-Animal 3.Draw-A-Member-Of-A-Minority-Group Totusi aceste variatii consuma timp si adauga putin la standardul DAP. 4.INTERPRETAREA DAP Interpretarea DAP apare unora ca dezamagitor de simpla si superficiala, altora le pare a fi o sarcina de o extrema dificultate si incomprehensibila. Un pas initial n interpretarea DAP este de a descrie pur si simplu figurile desenate. Sunt tinere sau batrane? Active sau inactive? Flexibile sau rigide? Frumoase sau urate? Ma sive sau mici? Vesele sau triste? Formale sau obisnuite? Musculoase sau slabe si atrofiate? Agre sive si dominante sau pa sive? Multe asemenea probleme pot fi ridicate si pot sugera diferite ipoteze interpretative privind subiectul care a desenat asemenea figuri. Se presupune aici ca perceperea imaginii corporale prin desene implica proiectia unor trairi personale care inconstient ghideaza subiectul n a se descurca cu examinarea DAP. Unii examinatori le cer subiectilor sa descrie figurile pe care le-au desenat folo sind fraze cum ar fi: Ati putea sa-mi spuneti de ce fel de persoane va aminteste acest desen?; Ce fel de 3

persoana este ?; Faceti o mica povestire despre aceasta persoana. Subiectii mai naivi vor releva adesea date importante care-l privesc pe el nsusi n timpul unei asemenea proceduri, sporindu-se prin aceasta validitatea clinica a DAP. Desi procedeele de mai sus nu sunt tehnici DAP standardizate de interpretare, ele a sigura puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai semnificative. Pe langa aceasta ele permit examinatorului sa compare descrierile sale cu cele ale colegilor sai si cu cele ale subiectului. Urmand acestei faze initiale a descrierii, examinatorul ar trebui sa cerceteze 4 zone majore ale desenelor DAP: 1.Capul 2.Mainile, bratele, umerii si pieptul 3.Torsul (trunchiul) 4.Picioarele si labele picioarelor Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omi siune si distor siune. Care parti ale corpului sunt scoase n evidenta n mod special prin hasurare, marire sau negarea realizata prin omi siune? Unde a facut subiectul stersaturi? Ce linii sunt accentuate? Ce linii sunt slabe? Unde dispare controlul motor? Unde sunt linii valurite sau ntrerupte? Odata ce aceste zone de tratare neobisnuita au fost gasite pot fi puse pe lista ipotezele interpretative. Aceste nregistrari vor fi examinate ulterior cautandu-se inconsecventele putand fi utilizate si n alte analize. Se vor lua n considerare cele 4 zone majore de mai sus: CAPUL este sediul conceptiei despre sine al Eului, relationandu-se perceptiv cu lumea exterioara. Ochii si urechile primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul organizeaza si interpreteaza aceste date si a sigura integrarea si controlul intelectual asupra sistemelor de raspuns. Gura serveste pentru ncorporarea unor lucruri (dependenta orala) si ca o iesire a agresivitatii, prieteniei si a unor emotii. n zona capului se manifesta aspiratii si frustratii intelectuale. Aici este de asemenea acceptata, respinsa, ignorata dragostea. Astfel, deasemenea, este respinsa sau acceptata lumea altor fiinte umane sau se ia o alta atitudine n raport cu ea. Aspiratii de stralucire pot fi relevate n detalierea faciala. Disperare, ura sau agresivitate profunda pot fi vazute n ochi ntunecosi, sfredelitori. Hipersensibilitatea sau chiar suspiciunea pot fi vazute ntr-o detaliere neobisnuita a urechii. Capul poate sa-i furnizeze examinatorului cea mai valida ntelegere asupra interactiunii subiectului cu altii ca si a conceptiei de sine . MAINILE, BRATELE, UMERII SI PIEPTUL se combina pentru a forma o unitate functionala capabila sa execute comenzile corticale sau impulsurile corporale, pot fi observate forma, marimea, puterea, gradul de extindere spre exterior, gradul de agre sivitate si semnele conflictuale n interiorul acestei unitati functionale. Deseneaza subiectul figurile cautand ajutor? Cauta el sa se manifeste agresiv? Se iau ei la tranta cu lumea? Smulg ei orice pot de la altii? Se retrag ei fata de ceilalti si fata de lume pentru a se interioriza? Sunt ei capabili din punct de vedere fizic sau sunt slabi si inadecvati? Cum este puterea fizica a subiectului fata de puterea figurilor? Acestea sunt numai cateva ntrebari la care trebuie sa se raspunda. TORSUL (TRUNCHIUL) indica trasaturi de putere similara celei a bratelor, umerilor, pieptului. Aici mbracamintea acopera corpul si e importanta simbolic ca fatada sau frontispiciu, partea pe care subiectul o prezinta lumii. Aici este vazuta subliniera liniei mediane (midline) la persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultati somatice. Impulsurile fizice ale corpului pot fi deschise si accentuate, ca n cazul nudurilor sau figurilor n costum de baie, sau mbracate rigid, formal, ca n mbracamintea de la Madison-Avenue-brooks-Brothers. Indicatori ai constrangerii si controlului sunt cravatele, cordoanele, bijuteriile care cauta sa taie (sa reteze) impulsurile asociate n mod simbolic cu torsul. PICIOARELE SI LABELE PICIOARELOR indica autonomia, auto-miscarea, autodirectia si echilibrul. Cineva care deseneaza picioare lungi arata tendinte de autonomie. O figura echilibrata sau care se clatina arata stabilitate sau respectiv instabilitate emotionala. 4

Stabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau a simetrie. La figurile barbatesti picioarele sunt indicatorul masculinitatii sau al dubiilor privind masculinitatea; la figurile feminine picioarele indica preocupari sexuale. INTERACTIUNEA CELOR PATRU ZONE CORPORALE ESTE ESENTIALA, discrepantele de interpretare ntre ele trebuie sa fie rezolvate. n acest moment examinatorul ia n considerare mediul subiectului, structura lui familiala, nemultumirile principale, descrierea desenelor si comentariile spontane. Ajuta punerea fata n fata a reactiilor tipice ale subiectului la problemele si frustrarile sale cu ipotezele selectate din desenele sale. Intricarea interpretarilor devine evidenta pe masura ce se observa detaliile, se trateaza si se semnifica. Integrarea cu grija a ipotezelor ntr-un tablou total al personalitatii este absolut necesara. sinteza este cea mai dificila faza a examinarii si interpretarii. 5.RAPORT FINAL Raportul final al descoperirilor DAP include urmatoarele: 1.Descrierea situatiei de testare si a reactiilor subiectului la testare. 2.Descrierea sumara a atitudinii subiectului fata de DAP. A fost temator, dornic, vorbaret, auto-revelator? Linistit, metodic, impulsiv? A cautat sa fie asigurat, a cerut alte ndrumari? A fost preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispretuitor? A ncercat sa faca placere examinatorului? A fost el iscoditor? Ct de mult a durat proba? A intrebat despre timp, despre tipul de desen la care se asteapta examinatorul? 3.Impresia generala despre figurile desenate. 4.Tratarea diferentiata a figurilor masculine si feminine. Sexul desenat ntai? Sexul mai atragator (attractive)? Sexul mai apropiat de varsta subiectului? Sexul mai capabil? Sexul mai activ? Sexul cu o dispozitie mai buna? Diferenta n profiluri, marime sau plasare. Sexul cu care se identifica subiectul. Sexul cu care subiectul pierde mai mult timp sau l detaliaza mai mult si mai bine. Sexul cu cei mai multi indicatori de conflict. 5.Discutarea ipotezelor interpretative gasite n catalog 6.Rezumat Discrepantele ntre ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecuta, comportamentele prezente ale subiectului sunt rezolvate pe cat posibil n tabloul final al personalitatii integrate ce se realizeaza. PRECAUTII: Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie facuta fara aprecierea si utilizarea globala a datelor despre mediul bio-social al subiectului. Interpretarile care contrasteaza cu impresiile clinice trebuie verificate si tinute n rezerva cu grija pana sunt sau nu sunt verificate de probe, de comportamente prezente sau viitoare sau din testari ulterioare. Desi DAP furnizeaza o patrundere considerabila n structura personalitatii si n zonele ce intereseaza fizicul, nu poate prezice cu acuratete viitorul din moment ce nu pot fi prevazute si controlate toate circumstantele care implica subiectul. Daca un clinician are dovezi rezonabile furnizate de evenimente el poate ghici inteligent acte si ntamplari viitoare. Asemenea ghiciri pot totusi sa altereze comportamentul unui clinician astfel ncat va fi o probabilitate crescuta sau scazuta ca un subiect sa se manifeste conform expectatiilor clinicianului. Aceasta situatie este similara cu cea a baiatului caruia i se spune ca e baiat rau. Ajungand sa creada acest lucru, el va opera pe baza acestei credinte cu rezultate dezastruoase. Pe baza studiilor si cercetarilor DAP, nu este recomandabil sa fie categorisiti indivizii sau previzionate dificultati viitoare daca datele clinice si istorice (anamnestice) nu dau o baza puternica descoperirilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indica decat situatii prezente. Desenele pot fi aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a functiona ca un membru productiv acceptabil din punct de vedere social (al familiei sau comunitatii). Expresii bizare si radical diferite ale gandurilor si trairilor pot fi descoperite, dar controalele 5

asupra inabilitatilor aparente pot fi ntelese doar prin cunoasterea activitatilor zilnice si a istoriei trecute a adaptarii unui subiect. Clinicienii care descopera o psihopatologie aparenta ar trebui sa-si aminteasca ca descoperirile si concluziile, oricat de clare ar apare au un efect limitat. Fortand intuitii sau informatii inacceptabile asupra pacientului, chiar ntr-un mod prietenos si cu cele mai bune intentii, cei ce se straduiesc sa pastreze asemenea intuitii si materiale ascunse, nseamna a cauta dezastrul atit pentru pacient cat si pentru clinician. O calitate a muncii clinice efective este capacitatea de a asculta, de a aduna date n mod obiectiv si de a suspenda aprecierea. Cand interpretarile sunt necesare, prezentarea lor trebuie sa fie discreta, respectuasa si sincera, mai degraba decat spectaculara. Clinicienii stiu ca toti indivizii au probleme psihopatologice (mai mult sau mai putin); totusi acestia functioneaza deoarece au de asemenea elemente care le contrabalanseaza, comportamente compensatorii, mecanisme idiosincretice de adaptare. Astfel, este importanta luarea n considerare puterea si modurile de adaptare, adoptate pentru a face fata slabiciunilor, care mentin autonomia functionala. Dispretul fata slabiciunile celorlalti indica deseori slabiciunea celui care dispretuieste. 7.CATALOG INTERPRETATIV DAP Anormalitatea este indicata de (vezi si INDICATORUL DE ALARMA): 1.Bizarerii ale fizionomiei ( siluetei-figuri) 2.Incongruenta excesiva n tratarea partilor fetei 3.Tratare supra simbolica a fizionomiei 4.Tratarerea (proasta) a fizionomiei 5.Organele interne vazute prin corp 6.Tensiune excesiva, hasuri, linii apasate 7.Confuzia profilului cu vederea ntreaga a capului (MACHOVER) ACTIUNE vezi si MISCARE 1.Figura (silueta) n miscare: femei exhibitioniste, care pozeaza desenate adesea de adolescenti cu aspiratii de stralucire 2. silueta activa: baieti preadolescenti ...indivizi hiperactivi ...desenata ocazional de indivizi linistiti cu dorinta puternica de putere 3.Nivel scazut de activitate: neurotici rigizi, constransi ...indivizi deprimati ...psihotici ...obezi 4.Miscare blocata: schizofreni ...persoane foarte anxioase care traiesc cu impulsuri blocate n expresie sau activitatea sexuala. 5.Caracteristici corporale rigide: persoane cu artrita care simt ca impulsurile fizice sunt blocate fiziologic ... catatonici ... paranoici ... nevrotici constransi care sunt obsesiv-compulsivi 6.Siluete cu picioarele bine nfipte n pamant, iesind n ntampinarea mediului: comportare normala cu lumea, n maniera stabila, realista 7.Tratare diferentiata a actiunii: baietii deseneaza siluete mai active decat fetele, care sunt mai preocupate cu nfatisarea. De la baieti se asteapta sa fie puternici, plini de succes, activi n sporturi si n afaceri; de la fete se asteapta sa fie linistite verbal si active social mai degraba decat sa depuna eforturi fizice. AGRESIUNE 6

