MODULUL I

AUTOCUNOASTEREA
Autocunoasterea procesul de explorare si structurare a propriilor
caracteristici (abilitati, emotii, motivatie, atitudini, credinte, mecanisme de
aparare si adaptare) in urma caruia rezulta imaginea de sine a persoanei.
Unul dintre cele mai cunoscute modele de descriere a personalitatii , este realizat
prin prin cinci mari dimensiuni ("the big five" care se prezinta ca factori
bipolari.
Aceste cinci mari dimensiuni sau trasaturi sunt, de obicei, definite printr-
unul dintre polii lor, el insusi descris prin trasaturile (de nivel inferior) cele mai
tipice care il constituie (organizare ierarhica).Aceste cinci dimensiuni sunt:
! E"traversie: cordialitate, siguranta de sine, activitate, cautarea senzatiilor,
emotii pozitive
- Agreabi#itate (a fi placut): incredere, loialitate, altruism,
colaborare, modestie, atentie fata de ceilalti
- Constiincio$itate: competenta, ordine, simt al datoriei, dorinta de reusita,
autodisciplina, reflectie
! Instabi#itate e%otiona#a: anxietate, agresivitate, depresie, centrare pe sine,
impulsivitate,
vulnerabilitate
- Deschi&ere: imaginatie, deschidere catre domeniile esteticului, sentimentelor,
actiunii, ideilor, valorilor.
'ERSONALITATEA ! Laturi#e (ersona#itatii)
TEM'ERAMENT( explorarea lui cu a!utorul
chestionarelor)
A'TITUDINI
CARACTER
TEM'ERAMENTUL este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii
care se exprima cel mai pregnant in conduita.
Tipologia lui Hippocrate
Patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric.
Colericul este energic, nelinistit, impetuos, uneori impulsiv si isi risipeste energia. El
este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Are tendintat de dominare in
grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.
Sangvinicul este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatii. Fire
activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile
afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste
esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane.
Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in ttot ceea ce face, pare a
dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita si este foarte tenace,
meticulos in tot ceea ce face. Fire inchisa, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.
Melancolicul este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ, inchis in
sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. ebitul verbal este scazut, gesticulatia
redusa.
!
Ti(o#ogia #ui 'av#ov
"aracteristicile sistemului nervos central:
# $orta sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos si se
exprima prin rezisetnta mai mare sau maica la excitanti puternici sau la
eventualele situatii conflictuale. %in acest punct de vedere se poate vorbi
despre sistem nervos puernic si sistem nervos slab
# &obilitatea desemneaza usurinta cu care se trece de la excitatie la inhibitie
si invers, in functie de solicitarile externe. %aca trecerea se realizeaza rapid,
sisetmul nervos este mobil, iar daca trecerea este greoaie se poate vorbi
despre sistem nervos inert
# 'chilibrul sistemului nervos se refera la repartitia fortei celor doua procese
(excitatia si inhibitia). %aca ele au forte aproximaiv egale, se poate vorbi
despre sistem nervos echilibtrat.
'xista si un sistem nervos neechilibrat la care predominanta este excitatia.
%in combinarea acestor insusiri rezulta patru tipuri de sistem nervos:
(. tipul puternic neechilibrat excitabil (corelat cu tetmperamentul coleric)
). tipul puternic echilibrat mobil (corelat cu temperamentul sangvinic)
*. tipul puternic echilibrat inert (corelat cu temperamentul flegmatic)
+. tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic)
Tipologia lui Jung si Eysenck
"nii oameni sunt orientati predominant spre lumea e#terna si intra in categoria e#travertitilor,
in timp ce altii sunt orientati predominant spre lumea interioara si apartin categoriei
introvertitilor.
E#travertitii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori, se inteleg
sau se cearta cu cei din $ur, dar raman in relatii cu ei. %ntrovertitii sunt firi inchise, greu de
patruns, timizi, putini comunicativi, inclinati spre reverie si greu adaptabili.
&ealalt' dimensiune este numita grad de nevrozism. Aceasta e#prima stabilitatea sau
instabilitateta emotionala a subiectului. E(senc) a reprezentat cele doua dimensiuni pe doua
a#e perpendiculare, obtinand tipurile e#travertit * stabil, e#travertit * instabil, introvertit *
stabil si introvertit * instabil, pe care le+a asociat cu cele patru temperamente clasice.
Ti(o#ogia sco#ii franco * o#an&e$e ,. -e.mans si '. %. /iersma .
E#ista opt tipuri de temperament: pasionatii ,emotivi, activi, secundari-, colericii ,emotivi,
activi,primari-, sentimentalii ,emotivi, non+activi, secundari-, nervosii ,emotivi, non+activi,
primari-, flegmaticii ,non+emotivi, activi, secundari-, sangvinicii ,non+emotivi, activi,
primari-, apaticii ,non+emotivi, non+activi, secundari-, amorfii ,non+emotivi, non+activi,
primari-.

A'TITUDINILE-ceea ce stie si poate sa faca cineva (teoretic si practic)
"e stiu0
"e pot face cu usurinta 0
1ropozitii lacunare:
'u stiu sa fac22dar nu stiu222.
"ele ma bune rezultate le am la3in2..
1ot sa fac22.pentru ca22.
4mi place sa fac2..deoarece222.
.
CARACTERUL-modul de raportare la altii(atitudinile si trasaturile volitive)
5eiese din interioroizarea normelor si valorilor sociale fundamentale:
Adevarul, /inele, Frumosul
Educatia, &redinta, &ultura, Traditiile
&omunicarea, &olaborarea 0unca, %ntra$utorarea, &ompetenta, 1espectul
emocratia, Pacea, 2egea,
IMA+INEA DE SINE * este modul in care o persoana isi percepe propriile
caracteristici fizice, cognitive, emotionale, sociale si spirituale.
+ este o reprezentare mentala a propriei persoane
+ nu reflecta intotdeauna realitatea (subevaluare3supraevaluare)
+ are mai multe componente:
Eu# actua# imaginea prezenta
Eu# i&ea# imaginea dorita
Eu# viitor - imaginea a ceea ce poate sa devina individul
%imensiunile 'ului:
+ eu# fi$ic ce cred despre corpul meu
+ eu# cognitiv ce cred despre modul in care gandesc, memorez, ...
+ eu# e%otiona# ce cred despre emotiile si sentimentele mele
+ eu# socia# cum cred ca ma percep ceilalti
+ eu# s(iritua# ce cred ca este important si reprezinta o valoare pentru
mine.
4maginea de sine pozitiva favorizeaza cresterea performantelor scolare, relatii
armonioase in cadrul familiei, relatii bune cu prietenii si colegii de aceeasi varsta.
