NEO PI-R

Informatii suplimentare:
http://www.testcentral.ro/engine.php?action=neopir_test.htm
http://www.testcentral.ro/engine.php?action=neopir_adaptare.htm
http://www.testcentral.ro/engine.php?action=neopir_profiluri.htm
http://www.testcentral.ro/engine.php?action=neoffi_test.htm
http://www.testcentral.ro/engine.php?action=neoffi_profiluri.htm
www.google.ro cuvinte cheie: NEO PI-R

- denumirea de NEO PI-R provine din denumirea principalilor trei superfactori ai

personalităţii pe care îi evaluează: nevrotismul, extraversia, deschiderea

- autorii testului: Paul T. Costa Jr. şi Robert R. McCrae (SUA)

- versiunea în limba română - traducere şi adaptare a instrumentului (realizată de

Dragoş Iliescu, Mihaela Minulescu, Cătălin Nedelcea şi Dan Ispas) pe populaţia
românească.

Bazele teoretice ale NEO PI-R

- implementează modelul de personalitate BigFive în varianta sa americană

- modelul BigFive al personalităţii este abordat în cadrul mai multor şcoli (grupuri
de autori reuniţi în jurul unei paradigme)

- o paradigmă importantă: la temelia personalităţii pot fi regăsite 5 „cărămizi”

fundamentale, care stau la baza explicării personalităţii oamenilor

- şcoala americană în domeniul BigFive porneşte de la paradigma lexicală (direcţie

de cercetare propusă de John Angleitner şi Ostendorf), potrivit căreia limba vie a
unui popor este sedimentul unei întregi experienţe de atribuire interpersonală
(anumiţi termeni precum nervos, amabil, prudent au fost utilizaţi de-a lungul
timpului pentru a permite indivizilor să se descrie pe sine sau pe alţii)
- pornind de la direcţia propusă de Allport şi Odberg, Cattel (1946) şi Norman
(1963) atrag atenţia asupra faptului că această listă de descriptori ai personalităţii
este exhaustivă prin faptul că, dacă ar exista anumite trăsături de personalitate,
altele decât cele conotate până în prezent de vocabularul unei limbi, cu siguranţă
ar putea fi inventaţi termeni care să le denumească

- analize factoriale efectuate de diverşi autori pe rezultatele testării unui acelaşi

eşantion de indivizi, cu acelaşi inventar de personalitate, a condus în mod repetat
la 5 superfactori universali, exhaustivi, care rezumă întreaga sferă a personalităţii
– de unde şi legitimitatea modelului BigFive

- factorii sunt definiţi prin grupe de trăsături corelate între ele (numite faţete), iar
fiecare cluster de faţete este denumit domeniu; însumând scorurile obţinute la
faţete, se obţine scorul pentru domeniul compus de acele faţete, care poate fi
considerat o aproximare a scorului la un factor

Descrierea celor cinci domenii

- Neuroticismul (nevrotismul), notat cu N – dimensiune emoţională - reprezintă o

sinteză a 2 tipuri de manifestare opuse: stabilitatea emoţională şi adaptarea vs.
instabilitatea emoţională şi dezadaptarea

- cuprinde tulburări emoţionale pe care

clinicienii le identifică într-o mare de manifestări
(de la fobia socială şi până la depresia agitată sau
ostilitatea borderline) - potrivit principiului
comorbidităţii un individ putând prezenta simultan
pe lângă o trăsătură majoră aflată la nivel patologic
(de ex., depresia majoră) şi alte tulburări emoţionale
(anxietatea, fobia, agresivitatea, labilitatea
emoţională etc.).

- esenţa - tendinţa generală de a resimţi afecte

negative (teamă, tristeţe, jenă, furie, culpabilitate,
dezgust etc.).
 - persoanele care obţin note mari la acest
factori - idei iraţionale, impulsivitate, dificultăţi în
gestionarea stresului (vulnerabilitatea la stres) etc.;
acestea vor întruni caracteristicile nevrozei, cele
care au note mici fiind diagnosticate ca fiind
normale

- ! această scală nu arată neapărat patologicul,

ci predispoziţia la afecte negative pe care de altfel o
au şi oamenii normali

- ! nu este obligatoriu ca o persoană

diagnosticată cu o anumită afecţiune să aibă şi note
ridicate la factorul N

- Extraversia (E - Extraversion) - preferinţa pentru a fi în mijlocul oamenilor,

siguranţa de sine, activismul, volubilitatea, preferinţa pentru petreceri, buna
dispoziţie şi optimismul, preferinţa pentru profesii de tip antreprenorial (agent de
vânzări, director de marketing)

- polul opus, introversia, reprezintă mai

degrabă manifestarea absenţei extraversiei decât
opusul acesteia! - persoanele introvertite sunt mai
degrabă rezervate decât neprietenoase, mai degrabă
independente decât taciturne, mai degrabă distante
şi calculate decât leneşe şi apatice; ele sunt timide,
fără a fi neapărat anxioase din punct de vedere
social; ! a NU se confunda introversia cu nefericirea
sau pesimismul

- ! accepţiunea dată de autorii testului

introversiei/extraversiei diferă de cea dată de Jung
(introspecţia sau reflecţia nu reprezintă o
caracteristică a introvertitului, NU ţine de factorul
extraversie întrucât aceste caracteristici se regăsesc
 în factorul deschidere şi se manifestă ca deschidere
la experienţă)

- Deschiderea (O - Openness) – dimensiune atitudinală - imaginaţie activă,

sensibilitate estetică, atenţie acordată propriilor sentimente, preferinţa pentru
varietate, curiozitatea intelectuală, independenţa în judecată

- notele mari la factorul O – subiecţi deschişi,

curioşi, interesaţi de ceea ce se întâmplă în
interiorul şi în afara lor, preferă o viaţă plină de
experienţe, sunt doritori să adere la sau să producă
idei noi, să adopte idei neconvenţionale; trăiesc cu
mai mare intensitate emoţiile (pozitive sau negative)
comparativ cu persoanele închise (cu note mici la
factorul O)

- deschiderea nu are legătură cu inteligenţa

- note mici la factorul O - persoane

convenţionale, conservatoare, care preferă situaţiile
familiare

- între deschidere şi închidere (openis) şi

mecanismele de apărare (defense) – legătură
susţinută de cercetări - persoanele deschise sunt
neconvenţionale, gata să pună în discuţie autoritatea
sau să îmbrăţişeze idei noi, fără ca aceasta să
însemne că deschişii nu au principii, iar persoanele
închise au; unii autori leagă deschiderea de
maturitate şi de sănătatea mintală

- Agreabilitatea (A - Agreeableness) – dimensiune interpersonală a individului;

persoana agreabilă (cu note mari) - simpatică, dispusă să-i ajute pe alţii şi primind
în acelaşi timp ajutorul altora; dimpotrivă, persoana neagreabilă - ostilă,
egocentrică, suspicioasă, îndoindu-se de ceilalţi, fiind mai mult competitivă decât
 cooperantă; persoanele agreabile sunt preferate de ceilalţi şi mai sănătoase în plan
psihologic decât cele neagreabile, fiind mai înalt evaluate decât persoanele ostile

- notele mari nu semnifică totdeauna aspecte

de dorit într-o profesiune (ex.: agreabilitatea nu
reprezintă o virtute pe câmpul de luptă, în tribunal
sau în calitate de tutore într-o şcoală de delincvenţi;
şefii prea agreabili în organizaţia bazată pe
competiţie nu au şanse de succes)

- agreabilitatea nu trebuie privită ca o virtute

în general - ambii poli ai scalei desemnează
caracteristici şi nu calităţi; nici un pol nu este de
dorit în planul sănătăţii mintale sau în plan social

- un scor scăzut la agreabilitate - tendinţe

narcisiste, antisociale şi paranoice; scorul crescut –
dependenţă (Karen Horney (1945) – există 2
tendinţe nevrotice care se dezvoltă în copilărie, una
orientată împotriva oamenilor, alta orientată către
oameni, ambele patologice)