1.Degete-gheare: ostilitate si agresiune ndreptate spre lume 2.Imagine (silueta) cu ochii nchisi la culoare si strapungatori: constiinta ostila si suspiciune fata de lume, gasita adesea la paranoici 3.Silueta cu picioarele departate si mainile ridicate n semn de provocare: poate indica lupta pentru a avea propriul drum si / sau pentru stabilirea individualitatii. 4.Nas turtit: agresiune; probabil agresiunea a fost pedepsita n tinerete si nu mai este accesibila pentru moment 5.Nari accentuate: furie primitiva nesofisticata; literal frematand de furie 6.Maini nmanusate ascunse sau taiate: control reprimat al tendintelor de manifestare a unor trairi ostile, agresive 7.Pumni stransi: pumnul strans al omului furios care ncearca sa-si reprime furia 8.Par foarte hasurat: agresiune si furie profunda ... poate fi indice al unei sexualitati abundente (desfrau) ALCOOLICI IDENTIFICATI PRIN: 1.Oralitate: este accentuata; de obicei indica dependenta orala (Machover); vezi si DEPENDENTA, LINIILE MEDIENE (DE MIJLOC), BUZUNARE 2.Trasaturi depresive: indicate n special de un nivel scazut al activitatii 3.Trasaturi faciale confuze: slaba putere a Eului 4.Indicatori ai unui conflict sexual: vezi si LABELE PICIOARELOR, PAR, NAS INDICATORI ANATOMICI Discutie: Acestia nu se refera la nuduri sau figuri subliniate ci la figuri (siluete) cu trasaturi anatomice clar indicate. De obicei acestia sunt indicatori patognomici, dar se ntalnesc si n cazuri rare de subiecti cu un interes neobisnuit pentru anatomie combinat cu tensiune si ostilitate. n unele cazuri este vorba de o sfidare sau tachinare a examinatorului cu ncercari de reducere a examinarii la o absurditate astfel ncat sa fie mai putin amenintatoare. 1.Indici anatomici: schizofreni cronici reprimati ...ocazional indivizi maniaci activi 2.Indici costali: de obicei nu sunt considerati patologici (Machover) ...indica probabil un accent pe putere si frumusete la subiectii masculi 3.Linii schitate la piept sau centura pelviana: nu sunt considerate a avea indicatii patologice ...arata rigiditate ...pot apare la femei de varsta mijlocie care prezinta involutie si care sunt obligate sa-si recon sidere rolul lor sexual si atractia care o reprezinta subiectii masculi. ...pot apare la adolescente preocupate de rolul feminin 4.Organe genitale la o silueta nuda: pot fi desenate de studentii la arte plastice datorita antrenamentului si/sau interesului. ...persoane n cura psihanalitica, indica interes curent ...adolescenti cu preocupari sexuale si curiozitate ...schizofreni regresati la nivele scazute, mai putin controlate de dezvoltarea emotionala. ARTRITICI identificati prin: 1.nvelis exterior dur: indica impermeabilitate corporala ... poate spori preocuparile somatice BRATE Discutie: Tipic, bratele sunt instrumente pentru: a)manuirea lumii, b)respingerea altora, c)cautarea celorlalti (deschidere la ceilalti), d)impingerea altora, e)atragerea altora mai aproape, f)exprimarea furiei, g)apararea propriului Eu, h)obtinerea a ceea ce se vrea, i)a face dragoste, j)autoerotism. Bratele indica sentimente si dorinta de putere sau slabiciune 1.Omise: poate fi o scapare din vedere uzuala (Machover) ...poate indica trairi puternice de culpabilitate privind ostilitatea sau sexualitatea (Machover) 7

...poate indica depresie schizofrenica cu retragere afectiva fata de oameni sau obiecte; negarea lumii si refuzul de a se ocupa de ea chiar simbolic (Machover) 2.Tratarea conflictului: se poate produce cand subiectul are trairi ambivalente privind retragerea sau modalitatea de a face fata mediului. ...dorinta de putere ...ostilitate si/sau sexualitate 3.Scurte: lipsa ambitiei (Machover) ... se simte slab, se da batut n fata vietii (Jolles) 4.Slabe, subtiri: sentimente de slabiciune si inutilitate (Jolles, Machover) ... traire puternica a lipsei de realizare (Machover) 5.Ca aripile: contact slab, schizoid cu ceilalti (Machover) 6.ndoite: respingerea lumii (Machover) ...ndepartarea lumii si a oamenilor din cauza suspiciunii si ostilitatii (Jolles) ...control rigid asupra manifestarii violente a impulsurilor 7.La spate: trairi de culpa si dorinta de a ascunde mainile ... nevoia de a controla expresia agresiunii(Jolles) 8.Mult hasurate: indica uneori un sentiment al pedepsirii (Machover) 9.Larg deschise: dorinta de putere este importanta, accentueaza puterea fizica si musculara fata de creier (Jolles) 10.Accentuarea bicepsilor: dorinte fizice ...poate apare la figuri masculine desenate de femei care manifesta protest masculin ...homosexuali ...adolescenti masculi 11.Lungi: ambitios si doritor de succes (Jolles) ... cere dreptate si atentie 12.Prea lungi: ambitie drept compensare pentru sentimentele de inadecvare 13.Deschise catre mediu: cautand afectiune si interactiune sociala (Machover) 14.Directie si fluenta a liniilor bratelor: indica grade de extensie n mediu (Machover) 15.Mai mari la maini decat la umar: tind sa indice lipsa autocontrolului si sau tendinta de a fi impulsiv (Jolles) 16.Extinse n afara subiectul are nevoie de suport emotional cand este stresat ECHILIBRUL subiectului indicat prin: 1.Echilibrul siluetei (figurii): legat de trairile subiectului de echilibru mintal 2.Armonie, simetrie, proportie: indica gradul de armonie mintala sau de conflict intrapsihic

LINIA BAZALA (vezi: LINIA SOLULUI) Discutie: subiectul are nevoie de suport. Astfel el deseneaza linia de jos pe care stau figurile desenate. BARBA Discutie: chiar naintea zilelor lui Samson si Dalila, parul si barba reprezentau virilitatea, puterea, barbatia. Aceasta interpretare continua sa fie facuta. 1.De tap: simbol al virilitatii indicand nevoia de a-si demonstra masculinitatea ntr-un mod neobisnuit. ... poate indica elemente artistice, antisociale, beatnice sau schizoide ... daca e prea hasurata: suprapreocupare pentru virilitate ... poate apare la adolescenti, homosexuali, batrani masculici la unii paranoici nchisi 2.Barba mult hasurata: dorinta de virilitate si dubii n legatura cu masculinitatea 3.Barba: substitut falic: indiciul nevoii de demonstrare a virilitatii (Jolles) ... simbolul puterii ... simbolul statutului 8

FESE 1.Accentuate de hasuri marime saustersaturi: pot indica fixatia stadiului anal, mpreuna cu imaturitatea psihosexuala rezultanta ... posibila homosexualitate BURTA Discutie: Burta (sau intestinele) este centrul prin care se introduc alimentele. Atat mancarea cat si copiii sunt purtati n burta. 1.Larga, mare, destinsa: tinde sa indice trairi de slabiciune fizica si preocupari somatice ale barbatilor involuati sau deprimati. ... poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravida la femeile nesatisfacute de rolurile prezente ... poate indica dorinta lacoma de a lua cat mai mult posibil ... tipic n desenele copiilor ... organicitate 2.Stomac gol sau lipsa stomacului: indicator bizar, poate arata vid schizofrenic, dezintegrare CORDON (CUREA) vezi si LINIA TALIEI Discutie: traditional, cordonul, din moment ce separa cele doua jumatati de sus si de jos ale corpului, simbolizeaza controlul. simbolic, cordonul/cureaua separa partea de sus a controlului intelectual de partea de jos a expresiei sexuale ale corpului. Cordonul detine un loc pentru portofel, arme sau alte simboluri ale puterii sau autoritatii 1.Mult hasurat: preocupare pentru controlul senzualitatii 2.Absenta cordonului: nu e neobisnuita; fluiditate, exprimare usoara a emotiilor. Daca nu exista indicii contrare, absenta unui cordon indica flexibilitate si acceptare a sexualitatii SANI Discutie: traditional sanul asigura laptele datator de viata, simbol al mamei si al obtinerii obiectelor de la mama. Sanul este asociat cu dependenta, mai degraba a lua decat a da. 1.Hasurare intensa sau largime disproportionata: dependent, imatur, individ care se cauta pe sine (Machover) 2.Femeie materna, cu bust mare: desenata de barbati imaturi psihic si de femei crescute n camine n care au fost dominate sau supraprotejate de mame sau surogate de mame 3.Mici: pot indica avaritie n oferirea iubirii, afectiunii, aprobarii catre copii ... daca sunt desenati de o femeie pot indica respingerea sexualitatii feminine ... pot indica sentimentul respingerii de catre mama (Machover) ... pot indica teama de sexualitate feminina matura (Machover) 4.Cu linie joasa (cazuti); masculi care depind de mama care nu se pot desprinde desort 5.Accentuare a sanilor si pelvisului: de catre femei, indica identificarea puternica cu imaginea materna productiva, dominanta. ... de catre barbati, indica dependenta de figura materna si o cautare puternica a dragostei si aprobarii 6.nalti si fermi: silueta de femeie tanara cu dorinte sexuale tinere (Machover) ...poate indica respingerea unei sexualitati feminine mai mature pentru o iubire libera, baietoasa egala cu a barbatilor. NASTURII Discutie: Nasturii au o importanta din momentul n care pun o bariera dorintelor de independenta la copii. i este necesara copilului o maturizare psihica considerabila pentru a-si dezvolta controalele motorii grosiere si fine necesare ncheierii si descheierii hainelor. Astfel, copilul este fortat sa depinda de mama pentru acest ajutor mult timp dupa ce a obtinut independenta n ariile sfincteriene. 9

1.Sub linia mediana (de mijloc): poate indica dependenta continuata fata de mama sau regresie la dependenta orala (Jolles) ... poate indica preocupari egocentrice, somatice (Machover) ... poate indica constienta corporala cu preocupari n legatura cu supunerea si dependenta fata de o autoritate (Machover) 2.Accentuare: dependenta, imaturitate ,inadecvare (Machover) 3.La mansete: detaliere compulsiva cu accentuare stereotipa formala asupra controlului SAPCA 1.Sapca: poate indica imaturitate ... poate fi o ncercare de mascare a senzualitatii DESENELE COPIILOR SUNT caracterizate prin : 1.Cap: este mare (Machover) 2.Maini: sunt slabe 3.Gura: apare cronologic timpuriu: e accentuata pentru a indica dependenta orala, trebuinte de dragoste, afectiune si recunoastere (Machover) 4.Accentuare orala; e normala la copiii mici (Machover) 5.Linie curba cu capetele ridicate n sus drept gura: dorinta de a castiga aprobarea de la aceia pe care copilul i iubeste si de care are nevoie (Machover) 6.Ochi care nu vad: sunt obisnuiti; semn de dependenta, emotionalitate superficiala, lipsa de discriminare (Machover) 7.Transparente: sunt obisnuite 8.Siluete asemanatoare cu paianjenii: de asteptat ntre 3 si 6 ani, varsta cronologica 9.Degete: de obicei inexistente sau subtiri si bidimensionale indica inabilitatea de a se descurca cu mediul 10.mbracamintea: este inexistenta sau usoara 11.Activitate: este obisnuita, indica hiperactivitatea copiilor mici BARBIA Discutie: Traditional barbia este asociata cu conceptele polare de dominanta si supunere 1. Puternica, proiectata: dorinta sau nevoie de dominanta sau ascendenta , de obicei n situatii sociale, nu necesar n relatii sexuale (Jolles) 2. Slaba: sentimente de slabiciune, mai ales in situatii sociale 3. Despicata: nevoia si hotararea de a munci n vederea atingerii scopurilor propuse MBRACAMINTE : Discutie: Machover descrie mbracamintea drept compromis facut de subiect intre sentimentele de modestie si etalarea corpului. mbracamintea de pe siluete indica nivelurile de suprafata ale personalitatii 1.mbracamintea desenata: de obicei este neprelucrata, vaga sau reprezentari simbolice (Machover) 2.Prea mbracat: narcisist al mbracamintii (Machover) ... mbracamintea folosita pentru ademenirea sociala sau sexuala 3.Prea putin mbracat: narcisic corporal, absorbit de sine, introvert preocupat excesiv de dezvoltarea corporala, tinde sa prefere fantasme unor ntalniri (contacte) sociale (Machover) 4.Nesiguranta - daca trebuie sau nu sa mbrace: poate indica ca subiectul este tulburat de o puternica constientizare corporala (Machover) 5.Bijuterii: combinate cu trasaturi cosmetice, accentuarea parului de stralucire, arata adaptarea psihopata la femei tinere; e o ipoteza mai valida daca trasaturile sexuale ale mbracamintii sunt accentuate (Machover) CLOWN indica: 10