"omportamentele elevului cu imagine de sina negativa:
+ evitare (retragerea si comportamentele timide)
+ agresivitate defensiva (ataca sursa frustrarii)
+ compensarea (afirmarea propriei personalitati, adesea prin comportamente
indezirabile)
+ motivatie scazuta (refuzul de implicare in sarcina)
+ rezistenta (refuza schimbarile ce li se propun, pentru a evita ulterioare
esecuri)
Sti%a &e sine
-%imensiunea evaluativa a imaginii de sine
-6e refera la modul in care ne consideram ca persoane in raport cu propriile
asteptari si cu ceilalti
-$ormarea ei este influentata de parerile3evaluarile si reactiile parintilor si
educatorilor
-7ecesitatea unui nivel optim in formularea cerintelor impuse copilului: sa fie
suficient de ridicate ca sa-l motiveze, sa nu fie prea ridicate pentru a nu
genera stres si emotii negative inutile
Diferente intre (ersoane#e cu sti%a &e sine ri&icata si ce#e cu sti%a
&e sine sca$uta ,
! stare de confort, multumire psihica3 disconfort, nemultumire
+ interpretarea situatiilor noi: provocatoare3amenintatoare
+ asumare3neasumare de responsabilitati
+ initiativa3 nonimplicare
+ asumare 3neasumare a consecintelornpropriilor fapte
3
+ exprimare adecvata3 inadecvata a emotiilor
+ toleranta3 intoleranta la frustrare
+ rezistenta mare3 scazuta la presiunile grupului
%ezvoltarea stimei de sine este favorizata de :
-mediu stimulativ, crearea de oportunitati pentru afirmare (evitare etichetarii)
-existenta unui suport social
-dezvoltarea abilitatilor de comunicare si de exprimare emotionala, negociere,
rezolvare de probleme, asertivitate
-dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate
-asteptari rezonabile
-acceptarea neconditionata a propriei persoane si a celorlalti
A(titu&ini#e
-5eprezinta potentialul unei persoane de a obtine performanta intr-un anumit
domeniu.
-8ipuri : generale , care permit obtinerea de performante in mai multe domenii
speciale, care permit obtinerea de performante intr-un numar restrans
de domenii (sociale, artistice, muzicale, fizice)
- 4dentificarea aptitudinilor: autoobservarea, opinia celorlalti, testarea
AUTOCUNOA-TEREA
Autocunoa9terea 9i autoaprecierea corect: este una dintre cele mai
complexe 9i dificile forme ale cunoa9terii umane. Aceasta pentru c: ea se refer:
la realitatea psihic: pe care, spre deosebire de realitatea fizic:, material:, este
mai greu s: o percepem, s: o analiz:m, s:-i preciz:m limitele 9i nuan;ele.
<n al doilea r=nd, a9a cum o spune 9i cuv=ntul, > autocunoa9tere?, ea
presupune c: obiectul analizei 9i aprecierii este @nsu9i subiectul care face acest
demers investigativ. A9adar, @n autocunoa9tere, subiectul 9i obiectul sunt una 9i
aceea9i persoan:.
Un alt motiv care @ngreuneaz: autocunoa9tere este acela c: nu exist:
strategii , elaborate 9i standardizate care s: asigure precizia autocunoa9terii.
'levii se pot afla, deci, @ntr-un mare impas @n procesul descoperirii de sine
pe care @l pot considera ca pe un demers sisific. %e aceea , strategiile prezentate
la @nceputul acestui curs, au rolul de a-i a!uta pe tineri s: se deschid: fa;: de
sine, uz=nd de instrumente adecvate.
'vident, @ntrebarea fireasc: pe care ar trebui s: o formuleze elevii , la
sf=r9itul contur:rii unei imagini clare 9i obiective despre ei @n9i9i, ar fi : > i acum
c am vzut cine suntem cu adevrat, ce e de fcut?
R.s(unsu# constituie chiar te%a acestui subca(ito#/ care
(reci$ea$. necesitatea a&a(t.rii con&uitei #a sco(uri 0i interese#e
for%u#ate &e e#evi/ 1n con&i2ii#e unei cunoa0teri &e sine obiective3
Acest: adaptare comportamental: nu se spri!in: pe sfaturi standardizate,
solu;ia fiind una personalizat: care, @n func;ie de fiecare situa;ie @n parte, va
c:p:ta un anume specific.
E4EM'LE DE ACTI5IT67I
Activitatea 8
9n og#in&.
8inerii au frecvent o imagine interioar: despre sine dar adeseori sunt prea
timizi sau nesiguri cand trebuie s: vorbeasc: despre ei @n9i9i. Aceast: activitate
este conceput: s: @i a!ute s: @nceap: s: @9i exploreze adev:rata personalitate 9i
apoi s: @mp:rt:9easc: celorlal;i ceva despre sine. Aceasta le ofer: 9ansa s: @9i
4
exploreze sentimentele 9i percep;iile interioare 9i s: afle c: ceilal;i au valori 9i
viziuni asem:n:toare. %e asemenea, ofer: posibilitatea form:rii unei > echipe? ca
9i ocazia de a afla ceva mai multe despre ceilal;i.
Sco(,
"on9tientizarea de c:tre elevi a unor elemente ce ;in imaginea de sine
Ti%(,
7u exist: limit: de timp dar, uzual, se aplic: (A-(B minute.
Materia#e,
"oli A+ sau orice coal: de h=rtie 9i instrumente de scris.
'roce&eu ,
8e rog s: r:spunzi la @ntreb:rile :
> "ine sunt eu0?,
C "um sunt eu0?
C"e sunt eu0?
D po;i face @n ce form: dore9ti ( compunere, eseu, list: de atribute). <ncerc: doar
s: fii sincer pentru ca imaginea pe care o prezin;i s: fie ca o reflectare a ta @n
oglind:.
Activitatea :
Floarea vieii mele
Sco(,
'ste un exerci;iu de autocunoa9tere ai c:rui itemi de identificare a
dominantelor personalit:;ii @n centrul c:rora se afl: 'ul:
Cum sunt eu?
Ce-mi place s fac?
Ce am nvat pn acum?
Ti%(,
7u exist: limit: de timp dar, uzual, se aplic: (A-(B minute.
Materia#e,
"oli A+ sau orice coal: de h=rtie 9i instrumente de scris.
'roce&eu ,
'levii vor fi solicita;i s: aprecieze pozitiv3 negativ acele atribuite care
favorizeaz:3 @mpiedic: realizarea profesional:3

"um sunt 0

"
e @mi place0
"e am @nv:;at 0
5
Activitatea ;
<arta ini%ii
Sco(,
'ste un exerci;iu de autocunoa9tere ai c:rui itemi au rolul de a-l a!uta pe
elev sa con9tientizeze calit:;ile personale reprezentative si tr:s:turile negative
pe care dore9te sa le schimbe le el.
Ti%(,
7u exist: limit: de timp dar, uzual, se aplic: (A-(B minute.
Materia#e,
"oli A+ sau orice coal: de h=rtie 9i instrumente de scris.