- Conştiinciozitatea (C - Conscientiousness) – note mari - persoana conştiincioasă,

reflexivă, hotărâtă, cu voinţă, „voinţă de reuşită” - conştiinciozitatea - aspect
definitoriu pentru „a avea caracter”

- persoanele cu note mari - meticuloase,

punctuale, persistente, perseverente; control de sine,
auto-clarificare, organizare

- persoanele cu note scăzute - mai puţin

perseverente, mai puţin exacte în urmărirea
obiectivelor, fără a le lipsi neapărat principiile
morale; mai hedoniste şi mai interesate de
sexualitate decât cele conştiincioase
 Structura inventarului NEO PI-R

- NEO PI-R - 5 dimensiuni (superfactori), detaliate la rândul lor cu un număr de 6

faţete, cu o putere de generalitate şi predicţie mai scăzute decât superfactorul de
apartenenţă

Nevrotismul Extraversia Deschiderea Agreabilitatea Conştiinciozitatea

(N) (E) (O) (A) (C)
N1 – anxietate E1 – căldură O1 – spre fantezie A1 – încredere C1 – competenţă
N2 – furie, ostilitate E2 – spirit gregar O2 – spre estetică A2 – onestitate (sentimentul, credinţa)
N3 – depresie E3 – asertivitate O3 – spre sentimente A3 – altruism C2 – ordine
N4 – timiditate E4 – activism O4 – spre acţiune A4 – complianţă (bunăvoinţă) C3 – simţul datoriei
N5 – impulsivitate E5 – căutarea senzaţiilor O5 – spre idei A5 – modestie C4 – dorinţa de realizare
N6 - vulnerabilitate E6 – căutarea emoţiilor O6 – spre valori A6 – blândeţe C5 – disciplină
C6 - deliberare

- utilizarea acestor faţete în cadrul superfactorilor – avantaje:

- asigură validitatea de conţinut (grupând câte

8 itemi de fiecare faţetă, se acoperă o paletă mai
largă de caracteristici)

- ajută în realizarea unui diagnostic mai

etiologic, orientat către sursele de profunzime ale
unei manifestări

- asigură posibilitatea de a sesiza diferenţe

individuale în interiorul aceluiaşi domeniu.

Faţetele nevrotismului

 N1 – anxietate – notele mari sunt specifice

indivizilor timizi, temători, nervoşi, tensionaţi,
neliniştiţi; notele mici: persoane calme, destinse;

 N2 – furie, ostilitate – note ridicate: persoanele care

simt furie şi emoţii negative (frustrare, amărăciune);
 totuşi, exprimarea furiei depinde de nivelul de
agreabilitate, persoanele neagreabile sunt mai furioase
şi mai ostile;

 N3 – depresie – această scală pentru notele mari

prezintă persoane culpabile (sentimentul de
culpabilitate), triste (sentimente de neputinţă) şi
singurătate (tabloul specific al depresiei, descurajare,
a se simţi abătut); scoruri mici sunt specifice
persoanelor care nu neapărat sunt vesele, dar care
rareori resimt sentimentele de mai sus;

 N4 – timiditate – notele mari: ruşine, jenă, a nu fi în

largul său în prezenţa altora, excesivă sensibilitate la
ridicol, sentiment de inferioritate; note mici:
persoanele care sunt mai puţin perturbate în situaţii
sociale jenante;

 N5 – impulsivitate – notele mari semnifică

impulsivitate, prizonier al poftelor şi dorinţelor,
posesie; notele mici semnifică rezistenţă la tentaţii,
toleranţă mai bună la frustrare şi capacitatea de a
amâna cu uşurinţă gratificaţia;

 N6 – vulnerabilitate faţă de stres – scoruri ridicate:

persoane incapabile de a face faţă şi de a gestiona
stresul, de a face faţă presiunilor; devin dependente,
disperate sau intră în panică atunci când se află în faţa
situaţiei problematice; notele mici: persoanele
controlează situaţiile dificile şi au un sentimentul
sănătos de încredere în capacităţile proprii;

Faţetele extraversiei:
 E1 – căldură – cea mai importantă faţetă a
extraversiei, exprimă nevoia de intimitate, de
apropiere; notele mari semnifică persoane afectuoase,
amicale, sincere, care leagă cu uşurinţă relaţii; notele
mici sunt specifice persoanelor fără căldură, mai
formaliste, mai rezervate şi distante, nu neapărat
ostile;

 E2 – spirit gregar – persoanele cu note mari

apreciază compania celorlalţi, mai ales companiile
vesele şi numeroase; notele mici sunt specifice
persoane solitare, care nu caută sau care evită
stimulări sociale;

 E3 – asertivitate – persoanele cu scoruri mari sunt

dominante, energice, ambiţioase social, vorbesc uşor,
preiau uşor iniţiative şi conducerea în grup; notele
mici: preferă să stea deoparte, lasă pe alţii să
vorbească şi să vină cu idei şi propuneri;

 E4 – activism – note mari sunt specifice persoanelor

viguroase, energice, active, mereu ocupate, ritm rapid
şi trepidant; note mici: persoane care preferă o viaţă
liniştită, dar care nu sunt neapărat apatice;

 E5 – căutarea senzaţiilor – notele mari semnifică

mare nevoie de animaţie şi de stimulare, preferinţe
pentru culori vii şi medii zgomotoase; notele mici:
nevoie scăzută de stimulare;

 E6 – emoţii pozitive – note mari sunt specifice

persoanelor care râd uşor şi des, care simt bucuria,
fericirea, dragostea, veselia, optimism; note mici:
 persoane care nu sunt neapărat nefericite, dar cu
aceste tendinţe mai scăzute.

Faţetele deschiderii (descriu domeniile experienţelor către care e deschis

individul):

 O1 – fantezia – notele mari semnifică imaginaţie

activă şi vie, persoane dornice de a avea o lume
internă interesantă; notele mici specifice persoanelor
prozaice, rezumate la realitate;

 O2 – deschiderea la estetică – notele mari sunt

specifice persoanelor care apreciază arta, muzica,
poezia, tot ceea ce este de bun gust; note mici:
persoane insensibile la artă şi frumuseţe;

 O3 – deschiderea către sentimente – note mari:

specifice persoanelor care îşi înţeleg emoţiile proprii
şi ale celor din jur şi consacră acestui fapt un timp
mare din viaţa lor; notele mici sunt specifice
persoanelor ascunse, imposibil de citit de către cei din
jur, care nu acordă importanţă stărilor emoţionale;

 O4 – notele mari specifice persoanelor deschise la

acţiune, la activităţi diferite, de a vedea locuri noi,
care preferă varietatea, care au multe hobby-uri; note
mici: persoane care evită;

 O5 – deschiderea către idei – notele mari specifice

persoanelor cu apetit pentru speculaţii, cu căutări
intelectuale, filozofie; notele mici specifice
persoanelor necurioase, care pot să fie inteligente dar
focalizate pe subiecte bine delimitate;

 O6 – deschiderea către valori – note mari specifice

persoanelor gata să pună sub semnul îndoielii valori
 politice, morale, sociale, religioase; note mici:
persoane care acceptă autoritatea şi respectă tradiţiile,
conservatoare şi dogmatice.