1.incercarea de a reduce testarea la absurd 2.incercarea de a reduce impulsurile si dorintele la absurditati inofensive 3.poate avea tendinte exhibitioniste 4.poate face pe clownul cu ceilalti 5.inteligenta peste medie GULER 1.nalt: scrobit - atitudine de naltime ce accenteaza stapanirea intelectuala a impulsurilor fizice 2.accentuat: poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental, avand ca rezultat cautarea de catre subiect a refugiului n fantasme de autoapreciere ... control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi fiziologice, sexuale sau ostilitate. CONFLICT INDICATORI 1.hasurare 2.omisiuni 3.stersaturi sexualitatea 4.linii a.frante (breaks in) sexualitatea b.tremurate c.tremurate d.zimtate 5.Asimetrie a. cu b. cu c. cu pericolele exterioare CONSECVENTA (CONSISTENTA) IN TRATAREA FIGURII (SILUETEI) 1.Buna: arata egalitatea relativa a starii de spirit si a comportamentului 2.Extrema: poate indica caracterul plat al afectului si conformare rigida 3.Slaba: poate indica impulsivitate, dezintegrarea eului, deficienta mintala, organicitate COROANA 1.Coroana: este rareori desenata, simbol al puterii, poate indica mania grandorii, nevoi puternice de dominatie si o ruptura n contactul cu realitatea virtuala DIFORMITATI 11 ochi pericolele exterioare preocupare n legatura CELE MAI FRECVENTE ZONE maini brate picioare IPOTEZE preocupari n legatura cu adecvarea preocupari n legatura cu adecvarea preocupari n legatura cu autonomia si preocupari n legatura cu autonomia si preocupari n legatura cu sexualitatea preocupari n legatura cu autonomia preocupari n legatura cu controlul preocupari n legatura controlul preocupare n legatura

nas crotch picioare linia gatului linia taliei urechi

1.Diformitatile se ntalnesc tipic n zone de diformitate reala, prezenta sau trecuta ... releva dificultati reale sau simbolice cu partea corpului desenata ca deformata DELICVENTI caracterizati prin: 1.Soldati sau cow-boys: dorinta de putere si forta 2.Simboluri ale agresiunii: pusti, cutite, bastoane (bete) 3.Accent pe marime si forta: marimea crescuta a capului indica dorinta de control intelectual DEPENDENTA - INDICATORI 1.Accent pe linia mediana (de mijloc): n special nasturii din josul liniei de mijloc sau n josul axei corpului 2.Gura concava receptiva oral: se ntalneste la persoane pasive si receptive, care pot deveni parazite si care pot cere atentie, iubire, aprobare (Machover) 3.Figura (silueta) mare, dominatoare: gasita la barbatii dependenti de mama, supraprotejati, care se simt slabi si neajutorati din cauza dependentei de femei puternice 4.Ochi goi care nu vad: semn de dependenta si emotivitate superficiala (Machover) 5.Maini si brate slabe: inabilitate n adaptarea la mediu 6. Accentuarea buzunarelor: persoana dependenta, receptiva 7.Trasaturi faciale infantile, tineresti: respingerea responsabilitatii DEPRESIA indicatori: 1.Accentuarea orala: obisnuita (Machover) 2.Nivel scazut de activitate 3.Postura aplecata sau asezata 4.Expresie faciala acra 5.Frunte ncretita : 6.Par ravasit 7.Rezistenta n desenarea corpului, picioarelor sau labelor picioarelor: nivel coborat de activitate ... preocupari n legatura cu autonomia ... neacceptarea impulsurilor fizice ... lipsa de energie ... lipsa de entuziasm (Machover) 8.Conflict la nas si la picior: preocupari n legatura cu sexualitatea 9.Ochi care nu vad: incapacitatea abordarii adaptarii la lume 10.Brate si maini omise: trairi profunde de inadecvare 11.Corp destins si o forma proasta: traire de dezintegrare fizica 12.Detaliere saraca 13.Picioarele si labele picioarelor desenate la nceput 14.Par nehasurat DETALIERE Discutie: silueta desenata cu mai multa grija si mai detaliat este de obicei sexul cu cea mai mare investitie de energie libidinala din partea subiectului 1.Excesiva: obsesivi-compulsivi care trebuie sa structureze cu grija o situatie astfel ca dorintele reprimate sa nu scape de sub controalele lor excesive 2.Lipsa lor completa: persoane sever tulburate si deprimate dau doar contururi simple: figurile exprima trairi slabe, goale, asa cum sunt traite de astfel de indivizi 3.Detalii putine: obisnuite la copii ... deficienti mintal ... depre sivi ... organici ... normali evazivi 4.Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate: 12

... impulsivi: detalii amanuntite, multe stersaturi din moment ce sunt preocupati cu structurarea fiecarei situatii; ei au trairi anxioase daca lucrurile nu sunt exact asa cum trebuie. ... paranoizii: detaliaza excesiv ochii si urechile, suprastilizeaza parul; sunt preocupati de influentele presupus ostile asupra lor; sunt compulsivi preocupati de sexualitate din moment ce a iubi nseamna pentru ei sa-si coboare apararile mpotriva durerii. ... adulti inteligenti: includ mai multe detalii de tip consecvent bine proportionate n raport cu adultii prosti, copiii, depresivii, nevroticii ,psihoticii. ... deficientii mintal: au desene slab detaliate, reminiscente ale desenelor copilaresti ... psihoticii: cei n faza acuta pot prezenta detalii bizare, indicatori anatomici; psihoticii cronici pot fi prea controlati pentru a desena mai mult decat figuri schematice sau trasaturi usoare cu distorsiune grosiera si lipsa de echilibru ... depresivii: figuri slabe, inactive, slabe, goale DESENE DIAGRAMATICE arata: 1.Gandire simbolica extrema: schizofrenici deteriorati (Machover) 2.Posibila rigiditate si constrictie: personalitati nevrotice, n regresie si normali rigizi LINII VAGI, CONFUZE 1.Regresii la un stadiu psihotic: pot fi indicate 2.Incertitudine si anxietate: la nevrotici 3.Depresie, lipsa de entuziasm si energie 4.Indiciu de slabiciune: n zona desenata vag 5.Lipsa spiritului revendicativ: timiditate URECHI Discutie: urechile sunt importante n masura n care culeg conversatii si asigura feed-back -ul senzorial n relatiile cu alte persoane. Ele asigura date senzoriale pentru a se descurca cu lumea externa si prin acasta cu semnalele de pericol 1.Accentuare: sensibilitate la lumea exterioara ... paranoizi (Jolles; Machover) ... persoane surde (Machover) ... inabilitate fizica auditiva ... ocazional la homosexualii care se simt persecutati pentru sexualitatea lor devianta (Machover) ... nevroticii extrem de sensibili la critici ... extrema accentuare poate indica halucinatii auditive 2.Lipsa accentuarii: refuz de a asculta criticile (Jolles) ... negarea preocuparii pentru parerile celorlalti ... negarea halucinatiilor auditive ... din moment ce includerea urechii se face la o varsta mai mare decat alte trasaturi faciale, omisiunea lor este mai putin semnificativa decat omiterea partilor corporale mai active (Machover) SEMNE EFEMINATE LA SILUETE MASCULINE Discutie: semnele de mai jos indica feminitate sau identificarea cu rolul feminin n societate. Aceste semne apar n desenele homosexualilor deschisi, ale paranoicilor homoerotici, ale obsesivcompulsivilor, uneori si la unii normali care tind sa fie sensibili, idealisti, bine educati sau cu interese estetice. 1.Gene lungi 2.Gura moale cu buze groase 3.Sprancene arcuite 4.Coafura precisa, aranjata 5.Talie ca de viespe 13

6.Coapse si fese mai mari 7.Tocuri nalte 8.Trasaturi faciale stralucitoare FIGURI GOALE tind sa indice: 1.Evaziune 2.Depresie 3.Deficienta mintala 4.Regresie 5.Trairi schizofrenice de vid STERSATURI Discutie: stersaturile indica anxietate si insatisfactie deschisa n raport cu zona desenata, functia zonei desenate sau semnificatia simbolica a zonei desenate (Machover) 1.Mai dese la nevrotici ... obsesivi-compulsivi ... psihopati cu aparente nevrotice (Machover) 2.Mai putin dese la copiii mici ... deficienti mintal ... schizofreni regresati ... organici ... senili maniaci ...depre sivi (Machover)

DETALII EROTICE 1.Lipsa lor: incapacitate de a se descurca cu sexualitatea care reiese din neacceptarea sexualitatii n viata; imaturitate psihosexuala sau evaziune psihologica fata de sexualitate 2.Preocupari excesive pentru ele: preocupari sexuale la adolescenti ... artisti ... persoane n timpul tratamentului psihanalitic ... sexualitate inadecvata sau impotenta SPRANCENELE Discutie: sprancenele, ca si parul, au conotatii sexuale 1.ngrijite: stereotip social care reflecta rafinament si ngrijire ... femei cu aspiratii de stralucire si narcisism corporal, adesea critice n raport cu exprimarea libera a trairilor lor (Machover) 2.Ridicate: atitudine dispretuitoare, de superioritate (Machover) ... atitudine interogativa 3.Stufoase: primitiv, aspru (grosolan), posibil neinhibat OCHII Discutie: ochii sunt con siderati ferestre ale sufletului si releva trairi interioare. Ei sunt de asemenea organele care stabilesc contactul cu exteriorul. Ca si urechile, ochii asigura date senzoriale pentru a permite eului sa se descurce cu lumea si sunt un dispozitiv cibernetic de facilitare a feed-back-urilor 1.Disproportionat de mici: dorinta de nchidere fata de lume 2.Care nu vad: imaturitate emotionala si egocentrism ... adulti copilarosi sau regresati ... deficienti mintal la un nivel mai jos ... copii mici (Machover) 14

... dependenta, emotivitate superficiala, lipsa de discriminare (Machover) 3.Orbi, nchi si, ascunsi de palarie sau cu cearcane accentuate: retinere marcata de a privi lumea ... posibila ostilitate fata de ceilalti ... tendinta de a evita situatii neplacute (Jolles) ... tendinta de exclude neplacerea 4.Mari, acentuati: pot fi ostili si amenintatori ... poate fi un individ stralucitor, indicativ al tendintelor exhibitioniste, in special la fete ... barbati homosexuali (Machover) ... poate un isteric egoist 5.Strapungatori: stare exagerata, paranoida, de alerta n raport cu lumea; suspiciuni fata de motivele si comportamentele altora (Machover) ... ngustarea viziunii dar constientizare penetranta la personalitati paranoide 6.Largi, ncrezatori: excitatie sexuala (Machover) 7.Crucisi: gandire confuza (Machover) 8.Orbita mare cu ochii mici: curiozitate vizuala puternica cu conflicte de culpabilitate, posibil conflicte voyeuriste (Machover) FATA Discutie: fata este fatada prezentata lumii. Este cel mai de ncredere indicator al starii de spirit din DAP; ea stabileste tonul desenului prin expresiile de dragoste, ura, teama, agresivitate, blandete, afect nepotrivit, rebeline, confuzie, politete sau anxietate ale fetei. 1.Accentuare puternica: preocupare pentru relatiile sociale si aparentele exterioare (Jolles) ... compensare a inadecvarii, slabiciunii sau lipsei de afirmare prin desenarea unei imagini de sine agresiv, dominatoare din punct de vedere social (Machover) ... impuls interior pentru afirmare sociala (Machover) 2.Vaga sau omisa: evaziv fata de conflicte care implica relatii interpersonale (Machover) ... retragere din relatii sociale ... calculat (Machover) 3.Forma: daca e ovala, feminina, sensibila, estetica ... daca e colturoasa, patrata indica puterea, dorinte masculine de putere 4.Desenata la urma: are dificultati n relatiile sociale ... doreste sa evite autorelevarea 5.Linii suplimentare la pliul naso-labial: dau profunzime si maturitate fetei ... preocupare fata de maturitatea emotionala sau aparenta de maturitate (Machover) 6.Frunte ncruntata: aspiratii intelectuale sau accent pe control emotional ... persoana cronic ngrijorata, psihastenica LABELE PICIOARELOR Discutie: picioarele asigura oamenilor baza sau instrumente de locomotie. Labele picioarelor sunt un simbol al autonomiei 1.Simbolistica labelor picioarelor: deseori simbol falic; important n desene de adolescenti sau barbati mai n varsta cu preocupari sexuale ... pot fi traumatizate pentru a fi desenate de fete adolescente ... pot fi controlate printr-o detaliere compulsiva 2.Semnificatia simbolica a picioarelor: picioarele a sigura indicele trairii motilitatii psihice sau fiziologice 3.Omise: semne de lipsa de mobilitate sau autonomie ... deprimare, descurajare (Jolles) 4.Foarte mici: control constrictiv, rigid, al sexualitatii ... posibila dependenta fata de ceilalti (Jolles) 5.Foarte mari: tind sa indice nevoia excesiva de securitate ... nevoie puternica a unui suport (fundament) solid 15