'roce&eu ,
'levii vor fi solicita;i s: completeze inima de mai !os cu cele +
compartimente3
6
Activitatea =
>ereastra ?ohari
Sco(,
$ereastra Eohari este un exerci;iu de autocunoa9tere, prin intermediul
c:ruia elevii vor descoperi informa;ii despre ei, despre imaginea lor de sine 9i de
care nu sunt con9tien;i.
83 ARENA
"eea ce 9tiu eu despre
mine 9i 9tiu 9i ceilal;i
:3 @ONA OARA6
"eea ce nu 9tiu eu despre
mine dar 9tiu ceilal;i
;3 >A7ADA
"eea ce 9tiu eu despre
mine dar nu 9tiu ceilal;i
=3 NECUNOSCUT
"eea ce nu 9tiu eu despre
mine dar nu 9tiu nici ceilal;i
(. A5'7A con;ine informa;ii pe care le 9ti at=t tu c=t 9i ceilal;i 9i serve9te ca baz:
@n rela;iile cu ceilal;i. &:rimea arenei arat: calitatea rela;iilor, c=nd se
interac;ioneaz: liber 9i se schimb: informa;ii. "omunicarea este facilitat:, iar
rela;iile interpersonale sunt mai puternice.
). FD7A DA5GH con;ine informa;iile pe care al;ii le au despre tine, dar tu nu le
9tii. 6unt acele informa;ii care surprind imaginea 3 p:rerea pe care o au ceilal;i
despre tine. 7u @;i sunt cunoscute aceste informa;ii pentru c: cei ce le au nu ;i le
aduc la cuno9tin;: @n mod deliberat.
*. $AIA%A con;ine informa;ii cunoscute numai de c:tre tine: planuri de viitor,
idei, adev:rata stare emo;ional:, idealuri, talente etc. %in dorin;a de
autoprotec;ie nu facem cunoscute aceste informa;ii celorla;i, avem o
J fa;ad: K @n spatele c:reia ne ascudem.
+. 7'"U7D6"U8UL sentimente, abilit:;i, talente @nc: nedescoperite. <n anumite
situa;ii de via;: se pot descoperi calit:;i 9i dimensiuni neb:nuite3 ne9tiute ale
propriei persoane, at=t ;ie c=t 9i celorlal;i.
Ti%(,
7u exist: limit: de timp.
Materia#e,
"oli A+ sau orice coal: de h=rtie 9i instrumente de scris.
'roce&eu,
'levii vor fi solicita;i s: completeze tabelul3 fereastra de mai sus. &ai @nt=i
se completeaz: ochiul (. Arena, de c:tre elev, apoi colegii sunt ruga;i s:
completeze ochiul ). Fona oarb:, @n final c=nd foaia a!unge din nou la elev,
acesta este rugat s: completeze ochiul *. $a;ada. Dchiul +. 7ecunoscutul r:m=ne
necompletat
7
Activitatea B
Fereastra Dori
Sco(,
$ereastra %ori este un exerci;iu de autocunoa9tere, autoanaliz:, de
modificare a unor tr:s:turi 9i de proiectare a unui plan de ac;iune exerci;iu prin
intermediul c:ruia elevii vor descoperi informa;ii despre ei, despre resursele de
care dispun, de care nu sunt con9tien;i, fiindu-le oferite de c:tre cei din !ur chiar
solu;ii pentru planuri de ac;iune, @n vederea realiz:rii schimb:rilor propuse.
(. "eea ce vreau s: schimb la mine
pentru a-mi asigura succesul @n
carier: 9i propuneri de schimb:ri
ale celor din !ur
). 5esursele (resurse psihice calit:;i,
de timp 9i economice)
de care cred ceilal;i c: dispun eu
pentru a realiza schmb:rile
*. 5esursele pe care m: bazez @n
vederea realiz:rii schimb:rilor
(resurse psihice calit:;i, de timp 9i
economice)
+. "e @mi propun ceilal;i s: fac pentru
a realiza schimbarea pe care vreau s:
o fac la mine. 1lan de ac;iune.
Este recomandat s' fie aplicat fereastra ori dup' ce anterior a fost aplicat' 8i Fereastra 9ohari.
Ti%(,
7u exist: limit: de timp.
Materia#e,
"oli A+ sau orice coal: de h=rtie 9i instrumente de scris.
'roce&eu,
'levii vor fi solicita;i s: completeze tabelul de mai sus. &ai @nt=i se
completeaz: ochiul (. 9i *., de c:tre elev, apoi colegii sunt ruga;i s: completeze
ochiul )., +. 9i @n (., dac: este cazul.
Activitatea C
Chestionare de evaluarea i autoevaluare a imaginii de sine
Sco(,
1rin intermediul scalelor de mai !os, se poate realiza autocunoasterea
elevilor dar si constientizarea cadrelor didactice asupra rolului acestora in
procesul autocunoasterii. 1rimele trei chestionare propuse sunt adresate elevilor
iar cel de-al patrulea profesorilor.
6unt propuse urmatoarele instrumente:
6cala 6timei de 6ine
Autoaprecierea imaginii de sine
6cala %ezirabilitatii 6ociale
83 Sca#a Sti%ei &e Sine
4nstructa!: >"ite9te cu aten;ie enun;urile de mai !os si r:spunde f:c=nd un-
M in rubrica corespunz:toare ;ie din foaia de r:spuns.?
(. "red ca sunt un om de valoare sau cel pu;in la fel ca al;ii.
). "red ca am c=teva calit:;i remarcabile.
3. 4n general @nclin sa cred ca nu sunt realizat.
+. 1ot sa fac lucruri pe care le fac ma!oritatea copiilor.
:
B. "red ca am prea multe defecte.
N. Am o atitudine pozitiv: fa;a de mine.
O. 4n general sunt mul;umit de mine.
P. As vrea sa am mai mult respect fata de mine.
;. %in c=nd @n c=nd am impresia ca sunt inutil.
(A.Uneori cred ca nu sunt bun de nimic.
$oaie de r:spuns:
7r. itemului
6"ALA %' 5A61U76U54
%A 7U
(.
).
*.
+.
B.
N.
O.
P.
Q.
(A.
Inter(retare, 1relucrarea rezultatelor se realizeaz: diferen;iat pe grupe
de @ntreb:ri. La @ntreb:rile (, ), +, N, O pentru r:spunsul %A se acord: un punct,
iar la @ntreb:rile *, B, P, Q, (A, pentru r:spunsul 7U se acord: c=te un punct.
%up: adunarea num:rului de puncte, dac: totalul este mai mic de O, @nseamn:
c: acea persoan: exprim: o atitudinea negativ: fa;: de sine, dac: totalul este
@ntre O 9i (A elevul are o stim:de sine pozitiv:.
:3 Autoa(recierea i%aginii &e sine
6cala Autoaprecierii 4maginii de 6ine
Aceasta scala reprezint: o lista de ad!ective ce trec in revista o serie de
caracteristici pozitive si negative ale 'u-lui. Lista nu con;ine r:spunsuri bune sau
gre9ite, ci doar informa;ii despre felul in care se vede fiecare.