Faţetele agreabilităţii:

 A1 – notele mari specifice persoanelor care

consideră persoanele din jurul lor ca fiind oneste şi
bine intenţionate; notele mici: persoane cinice şi
sceptice, care cred că ceilalţi sunt necinstiţi şi
periculoşi;

 A2 – note ridicate: persoane deschise şi sincere;

note mici: persoane care îi manipulează pe alţii prin
flatări, viclenie, înşelătorie;

 A3 – altruism – note mari: preocupare pentru binele

celorlalţi, preţuire pentru demnitatea umană,
generozitate, dorinţa de a ajuta; note mici: persoane
egoiste, centrate pe ele însele şi propriile interese;

 A4 – bunăvoinţă – note mari: persoane supuse

voinţei celorlalţi, dispuse să ierte şi să uite, supuse şi
docile; scoruri mici: agresivitate, preferinţă pentru
competiţie, uneori furioase;

 A5 – modestie – note mari: persoane umile şi

retrase, cărora însă nu le lipsesc încrederea şi stima de
sine; note mici: persoane arogante şi pretenţioase,
lipsite de modestie;

 A6 – blândeţe – notele mari: persoane sensibile faţă

de alţii, care sunt interesate de aspectul uman al
 relaţiilor; note mici: persoane fără milă, care se
ascund sub masca logicii reci, a raţionalismului şi
realismului.

Conştiinciozitate

 C1 – competenţă – note mari: persoane care se

percep competente, bine pregătite să înfrunte viaţa;
note mici: persoane cu opinie proastă despre
capacităţile lor; competenţa se asociază foarte bine cu
stima de sine;

 C2 – ordine – note mari: persoane bine organizate,

ordonate, îngrijite; o notă foarte ridicată poate să
indice o personalitate compulsivă; note mici:
persoane incapabile de a se organiza şi care se descriu
pe ele însele ca fiind lipsite de meticulozitate şi
organizare;

 C3 – simţul datoriei – note mari: persoane

conştiincioase, guvernate de conştiinţă, aderând strict
la principii etice, scrupuloase, meticuloase, cu
sentimentul datoriei morale; note mici: persoane
dezinvolte, instabile, cu un sentiment slab al
responsabilităţii;

 C4 – dorinţa de realizare – notele mari: persoane cu

aspiraţii înalte, care muncesc mult pentru a-şi atinge
scopul, conştiincioase, calculate, care ştiu ce vor; note
mici: nonşalante, leneşe, neperseverente, fără ambiţie;

 C5 – autodisciplină – scoruri mari: înaltă motivaţie

pentru a finaliza activităţile; scoruri mici: persoane
care amână, abandonează, descurajează, lipsite de
autodisciplină; lipsa autodisciplinei nu trebuie
 confundată cu impulsivitatea, deşi ambele sunt semne
ale unui slab control, ele sunt distincte; în timp ce
persoanele impulsive nu se pot controla pe ele însele,
pe când persoanele care nu au autodisciplină nu
reuşesc să se forţeze să facă ceva care aparent este
peste puterile lor;

 C6 – deliberare – notele mari: tendinţa de a fi

grijuliu, serios, prudenţă şi calcul înainte de a acţiona;
notele slabe semnifică precipitare, repezeală.

Prezentarea NEO PI-R

- există 2 forme: S – pentru auto-evaluare (240 itemi), R – pentru heteroevaluare

(240 itemi)

- există mai multe versiuni, toate aflate încă în uz

o în România este comercializată doar varianta cu scorare şi interpretare

primară efectuată online, pe serverul firmei TESTCENTRAL

o în SUA există varianta creion-hârtie, varianta computerizată şi varianta

online

 varianta computerizată constă în parcurgerea itemilor într-un

dialog interactiv cu computerul; kitul de instalare cuprinde un soft
care automat scorează şi realizează un raport final al evaluării; în
acesta din urmă este prezentat profilul grafic al subiectului testat

- materialele NEO PI-R:

o în SUA – mai multe tipuri de scorare, inclusiv mauală - testul este compus
din mai multe materiale: manualul profesional, caiete de administrare
(forma S/R), foi de răspuns, foi de profil şi foi de rezumat

 foaia de profil - destinată realizării manuale a profilului grafic al

subiectului testat; după ce prin scorare fiecare faţetă primeşte un
scor brut, într-un tabel în care sunt reprezentate toate cele 30 faţete
 ale celor 5 factori, se încercuiesc notele brute obţinute de subiect,
obţinându-se astfel automat echivalentul lor în note T; prin unirea
acestor puncte se obţine profilul în dinţi de ferăstrău, care
constituie baza interpretativă a testului

 foaia de răspuns – rubrici pentru înregistrarea datelor demografice

şi răspunsurilor la itemi, cei trei itemi necesari pentru verificarea
validităţii; foaia de răspuns pentru scorare automată - scanată

 caietul cu itemi - 240 itemi – 8 pagini; fiecare item - 5 variante de

răspuns: acord puternic, acord, neutru, dezacord, dezacord
puternic; cele două forme (S/R) sunt similare, diferenţa constând în
formularea itemilor (Forma R – la persoana a treia)

 foaia de rezumat - formular de o pagină, utilizat în SUA, destinat

să ofere respondentului un feed-back în limbaj simplu, pe înţelesul
său; partea de sus - o scurtă introducere care explică ce măsoară
NEO PI-R; în continuare sunt prezentaţi, foarte pe scurt, cei 5
superfactori, cărora le sunt asociate scurte descrieri pentru note
mari şi note mici

o în România – doar scorare electronică – materiale: manualul profesional,

caietele cu itemi, foaia de colectare a răspunsului şi raportul electronic

- există 2 inventare NEO – NEO PI-R şi NEO FFI (NEO Five-Factor Inventory) –
o variantă prescurtată formată din 60 itemi, care evaluează doar cei 5 superfactori
(nu şi faţetele)

- indiferent de forma sa, NEO PI-R poate fi administrat în situaţii speciale prin
lecturarea de către examinator a itemilor (mai ales în cazul personalului ambliop)
şi chiar prin notarea tot de către examinator pe foaia de răspuns a răspunsurilor
subiectului

- poate fi administrat persoanelor începând de la 17 ani în sus; totuşi, pentru

adolescenţi este inadecvată utilizarea normelor (etaloanelor) elaborate pentru
adulţi; pentru interpretarea profilelor adolescenţilor este nevoie ca transformarea
 notelor brute în note T să se realizeze utilizând abaterile standard şi mediile
obţinute pe un eşantion de adolescenţi

- persoanelor cu tulburări care afectează abilitatea de a completa în mod valid şi

fidel chestionare administrate prin autocompletare (psihoză, demenţă etc.) nu ar
trebui să li se ceară să completeze NEO PI-R sau NEO FFI.

- cerinţele privitoare la administrarea şi interpretarea NEO PI-R şi NEO FFI se

referă la exigenţele pe care trebuie să le îndeplinească psihologul - administrarea
poate fi efectuată de persoane fără o calificare riguroasă în psihologie, DAR
interpretarea nu este posibilă în afara unei pregătiri complexe în domeniul
psihometriei, testării personalităţii, psihologiei clinice şi psihopatologiei -
utilitatea este condiţionată de cunoştinţele şi experienţa utilizatorului; utilizarea
testelor este posibilă doar în condiţiile respectării drepturilor de autor; folosirea
acestora (chiar şi în scop de cercetare) este ilegală fără acordul prealabil, în scris,
al autorilor sau al editorului internaţional sau regional

Administrarea şi scorarea NEO PI-R

- administrarea - individual şi în grup, cu asigurarea unor condiţii minime de

confort (mediu liniştit, confortabil, bine iluminat, fără elemente de distragere a
atenţiei); dacă respondentul poartă ochelari – se insistă pe necesitatea purtării
acestora; examinatorul trebuie să depună eforturi pentru a-l responsabiliza pe
subiect cu privire la sarcina sa

- începe cu notarea pe foaia de răspuns (sau a rubricilor de pe desktop) a datelor

demografice (nume, prenume, vârstă, sex)