6.Foarte lungi: preocupare pentru sexualitatea masculina ... nevoia de independenta (Jolles; Machover) 7.Foarte ascutite: combinate cu degete n forma de gheara sau alti indicatori de ostilitate, sustine ipoteza ca ostilitatea reprimata sau trairile de ostilitate nu pot fi acceptate 8.Silueta pe varfurile picioarelor: distantare de realitate si nevoie puternica de a evada din mediul frustrant ... poate fi indicata o ambitie neobisnuita 9.Detaliere excesiva: obsesie a detaliului 10.Tocuri nalte: homosexuali, homoerotici ... femei cu aspiratii de stralucire 11.Picioare cu varfurile departate unul de altul (n directii opuse): ambivalenta, n special n legatura cu dorinta de independenta( Jolles) 12.Labele picioarelor ca niste bete: imaturitate si insecuritate n picioare (n mers) (Machover) ... copii, individualitati slabe SILUETA FEMININA 1.Mare, masculina: femei care prezinta protest masculin, care invidiaza rolul masculin ... femei cu contacte heterosexuale limitate 2.Mici, slabe: barbati grandiosi ... femei slabe, sensibile, delicate DEGETE vezi si MAINI 1.Degete: unelte de manipulare a mediului ... puncte de contact social ... potential de agresiune ... potential de comunicare 2.Mari, ascutite sau n forma de gheare: trairi semnificative de ostilitate (Jolles) ... paranoici ... agresiune deschisa (Machover) 3.Inclestate sau taiate: eforturi ndarjite de a suprima impulsurile agresive 4.Bat: agresivitate infantila (Machover); vezi si n forma de gheara 5.Asemanatoare unor petale sau chiorchini de struguri: abilitate manuala slaba 6.Mult hasurate: vina, probabil privind sexualitatea sau ostilitatea (Machocer) 7.Pumn strans: delicventa, adolescenti cu spirit rebel aproape de a iesi la suprafata: figurativ, aratand pumnul lumii (Machover) 8.Inmanusate: reprimarea agresivitatii si posibilitatea izbucniri fugitive de agresivitate 9.Mai mult de 5 degete: foarte ambitios, acaparativ (Machover) 10.Ca ghearele: agresivitate primitiva (Machover) 11.Foarte lungi: adulti superficiali n regresie 12.Detaliere excesiva a ncheieturilor si unghiilor: ncercare de mentinere a unui control rigid asupra ostilitatii FRUNTE 1.Accentuare a proeminentei frontale: scopuri si ambitii puternic intelectualizate (Machover) 2.Intarita: nesemnificativa prin ea nsasi cu exceptia faptului de a arata preocupare pentru controlul mental. Gasita la organici. ... lobul frontal distrus, distrugere cerebrala traumatica ... cei cu migrene (cefalee) ... deficienti mintal VEDERE DIN FATA 1.Profil: implicatii ale exhibitionismului, naivitatii, comunicarii sociale ... mai des la femei si la persoanele dependente social 16

LINIA SOLULUI (vezi LINIA DE BAZA) Discutie: linia solului poate indica trairi de nesiguranta sau nevoia unui punct de referinta sau a unei granite (Jolles) PAR vezi si BARBA 1.Foarte hasurat: sexualitate excesiva ... anxietate severa n legatura cu sexualitatea sau cu controlul mental ... anxietate n legatura cu gandirea sau imaginatia ... conflict viril cu posibilitate de evolutie spre sexualitate delicventa (Machover 2.Lung si hasurat: ambivalenta sau ostilitate n legatura cu sexualitatea (Jolles) 3.Par ciufulit de femeie: la adolescenti indica impulsivitate adesea de natura sexuala (Machover) ... nencredere masculina n femei, gasita la alcoolici si paranoici cu deziluzii centrate pe femei 4. Par feminin nengrijit si coafura masculina foarte aranjata: se gaseste la masculi infantili dinpunct de vedere psihosexual si indica dezordine sexuala n legatura cu femeile (la femei) si control n legatura cu barbatii (la barbati) 5.Coafura elaborata: femei sociopate carora le place sa se autoafiseze; vanitate ... barbat sociopat sau homosexual caruia i place sa se autoafiseze ... fete adolescente cu dorinte de stralucire 6.Tepos, ordonat: la siluete feminine indica control sexual, posibila sterilitate (Machover) 7.Zona acoperita cu par cu un grad de umbrire: indica masura si adecvarea virilitatii si dorinta de virilitate (Machover) 8.Ca spuma: asociat cu imoralitatea sexuala si o lipsa a controlului (Machover) 9.Abundent, n aranjament liber: asociat cu femei active, atractive din punct de vedere sexual (Machover) 10.Excitare la par: legata de desteptarea nevoilor sexuale infantile 11.Multa atentie acordata parului: narcisic, centrat pe sine, vanitos 12.Par nehasurat: depresie, libidou scazut MAINI vezi si DEGETE 1.Mari: doritoare de forta, tipice pentru adolescenti sau baieti tineri, posibil pentru a compensa slabiciunea (Machover) ... tendinta de a face adaptari rafinate la relationari sociale din cauza sentimentelor de inadecvare si impulsivitate (Jolles) 2.Omise: traire a inadecvarii modului cum se descurca cu ambianta (Jolles) ... trairi de vinovatie n legatura cu agresivitatea, ostilitatea, trairile sexuale (Machover) ... sens posibil de sindrom de castrare 3.Desenate la sfarsit: sovaiala n descurcarea cu ambianta, din cauza unor trairi de inadecvare sau negarea unor dorinte de putere (Jolles) 4.n buzunare sau la spate: sofisticat artistic (Cook si Wood) ... evaziune, nu vrea sa se ocupe de situatie; psihopati (Machover) 5.Foarte hasurate: vina n legatura cu o actiune reala sau fantastica: masturbatie, atac, furt (Jolles) 6.Langa organele genitale: recuperari sexuale (Jolles) ... vina n legatura cu masturbatia (Machover) ... aparare mpotrivaa unei apropieri sexuale (Jolles) 7.Perturbarea tratarii mainii: obisnuita; e posibil sa arate lipsa de ncredere n realizari si contacte sociale (Machover) PALARIE vezi si SAPCA 1.Palarie: ascunde sexualitatea masculina ... trairi masculine de impotenta ... compensare sexuala masculina inconstienta (Machover) 17

... ncercare feminina de ascundere a impulsivitatii sexuale si de a prezenta o fatada buna, acceptata social 2.Pe capul unui nud: indicatie de regresie, indicatie schizoida, de sexualitate infantila si fantasme compensatorii de virilitate (Machover) CAP Discutie: capul este prima parte a siluetei umane pe care copii nvta sa o deseneze. E cea mai de ncredere parte a corpului desenata si exprima trebuinte si receptivitate, trebuinte intelectuale si ncercari de a controla emotii. n desenarea capului subiectul ilustreaza inconstint elemente de preocupare intelectuala: gradul de preocupare cu imaginatia, controalele rationale, preocuparea pentru relatiile interpersonale si conceptia de sine. Este de obicei prima parte desenata si ultima care se dezintegreaza n siluetele desenate de subiectii cu leziuni organice. 1.Mare: arata tendinte intelectuale puternice ... activitate imaginara considerabila, ca sursa de satisfactie (Jolles) ... preocupare organica n legatura cu procesul gandirii (Jolles; Machover) ... copiii (Machover) ... deficienti mintal ... trairi de inadecvare intelectuala cu accent corespunzator pe realizari intelectuale ... posibila grandiozitate si atitudini egocentrice bazate pe trairi de inadecvare ... agresiune (Levy) ... migrene (cefalee); chirurgie a creierului; indica zona de tensiune (Machover) ... tineri cu inadaptari emotionale si sociale datorate unor handicapuri n lectura sau n unele obiecte scolare (Machover) ... paranoici, narcisici, persoane ncrezute dar intelectuali adevarati, eu marit (largit) 2.Mic: obse sivi-compulsivi (Jolles; Machover) ... expre sia obsesiv-compulsionala a dorintei de negare a sediului gandurilor ascunse si a trairilor culpabile (Machover) ... dorinta de negare a controlului intelectual care mpiedica satisfacerea impulsurilor corporale (Machover) ... posibile trairi de inadecvare intelectuala 3.Detaliat sau accentuat excesiv: sugereaza o imaginatie activa (Machover) 4.Intorcandu-si privirea de la privitor: posibil semn de retragere (Jolles) ... respingerea situatiei de test: evaziune ... respingerea problemelor ambientale 5.Profil: posibil indiciu de evaziune, usoara retragere, vina (Jolles) CALCAI 1.Accentuat: barbat imatur psihosexual (Machover) ... posibile tendinte homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles) COAPSE 1.Accentuate: p sibile tendinte homosexuale ... posibile orientari homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles) ... posibila infantilitate psihosexuala la barbati 2.Hasurare excesiva: panica homosexuala, n special la parannoici (Machover) 3.Confuzie n linia coapsei: posibil conflict homosexual ... preocupare n legatura cu sexualitatea feminina INDICATORI DE HOMOSEXUALITATE Discutie: Urmatoarele aspecte sunt importante clinic: Aceasta lista de semne homoerotice semnifica doar tendinte homosexuale inconstiente, acoperite, controlate, sau interese estatice, sensibilitate, dependenta. Informarea persoanelor de tendintele homoerotice necunoscute, 18

inacceptabile, acoperite, este antiterapeutica si traumatizanta. Indiferent de gradul sau extinderea semnelor, asemenea informatii trebuie folosite cu mare discretie si cu apreciere clinica sigura. 1.Ochi mari si gene lungi la figuri barbatesti (Machover; Levy; De Martino) 2.Tocuri nalte la silueta barbateasca (Machover; De Martino) 3.Profil masculin nfrumusetat (Levy) 4.Gura moale, catifelata 5.Sprancene arcuite 6.Coafura ingrijita 7.Talie de viespe n silueta barbateasca 8.Accentuarea feselor si rectului la barbati 9.Slaba diferentiere ntre barbat si femeie INDICATORI ISTERICI, IMPULSIVI 1.Apasare neregulata a liniilor 2.Lipsa de precizie 3.Linii zimtate 4.Mare variabilitate 5.Tratare nengrijita a parului 6.Trasaturi faciale infantile 7.Maini si brate slabe INDICATORI AI UNOR TRAIRI DE INADECVARE 1.siluete (figuri) foarte mici 2.siluete (figuri) foarte mari, slabe, grandioase 3.maini si brate slabe 4.ochi orbi sau fara expresie 5.picioare ca niste bete 6.degete ca niste petale 7.picioare subtiri, slabe 8.absenta labelor picioarelor 9.accentuarea liniei de mijloc, n special nasturii 10.buzunare accentuate 11.silueta (figura) feminina dominanta, mare, desenata de barbat 12.intoarcere introspectiva de la lume: aratata de ochi care nu vad (fara expre sie), fiinte fara urechi, figuri cu privirea pierduta (care se uita n alta parte) DESENE INCOMPLETE pot fi datorate: 1.depresiei 2.evaziunii 3.unor niveluri (standarde) joase de realizare copil: deficienti mintal (Machover) 4.constrictie nevrotica BIJUTERII vezi MBRACAMINTE ARTICULATII 1.Accentuate: obsesiv - compulsiv indica preocupare pentru detalii mici, neimportante si un control excesiv asupra obiectelor fizice sens de integritate corporala defectuoasa si nesigura artritici preocupari somatice ale schizofrenilor, narcisistilor corporali, obsesiv-compulsivilor, artriticilor (Machover) GENUNCHI 19