InstructaD,
>"iti;i ad!ectivele de mai !os, apoi marca;i cu M in coloana C"um sunt in
prezent? fiecare cuv=nt care, dup: p:rerea dumneavoastr:, exprima o tr:s:tura
ce va caracterizeaz:. Apoi, far: s: privi;i semnele de!a facute, reciti;i lista. Acum
notati cu D in coloana C"um as dori s: fiu?, fiecare cuv=nt care exprim: insusirea
pe care a;i dori sa o ave;i daca a;i putea fi o persoana ideal:.?
Notare,
1entru a afla scorul, se acorda un punct pentru fiecare ad!ectiv notat in
ambele coloane, cu M, respectiv D, ca si pentru cele care in ambele coloane nu au
primit nici un semn. %aca un ad!ectiv este notat doar in una din coloane, el nu
prime9te nici un punct. 1entru ob;inerea notei totale se face suma punctelor.
Inter(retare,
'xistenta unui acord de cel pu;in OBR (un puncta! de cel pu;in )+)
sugereaz: un nivel rezonabil al confortului psihic si o discrepanta nesemnificativa
intre 'ul actual si 'ul ideal. Un puncta! sub )+ semnific: un disconfort psihic si,
implicit, o discrepan;a mare intre 'ul actual 9i 'ul ideal.
;
Autoa(recierea i%aginii &e sine
Cum sunt in
prezent
Itemi Cum as dori
sa fiu
'motiv
4mpresionabil
1lin de umor
4ndependent
1rietenos
Ambitios
4nteresant
"instit
Atragator
5ezervat
'ntuziast
6ensibil
%emn de
incredere
4nteligent
"omod
Sesel
4nvidios
'nergic
1oliticos
Lini9tit
4scusit
6igur
&aleabil
4nteriorizat
$ragil
6incer
5elaxat
1uternic
"inic
4mpulsiv
Apatic
;3 Sca#a De$irabi#it.2ii Socia#e
$urnizeaz: o m:sur: a tendin;ei de a da r:spunsuri dezirabile pentru a
produce o buna impresie, scorurile ridicate, indic=nd o mare nevoie de aprobare
sociala.
InstructaD,
!<
>&ai !os sunt prezentate un num:r de ** de enun;uri reprezent=nd
atitudini si tr:s:turi de personalitate. "iti;i cu aten;ie fiecare enun; si decide;i
daca este adev:rat (A) sau fals ($) in cazul dumneavoastr:. <ncerca;i sa nu
pierde;i mult timp cu r:spunsul si evalua;i pe r=nd toate enun;urile. 4n coloana
al:turat: marca;i cu semnul M r:spunsul ales?
Notare,
6e acord: c=te un punct la r:spunsurile: A (, ), +, O, P, (*, (N, (O, (P, )A,
)(, )+, )B, )N, )O, )Q, *(, ** $ *, B, N, Q, (A, ((, (), (+, (B, (Q, )), )*, )P, *A,
*). 6e calculeaz: num:rul de r:spunsuri date care concorda cu acestea si se
ob;ine num:rul total de acorduri, care reprezint: scorul subiectului.
Inter(retare,
Scoruri sczute (0-8)
subiectul a dat r:spunsuri intr-o direc;ie dorita de c:tre al;ii, deci
acceptate social fie nu @l deran!eaz: c=nd al;i oameni considera ca se comporta
indezirabil social, fie dore9te sa fie privit ca o persoana r:zvr:tit: social
(dezirabilitate sociala sc:zut:).
Scoruri medii (9-19
subiectul a r:spuns ca doua treimi dintre oamenii care completeaz: testul
scorurile incluse aici reprezint: o combina;ie de r:spunsuri dezirabile si
nedezirabile social, combina;ie ce exprima un echilibru relativ in modul de
comportament cotidian.
Scoruri mari (20-33
a fi privit ca acceptabil este un lucru foarte important pentru subiect
m:rimea scorului reflecta nevoia pe care o are de a fi aprobat de c:tre al;ii.
Sca#a De$irabi#it.2ii Socia#e
Ite%i,
A >
(. <nainte de a vota pe cineva @ncerc sa aflu date despre candidat.
). 7u ezit sa-mi las treburile deoparte ca sa a!ut pe cineva aflat la
nevoie.
*.4mi este c=teodat: greu sa-mi continui munca daca nu sunt
incura!at.
+.7iciodata nu mi-a displacut cineva foarte mult.
B.4n diferite ocazii nu ma indoiesc de abilitatea mea de a reusi
in viata.
N. "=teodat: m: simt insuportabil c=nd nu-mi iese bine ceea ce fac.
O. 8otdeauna sunt atent la felul in care m: @mbrac.
P. Acas: m:n=nc la fel de frumos ca atunci c=nd sunt la restaurant.
Q. %aca as putea merge la un film f:r: sa pl:tesc si as fi sigur ca
nu m: vede nimeni, probabil ca as face-o.
(A. 5areori renun; la ceva pentru ca nu am @ncredere in abilitatea mea
de a face acel lucru.
((. <mi place uneori s: b=rfesc.
(). &i s-a @nt=mplat s: simt r:zvr:tire fa;: de persoane cu autoritate
chiar daca am 9tiut c: au dreptate.
(*. 4ndiferent cu cine vorbesc sunt @ntotdeauna un bun ascult:tor.
(+. <mi pot reaminti c=nd am f:cut-o pe >bolnavul? ca sa ies
dintr-o situa;ie.
(B. Au fost ocazii c=nd am profitat de altcineva.
(N. 6unt @ntotdeauna gata sa recunosc daca am f:cut o gre9eal:.
(O. 8otdeauna @ncerc sa fac ceea ce prop:v:duiesc.

!!

Ite%i ( continuare
A >
(P. 7u g:sesc ca este deosebit de greu sa ai de-a face cu oameni
care vorbesc tare sau care sunt nesuferi;i.
(Q. "=teodat: @ncerc s: fiu mai degrab: chit cu cineva dec=t s:
iert 9i s: uit.
)A. "=nd nu 9tiu ceva nu-mi pas: dac: recunosc sau nu.
)(. &: port totdeauna frumos cu oameni dezagreabili.
)). Uneori am insistat s fac ceva cu propriile mele puteri.
)*. &i s-a @nt=mplat s: simt ca am dus de r=p: ceva.
)+. 7iciodat: nu m-am g=ndit sa las pe cineva sa fie pedepsit
in locul meu pentru ceea ce am f:cut eu r:u.
)B. 7iciodat: nu am detestat situa;ia in care mi s-a cerut sa
@ntorc o favoare f:cut: mie.
)N. 7-am fost niciodat: enervat c=nd oamenii si-au exprimat
idei foarte diferite de ale mele.
)O. 7iciodat: nu am f:cut o lunga c:l:torie f:r: s: controlez
bine siguran;a ei.
)P. &i s-a @nt=mplat sa fiu foarte invidios pentru norocul
altuia.
)Q. Aproape niciodata nu am sim;it indemnul3nevoia de a supara
pe cineva.