- scorarea NEO PI-R se realizează (în SUA) cu ajutorul unor foi furnizate de editor
sau automată (pe calculator sau online) - examinatorul trebuie să aibă grijă ca
toţi itemii să fie completaţi cu unul din cele 5 răspunsuri; în situaţia în care sunt
itemi liberi, examinatorul trebuie să-l ajute pe examinat explicându-i sensul
cuvintelor pe care nu le-a înţeles; dacă subiectul nu mai e disponibil pentru a
răspunde, examinatorul va trebui să decidă dacă datele existente vor putea fi
 interpretate în mod valid - ! dacă lipsesc mai mult de 40 de itemi – NEO PI-R nu
ar trebui interpretat; dacă sunt 40 sau mai puţini lipsă – se alege varianta de mijloc

- înainte de interpretarea propriu-zisă trebuie realizată (tot în cadrul scorării)

verificarea validităţii protocolului; pe foaia de răspuns sunt trecute 3 întrebări:

- itemul A – întreabă subiectul dacă a răspuns sincer şi precis la

întrebări;

- itemul B – cere subiectului să indice dacă a răspuns la toate

întrebările;

- itemul C – dacă a pus răspunsurile în locurile / spaţiile potrivite

- verificarea tendinţei de aprobare (una din erorile posibile la acest chestionar) - să

nu răspundă la mai mult de 150 itemi cu „acord” sau „acord puternic”

- verificarea posibilităţii ca răspunsurile să fie date la întâmplare - dacă acelaşi tip

de răspuns a fost dat la o serie lungă de itemi – invalidarea protocolului

- verificarea tendinţei de dezaprobare – să nu răspundă la mai puţin de 50 de itemi

cu acord puternic / acord – în caz contrar, se va interpreta cu precauţie

- în cazul scorării online, administrarea se face în mod clasic, apoi examinatorul va

introduce de la tastatură răspunsurile pentru fiecare item (în varianta
computerizată, răspunsurile sunt introduce de examinat)

Interpretarea profilurilor NEO PI-R sau NEO FFI

- este realizată într-o formă primară (online şi computerizată) în mod automat sub
forma unui raport de evaluare, care conţine şi profilul grafic

- interpretarea porneşte din acest punct şi nu se limitează a asocia notelor mari/mici

înşiruiri de adjective, ci presupune punerea în relaţie a unor faţete cu altele şi
interpretarea profilului în ansamblu; profilul NEO - plasat în contextul istoriei
sale personale şi a problemelor sale actuale, al informaţiilor obţinute cu ajutorul
 altor metode; în unele cazuri este indicat ca profilul să fie discutat chiar cu
pacientul însuşi

- interpretarea faţetelor se realizează în conexiune unele cu altele în cadrul aceluiaşi

domeniu, precum şi relaţiile dintre faţetele aparţinând unor domenii diferite

Aplicaţiile NEO PI-R. Utilizarea NEO PI-R în consiliere psihologică,

psihologie clinică şi psihiatrie

- NEO PI-R - util în scopuri clinice, în domeniul consilierii, rezultatele obţinute cu

NEO PI-R pot oferi consilierului o înţelegere rapidă a dispoziţiilor stabile ale
clientului, care pot canaliza şi facilita procesul de consiliere

- deşi nu a fost creat pentru a conduce un diagnostic clinic, NEOPI-R poate fi

utilizat pentru a sugera sau exclude un diagnostic

- în domeniul psihoterapiei, rezultatele pot fi utilizate în dezvoltarea raportului de

evaluare / selectarea tratamentului adecvat / alegerea punctelor pe care va insista
tratamentul

- restricţii în domeniul clinic – nu este recomandat a fi utilizat pe copii, pacienţi cu

psihoze complicate sau pe cei cu stadii avansate ale demenţei

- în domeniul clinic, NEO PI-R - utilizat la înţelegerea mai bună a problemelor

clientului, stabilirea corectă a diagnosticului, la creşterea empatiei şi comunicării
pacientului, la anticiparea cursului psihoterapiei, precum şi la selectarea
tratamentului optim

Utilizarea NEO PI-R în consilierea vocaţională, psihologie industrială

şi organizaţională

- rezultatele la NEO PI-R pot întări sau pot modifica interpretarea scorurilor la
instrumente care testează interesele vocaţionale (ex.: un individ care obţine un
scor ridicat pentru interesul în domeniul vânzărilor (la un test vocaţional cum ar fi
 JVIS), dar obţine un scor scăzut la extraversie (la NEO PI-R) este posibil să nu fi
fost atent la completarea instrumentului care testează interesul profesional, pentru
că este neobişnuit să fii un bun agent de vânzări fără să fii extravertit)

- alte scale NEO PI-R - informaţii relevante pentru adaptarea şi relevanţa

ocupaţională (ex.: deşi nevrotismul nu influenţează semnificativ preferinţele
profesionale, s-a observat că indivizii cu N ridicat vor fi mai degrabă nesatisfăcuţi
de munca prestată)

- factorul conştiinciozitate - puternic corelat cu reuşita profesională (locurile de

muncă ce solicită eforturi intense şi susţinute împreună cu niveluri ridicate ale
aspiraţiei - mult mai potrivite pentru indivizii cu note mari la factorul
conştiinciozitate)

CHESTIONARUL C.P.I. (CALIFORNIA PSYCHOLOGICAL

INVENTORY)

Informatii suplimentare:
http://www.testcentral.ro/engine.php?action=cpi.htm
http://www.testcentral.ro/engine.php?action=cpi_test.htm
http://www.testcentral.ro/engine.php?action=cpi_adaptare.htm
http://www.testcentral.ro/engine.php?action=cpi_profiluri.htm
www.google.ro cuvinte cheie: C.P.I., CALIFORNIA PSYCHOLOGICAL
INVENTORY

Prezentare generală
- realizat de Harrison G. Gough (directorul Deparatamentului de psihologie de la
universitatea Berkeley)

- de-a lungul timpului, CPI a fost rafinat de autor şi îmbunătăţit constant, fiind unul
dintre cele mai răspândite şi apreciate instrumente de investigare a personalităţii,
 tradus în numeroase limbi şi care a făcut obiectul unor extinse cercetări
interculturale; astăzi există patru variante comerciale, identificate după numărul
de itemi: CPI – 480 (publicat în 1957), CPI – 462 (publicat în 1987), CPI – 434
(publicat în 1996) şi CPI- 260 (publicat în 2002)

- CPI inaugurează o directie noua cu privire la realizarea chestionarelor

- este destinat in mod expres psihodiagnosticarii personlitatii normale, pornind de

la realitatile fiintei normale, obisnute

- în realizarea probei Harrison Gough a utilizat acei termeni discriptivi din limbajul
natural pe care oameni ii utilizeaza in atribuirile lor reciproce (denumindu-le
concepte populare), sprijinindu-se pe aceste concepte populare care apar in mod
curent în interrelationarea sociala, care se pot gasi in toate culturile si toate
societatile (termenul dominant a fost utilizat de Plutarh pentru a-l caracteriza pe
CEZAR, putând fi însă utilizat şi în perioada contemporană pentru a descrie
comportamentul unei persoane dominante, el prezentând aceeaşi conotaţie
oriunde în lume)

- critici cu privire la realizarea chestionarului:

- 1) Termenii ''populari'' nefiind definiti univoc (asa

cum a facut Cattell) pot fi interpretati diferit de utilizatori
in virtutea propriilor lor ideosincrazii – răspunsul lui
Gough: este adevărat că termenii nu sunt atat de precisi, dar
ei au avantajul de a facilita comunicarera intre
psihodiagnostician si subiect, care pot comunica astfel intr-
un limbaj uzual - ! studii interculturale au aratat ca
instrumentul este relevant indiferent de ţara în care e
utilizat

- 2) Lipsa de independenta a scarilor, conţinuturile

lor suprapunându-se parţial – răspunsul lui Gough:
cercetarile facute pe datele rezultante din aplicarea
chestionarului, arată totuşi o buna validitate de construct,
 deoarece opereaza cu concepte din zona normalitatii - este
un excelent instrument de investigare a persoanei asa cum
este ea, cum simte, cum gandeste in imprejurarile cele mai
obisnuite ale vietii, in primul rand în imprejurarile sociale
deoarece persoana traieste in primul rând în contexte
sociale