1.Accentuati: tendinte homosexuale (Jolles) 2.Incheieturi detaliate: obsesivi-compulsivi preocupari somatice PARTEA STANGA A DESENULUI vezi si PLASARE Discutie: partea stanga a paginii pe care se deseneaza este con siderata partea sinelui, n timp ce partea dreapta este considerata partea mediului inconjurator (Machover). 1.Privirea spre stanga: introspectie, preocupare pentru sine (Machover) PICIORUL vezi si LABA PICIORULUI 1.Fara labele picioarelor: trairi patologice de constrictie si dependenta (Jolles) traire de lipsa de autonomie sentimentul castrarii (Jolles) dificultatea acceptarii dorintelor sexuale 2.Lungi: lupta pentru autonomie (Jolles) 3.Mari (groase): lupta pentru autonomie ambivalenta fata de lupta pentru autonomie (Jolles) 4.Scurte: trairi de imobilitate, de lipsa de autonomie (Jolles) 5.Broad stance: sfidarea autoritatii (Jolles) negarea insecuritatii consolidare mpotriva socurilor externe accentuarea nevoii de stabilitate 6.Incrucisate sau strans lipite: rigiditate respingerea sexualitatii respingerea apropierilor sexuale ale altora (Jolles) 7.Atrofiate: trairi de slabiciune, inadecvare, simtirea crescuta a pierderii puterii si autonomiei datorate degenerarii fizice n involutii si senilitate (Machover) 8.Mult hasurate: uneori, semn de panica homosexuala (Machover) poate indica un conflict ce priveste straduintele de autodirectionare poate indica preocuparea reprimata pentru sexualitate daca sunt desenate de o femeie 9.Picioarele si labele desenate la nceput pot fi un indiciu al descurajarii si depresiei CALITATILE LINIEI 1.Consecvente: adaptarea poate fi considerata stabila 2.Linii slabe: lipsa revendicativitatii, posibila tendinta de a se arata sters si de timiditate (Machover). ... anxios, timid, nesigur; utilizeaza retragerea ca aparare primara. ... nesiguranta. ... control rigid al pulsiunilor care cauzeaza constrictie severa si subproductie. ... depresie, lipsa de vitalitate; pierdere a entuziasmului. ... linie ectoplastica indica regresie si retragere; tipica pentru schizofrenici. ... intelectual si introvertit. ... spiritual. 3.Linii incarcate revendicativ, dominant, luptand pentru putere si control. ... poate indica impulsuri deschis ostile. ... poate fi semn de auto-asigurare. ... poate indica anxietate daca este combinat cu umbrire si apasare puternica. ... alcoolic cronic, schizoid si la cei care sufera de temeri de depersonalizare (Machover). ... ocazional la schizofrenici si maniaci excitati: semn de agresiune motorie (Machover). ... semn de tensiune si ostilitate (Jolles). ... tulburare organica a creierului. 4.Linii groase: indica bariere fizice fata de mediu; tipice pentru tendinte schizoide. 5.Apasare variabila: isterici sau ciclotimi: instabil, impulsiv, usor de frustrat (Machover). 20

6.Linii zimtate: pot indica anxietate. ... pot arata un control mental sarac. ... pot indica standarde joase de egalitate 7.Linii neregulate, tremurate, discontinue cu apasare usoara: alcoolici, schizoizi (Machover). 8.Umbrire (hasurare) puternica, patare puternica: copii ... nevrotici anxiosi ... psihotici 9.Linii neintrerupte: determinare ... leziune centrala 10.Linii usoare, intrerupte, inegale: temator, nesigur, inadecvare 11.Coordonare slaba: tensiune deschisa, anxietate, posibila leziune centrala (daca liniile sunt neregulate) 12.Schitare: (miscari liniare fara sens, sau schitare artistica slaba): anxietate, nesiguranta, insecuritate. BUZE 1.Pline: senzual, dependent, ia mai degraba decat da n relatii emotionale ... vanitate, narcisism (Machover) ... n figura de barbat desenata de barbat, efeminare (Machover) ... sensibilitate ... posibila supra-idealizare 2.Arcuire cupida: exhibitionist, senzual precoce, fete vanitoase (Machover) 3.Concentrare erotica: erotism oral (Machover) ... umbrirea este facuta de subiectii mai naivi ... tigara sau pipa indica o sofisticare mai mare TRATAREA FIGURILOR DE BARBAT SAU FEMEIE Discutie: Tratamentul diferentiat al sexelor este important, deoarece indica arii de conflict privind rolurile sexuale, ostilitati, dependenta, dorinte de putere si fixare la niveluri imature ale sexualizarii. 1.Barbati infantili, imaturi sexual: pot desena figuri bine modulate, detaliate, simpatice: idealuri ale Eului. ... evidente figuri materne puternice: cineva de care poate depinde un asemenea barbat 2.Homosexuali: deseneaza barbati efeminati si femei puternic masculinizate (Machover) ... uneori femei si barbati ncantatori (mpodobiti) 3.Barbati grandiosi, exhibitionisti, egoisti: pot desena figuri feminine slabe 4.Femei care protesteaza mpotriva barbatilor: au tendinta sa deseneze barbati slabi, inadecvati 5.Identificare cu sexul opus: aceste persoane deseneaza ntai sexul opus, indicand confuzia sexuala si a rolurilor ... pot fi incapabili sa deseneze figura aceluiasi sex 6.Deseneaza sexul opus ntai: indica o posibila inversiune sexuala ... confuzia identificarii si a rolului sexual ... atasament sau dependenta puternica fata de parintele de sex opus ... imatur psihosexual: posibil sa caute divort, promiscuitate sau folosirea excesiva a alcoolului LINIA DE MIJLOC 1.Accentuata: puternice nevoi de dependenta ... preocupare pentru simptome somatice (Machover) ... dependenti isterici ... posibile trairi de inferioritate corporala (Machover) ... imaturitate emotionala (Machover) 2.Accentuare prin apasare: sugereaza conversia agresiva a conflictelor corporale (Machover) 21

3.Nasturi de-a lungul liniei de mijloc: dependenta materna, cautarea femeii pentru putere si sfatuire, isi neaga usor individualitatea pentru a place unei femei (pentru a multumi femeia) 4.Vaga: persoane mai varstnice preocupate de declinul lor fizic (Machover) EXPRESIA FETEI Discutie: aceasta categorie se ocupa de impresiile formate de figuri. Lista adjectivala de mai jos poate servi ca un ajutor n descrierea figurilor desenate. 1.Fericita, vesela, entuziasta, optimista 2.Trista, nefericita, posaca, deprimata, descurajata, posomorata 3.Activa, viguroasa, animata, alerta 4.Apatica, slabita, pasiva, inerta, rece, letargica, plictisita 5.Flexibila, docila, blanda, libera, plastica 6.Rigida, teapana, inflexibila, care nu se pleaca 7.Severa, dura, aspra 8.Atragatoare, chipesa, stralucitoare, angelica 9.Respingatoare, urata, suparata, rea, satanica, de satir 10.Echilibrata, stabila, puternica, controlata 11.Ochi de cocos, neechilibrata, neproportionata, impulsiva, dezechilibrata 12.Calda, care vine n ntampinare, prietenoasa, atragatoare, care invita 13.Rece, nesimtitoare, retrasa 14.Slaba, infantila, adolescentina, imatura, baietoasa, copilaroasa 15.Luptatoare, determionata, ambitioasa, agresiva, silitoare 16.Dispretuitoare, sarcastica, sardonica, snoaba, care priveste de sus 17.Aspra, austera, autoritara, dominanta, care cere, stricta, severa 18.Pompoasa, grandioasa, egocentrica, centrata pe sine 19.Oarba, care nu vede, preocupata de sine, introspectiva 21.(?) Goala, alba, vaga 22.Benigna, calda, care se complace, inimoasa, generoasa 23.Mica, liliputana, nesemnificativa, subdimensionata 24.Gigantica, mamut, colosala, dominatoare, herculeana, puternica, plina de nazuinta, coplesitoare. GURA vezi si BUZE 1.Accentuata: erotism oral ... nevoi puternice de dependenta ... imaturitate 2.Curba cupida: erotism adolescentin; nazuinta catre tinerete (Machover) ... narci sism, adolescenta vanitoasa 3.Dinti care se vad: semn puternic de agre siune orala a unei naturi infantile Machover) ... tendinte ostile orale: muscat, sarcasm taios 4.Larga, cu colturile n sus: afinitate fortata ... tendinta de a se prezenta zambind, de a prezenta o fatada acceptabila care sa mascheze trairi mai putin acceptabile 5.Crestatura a gurii: ostilitate si furie ... agresivitate, hipercritic, sadic verbal (Machover) 6.Concava: dependenta orala (Machover) ... imaturitate psihosexuala ... care cere atentie si aprobare 7.Inchisa rigid: refuzul de a se autoreleva ... respingerea nevoilor de dependenta 22

... poate fi semn de suprimare(?) sau ostilitate ... poate indica o culpabilitate referitoare la (fellatio) 8.Batjocoritoare: dispret pentru altii ... agresiune, ostilitate, probabil din cauza trairilor de slabiciune si nesiguranta 9.Accentuata: mofturosi la mancare (food faddists) ... alcoolici ... dificultati sexuale legate de contactele oral-genitale ... dependent oral ... simptome gastrice ... agresivitate orala: njuraturi (Machover) 10.Mica: o anumita respingere sau negare a nevoilor de dependenta orala la compulsivii rigizi ... negare a dependentei orale la egoisti si persoane independente 11.Omisa: respingere severa a nevoii de afectiune ... respingere severa a oralitatii ... sentimente de culpabilitate severe ... astmatici (Machover) ... deprimati MISCARE 1.Activitate: tendinta de a identifica persoane active care doresc sa-si rezolve problemele 2.Hiperactivitate: efort de compensare pentru a controla lumea si a spori predictibilitatea 3.Pasivitate: simptom al patologiei crescande la cineva cu trairi excesive de slabiciune si inadecvare MUSCHI 1.Accentuati: pot aparea la studentii n arta ... homosexuali (barbati) ... absorbiti de sine ... narcisisti centrati pe propriul corp (Machover; Jolles) ... cei cu atrofii musculare MUSTATA 1.Mult hasurata (umbrita): straduinte pentru o sexualitate masculina matura ... ocazional, semn al ostilitatii fata de un barbat, daca e desenata de o femeie 2.Mica, curata, ngrijita: sexualitate controlata, preocupare pentru sine, egoism ... apare n desenele unor homosexuali controlati, inteligenti GAT Discutie: gatul leaga capul de corp; furnizeaza un indice al coordonarii controlului mental cu impulsurile fizice (Machover) 1.Lung, subtire: lipsa de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul schizoid (Machover) ... poate semnifica ostilitate, mai ales nsotit de un guler ntarit 2.Lat, gros: atitudine ncapatanata, posibila rigiditate ... buna asimilare a impulsurilor (Machover) 3.Unidimensional: lipsa infantila de control asupra impulsurilor si dorintelor 4.Omiterea liniei de baza a gatului la profil: flux liber al tendintelor bazale mpreuna cu un control inadecvat (Jolles) 5.Accentuare prin cravata, colier sau alte elemente care l demarcheaza: accentueaza controlul intelectual asupra impulsurilor fizice (Machover) INDICATORI AI NORMALITATII Discutie: Aproape toti indivizii normali au zone patologice. Cel mai adesea, n testarea psihologica, clinicianul sau diagnosticianul este fortat sa caute patologicul si poate subevalua 23