*A. "=teodat: m: irit: oamenii care-mi cer favoruri.
*(. 7iciodat: nu am sim;it c: am fost pedepsit f:r: motiv.
*). "=teodat: am g=ndit ca oamenilor care au necazuri li se
@nt=mpl: astfel numai pentru c: primesc ceea ce merit:.
**. 7iciodat: n-am spus ceva deliberat pentru a r:ni sim;:mintele oamenilor.
Activitatea E
Analiza DT!
Sco(,
Acest e#erci=iu are rolul de a+l pune pe elev s' efectueze o analiz', care s'+l a$ute s'
con8tinetizeze asupra situa=iei reale, 8ansele, un eventual plan de ac=iune >n vederea lu'rii deciziei
privind op=iunile 8colare.
Ti%(,
7u exist: limit: de timp dar, uzual, se aplic: (A-(B minute.
Materia#e,
"oli A+ sau orice coal: de h=rtie 9i instrumente de scris.
'roce&eu ,
8e rog s: da un r:spuns c=t mai sincer:
,,Ce sanse am?
,,Cum sunt?
,,Ce voi face?
,,Cum voi face fata?
SANSE
Ras(unsu# #a intrebarea ,,Ce sanse am? #uFn& in consi&erare
(osibi#itati#e accesibi#e3
IDENTITATE
Ras(unsu# #a intrebarea ,,Cum sunt? #uFn& in consi&erare ce (ot oferi
0i ce ur%.resc3
!.
DECI@IA
Ras(unsu# #a intrebarea ,,Ce voi face? i&entifican& 0i re$o#vFn&
&i#e%e#e (ersona#e3
TRAN@ITIE
Ras(unsu# #a intrebarea ,,Cum voi face fata? antici(Fn& consecin2e#e 0i
g.sin& so#u2ii#e3
Mo&u#u# II 3COMUNICAREA 0i AAILIT67ILE SOCIALE
Defini2ii3 Co%unicarea ca (roces3
"omunicarea uman: este procesul prin care emitem opinii, valori, norme,
percep;ii c:tre un receptor.
?"omunicarea este un proces prin care un individ transmite stimuli cu
scopul de a schimba comportamentul altor indivizi.
"omunicarea reprezint: procesul prin care un 'mi;:tor transmite un mesa!
sub forma unui "od prin intermediul unui "anal c:tre un 5eceptor.
!3
"omunicarea reprezint: un ansamblu de principii 9i norme care
traverseaz: planul g=ndirii 9i cel comportamental.
&esa!ul elaborat de o 6urs: este codificat de un emi;:tor sub forma unor semnale
care parcurg un "anal, pe traseul c:ruia poate s: sufere distorsion:ri ca urmare a
interven;iei unei surse de zgomot, dup: care parvin la 5eceptor care le decodific:
9i @l @ncredin;eaz: destinatarului.
'rocesu# co%unic.rii
1rin procesul de comunicare @ncerc:m s: convingem, s: explic:m, s: influen;:m,
s: educ:m, s: inform:m sau s: @ndeplinim orice alt obiectiv.
6copurile principale ale procesului de comunicare:
?6: fim recepta;i
?6: fim @n;ele9i
?6: fim accepta;i
?6: provoc:m o reac;ie
"=nd nici unul dintre aceste obiective nu este atins @nseamn: c: procesul de
comunicare nu s-a realizat. Acest lucru se poate @nt=mpla din cauza mai multor
factori care apar @n proces.
Unul din factori @l reprezint: 1n2e#esu# cuvinte#or3 4ndividualitatea noastr: este
principala barier: @n calea unei bune comunic:ri. <n cursul procesului de @nv:;are
a limbii materne, am atribuit acela9i @n;eles cuvintelor, @ns: singura leg:tur:
dintre un cuv=nt 9i lucrul sau obiectul pe care @l reprezint:, este asocierea pe care
un grup de oameni a decis s: o fac:.
Conte"tu# sau situa2ia reprezint: un alt factor care influen;eaz: comunicarea.
D persoan: poate atribui @n;elesuri diferite acelora9i cuvinte la momente 9i @n
contexte diferite. 'sen;ial este s: adapt:m sensul cuvintelor fiec:rei situa;ii 9i s:
st:p=nim bine aceste sensuri pentru a nu crea confuzii.
Aariere#e 1n ca#ea co%unic.rii le constituie diferen;a de percep;ie, concluziile
gr:bite, stereotipiile, lipsa de cunoa9tere, lipsa de interes, dificult:;ile de
exprimare, emo;iile 9i personalitatea.
Diferenee de percepie reprezint: modul @n care noi privim lumea. Acest mod
este influen;at de experien;ele noastre anterioare, astfel c: persoane de diferite
v=rste, na;ionalit:;i, culturi, educa;ie, ocupa;ie, sex, temperamente vor avea alte
percep;ii 9i vor interpreta situa;iile @n mod diferit.
Concuziie !r"ite intervin @n situa;iile @n care vedem ceea ce dorim s: vedem
9i auzim ceea ce dorim s: auzim, evit=nd s: recunoa9tem realitatea.
Stereotipiie reprezint: situa;iile @n care trat:m diferite persoane ca 9i c=nd ar fi
una singur: (ex: %ac: am cunoscut un miner, i-am cunoscut pe to;i).
#ipsa de cunoa$tere vom @nt=mpina @ntotdeauna dificult:;i @n a comunica cu
cineva eficient atunci c=nd respectivul are o educa;ie diferit: de a noastr: sau ale
c:rui cuno9tin;e @n leg:tur: cu un anumit subiect de discu;ie sunt mult mai
reduse.
#ipsa de interes una din cele mai mari bariere @n calea comunic:rii este lipsa
de interes a interlocutorului fa;: de mesa!ul emis. <n astfel de situa;ii, se
!4
ac;ioneaz: cu abilitate pentru a direc;iona mesa!ul astfel @nc=t s: corespund:
intereselor celui ce prime9te mesa!ul.
Dificutie de e%primare apar atunci c=nd emi;:torul are probleme @n a g:si
cuvintele potrivite pentru a-9i exprima ideile. Lipsa de @ncredere, vocabularul
s:rac, emo;iile pot duce la devierea sensului mesa!ului.
&ersonaitie celor doi factori, 'mi;:torul 9i 5eceptorul, care intervin @n
procesul comunic:rii !oac: un rol extrem de important. 8rebuie s: ne adapt:m
propria persoan:, s: ne control:m temperamentul 9i limba!ul @n func;ie de
personalitatea 9i de starea de spirit a interlocutorului, a9a @nc=t mesa!ul s: fie
receptat @n forma pe care noi am dorit s: o transmitem.
Consecinte#e %anifestarii acestor bariere in co%unicare,
- aparitia conflictului
- diminuarea stimei de sine a interlocutorului
- aparitia resentimentelor, a dificultatilor de relationare
- adoptarea atitudinilor defensive, retractile3 agresive
- inhiba capacitatile rezolutive ale individului, scade implicarea in activitate.