- 3) Numărul mare de itemi – reprezintă poate

singurul pnct slab care ar putea fi indicat de cineva de bună
credinţă, necesitând o durată mai mare de completare decât
celelalte inventare de personalitate consacrate – pentru a
contracara acest minus, în 2002 Gough a publicat versiunea
cu 260 de itemi (versiune destinată zonei organizaţionale şi
în special celei manageriale, mai scurtă, care păstrează cea
mai mare parte a calităţilor celorlalte variante, pierzând
însă puţin din fidelitate la o parte din scale, între care există
de asemenea şi o corelaţie mai puternică)

Principii de bază în construirea CPI

- axioma 1: scalele CPI sunt fundamentate pe concepte populare (constructe pe

care toţi oamenii, de peste tot, le folosesc în viaţa de zi cu zi, pentru a înţelege
comportamentul lor şi al persoanelor din jur

- axioma 2: principiul sistemului deschis: va fi inclus un număr de scale care să

fie suficient pentru a prezice orice modalitate de comportament consecvent şi
persistent, fie cu ajutorul unei singure scale (acesta fiind un caz rar), fie cu
ajutorul unei combinaţii de 2 / 3 / 4 scale (cazul cel mai frecvent); dacă se
dovedeşte că un criteriu important nu poate fi prezis din setul actual de scale,
sistemului i se poate adăuga o nouă scală; dacă o scală prezentă nu mai e utilă – se
poate renunţa la ea
 - axioma 3: principiul instrumental: „Care sunt intenţiile fiecărei scale?” – 2
abordări ale acestei întrebări: abordarea definiţională (caută scalele cu o
consistenţă internă maximă, corelaţii minime între scale, plasament curect în
matricea de analiză factorială) şi orientarea instrumentală (pentru fiecare scală – 2
criterii: să prezică ceea ce oamenii vor face şi spune în situaţii concrete şi să
identifice oamenii care vor fi descrişi în feluri diferenţiatoare de către persoanele
care îi cunosc foarte bine)

- axioma 4: principiul topografic – scalele ar trebui să coreleze una cu cealaltă în

aceiaşi direcţie şi în acelaşi grad în care interacţionaeză unul cu altul conceptele
folosite de oamenii obişnuiţi în viaţa de zi cu zi

- axioma 5: principiul de intensificare a măsurării – temele majore sunt evaluate

prin intermediul unei familii de măsuri intercorelate, care indică nuanţele şi
subtilităţile modalităţii în care se manifestă predispoziţia generală

Scalele primare ale CPI şi semnificaţia lor

- cele 20 de scale standard ale CPI sunt grupate in 4 mari categorii:

- a. Măsuri ale prezenţei sociale, ale

siguranţei de sine şi ale predispoziţiilor
interpersonale - include următoarele dimensiuni (scale):
dominaţa-Do, capacitatea de statut-Cs, sociabilitate-Sy,
prezenta sociala-Sp, acceptarea de sine-Sa, independenţa-
In, empatia-Em; vizează potentialul de afirmare al
persoanei in context social, care angajează siguranta de
sine, imaginea de sine, adecvarea interpersonală etc.; desi
se foloseste termenul de factor, nu toate aceste trasaturi
sunt obtinute prin analiza factoriala, marea majoritate fiind
construite pe baze rationale (metoda rationala intuitiva)
 - b. Măsuri ale valorilor şi orientării
normative - vizează nivelul de integrare in sistemul
valorilor (adică in ce masura aceste reguli care functioneaza
la nivelul societatii sunt interiorizate ca fiind ale noastre) -
responsabilitatea - Re, socializarea – So, autocontrolul -
Sc, toleranta -To, tendinta de a face impresie buna –Gi,
alinierea, conformarea la modelul comun de comportare
al celorlalti oameni, comunalitatea – Cm şi sănătatea-Wb

- c. Măsuri ale funcţionării intelectuale şi

cognitive – se referă la diferite modalităţi de realizare

intelectuală şi prezic tipul şi nivelul de realizare, precum şi
atitudinea şi stilul intelectual - realizarea prin conformism
– Ac, realizarea prin independenta - Ai, eficienta
intelectuala / fluenţa conceptuală- Ie/Cf

- d. Măsuri ale rolului şi stilului personal –

reprezintă o măsură a preferinţei pentru “stilul de lucru” -
intuitia psihologică/intuiţie – Py-Is, flexibilitatea – Fx,
feminitatea / masculinitatea / sensibilitatea – F/M-Sn

Măsuri ale prezenţei sociale, ale siguranţei de sine şi ale predispoziţiilor interpersonale
Numele scalei Semnificaţiile scorurilor înalte şi scăzute
Do (Dominanţă) Scoruri înalte: cu încredere în sine, asertiv, dominant, orientat
spre sarcină, responsabil, convingător
Scoruri scăzute: precaut, liniştit, ezitant în asumarea iniţiativelor,
inconfortabil în a-şi exercita autoritatea
Cs (Capacitate de Scoruri înalte: ambiţios, vrea să aibă succes, cu interese multiple,
statut) îşi doreşte un stil de viaţă prosper
Scoruri scăzute: nesigur pe sine, nu îi place competiţia directă, nu
se simte confortabil în situaţiile nesigure sau complexe, simte
adesea că viaţa e nedreaptă
Sy (Sociabilitate) Scoruri înalte: sociabil, îi place compania oamenilor, extravert, îi
place societatea, să întâlnească oameni noi şi să fie pus în situaţii
 inedite
Scoruri scăzute: timid, adesea inhibat, preferă să stea „în umbră"
în situaţiile sociale, ţine oamenii la distanţă