indicatorii puterii si stabilitatii. De aceea, pentru a reaminti, autorul enumera cateva caracteristici ale unui DAP sanatos. 1.Marimea: figuri de 6 sau 7 inci naltime; silueta femeii e putin mai mica sau egala cu a barbatului dar nu mai mare. 2.Plasament: tendinta de a plasa siluetele n mijlocul paginii spre jumatatea de sus. 3.Punctul de plecare: cei mai multi ncep cu capul si trasaturile fetei. 4.Timpul: majoritatea 10 - 12 minute sau mai putin pentru DAP. 5.Spontaneitate: silueta arata o oarecare animatie, miscare, adica este flexibila, nerigida. 6.Proportie: tendinta de a proportiona realist siluetele, fara distorsiuni, n afara de unele minore. 7.Prezentare estetica: tendinta de a face siluetele simetrice si placute la privit. 8.Stersaturi: minime, dar cand apar, desenul se mbunatateste. 9.Calitatea liniei: tendinta de a face linii consistente, aratand presiune constanta, sigura. 10.Sex: de obicei sexul propriu se deseneaza primul; mai mult timp folosit pentru detalierea sexului propriu decat pentru cel opus. 11.Caractere sexuale: sexul ambelor siluete evident; femeia va avea sani, par mai lung decat barbatul, solduri rotunde. Barbatul va avea pieptul si umerii mai largi, par mai scurt decat femeia,solduri plate si se va accentua mai mult hasurarea parului barbatului decat celui al femeii. 12.Varsta siluetelor: aproximativ varsta subiectilor; 13.Curea la barbati: semnul controlului conventional; 14.mbracamintea formala: indica controlul formal si tendinte conservatoare; 15.Ochii: au pupile dar nu accentuat ntunecate; 16.Narile sunt absente: exista astfel lipsa agresivitatii infantile; 17.Subiectiv: accepta siluetele desenate fara o autocritica nemeritata; ... nu cere asigurari sau ndrumari de la examinator; 18.Simtul umorului: poate accepta deficientele n desen cu umor; 19.Picioarele neaccentuate (labele picioarelor); 20.Urechile: neaccentuate; 21.ntreaga silueta: ntreaga silueta desenata, n afara de arii minore omise. NAS Discutie: Nasul este un simbol al sexualitatii, dar si al luptei pentru putere; probabil, o mai mare accentuare a nasului ca simbol al puterii decat al sexualitatii. 1.Lung: agresiune; cautarea ascendentei; activ si ntreprinzator social; 2.Hasurat: posibile trairi de castrare la barbatul infantil care proiecteaza defecte unei femei (Machover); 3.Carn: sexualitate infantila; dependenta copilaroasa; 4.Triunghiular: dorinte de putere; sexualitate infantila; 5.Turtit: lupte pentru putere care au fost pedepsite; 6.Accentuat: indicii pentru preocupare falica (Machover); ...adolescenti si persoane cu teama de castrare; 7.Ascutit: tendinte spre dominatie cu posibila agre siune; 8.Coroiat: sentimentul ca mbatranirea afecteaza sexualitatea masculina; ... semne de gandire rea si amara NARI 1.Evidente: semn de agresiune primitiva; masura depinde de marime si hasurare: literal spus freamata de furie. NUDURI Discutie: Sunt rar desenate, dar sunt desenate de: 1.Studenti n arte (Machover); 2.Persoane cu psihanaliza ortodoxa; 24

3.Cei preocupati de sex; 4.Voyeuri; 5.Schizofrenici deprimati; 6.Barbati neseriosi preocupati de sexualitate. OBSESIV-COMPULSIVII Au tendinte spre : 1.Detaliere excesiva: buzunare, nasturi, sireturi de pantof, cusaturi; 2.Accentuarea simetriei; precizie, echilibru; 3.Multe stersaturi; 4.Mult timp pentru a termina: nu pot termina desenele; 5.Deseneaza corpuri virile cu brate lungi, puternice si capete mici: doresc sa ignore controlul mintal rigid, dureros si sa se supuna impulsurilor fizice deschise (Machover); 6.ntreaba mult: ncearca sa-l forteze pe examinator sa-i structureze testul; OMISIUNI Discutie: Omiterea unei parti a corpului implica un conflict sau preocupare fata de zona omisa. Daca mana este zona omisa, se va vedea MANA. nainte de a dezvolta o ipoteza conflictuala, trebuie considerata situatia imediata, istoria sociala, statutul conflictual al zonei omise, semnificatiile simbolice ale zonei omise si alte date pertinente. ORGANICITATE 1.Capul neproportional; 2.Cap prea mare; 3.Linii groase si simple; 4.Sinteza slaba; 5.Fara detalii, multe omisiuni; 6.Siluete prea mari; 7.Sentimentul importantei exprimat de catre subiect; 8.Rigiditatea abordarii; 9.Stereotipie; 10.Creionare greoaie a capului; 11.Apasare neobisnuita; 12.Inramarea siluetei cu linii suplimentare; 13.Stersaturi rare; 14.Proportii slabe (neproportionare); PARANOICII tind sa 1.Accentueze capul: compensare emfatica pentru trairile de inadecvare; 2.Accentueze ochii si urechile: preocupare excesiva fata de lume; trairi ca lumea este ostila si amenintatoare; 3.Deseneze profile: evaziune si suspiciune n situatia de testare; 4.Deseneze ochi sfredelitori: prudenta fata de ceilalti. Atentie la ameninintarile si pericolele dinspre altii; 5.Deseneze degete gheare: ostilitate extrema si agresivitate directionata spre mediu; 6.Detalieze excesiv parul: preocupare deosebita fata de controlul sexual; 7.Deseneze semne homoerotice: inversiune sexuala la unii paranoici; 8.Refuza sa deseneze. PELVIS Discutie: pelvisul este literal leaganul civilizatiei; sediul sexualitatii feminine; pentru barbat mediul cel mai gratificant. 1. nchidere pelviana incompleta: conflict sexual (Jolles); 25

...tendinte homosexuale cu posibile sentimente de vina si anxietate; 2. Mare: fecunditate, nasterea de copii (Machover); ...superioritatea femeii fata de barbat; ...preocupare pentru graviditate; ...dependenta barbatului fata de mama sau imaginea mamei; ...preocuparea femeii fata de problema graviditatii; PERSEVERARE Discutie: aceasta se refera la repetitii neadaptative ale unor raspunsuri. Adesea, perseverarea se manifesta la indivizii limitati sau deteriorati mintal, la nevroticii care cauta refugiul n raspunsuri sigure, repetitive, ncredintate unei zone de activitate limitata si sigura si la simulanti. PERSOANA DESENATA Discutie: din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care si proiecteaza sentimentele fata de oameni n cadrul unui singur desen, subiectii ar trebui sa fie ntrebati pentru a obtine conceptia lor asupra siluetelor desenate. Examinatorul ncearca sa descopere daca siluetele desenate sunt legate de conceptia asupra sinelui si a altora, daca desenele indica conceptii existente sau dorite asupra lumii si a oamenilor. ntrebarile puse sunt deschise, nespecifice si nu trebuie sa sugereze raspunsuri. 1.Ideal sau fatada: persoana care ar fi dorit subiectul sa fie sau sa apara altora; 2.Imaginea de sine: asa cum se vede subiectul pe sine; 3.Imaginea autoritatii: cineva cu care subiectul trebuie sa se nteleaga; 4.Persoana semnificativa: mama, tatal, frati (rude) sau alte persoane semnificative; 5.Persoana neplacuta: una fata de care subiectul are sentimente ambivalente (patron, sotie, vecin, etc.); 6.Sexul opus: raspunsul la o figura sexuala; 7.Persoana pozitiva sau negativa: sentimente fata de barbati sau femei; 8.Persoana puternica sau slaba: confesiunea deschisa a slabiciuniilor si defectelor; ...poate indica un efort sincer de a compensa defectele; ...poate fi in acelasi timp confesiune si efortul de a se schimba (Machover) 9.Persoana mutilata: respingerea conceptului simbolizat de partea mutilata a corpului (Jolles); ...tulburare mentala (emotionala) severa. PERSPECTIVA Discutie: perspectiva se refera la partea din silueta desenata prezentata lumii de catre subiect. 1.Profil: mai matur si mai sofisticat decat vederea din fata care este relativ mai naiva si nesofisticata (Machover); 2.Disproportia profilului: slaba judecata (Machover); 3.Vedere ntreaga: tendinta spre exibitionism si de a se arata la femeile vanitoase, adolescente, barbati activi social; 4.Vedere ntreaga a femeii, profil masculin: din partea barbatului semn de autoprotectie si usurinta de a expune femeia (Machover); 5.Confundarea profilului fetei cu fata ntreaga: rara, cu exceptia primitivilor, deficientilor mintali gravi, organici, schizofrenici. 6.Profilul fetei cu vederea ntreaga a corpului: postura ncordata jena sociala, vina relativa la contactele sociale inpulsul de a arata corpul (Machover) 7.intreaga silueta din profil: ezitare n a face fata lumii tendinta de a se ascunde pe sine tendinta de a se retrage din lume (Jolles) 8.intreaga silueta si fata fara a sugera profilul: rigiditate determinarea de a face fata vietii direct (Julles) 26

SIMBOLURI FALICE 1.Pusti, tigari, pipe, bastoane, pantofi, nasuri 2.Indica: frica de impotenta ostilitate fata de femei imaturitate psihosexuala preocupare sexuala impulsuri sexuale: complexul lui Don Juan INABILITATE SAU BOALA FIZICA Discutie: Puterea fizica este accentuata de cei care se simt inadecvati fizic. Cineva sigur pe sine ntr-o zona fizica specifica nu are nevoie sa accentueze acea zona (Machover; Jolles). PLASAMENT (NCADRARE N PAGINA) Discutie: ncadrarea n pagina arata n mare unde se plaseaza subiectul relativ la mediul sau 1.Sus pe pagina: se simte n aer; fara baza solida 2.Deasupra mijlocului paginii: se simte lucrand spre un scop intangibil (Jolles; Buck) tendinta de a recurge la imaginatie pentru satisfacerea nevoii de putere (Buck) poate fi distant si inaccesibil (Buck) poate indica optimism n lupta pentru atingerea pentru atingerea scopurilor (Machover) poate indica nfumurare sau privirea de sus a altora (Levy) 3.In centrul paginii: insecuritate si rigiditate nevoia de a mentine un control atent (Jolles) grad normal de control si rigiditate 4.Sub mijlocul paginii: se simte nesigur si inadecvat cu o oarecare depresie (Machover; Jolles; Buck) concret sau legat de realitate n viata si gandire (Jolles; Buck) atitudine defetista; depresie (Levy) nevoia unor fundatii solide, control si echilibru poate demonstra stabilitate, calm, echilibru (Levy) 5.Partea stanga a paginii: dominanta emotionala (Jolles) accent pe trecut (Jolles) tendinte spre impulsivitate (Jolles) orientat catre sine (Machover) constient de sine (Levy) 6.Partea dreapta a paginii: control emotional (Jolles; Buck) face eforturi mari pentru a reusi orientat catre mediu (Machover) extratensiv 7.Coltul din stanga sus al paginii: anxios; dorinta de a se feri de experiente noi si de a se ntoarce n trecut, sau de a cauta satisfactii imaginare (Jolles) BUZUNARE 1.Accentuate: infantil, dependent (Machover) deprovari afective sau materne formeaza unor adaptari psihopatice (Machover) adolescenti cu dorinte de virilitate care intra n conflict cu dependenta de figura materna (Machover) dependenta orala: o persoana care ia, care nu da, imatura femeie care si accentueaza independenta PROFIL 1.Evadare controlata sau rezinstenta la relevare de sine poate indica control matur al sentimentelor cu refuz de a se exhiba 27

2.Figura ntreaga din profil: (tot corpul din profil) serioase tendinte de a se retrage si opozitie (Jolles) ...evaziune controlata sau rezintenta la autorelevare (Urban) tendinte de retragere nepatologice daca nu sunt prezente si alte semne de retragere (Urban) 3. Profil ambivalent: o parte a corpului ntoarsa n alta directie decat cealalta parte a corpului tendinta de a indica frustrare extrema cu dorinta puternica de a abandona o situatie nesatisfacatoare (Jolles) tendinte introversive si extoversive, o ambivalenta care produce confuzie (Urban) NTREBARI Discutie: Cand un subiect pune ntrebari, el doreste ca examinatorul sa structureze situatia n locul lui. ntrebarile pot indica nesiguranta fata de asteptarile examinatorului; pot arata nesiguranta tipica subiectului sau pot arata evadare din situatie, curiozitate, anxietate, grija, confuzie. Raspunsurile la toate ntrebarile trebuie date astfel ca situatia de testate sa ramana nestructurata. La sfarsitul testarii examinatorul poate raspunde mai complet si specific la ntrebari, dar cu discretie si judecata clinica. RECT 1.Accentuare: semn rar de tendinte paranoide sau homoerotice (Machover) INDICATORI AI REGRESIEI SI RETRAGERII 1.Ochi orbi 2.Gura concava, receptiva 3.Miscare nghetata: silueta este prinsa n contemplare (Machover) 4.Profil care priveste spre stanga 5.Profil rigid 6.Refuzul de a desena 7.Slabiciune: picioarele (labele picioarelor) ca niste bete, picioare slabe, brate slabe, degete ca petalele de flori, silueta foarte mica LIPSA DE TRAGERE DE INIMA N A DESENA Discutie: Lipsa de tragere de inima n a desena poate indica: 1.Timiditate 2.Anxietate 3.Evaziune: teama de autorelevare din cauza unor trairi ca lucrurile nu merg prea 4.Depresie 5.ncapatanare

bine

PARTEA DREAPTA A IMAGINII vezi si NCADRARE N PAGINA Discutie: Partea dreapta a paginii este partea mediului, n timp se partea stanga este partea sinelui (Machover) SILUETA N ALERGARE Discutie: O silueta alergand indica un nivel nalt de energie directionata primar catre iesirea dintro situatie neplacuta, dupa Jolles poate indica si o impulsivitate isterica INDICATORI AI SCHIZOFRENIEI 1.Miscare blocata: are trasaturi statice, autiste, introversive impulsuri spre realizare si putere bazate pe imaginatie (Machover) 2.Partea stanga a paginii de desenat: o trasatura de introversiune 3.Cap marit: viata imaginativa bogata 4.Detalierea urechii si a ochiului: in schizofrenia paranoida arata preocupare pentru halucinatii auditive si extrema suspiciune 28