Conf#ictu#
! 'ste o parte fireasca, inevitabila a procesului de comunicare
! 1resupune prezenta concomitenta a intereselor3nevoilor3valorilor diferite,
contradictorii , impiedicand comunicarea adecvata intre persoanele aflate in
situatia respectiva
! "onstituie o oportunitate in autocunoastere si dezvoltare personala, in
masura in care persoanele implicate in conflict accepta sa-si recunoasca
vulnerabilitatea, sa-si asume raspunderea si consecintele actiunilor personale,
precum si propria contributie la aparitia problemei.
Obstaco#e in ca#ea re$o#varii conf#ictu#ui
! 8endinta naturala de a explica mai intai care este punctul nostru de vedere
! 4neficienta noastra ca ascultatori
! 8eama de a pierde stima, aprecierea celorlalti daca am recunoaste ca am
facut ceva gresit
! 1resupozitia ca noi vom pierde iar celalalt va castiga.
Co%unicarea &e gru(
'ste influentata de caracteristici ale dinamicii de grup:
- coe$iunea gru(u#ui/
! feno%enu# con&ucerii (#ea&ershi(/
! inf#uenta socia#a3
Coe$iunea gru(u#ui,
se defineste ca dorinta membrilor grupului de a fi impreuna, de a
desfasura activitati impreuna
se refera la unitatea membrilor grupului, la atmosfera pozitiva existenta
sau nu in grup
4ntre coeziune si comunicare este o relatie direct proportionala si de
influenta reciproca
>actorii care cresc coe$iunea gru(u#ui (ot fi,
- Interni,
- sistemul de norme ( nevoia de reguli clare, lipsite de ambiguitate),
!5
- marimea grupului ( cand grupul este mai mic interactiunile si comunicarea sunt
mai frecvente),
- similaritatea intre membrii grupului ( interesele, preocuparile, scopurile comune
cresc coeziunea)
- E"terni :
-sistemul de recompense pentru performanta grupului (sa vizeze grupul in
ansamblul sau, pentru a spori coeziunea, altfel notele date individual vor interfera
cu coeziunea grupului) (vezi 'xemplul nr (),
- amenintarile pe care le primeste grupul cresc coeziunea (vezi 'xemplul nr ))
E"e%(#u# nr 8
4n scoala se incura!eaza munca in grup dar notele se dau individual in consecinta
scade motivatia si implicarea in sarcina de grup, responsabilitatea disipandu-se in
cadrul grupului fiecare este centrat pe reliefarea propriei contributii la sarcina,
indiferent de rezultatul final. D modalitate de interventie este acordarea unei
note pentru tot grupul.
E"e%(#u# nr:
1rofesorul este perceput ca o amenintare pentru grupul de elevi, in special daca
apare o problema, se incalca o norma formala elevii se coalizeaza si considera
automat ca profesorul este de partea >cealalta? a baricadei. 4n astfel de momente
trebuie subliniat scopul comun pe care il impartasesc toti, similaritatea dintre ei,
stimulandu-se cooperarea profesor-elevi
>eno%enu# con&ucerii (#ea&ershi(

Li&eru#! in sens larg- este orice persoana care indeplineste oficial sau isi
asuma spontan (lider formal3informal) functii de conducere.
- Liderul grupului este centralizatorul comunicarilor de grup (lui ii sunt
adresate cele mai multe mesa!e si el este cel care transmite mesa!ele cu
impactul cel mai mare)
Caracteristici &e (ersona#itate a#e #i&eru#ui,
- autoeficacitate perceputa,
- locus de control intern ( se considerea responsabil pentru ceea ce i se
intampla, nu crede ca se afla >la mana destinului?),
- dominanta, empatie, sensibilitate la nevoile celorlalti,
- nonconformismul social, inteligenta, creativitate, perspicacitate
Inf#uenta socia#a
- 5eprezinta modul in care o persoana isi modifica comportamentul, opiniile, in
prezenta reala sau perceputa a celorlalti.
'xista trei dimensiuni bipolare ale influentei sociale:
- conformism3independenta sociala
- complianta3 asertivitate
- obedienta sau supunere 3 sfidare
'rinci(ii (entru co%unicarea eficienta in gru(/ #a scoa#a
! "riterii dinainte stabilite pentru formarea grupurilor ( sa fie diversificate dar
echivalente ca abilitati scolare sau ca tip de persoana, sau sa existe niveluri
diferite, cu sarcini specifice)
!6
! "ontinuitatea interactiunilor de grup ( in situatii si sarcini diferite, pentru a
forma retele de comunicarea)
! 4nterdependenta membrilor grupului (stimularea colaborarii astfel incat
realizarea rolului fiecaruia sa depinda de realizarea sarcinilor altor membrii ai
grupului)
! Asumarea responsabilitatii personale pentru activitatea proprie.
! Atentie acordata formarii de abilitati sociale ( abilitati de comunicare,
relationare)
! 1rofesorul este un facilitator al interactiunii, va oferi sugestii, nu solutii.
Ti(uri &e co%unicare socia#.
<n func;ie de num:rul participan;ilor 9i tipul de rela;ie dintre ei, exist: cinci tipuri
de comunicare:
?Co%unicarea intra(ersona#./ @n care 'mi;:torul 9i 5eceptorul sunt aceea9i
persoan:. %e9i nu presupune existen;a unor comunicatori distinc;i, dialogul
interior pe care @l purt:m cu noi @n9ine reprezint: un autentic proces de
comunicare, @n care @9i afl: locul chiar 9i falsificarea informa;iei @n vederea
inducerii @n eroare a interlocutorului (ne referim la situa;ia, destul de frecvent:, a
oamenilor care se mint sau am:gesc ei @n9i9i).
?Co%unicarea inter(ersona#. &ia&ic. presupune strict doi participan;i 9i
prezint: calitatea de a influen;a opiniile, atitudinile sau credin;ele oamenilor.
?Co%unicarea &e gru( este o alt: ipostaz: a comunic:rii interpersonale ce
presupune @ns: mai mult de doi participan;i. Limita superioar: variaz: de la caz la
caz, dar, @n general, sunt considerate tipice pentru aceast: form: de comunicare
grupurile ,,mici?, cu cel mult (A-(B participan;i (ex: brainstorming).
?Co%unicarea (ub#ic. implic: prezen;a unui 'mi;:tor unic 9i a unei multitudini
de 5eceptori (este cazul prelegerilor, discursurilor).
?Co%unicarea &e %as. presupune prezen;a obligatorie a gate-Teeper-ului. 'l
se prezint: ca un produc:tor institu;ionalizat de mesa!e adresate unor destinatari
necunoscu;i. Acest tip de comunicare se caracterizeaz: printr-o slab: prezen;: a
feed-bacT-ului. &esa!ele @mbrac: cele mai variate forme (carte, pres: scris:,
transmisii radio sau 8S).