Sp (Prezenţă Scoruri înalte: sigur pe sine, spontan, versatil, fluent verbal, caută
socială) situaţiile care îi aduc plăcere, caută atenţie si recunoaştere socială,
îi place să aibă audienţă, greu de încurcat
Scoruri scăzute: rezervat, ezită să îşi exprime opiniile şi punctele
de vedere, precaut, nu caută să atragă atenţia, pare oarecum
inhibat, are o predispoziţie spre sentimente de vinovăţie
Sa (Acceptare de Scoruri înalte: are o părere bună despre sine, vorbăreţ, încrezător,
sine) sigur de sine, se prezintă pe sine cu convingere, îi place să
vorbească, exprimă un sentiment înalt al valorii sale personale
Scoruri scăzute: se îndoieşte de sine, se învinovăţeşte când
lucrurile merg rău, gândeşte deseori că ceilalţi sunt mai buni,
renunţă uşor, tinde să se îndepărteze de contactele sociale
In (Independenţă) Scoruri înalte: are mare încredere în propriile abilităţi, plin de
resurse, detaşat, persistent în atingerea obiectivelor (indiferent de
ce cred cei din jur), inventiv, hotărât
Scoruri scăzute: lipsit de încredere în sine, caută sprijin din partea
celorlalţi, încearcă să evite conflictele, are dificultăţi în a lua
decizii, tinde să renunţe când lucrurile iau o întorsătură proastă
Em (Empatie) Scoruri înalte: se simte confortabil cu sine şi acceptat de cei din
jur, înţelege ceea ce simt ceilalţi, are o bună percepţie a nuanţelor
sociale, ştie să asculte, optimist
Scoruri scăzute: lipsit de empatie, sceptic în ceea ce priveşte
intenţiile celor din jur, defensiv atunci când este vorba de
sentimentele şi dorinţele sale, are o gamă limitată de interese,
inconfortabil cu schimbarea şi incertitudinea, adesea se simte
neînţeles
Măsuri ale valorilor si orientarii normative
Numele scalei Semnificaţiile scorurilor înalte şi scăzute
Re Scoruri înalte: responsabil, te poţi baza pe el, are capacitatea de a
(Responsabilitate) percepe nuanţele etice, serios în ceea ce priveşte sarcinile şi
obligaţiile, conştiincios, îşi ia îndatoririle în serios, grijuliu cu
alţii, duce lucrurile la bun sfârşit
Scoruri scăzute: nu cere mult de la sine, indisciplinat, neglijent,
indiferent cu privire la obligaţii, nu îi place munca de rutină, tinde
să fie lipsit de griji, adesea nerăbdător
So (Socializare) Scoruri înalte: conştiincios, organizat, acceptă uşor regulile şi
normele, nu creează probleme, favorizează ideile şi metodele
tradiţionale
Scoruri scăzute: opune rezistenţă regulilor, nu îi place să se
conformeze, deseori are o atitudine rebelă, are opinii şi puncte de
vedere neconvenţionale, pune la îndoială autoritatea
Sc (Autocontrol) Scoruri înalte: încearcă să îşi controleze emoţiile şi
temperamentul, îşi reprimă sentimentele ostile şi erotice, se
 mândreşte cu capacitatea sa de autodisciplină, se gândeşte înainte
de a acţiona
Scoruri scăzute: are emoţii şi sentimente puternice şi nu face efort
pentru a le ascunde, are probleme generate de impulsivitate şi
lipsă de control, îi plac experienţele noi, doritor să-şi asume
riscuri
Gi (Impresie bună) Scoruri înalte: vrea să facă impresie bună, încearcă să îi
mulţumească pe cei din jur, uneori fiind chiar prea servil, tinde să
fie prea convenţional, formal şi conservator, grijuliu în a prezenta
altora o imagine favorabilă, compliant la reguli de comportament
politicos
Scoruri scăzute: insistă să facă lucrurile în felul său, chiar dacă
acest lucru generează probleme sau conflicte, greu de satisfăcut,
se plânge adesea, uşor de iritat şi de supărat
Cm (Comunalitate) Scoruri înalte: se adaptează uşor, rezonabil, se percepe ca o
persoană obişnuită, nu face multe eforturi de a schimba lucrurile,
are o perspectivă practică
Scoruri scăzute: se percepe ca diferit de cei din jur, nu este
convenţional sau conformist, adesea schimbător şi capricios,
preferinţele şi ideile personale diferă de cele ale altora; scorurile
foarte mici sugerează răspunsuri neglijente sau la întâmplare
Wb (Sănătate) Scoruri înalte: se simte într-o formă bună fizică şi psihică,
optimist cu privire la viitor, general satisfăcut cu situaţiile de
viaţă, vesel, se simte competent în a se descurca cu cerinţele vieţii
Scoruri scăzute: este preocupat de anumite probleme de sănătate
şi / sau personale, tinde să se plângă că este tratat nedrept sau fără
consideraţie, tinde să fie anxios şi pesimist
To (Toleranţă Scoruri înalte: este tolerant cu privire la valorile şi convingerile
celor din jur, chiar şi atunci când diferă de propriile opinii, judecă
drept şi rezonabil, plin de tact, lipsit de prejudecăţi, nepărtinitor
Scoruri scăzute: lipsit de încredere în cei din jur, tinde să fie critic
cu convingerile şi opiniile celorlalţi, poate să pară centrat pe sine
şi refractar la bunul simţ al altora, adesea are sentimente ostile şi
răzbunătoare
Măsuri ale funcţionării intelectuale şi cognitive
Numele scalei Semnificaţiile scorurilor înalte şi scăzute
Ac (Realizare prin Scoruri înalte: are o puternică dorinţă de a reuşi în viaţă, îi place
conformism) să lucreze în medii în care sarcinile şi aşteptările sunt definite
clar, eficient şi bine organizat
Scoruri scăzute: are dificultăţi în a da randament optim în medii
care au reguli şi norme stricte, este uşor de distras, tinde să se
oprească din muncă atunci când lucrurile nu ies aşa cum ar dori,
nu îi place să se conformeze, tinde să fie subrealizat
Ai (Realizare prin Scoruri înalte: are o puternică dorinţă de a reuşi în viaţă, îi place
independenţă) să lucreze în medii care încurajează libertatea de acţiune şi
iniţiativa individuală, inteligent şi cu gândire logică
Scoruri scăzute: are dificultăţi în a atinge un randament optim în
situaţii vagi şi slab definite, şi care nu au specificaţii precise, are
 interese intelectuale limitate, vrea ca alţii să specifice obiective şi
metode, are un nivel scăzut de iniţiativă
le / Cf (Eficienţă Scoruri înalte: eficient în utilizarea abilităţilor intelectuale, poate
intelectuală / să lucreze în momentele în care alţii ar renunţa sau s-ar simţi
Fluenţă descurajaţi, perspicace şi plin de resurse, confortabil şi încrezător
conceptuală) în a trata aspecte intelectuale şi conceptuale, fluenţă verbală, se
gândeşte înainte de a întreprinde ceva
Scoruri scăzute: are dificultăţi în a realiza sarcini cognitive, îi
vine greu să exprime idei, preferă să aibă de-a face cu probleme
tangibile mai degrabă, decât cu concepte şi abstractizări, îi
lipseşte încrederea în propriile abilităţi, are interese limitate
Măsuri ale rolului si stilului personal
Numele scalei Semnificaţiile scorurilor înalte şi scăzute
Py-ls (Intuiţie Scoruri înalte: perspicace şi perceptiv, înţelege sentimentele celor
psihologică/Intuiţie) din jur, dar nu ştie neapărat să îi sprijine sau să îi aline, are
pătrundere psihologică analitică asupra oamenilor şi motivaţiei
lor, îşi formează repede impresii
Scoruri scăzute: este mai degrabă interesat de lucruri concrete şi
practice decât de cele abstracte, îl preocupă mai mult ceea ce fac
oamenii decât ceea ce simt sau gândesc, adesea indiferent şi
aparent lipsit de motivaţie
Fx (Flexibilitate) Scoruri înalte: flexibil, îi place schimbarea şi varietatea, se
plictiseşte uşor în situaţii rutiniere şi repetitive, poate fi
nerăbdător sau chiar inconstant, isteţ şi imaginativ, dar de
asemenea neglijent şi neorganizat
Scoruri scăzute: rezistent la schimbare, îi place să lucreze într-un
ritm constant şi în situaţii organizate şi previzibile, convenţional
şi conservativ
F/M-Sn Scoruri înalte: la bărbaţi - foarte sensibili, exaltaţi chiar şi
(Feminitate/ preocupaţi de estetic; la femei -simpatice, calde, modeste, dar de
Masculinitate/ asemenea dependente
Sensibilitate) Scoruri scăzute: decis, orientat spre acţiune, cu iniţiativă, mai
degrabă nesentimental, cu voinţă puternică

Scalele vectoriale ale CPI si semnificatia lor

- sunt interpretate arareori pe baza scorurilor lor, de regulă ele fiind menţionate
şi incluse în interpretare exclusiv ca parte a modelului cuboid

Numele scalei Semnificaţiile scorurilor înalte şi scăzute

v.1 Scoruri înalte: centrat pe viaţa interioară, îşi valorizează intimitatea,
(Extraversie vs. introvert, neparticipativ social, poate ti taciturn, tăcut, rezervat, cu
Introversie) un comportament controlat şi submisiv, prudent şi precaut.
Scoruri scăzute: extravert, participativ din punct de vedere social,
 iniţiază acţiuni, este ambiţios, dominant, proactiv, spontan, cu
fluenţă verbală mărită şi spirit întreprinzător.
v.2 Scoruri înalte: favorizează regulile, preferă stabilitatea, e aprobativ
(Aderenţă la faţă de ceilalţi, e o persoană conştiincioasă, conservatoare şi
normă / convenţională, deseori eficientă în muncă, fiind caracterizată prin
contestare a eficienţă, meticulozitate şi perseverenţă.
Scoruri scăzute: pune sub semnul întrebării regulile, are un sistem
normei)
de valori personale, este adesea întrebător şi în dezacord cu ceilalţi,
este neconvenţional, aventuros, impulsiv şi nestatornic.
v.3 Scoruri înalte: se percepe ca fiind în armonie cu circumstanţele
(Autorealizare) vieţii personale, consideră că îşi utilizează în mod eficient şi pozitiv
propriile potenţialităţi, propriile talente, se simte autoactualizat, este
descris prin adjective care redau competenţa intelectuală şi gândirea
precisă (perspicace, inteligent, logic), are atitudini prosociale
(echitabil, tolerant).
Scoruri scăzute: se simte frustrat, se simte defavorizat din punct de
vedere intern dar şi cultural, este perceput de cei din jur drept
apatic, confuz şi ursuz, cu tendinţa de a-i critica pe ceilalţi şi de a-i
judeca în funcţie de prejudecăţi personale extinse.