5.Corp rigid: constrictie (constriction) 6.Desen bizar: lipsa contactului cu realitatea 7.Refuzul de a desena: rezulta din evaziune sau depresie 8.Transparenta: aratarea organelor interne; indica furie si anxietate convertite n preocupare corporala (somatic; Machover) 9.Succesiune confuza: succesiunea normala este de la cap la picioare 10.Profil confuz 11.Disproportie grosiera 12.Figura diagramatica (diagrammatic figure) 13.Silueta formalizata, indicatoare a luptei compulsive pentru control 14.Reprezentarea organelor genitale 15.Dezumanizare: oameni ca animalele AUTO-CRITICA Discutie: Comentarii auto-critice cum ar fi: Nu pot desena Este groaznic, Ia te uita, arata caraghios, etc. indica urmatoarele: 1.Estimare de sine coborata si posibila depresie 2.Dorinta de evita criticile examinatorului 3.Dorinta de asigurare din partea unei figuri cu autoritate SUCCESIUNEA SEXELOR Discutie: Levy afirma ca 87% din 5000 de subiecti au desenat la nceput persoane de acelasi sex cu ele. ntr-un esantion de 16 homosexuali 13 sau 81% au desenat la nceput sexul opus. Interpretarile posibile ale desenarii ntai a sexului opus sunt urmatoarele: 1.Inversiune sexuala (Levy) 2.Identificare sexuala confuza (Jolles; Machover) 3.Atasament puternic sau dependenta de parintele de sex opus (Machover) 4.Atasament puternic sau dependenta fata de un membru al sexului opus (Levy) CONFLICT SEXUAL 1.Picioarele unei femei mult hasurate 2.Constrictia, hasurarea sau accentuarea pieptului si gatului 3.Accentuarea sexualitatii 4.Lipsa diferentei sexuale ntre barbat si femeie: barbatul si femeia sunt desenati asemanator 5.Sexul opus desenat ntai 6.Nuduri DEVIANT SEXUAL Discutie: Concentrare pe o arie sau pe un organ specifice poate apare n accentuarea erotismului. Gradul accentuarii ca depinde de taria dorintelor sexuale si de experientele trecute (Machover) SIMBOLURILE SEXUALE includ: 1.Palaria 2.Pantofii 3.Nasul 4.Pipa, pusca, bastonul, tigareta, tigara de foi 5.Parul HASURAREA indica: 1.Anxietate: gradul anxietatii este dat de taria hasurii 2.Anxietatea libera (Free-floating): hasurare extrema; poate indica ndoiala de sine, autocritica, sentimentul de a fi incapabil de a face fata mediului ostil 29

PANTOFII 1.Detaliere: la tinere pubere este semn de preocupare obse siva pentru obiecte sexuale: curiozitate si preocupare anormale pentru sexualitatea masculina (Machover) 2.Ascutiti: agresivitate 3.Mult hasurati: preocupare si dorinta sexuala 4.Lipsa pantofilor: agresiune si sexualitate primitive si nereprimate 5.Cu catarame: femeile exhibitioniste si narcisice decoreaza mult pantofii UMERII Discutie: Umerii asigura forta si putere. mpreuna cu mainile, bratele si picioarele, umerii formeaza un complex care indica dorinta de putere. Dupa Jolles, umarul stang are implicatii feminine, iar cel drept masculine. 1.Mari: sentimente de forta, preocupare extrema pentru putere (Jolles) adoleescenti (Machover) de la femei indica protest anti-masculin, dorinte de forta si putere asupra barbatului (Machover) 2.Mici: sentimente de inferioritate (Jolles) lipsa accentuarii puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive 3.Patrati: mpreuna cu indicatori de rigiditate si ostilitate indica o atitudine extrema de aparare si ostilitate (Jolles) 4.Bine proportionati si rotunjiti: o usoara, flexibila si bine echilibrata expresie a puterii (Jolles) 5.Atarnand (lop sided): dezechilibru emotional semn de conflict sexual de rol 6.Stersaturi si ntariri: preocupare pentru dorinte si impulsuri fizice pentru dezvoltarea corpului si expresie a puterii (Machover)

MARIMEA DESENULUI Discutie: Daca silueta care reprezinta imaginea de sine este mica, ipoteza este ca subiectul se simte mic sau neadecvat si raspunde cererilor mediului cu sentimente de inferioritate. Daca silueta imagine de sine este mare subiectul raspunde la presiunea mediului cu trairi de expansiune si agresiune. Orice extrema indica tendinte psihopatologice (Levy) 1.Media: n jur de 7 inci 2.Raportul dintre marime si spatiu: poate merge paralel cu relatiile dinamice ntre subiect si mediul sau, sau ntre subiect si figurile parintilor (Levy) poate fi legat de implicarea imaginativa a subiectului poate indica gradul de estimare de sine realista relationata la expansivitatea subiectului 3.Diminuat sau foarte mic: eu contractat (Machover) sentimente de inadecvare si preocupare de adaptare la mediu (Machover; Jolles; Levy) schizofrenie regresiva, vegetativa; nivel energetic scazut si eu diminuat si slab (Machover) depresie profunda 4.Foarte mare sau marit: ncercarea de a se proba pe sine, pe hartie grandiozitatea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice, inacceptabile, reprimate (Machover) estimare de sine fantezista poate fi caracteristic unui maniac care si raspandeste desenul pe toata pagina sau depaseste marginile daca e sarac proportionat, gol si saracacios poate semnifica: deficienta mintala, organicitate, sau la desenele unui copil 5.Depaseste pagina: lipsa capacitatii de planificare tendinta de a fi maniac, hiperactiv PATAT, MANJIT 30

Discutie: La adulti, patarea indica o nota regresiva si anxietate severa. Patarea nu este neobisnuita la desenele copiilor ATITUDINEA, POZITIA (STANCE) 1.Picioarele larg departate: afirmativ nesiguranta bazei a fost compensata 2.Strans: rigiditate, restrictie 3.Cu spatele la privitor: respingere si teama 4.Se clatina: echilibru mental precar 5.Picioarele strans apropiate: ncordare, constient, stangaci, rezistent la avansurile sexuale FIGURI LIPITE (STICK FIGURES) indica: 1.Evaziune 2.Rigiditate: aparata intelectual 3.Psihopatie: facute de cei care gasesc relatiile interpersonale dezgustatoare (Jolles) 4.Insecuritate: ndoiala de sine (Levy) STOMAC vezi si BURTA (BELLY) Discutie: Stomacul este partea corpului cea mai susceptibila la anxietate si la conversiunea acesteia n plangeri fizice: de notat marea incidenta a afectiunilor gastro-intestinale de origini psihogenetice. Psihodinamic, un stomac plin este asociat cu sentimente de bunastare, n timp ce un stomac gol este asociat cu sentimente de singuratate si gol. Tipic, schizofrenicii se simt goi pe dinauntru cum se simt majoritatea persoanelor deprimate si deprivate emotional. Desenele lor pot releva aceasta. LINIA (MISCAREA CREIONULUI) 1.Lunga: control (Jolles) 2.Scurta: impulsivitate (Jolles) 3.Zimtata: ostilitate (Jagged) posibila impulsivitate (Jolles) 4.Schitata (sketchy): insecuritate si anxietate semn al sentimentului de inadecvare daca presiunea este mica 5.nspre corp: introversiune (Levy) 6.Dinspre corp: extroversiune (Levy) 7.Presiune (apasare): indica nivelul energetic (Levy) 8.Apasare puternica: indica anxietate si tensiune 9.Presiune verticala: indica determinare, afirmare, masculinitate SUCCESIUNE Discutie: Cei mai multi subiecti ncep cu capul si continua n jos spre picioare 1.Ezitare in a merge mai jos de cap sau de talie: retinere n a face fata conflictelor legate de semnificatia simbolica a zonelor evitate (Machover) 2.Confuza: impulsiv, maniac sau supraactiv 3.Dezvoltare bilaterala a unor zone foarte mici: rigid, compulsiv (Machover) 4.Trasaturi faciale desenate la urma: neadaptare implicand retinere sau incapacitate n a face fata angajamentelor emotionale (Machover) tendinte schizoide CAZURI CHIRURGICALE Discutie: Mayer, Brown si Levine au studiat desene facute de pacienti nainte si dupa operatii. Operatii care implica nlaturare de san, amputari, chirurgie a ochiului sau urechii. Toate ariile chirurgicale au fost identificate n DAP ca arii ale anxietatii. Trasaturile regresive ale siluetelor tindeau sa se clarifice sau sa se diminueze dupa operatie, indicand eforturile facute pentru a compensa si a accepta rezultatele operatiei 31

SIMETRIE 1.Bilaterala: rigiditate si represie (Machover) efecte bizare pot indica schizofrenie paranoida (Machover) 2.Extrema: compulsiv, rece emotional si distant (Machover) 3.Tulburare marcata: neurotici cu sentimente de stangacie fizica si indecvare hipomaniaci sau isterici cu tulburari impulsive (Machover) copilarii de isterici nevroza anxioasa severa DINTI Discutie: Un accent pus pe dinti indica agresivitate orala, sarcasm muscator, o conceptie sardonica de viata, nfumurare sau alte slabiciuni care trebuie compensate (Machover) TEMA Discutie: siluetele desenate uneori spun povesti si prezinta o varietate de teme 1.Cowboy: agresiune n viata imaginara ndreptata spre expresia activa, fizica a sentimentelor: copii, adolescenti delicventi 2.Om de zapada: evaziune din problematica corporala 3.Clown desene animate, figuri caraghioase: pot exprima dispret sau ostilitate fata de sine reduce examinarea sau examinatorul la o absurditate 4.Persoana n varsta: efoturi spre maturitate si control 5.Persoana mai tanara: folosire a unei aparari infantile tanjeste dupa libertatea de expresie si responsabilitati limitate ale copilariei imatur emotional DEGETUL MARE 1. Rigid: preocupare n legatura cu masturbatia CRAVATA 1.Un simbol falic: preocupare fata de sexualitatea masculina controlul sexualitatii si al impulsurilor fizice 2.n miscare: ocazional indica agresiune sexuala deschisa preocupare sexuala intensa (Machover) 3.Papion: informal, tineresc, promiscuitate sexuala DEGETELE DE LA PICIOARE - ACCENTUATE, MARITE 1.Agresiune primitiva (Machover) 2.Stranse: reprimarea unei agresiuni (Machover) PERSOANA CARE SE CLATINA (TOPPLING) 1.Sentimentul neechilibrului: pre-schizofrenic (Hammer) personalitate n stare de flux, instabila MARGINEA SUPERIOARA A PAGINII Discutie: Persoana care atinge marginea de sus a paginii sau trece peste marginile acesteia ncearca sa se supraextinda n relatiile cu altii si de a avea o viata imaginara extrem de activa. Personalitate ciclotimica. TRANSPARENTA ( siluetelor): 1.Tendinte voyeuristice (Machover) ... ruptura, fisura de judecata, apreciere (Machover) TRUNCHI 32