I3 Co%unicarea verba# . 3 Ora#itatea3
U9urin;a de exprimare depinde de:
a) caracteristicile personalit:;ii dvs.
b) calit:;ile vocale enun;area 9i pronun;area
c) caracteristici ale personalit:;ii celor cu care veni;i @n contact.
Tr.s.turi#e co%unic.rii verba#e eficiente
Caritate. 1resupune capacitatea de exprimare clar: a ideilor. 'xprimarea
trebuie s: fie simpl:, iar materialul s: fie astfel organizat @nc=t s: poat: fi u9or de
urm:rit. 7u trebuie s: @ncerca;i s: impresiona;i auditoriul folosind cuvinte lungi 9i
complicate.
'curatee( 8rebuie s: v: asigura;i c: expresiile 9i cuvintele pe care le folosi;i
exprim: exact ceea ce dori;i s: spune;i. Se;i avea deci nevoie de un vocabular
suficient de bogat pentru a putea alege cuvintele cu @n;eles precis @n vederea
atingerii scopului propus. $aptele la care v: referi;i trebuie s: fie corecte.
)mpatie3 <ncerca;i @ntotdeauna s: fi;i curtenitori 9i prieteno9i. Dric=t de sup:ra;i
a;i fi, @ncerca;i s: v: st:p=ni;i emo;iile 9i s: r:m=ne;i cel pu;in calm. "el mai bun
mod de a r:m=ne prietenos 9i amabil este de a v: pune @n locul celeilalte
persoane. <ncerca;i s: sim;i;i ceea ce simte cealalt: persoan:. 1un=nduv: @n locul
ei, ve;i stabili o empatie cu aceasta. 8otu9i, nu trebuie s: fi;i mereu de acord cu
ea sau cu ideile sale, dar v: va a!uta s: fi;i @n;eleg:tor 9i r:bd:tor. 'xpresia fe;ei
9i tonul vocii sunt evident importante, @n special @n discu;iile de grup sau
interviuri.
Sinceritate. Aceasta @nseamn: @n realitate a fi natural. 'ste @ntotdeauna un
pericol ca atunci c=nd se discut: cu persoane necunoscute sau cu un statut social
!7
mai @nalt, s: devenim rigizi 9i st=ngaci sau s: @ncerc:m s: simul:m. Asta provine
din lipsa de @ncredere @n sine
*ea%area( "ea mai bun: metod: de a v: elibera de dificult:;ile de vorbire este
relaxarea. Atunci c=nd suntem stresa;i 9i avem muschii @ncorda;i, nu mai putem fi
naturali. &i9c:rile bru9te sunt, de asemenea, rezultatul tensiunii acumulate.
<ncerca;i s: respira;i profund. %ac: r:m=ne;i nemi9ca;i 9i @ncorda;i, atunci v:
pute;i bloca respira;ia involuntar. %ac: respira;i natural, sau mai profund dec=t
de obicei, atunci mu9chii vor fi mult mai relaxa;i iar efectul va fi @n favoarea dvs.
Contactu +izua. Limba!ul trupului are o foarte mare importan;: @n comunicare.
%irec;ia privirii 9i mobilitatea ei sunt factori importan;i @n sincronizarea unui
dialog. Un vorbitor care nu se uit: niciodat: spre cel care @l ascult: ar putea
transmite mesa!e de tipul: ,,7u m: intresezi?, ,,7u-mi placi?, ,,7u sunt prea sigur
>, ,7u sunt sigur pe ce spun? sau chiar ,,6: nu crezi ce-;i spun?.
Atunci c=nd vorbi;i, stabili;i un contact vizual cu cel care v: ascult:. 7u v:
@ndrepta;i privirea spre birou, spre genunchi sau spre fereastr:. %ac: vorbi;i unui
grup mare, cuprinde;i-l cu privirea astfel @nc=t fiecare individ s: se simt:
observat. 'i vor prefera o u9oar: pauz: a vorbitorului, care demonstreaz:
interesul lui @n modul de a-i privi, asigur=nd o fluen;: a discursului, spre deosebire
de cel care cite9te cu capul @n !os, f:r: a da importan;: auditoriului.
,nfi$area( $elul @n care e9ti privit arat: c=t de bine v: @n;eleg ceilal;i.
<nf:;i9area ta reflect: modul @n care te prive9ti pe tine @nsu;i propria imagine.
"el care te ascult: nu te poate a!uta prea mult, @ns: poate @nregistra aparen;a,
@nf:;i9area ta 9i atunci el va primi, prin metacomunicare, o imagine a modului @n
care te por;i, cum te @ngri!e9ti, chiar 9i ce vestimenta;ie prefera;i. <n cele mai
multe situa;ii de dialog oamenii privesc vorbitorul 9i @l !udec: chiar @nainte de a
vorbi.
D hain: atractiv:, o ;inut: vestimentar: @ngri!it: este deosebit de important: @n
situa;iile formale: @nt=lniri publice, interviurile pentru anga!are, conferin;e etc.
&ostura. 1ozi;ia corpului este de asemenea important: pentru procesul de
comunicare. D persoan: care se spri!in: de perete sau st: aplecat: @nainte pe
scaun @n timp ce transmite un mesa! verbal unei alte persoane, surprinde
nepl:cut, demonstr=nd o atitudine de oboseal:, plictiseal: sau negli!en;:.
<ntotdeauna, @n acest caz, ascult:torii vor fi impresiona;i nepl:cut.
Un element important al comunic:rii const: @n examinarea posturii dvs. cum
sta;i @n picioare c=nd vorbi;i pozi;ii care vor pune @n eviden;: 9i calitatea
discursului dvs. dar, mai ales, v: influen;eaz: vocea. 1entru a v: ameliora 9i
perfec;iona postura c=nd vorbi;i, trebuie s: ave;i @n vedere patru caracteristici
foarte importante: vioiciunea, pl:cerea, distinc;ia 9i expresivitatea. 'le vor
influen;a 9i calit:;ile vocale.
<n comunicare se disting cinci stiluri de transmitere de informa;ii:
Sti#u# rece caracterizeaz: formele de comunicare necooperativ:, @n care
'mi;:torul nu @9i cunoa9te 5eceptorul, iar acesta din urm: nu e @n m:sur: s:
influen;eze @n vreun fel discursul celui dint=i. ' cazul unor emisiuni de radio sau
8S, cu texte atent elaborate tocmai pentru c: se 9tie c: inexisten;a feed-bacT-
ului face imposibil: a!ustarea lor pe parcurs.
Sti#u# for%a# corespunde adres:rii c:tre un auditoriu numeros, ale c:rui reac;ii
sunt perceptibile pentru vorbitor. %iscursul prezint: un nivel @nalt de coeren;:. 6e
evit: sistematic repeti;iile, recurgerea la expresii argotice sau prea familiare,
elipsele 9i l:sarea @n suspensie a unor propozi;ii @ncepute.
Atunci c=nd destinatarul este un singur individ, folosirea stilului formal
corespunde inten;iei de a marca o distan;: @n raport cu persoana acestuia.