Scalele secundare ale CPI si semnificatia lor

- scalele secundare au un scop foarte bine delimitat şi, deşi nu cuprind
coordonate generale ale personalităţii subiectului evaluat, aşa cum se întâmplă cu
cele 20 de scale primare, ele sunt folosite extensiv pentru predicţii ţintite,
valabile pentru situaţii foarte clar delimitate.

Numele scalei Semnificaţiile scorurilor înalte şi scăzute

Mp (Potenţial Scoruri înalte: se descurcă eficient cu oamenii, împarte reuşita cu
managerial) cei din jur, are aptitudini deosebite în sarcini decizionale şi are
eficienţă în aplicarea acestor decizii, este un lider eficient şi capabil
să obţină cooperarea altora, finalizează activităţile, ştie să ofere
 sfaturi, are mare potenţial intelectual şi cognitiv.
Scoruri scăzute: nu este foarte ambiţios, poate fi inconstant, chiar
ciudat în luarea deciziilor, este egoist, îşi pune propriile interese pe
primul plan şi reacţionează defensiv la critică, are tendinţa de a fi
nemulţumit, rebel, defensiv, imatur, apatic, iresponsabil, neatent şi
incoerent în urmărirea obiectivelor de lungă durată.
Wo (Orientarea Scoruri înalte: muncitor, de încredere, acceptă cu uşurinţă atât
spre muncă) poziţiile de autoritate, cât şi rolurile de subordonat în muncă, se
plânge rar, poate avea aspiraţii modeste, centrate pe situaţia actuală
şi nu pe evoluţii viitoare.
Scoruri scăzute: nestatornic, distras cu uşurinţă de la sarcinile
prioritare, adesea neglijent, are dispoziţii fluctuante.
Ct (Temperament Scoruri înalte: preferă noutatea, gândeşte în modalităţi
creativ) neconvenţionale, resimte plăcere în a se plasa în antagonism cu
obiceiurile, cutumele, normele sociale, are un tempo personal rapid
şi alert, îi place să se simtă diferit şi neîngrădit.
Scoruri scăzute: prudent, convenţional, evită riscurile, preferă
modalităţile tradiţionale şi consacrate de a se comporta şi de a
rezolva lucrurile, partener de nădejde în muncă, este conştiincios, o
persoană pe care te poţi baza.
Lp (Leadership) Scoruri înalte: are bune abilităţi de conducere, se descurcă eficient
atât cu stresul ocupational, cât şi cu presiunea şi cu supraîncărcarea
în sarcină, este plin de forţă şi sigur pe sine, reuşeşte să inspire şi
celor din jur această forţă şi este în concluzie un lider eficient.
Scoruri scăzute: evită poziţiile de conducere, în care se simte
stingher, neajutorat şi depăşit, persistă foarte puţin asupra acelor
probleme pe care nu le poate rezolva, îşi pune la îndoială propriile
competenţe şi face cu greu faţă stresului indus de problemele de
serviciu, dar şi de cele cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi.
Ami Scoruri înalte: cooperant, îi apreciază pe cei din jur şi comunică
(Amabilitate) aceasta atât verbal, cât şi comportamental, nu este excesiv sau
supărător de asertiv sau agresiv, încearcă din greu să se înţeleagă cu
cei din jur, chiar şi dacă aceasta ar presupune un compromis sau o
renunţare la propriile păreri sau interese.
 Scoruri scăzute: nerăbdător, de multe ori în imposibilitate de a
amâna gratificaţiile, lipsit de tact, uşor de înfuriat, deseori agresiv
sau excesiv de asertiv şi bănuitor cu privire la motivele celor din
jur.
Leo (Orientarea Scoruri înalte: vede aplicarea legii ca fiind normală şi necesară,
spre aplicarea sprijină ferm şi deseori activ practicile aplicării legii, se potriveşte
legii) bine cu mediul ocupational care există în câmpul aplicării legii,
evaluează problemele dintr-un punct de vedere practic.
Scoruri scăzute: vede aplicarea legii ca fiind excesiv de strictă şi
severă, tinde să fie nonconformist, uşor pesimist şi nesatisfăcut.
Tm (Obiectivitate Scoruri înalte: asertiv, eficient, cu forţă, încrezător în sine, practic,
în gândire) logic, neemotiv.
Scoruri scăzute: visător, sensibil, emoţional, idealist şi înţelegător.
Anx (Anxietate) Scoruri înalte: tensionat, nervos, evaziv, nemulţumit, anxios,
instabil din punct de vedere emoţional
Scoruri scăzute: optimist, vesel, mulţumit şi sigur pe sine,
echilibrat, stabil emoţional
Nar (Narcisism) Scoruri înalte: argumentativ, egoist, cu opinii, centrat pe sine.
Scoruri scăzute: moderat, modest, gentil şi liniştit.

Interpretarea profilurilor individuale în CPI

Principiile generale de interpretare:

1. este necesar ca interpretările să fie făcute de un psiholog cu aptitudini

foarte bune în interpretarea acestui test, care are cunoştinţe serioase
privind literatura de specialitate şi studiile de validare ale CPI-ului şi ale
scalelor sale (Gough, 1969)

2. este necesar ca interpretarea să fie făcută în contextul celorlalte date pe

care psihologul le are cu privire la persoana evaluată (Gough, 1969)

3. principiul ortogenetic – întotdeauna se începe cu o abordare generală,

apoi treptat se va trece la ceea ce este specific, particular sau individual
(Gough, 1987)
Condiţii în interpretarea la un nivel superior a CPI (Gough, 1969):

1. înclinaţiile personale

2. cunoşterea corectă şi coerentă a semnificaţiilor scalelor

3. efort susţinut de autoperfecţionare (analiză numeroase protocoale,

confirmare)

4. studiu susţinut şi practică sub supervizarea unui specialist

5. training specializat

Paşi în interpretarea CPI:

Pasul 1. Administrarea chestionarului

- CPI – chestionar cu autoadministrare în care cei, după caz, 480, 462, 434 sau 260
de itemi sunt cuprinşi într-o broşură reutilizabilă

- condiţii flexibile de administrare: poate fi administrat in colectiv / individual/

chiar prin poştă; poate fi întrerupt şi reluat, etc.