Discutie: trunchiul este originea impulsurilor fizice 1.Omis: respingerea impulsurilor fizice ...barbati involutivi ...copii (Machover) ...pierderea imaginii corporale (Jolles) 2.Lung si ngust: caracteristica schizoida (Jolles) 3.Esec de nchidere, ncheiere: preocupare sexuala (Machover) 4.Foarte mic: negarea impulsurilor sexuale (Jolles) ...sentimente de inferioritate si slabiciune fizica (Machover) 5.Foarte mare: multe impulsuri instinctuale nesatisfacute (Jolles) ...lupta pentru dominanta fizica (Machover) 6.Trunchiul sexului opus mult hasurat: ostilitate fata de sexul opus (Machover) LINIA TALIEI Discutie: Linia taliei taie originea impulsurilor fizice. Machover noteaza: deasupra taliei sunt zonele puterii fizice a barbatilor n timp ce sub ea sunt zonele sexuale. La femeie, deasupra sunt sanii cu fluidul dadator de viata si dedesubt sunt zonele reproducerii si sexualitatii 1.Accentuata: control sexual 2.Mult hasurata sau taiata: control extrem al sexualitatii poate cauzat de sentimente de vinovatie sau de sentimentul de pierdere iminenta a controlului sexual. ... combinat cu un conflict n zona gatului, cu o atitudine rigida, lipsa miscarii, lipsa sau ascunderea mainilor si rigiditatea bratelor, vor indica rigiditate excesiva si fragilitate a controlului cu esecul n adaptarea cerintelor lumii 3.Refuzul de a desena mai jos de linia taliei: sexualitate tulburata si blocata (Machover) 4.Amanarea desenarii: un blocaj n a se descurca cu ariile corporale ale sexualitatii 5.Extrem de ngusta, stramta: sugereaza control precar care este evident n izbucnirile temperamentale (Machover) ... narcisic, centrat pe sine, vanitos INDICATORI DE ALARMA PENTRU O TULBURARE MINTALA SEVERA (vezi si SCHIZOFRENIA) 1.Ochi care nu se vad 2.Indicatori anatomici 3.Guri deschise 4.Guri care ranjesc 5.Pumni stransi 6.Caracteristici bestiale 7.Hasurare extrema, patare 8.Guri crestate 9.Degete ca ghearele 10.Omiterea unor parti importante: brate, maini, picioare 11.Siluete rigide, diagramatice 12.Lipsa echilibrului, clatinare 13.Nuduri cu organele genitale accentuate 14.Mazgaleala 15.Confundarea profilului cu fata 16.Desene mici, goale 17.Desene mari, grandioase, care depasesc pagina 18.Ochi care privesc sasiu --- SFARSIT ---

33

CAIETUL DE PROTOCOL AL TESTULUI <<DRAW-A-PERSON>> de William H. Urban, M. A. Editat de Western Psychological Services , Box. 775 Beverly Hills, California Nume Adresa Scoala Varsta Telefon sia Grad educatie sau Referinta de Motivele referirii Date medicale-neurologice-psihologice Date socio-economice Catre examinatori:Aceasta brosura de protocol este destinata a fi prezentata mpreuna cu <<Catalogul de analiza interpretativa a desenului persoanei >> de William Urban (editat de Western Psychological Services). Pentru titlurile <<Interpretare >> se sugereaza sa se faca referinta la catalogul DAP de mai sus. Concluzii si apreciere rezumativa: Tulburare mentala /emotionala 0-4 5-9 1116 + + + Sex Data nasterii Profe

Leziune cerebrala organica 07 814 + sau + + -

Recomandari:

34

____________________________ Examinator Data

DISPOZITIA SI NFATISAREA SILUETELOR silueta masculina 1. 2. 3. 4. 5. 6. Greseli (Misc.) PLASAREA SILUETELOR N PAGINA Barbat: jum. sup., jum. inf., partea st., partea dr., centru pagina, ncercuit Interpretari: silueta feminina 1. 2. 3. 4. 5. 6. Greseli (Misc.)

ZONE DISPROPORTIE 1. 2. 3. 4. (Miscari) ARII DE HASURARI PUTERNICE SI/SAU STERSATURI 1. 2. 3. 4. 5. Altele(Miscari)

DE

Descriere

Interpretari

Descriere

Interpretari legate de zona (arie)

35

TRASATURILE CAPULUI silueta masculina Par Ochi Urechi Nas Gura Barbie silueta feminina Par Ochi Gene Sprncene Urechi Nas Gura Barbie UMERI, BRATE, MAINI, DEGETE silueta masculina Umeri Brate Maini Degete silueta feminina Umeri Brate Maini Degete ZONE SIMBOLICE SEXUAL silueta masculina Perineu (Trouser fly) Nasul (marimea) Parul (hasurarea) Picioarele Fese silueta feminina Perineu Sani Fese Parul (hasurarea) Picioarele Trasaturi ale controlului silueta masculina Piept Mansete Atitudine

Descriptie

Interpretari

36

Calitatea liniei Gradul de detaliere Linia gatului silueta feminina Piept Mansete Atitudine Calitatea liniei Gradul de detaliere Linia gatului

37

LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURARI SEVERE MINTALE/ EMOTIONALE 1.Aratarea organelor interne 2.Silueta care se clatina 3.Organe genitale accentuate la silueta nuda 4.Siluete dezumanizate 5.Trasaturi bestiale 6.Fara trasaturi faciale 7.Figuri sasii 8.Degete cu gheare 9.Inconsecventa profilului facial 10.Gura cascata, ranjita 11.Siluete rigide, diagramatice 12.Gura crestata (buze subtiri) 13.Hasurare puternica, crestata 14.Desene mici, golase 15.Desene mari, grandioase, care depasesc pagina 16.Hasurare excesiva a ochilor si urechilor LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURARI ORGANICE CEREBRALE 1.Capul disproportionat 2.Cap mult prea mare 3.Linii greoaie si simple 4.Sinteza slaba 5.Absenta detaliilor 6.Siluete mult prea mari 7.Simtul neputintei exprimat de subiect 8.Rigiditatea abordarii 9.Stereotipie 10.Schitare greoaie a capului 12.Apasare neobisnuita 13.ncadrarea siluetelor cu linii suplimentare 14.Slaba proportionare 15.Stersaturi neobisnuite

38

TOTAL ______________INTERPRETARE TOTAL ______________INTERPRETARE 0-4 Nu neaparat semnificativ, 6-7 Usoara posibilitate de leziune daca tabloul clinic nu sustine cerebrala ipoteza patologica 8-14 Posibilitate mare de leziune cerebrala 5-9 O tulburare acuta 10-16 Tulburare emotionala severa DINAMICA PERSONALITATII

________________________________ EXAMINATOR DATA RAPORTUL INTERPRETATIV AL DESENULUI PERSOANEI Bazat pe Catalogul de analiza interpretativa a desenului persoanei si Brosura de protocol a desenului persoanei de WILLIAM H. URBAN. M. A editat de WPS Nume Adresa Ocupatia Scoala (daca urmeaza) Stare civila: singur , div. , vaduv, despartit Sursa de Adresa referinta Motivele referirii Locul Examinator examinarii DAP Rezumat si concluzie: observatii si descoperiri DAP Recomandari Varsta Sex Data nasterii Telefonul Tel. de la serviciu Gradul educatiei Nr. copii Telefon Titlu

____________________________ EXAMINATOR DATA REACTIA SUBIECTULUI LA SITUATIA DE TESTARE DAP

39

Indicatii: Examinatorul DAP ncercuieste acel cuvant (acele cuvinte) care-l descriu cel mai bine pe subiect. Spatiile pentru cuvintele descriptive care nu sunt cuprinse, dar pe care Ex. poate sa le completeze si sa le nlocuiasca. Fiecare sectiune (A, B, C, etc. ) ar trebui cate un cuvant sau mai multe ncercuite. Sectiunile finale sunt incluse pentru a fi folosite de Ex. A. APARENTA - curatenie meticuloasa, medie, nengrijit B. NGRIJIRE - curat si bine ngrijit, mediu, nengrijit C. POSTURA - rigida, dreapta, medie, aplecata D. MERS - energic, mediu, ezitant, moale, stangaci E. STRANGERE DE MANA - foarte puternica, puternica , ferma , slaba F. ANXIETATE MANIFESTA - frunte umeda , palme umede , tremur G. REACTIA FATA DE EX. - prietenoesa, placuta, rezervata, rece H. DEPENDENTA FATA DE EX. - se bazeaza pe el nsu si, pa siv I. RAPORTURILE CU EX. - bun, mediu, rece , suspicios J. REACTIA LA DAP - dornic , interesat , negativ K. VERBALIZARE - abundenta, medie, fara comentarii L. ATITUDINE DEFENSIVA- simte DAP folositor, neutru, criticist M. IMPLICAREA EULUI - serioasa, aparenta, neprovocat N. ABORDARE DAP - usoara, spontana, ezitanta, revuz O. ENERGIE - rapid, repede si usor, muncitor, ncet P. STERSATURI - nici una, multe, putine Q. ATITUDINEA FATA DE SINE - supraapreciere, realista, hipercritica R. NCREDERE N SINE - sigur pe sine, unele dubii, oscilant S. COMPORTAMENT - normal, aparte, bizar, autistic T. LIMBAJ - bun , mediu , defectuos U. NIVELUL DE INTELIGENTA - alerta, mediu, prost

IMPRESIILE DESENATE

ASUPRA

SUBIECTULUI

EVOCATE

DE

FIGURILE

DAP

Indicatii: Ex. interpreteaza impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect. Aceste interpretari sunt nregistrate prin aprecieri (evaluari) pe o zona a continutului. Mai jos este un continuum ntre termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. n fiecare continuum Ex. plaseaza un M pentru silueta masculina si un F pentru cea feminina pe cele doua puncte care i se par Ex. cel mai potrivite, deci fiecare linie (continuum) va avea un M sau un F. Pe aceasta cale Ex. formuleaza atat o conceptie literara cat si una grafica a tratarii diferentiate a sexelor. Liniile aditionale sunt pentru a introduce noi continuumuri de catre Ex., scriind cei doi termeni descriptivi care limiteaza fiecare nou continuum pe care experienta Ex. l conduce sa creada ca este semnificativ.

Treimea superioara 1. Viguros 2. Deschis 3. Prietenos 4. Bine dispus

CONTINUUMURI Treimea medie

Treimea inferioara Pasiv Respingere Ostil Furios

40

5. Stralucitor 6. Frumos (Chipes) 7. Curat 8. Trasaturi regulate 9. Natural 10.Maturitate emotionala 11. Aparenta adulta 12. Capabil 13. Ma siv 14. Drept 15. Controlat 16. Detaliat 17. Perceptiv (Vede) 18. Sofisticat 19. Sensibil 20. Intelectual 21.Constiincios (Linii ngrijite) 22. Fericit 23.Consecventa tratarii 24. Putine stersaturi

Plat Nepretentios Nengrijite Schimono site Stilizat (afecte) Imaturitate Infantila Slab Mic Se clatina Impul siv Gol Imperceptibil (Orb) Naiv Nesimtitor Corporal Impulsiv Deprimat Inconsistenta Multe

TRATAREA BARBAT-FEMEIE Indicatii: folo sind seriile de continuumuri de la pag. anterioara Ex. indica prin ncercuire barbat sau femeie, care sex asigura dupa parerea lui reactiile subiectului, raspunsul sau identificarea acestuia. 1.Care sex e mai aproape de varsta subiectului barbat femeie 2.n care desen foloseste subiectul mai multa energie 3.n care desen subiectul arata mai lmulta concentrare 4.Care desen e mai detaliat 5.Care desen e mai nalt 6.Care desen pare mai puternic 7.Care sex pare mai sanatos 8.Care este sexul dominant 9.Care sex arata mai multa miscare 10.Care sex arata mai multe probleme psihopatologice 11. 12. _______________________________________________________________________ IPOTEZE INTERPRETATIVE Indicatii: A. Rezumati descoperirile majore ale DAP. Utilizati ipotezele sugerate n Catalogul interpretativ al desenului persoanei si / sau impre siile si experienta dumneavoastra clinica B. Concluziile examinatorului privind reactiile si raapunsurile subiectului sunt corelate si integrate C. Este descrisa tratarea diferentiata a sexelor _______________________________________________________________________ A. 41

B. C. _______________________________________________________________________ _ Completati SUMARUL SI CONCLUZIILE de la pag. 45 cu scurte paragrafe care prezinta descoperirile pertinente de mai sus. Legati aceste descoperiri cu motivele referirii

42