- se administrează în intervalul de vârstă 12-70 ani, cele mai semnificative

interpretări vizând intervalul adolescenţă – 50 ani

- necesită un nivel de instruire general, pentru a înţelege sensul intrebarilor

- răspunsurile se dau pe o foaie de răspuns proiectată a.î. să permită cotarea

manuală / pe un tip de foaie de răspuns proiectată a.î. să permită cotarea automată
prin scanare

- foile de răspuns se dau subiecţilor cerându-li-se să-şi noteze numele şi prenumele,

vârsta, sexul şi alte date utile psihologului

- după distribuirea broşurilor, subiecţilor li se cere să citească instrucţiunile

singuri / împreună cu examinatorul
- instructajul - prima pagina a chestionarului; subiecţii sunt atentionati sa raspunda
cat mai sincer, alegand primul raspuns care le vine in minte, nezabovind prea mult
in alegerea raspunsului si nelasand itemi fara raspuns; dacă apar nelămuriri – se
dau relaţii suplimentare

- ATENŢIE! Utilizarea CPI-480 – contra-recomandată (versiune învechită); CPI-

462 – acceptată, dar se recomandă sa fie înlocuită dacă se poate cu CPI-434; CPI-
260 – indicată pentru mediul organizaţional, nu şi pentru cel clinic / terapeutic

- modalitatea de raspuns – se face o cruce pe o foaie de raspuns in casutele A-F

(adevarat / fals) în funcţie de raspunsul care se potriveste subiectului

Pasul 2. Pregătirea profilului

- prelucrarea foii de raspuns:

1. cu ajutorul calculatorului – cel mai frecvent la ora actuală – o aplicaţie

software preia datele şi trasează automat profilul: se citeste foaia cu
ajutorul scanner-ului, se duce intr-un interpretator si fiecarei scale ii este
alocata o cota bruta care reprezinta totalizarea punctelor corespunzatoare
raspunsurilor semnificative intrunite de subiect; ! raspunsurile la unii itemi
sunt semnificative daca au valoarea ''Nu'' iar la altele valoarea ''Da''

2. varianta clasica - grile de corectie – condiţii învechite! - cotele brute sunt

transformate in note standard, de obicei in note T care au media egala cu
50 si abaterea standard egala cu 10; prin unirea nivelurilor intrunite de
subiect la fiecare scala se obtine un profil grafic pe baza caruia se face
interpretarea

- dincolo de aceste aspecte de ordin tehnic, psihologul – 2 responsabilităţi

conceptuale:

1. înainte de începerea interpretării, să repete / să creioneze obiectivele evaluării –

formulare conştientă, explicită a ceea ce se doreşte să se afle
 2. luând în calcul istoricul cazului şi circumstanţele deosebite care ţin de subiect /
de situaţia testării, să-şi elaboreze o ipoteză despre felul în care ar trebui să arate
patternul de personalitate al persoanei evaluate – punctele ce nu corespund în
urma testării – zone ce se investighează cu atenţie

Pasul 3. Determinarea validităţii profilului

- verificarea celor trei cauze principale ale invalidităţii unui protocol CPI (Gough,
1969):

- a. “reacţie non-responsivă” (“răspuns aleator”) – subiectul marchează pe

foaia de răspuns “adevărat” sau “fals” fără să ia în seamă cu
adevărat întrebările chestionarului (motive multiple – de la
decalarea din greşeală a răspunsurilor până la lipsa de interes,
grabă, dorinţa de a ascunde deficienţele de alfabetizare) / non-
răspunsul (întrebările neînţelese rămân neevaluate / la fel întrbările
asupra cărora nu se poate hotărî)

- b. “distorsiune negativă” (fake bad) – ! scoruri neobişnuit de joase la

scalele Wb şi Cm

- c. “distorsiune pozitivă” (fake good) – scoruri mari pe toate scalele, cu

un maxim pe Gi; acest maxim pe scala Gi şi variabilitatea relativ
scăzută interscale sunt caracteristicile care diferenţiază un profil
disimulat de unul valid, dar aparţinând unei persoane deoseite, cu
scoruri mari pe toate scalele

- validarea prin scale specializate: Wb,Gi,Cm

- de principiu, scorurile mari pe Gi – distorsiune pozitivă; scorurile mici

pe Wb – distorsiune negativă; scorurile mici pe Cm – răspuns aleator

- în termeni de scoruri standard, cotele standard ale Wb, Cm şi Gi trebuie

să fie >/= cu 35

- scorurile Gi>65 – autoprezentare exagerată într-o lumină favorabilă

- ecuaţiile de detecţie a invalidităţii protocolului – diferă de la o ediţie la alta, ţinând
cont de inter-relaţionarea scalelor care este specifică fiecărei ediţii a CPI; s-a păstrat o
singură regularitate: ecuaţia pentru detecţia răspunsurilor aleatoare şi ecuaţia pentru
detecţia răspunsurilor distorsionate negativ corelează într-o măsură foarte mare, de
aproximativ .95

Pasul 4. Interpretarea modelului cuboid

- reprezintă primul pas şi cel mai simplu, pentru înţelegerea caracteristicilor

subiectului evaluat

- propune 4 tipuri fundamentale de persoane – persoanele Alpha (ambiţioase,

energice, extraverte); persoanele Beta (rezervate, moderate şi răbdătoare); persoanele
Gamma (spontane, energice, orientate spre hedonism); persoanele Delta (retrase,
introverte, reticente la adresa autorităţii) – aceste caracteristici reprezintă puncte de
plecare care ar trebui nuanţate şi alterate de apartenenţa individului la unul din cele 7
niveluri de integrare

- modelul cuboid trebuie interpretat în strânsă legătură cu istoria personală a

subiectului evaluat şi cu situaţiile specifice care au dus la evaluarea acestuia

Pasul 5. Interpretarea de ansamblu al profilului

- o primă interpretare, grosieră dar importantă, trebuie făcută luând în considerare

grupajele scalelor – formularea de ipoteze generale despre natura subiectului evaluat,
fără a intra în detalii deosebite

- gruparea scalelor pe cei patru factori menţionaţi - arată in ce masura o grupa este
mai dezvoltata decat cealalta şi cat de sus, fata de medie, se situeaza factorii
respectivi

- exemplu: dacă la factorul I (scalele de la Do la Wb, inclusiv)

notele standard sunt superioare mediei - ipoteza că subiectul
este extrovert, cu motivaţie şi disponibilităţi de afirmare; dacă
 notele sunt scăzute (în special la Sp şi Sy) - orientare
introvertită

- o serie de studii factoriale - posibilitatea interpretării pe baza

grupării scalelor după alţi factori decât cei amintiţi:

I. Factorul sănătate mentală, adaptare şi

conformism social cuprinde scalele: Wb, Re, So, To,
Gi, Ac.

II. Factorul eficacitatea interpersonală: Do, Cs, Sy,

Sp, Sa.

III. Independenţă în gândire şi acţiune (opusă

conformismului şi rigidităţii): Ai, Fx, To, Py.

Pasul 6. Interpretarea scalelor

- se face o trecere în revistă, în primul rând, a celor mai înalte şi joase scale –
coordonatele generale ale funcţionării psihologice a subiectului

- psihologul trebuie să ia în considerare implicaţiile comportamentale şi dinamice ale

acestor scale, făcând interpretarea nu doar pe baza semnificaţiilor scalei, ci şi ajustând
această interpretare în funcţie de nivelul scalei

- psihologul trebuie să facă un continuu recurs la literatura de specialitate, la studiile

de validare, la semnificaţiile suplimentare oferite prin alte metode, la analizele
adjectivale, la orice surse pot completa semnificaţiile

- în interpretare se ţine cont de relaţia curbilineară între nivelul unor scale şi

comportament în virtutea căreia unele note standard situate cu mult desupra
mediei au o semnificaţie la fel de negativă ca şi cele situate dedesubtul mediei

- psihologul trebuie să facă o atentă inspecţie a elevaţiilor relative ale scalelor

(comparare cu etaloanele)
Pasul 7. Interpretarea legăturilor dintre scale

- presupune integrarea tuturor concluziilor într-un portret CPI global – consideraţii de

fineţe!

- Analiza de pattern - ţine cont în interpretarea unei scale de relaţia acesteia cu un alt
grup de scale

- semnificaţia unei tendinţe se precizează prin aportul de semnificaţie al altor

scale (Do se interpretează în raport cu Gi şi Sy, So în raport cu Sc, Rs în relaţie cu Cs,
etc.)