Sti#u# consu#tativ e cel al discu;iilor cu caracter profesional, de afaceri, al
negocierilor 9i tratativelor. 1articiparea interlocutorului la dialog este aici activ:.
Sti#u# oca$iona# e specific conversa;iilor libere @ntre prieteni. %ispare aici baza
informa;ional: minimal: pe care ar urma s: se construiasc: dialogul. 1articipan;ii
!:
trec f:r: restric;ii de la un subiect la altul @ntr-o manier: decontractat:, dar 9i mai
negli!ent:. <9i fac apari;ia expresiile eliptice, elementele de argou etc.
Sti#u# inti% se caracterizeaz: prin recurgerea la un cod personal, care nu mai
are drept obiectiv comunicarea unor date exterioare, ci ofer: informa;ii despre
st:rile 9i tr:irile intime ale subiectului.
II3 Co%unicarea non!verba# .
1entru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. %e c=te ori comunic:m,
trimitem @n exterior mesa!e 9i prin intermediul altor mi!loace. "hiar atunci c=nd
scriem sau vorbim, noi totu9i comunic:m ceva, uneori neinten;ionat.
(.?Co%unicarea sonor.
"irca *PR dintre mesa!ele transmise @ntr-o interac;iune personal: sunt de ordin
vocal, f:r: a fi cuvinte.
'le apar;in parametrilor ,,muzicali? ai limba!ului (timbrul, intona;ia, ritmul,
pauzele, tonul, @n:l;imea, intensitatea vocii), fie repertoriului, destul de bogat, de
sunete nearticulate pe care omul este capabil s: le emit:. Acestea din urm:
@ndeplinesc func;ii diferite, de la cea expresiv: a oftatului, trec=nd prin rolul fatic
al c=te unui ,,@h@? strecurat @n conversa;ie pentru a-l convinge pe interlocutor c:
este urm:rit cu aten;ie, 9i p=n: la metalingvistica tuse semnificativ:, ce
semnaleaz: necesitatea citirii mesa!ului @ntr-o cheie deosebit: fa;: de modul de
decodificare practicat p=n: atunci.
).?Co%unicarea gestua#.3 Gine$ica
Uinezica se define9te ca fiind modalitatea de comunicare prin intermediul
gesturilor 9i al mimicii.
4nterpretarea diferit: dat: aceluia9i gest @n zone geografice diferite 9i
posibilitatea exprim:rii aceleia9i idei prin gesturi neasem:n:toare pledeaz:
pentru prezen;a arbitrariului 9i @n acest domeniu. Astfel, desenarea unui cercule;
cu degetele mare 9i ar:t:tor unite la v=rf @nseamn: ,,D.U.? @n America, ,,zero?
444. Co%unicarea scris .
8r:s:turile specifice ale comunic:rii scrise @n raport cu cea oral: au f:cut obiectul
unui mare num:r de cercet:ri.
8extele scrise se disting de discursul oral prin urm:toarele particularit:;i:
- tendin;a de a utiliza cuvinte mai lungi
- preferin;a pentru nominalizare acolo unde vorbitorii recurg, de obicei, la verbe
cu acela9i @n;eles
- folosirea unui vocabular mai variat
- recurgerea mai frecvent: la epitete
- ocuren;a mai sc:zut: a pronumelor personale
- preferin;a pentru propozi;iile enun;iative @n defavoarea celor exclamative
- gri!a de a formula idei complete
- eliminarea repeti;iilor.
Atunci c@nd scriem e recomandabil ca elementele esen;iale ale mesa!ului s: fie
plasate @n prima parte a frazei, unde prezint: 9ansele maxime de a se fixa @n
memoria cititorului.
I53Metaco%unicarea este ultimul nivel al comunicarii presupune mai mult
decat decodarea si interpretarea mesa!ului implica si pozitionarea receptorului
fata de continutul care i-a fost transmis.
"DE#$# %CE&E'()$#$%
"uvinte: B-OR
8onul vocii: (*-(BR
Limba!ul corporal:
- ochii *BR
- corp, expresii faciale, gesturi +BR.
!;
odelul !"etarului su!ereaza cat de importanta este comunicarea
nonver#ala $oc"ii si corpul constituie %&' din impresia totala(. )ceasta inseamna
ca prin e*presia corporala, persoana isi dezvaluie starea mentala si emotionala,
simpatia sau antipatia inconstiente fata de partenerul de discutie
Asadar, intr-o situatie de comunicare, este esential sa existe o corespondenta
intre exprimarea corporala si cea verbala.
D serie de cercetari de psihologie sociala arata ca QA R din opinia despre o
persoana se construieste in primele BA de secunde ale intalnirii prima impresie
se schimba foarte greu.
MODUL III *MANA+EMENTUL IN>ORMATIILOR SI AL IN5ATARII
Manage%entu# infor%atii#or se refera la identificarea, evaluarea si utilizarea
adecvata a informatiilor pe care le avem la dispozitie la un moment dat, pentru a
rezolva probleme si a lua decizii optime.
- 1resupune formarea unor abi#itati,
a) %e identificare3cautare a informatiilor
b) %e evaluare si prelucrare a informatiei
c) %e utilizare eficienta a informatiei

a I&entificarea si cautare infor%atii#or (resu(une cunoasterea &e
catre e#evi ,
Ti(uri &e infor%atii (dupa suportul comunicarii):
a. 4nformatie pe suport scris (carti, reviste, brosuri, pliante etc.)
b. 4nformatie orala (cursuri, prelegeri, casete )
.<
c. 4nformatie pe support electronic (discheta, "%, internet, 8S)
Surse#e &e infor%are:
-surse formale: manuale, biblioteci, programe mass-media educative:
-surse informale: emisiuni de divertisment, experienta directa, reteaua sociala
Strategii &e cautare a infor%atii#or
>8ehnica "elor N pasi?:
d. 1asul (- definirea sarcinii: precizarea tipului de informatie cautata
e. 1asul )- identificarea surselor
f. 1asul *- localizarea surselor si accesarea lor
g. 1asul + utilizarea informatiei
h. 1asul B- sinteza
i. 1asul N- evaluarea
b- Eva#uarea si (re#ucrarea infor%atii#or so#icita e#evi#or angaDarea
ca(acitatii &e gan&irii critica in ana#i$a sursei si a %esaDu#ui
trans%is &e aceasta.
're#ucrarea infor%atiei este influentata de :
+ 6ursa informatiei (credibila, autentica si atractiva)
+ $orma mesa!ului ( lungimea, discrepanta fata de parerea initiala a
individului, caracterul amenintator al mesa!ului, trairile positive associate)
+ "aracteristicile de personaliatate ale celui ce prelucreaza informatia (tipul
de argumente preferate- cognitive3 emotionale, valorile persoanei)
c Uti#i$area infor%atii#or
-5elatia dintre %A8' (simboluri, informatii potentiale)-47$D5&A844 (date
prelucrateV semnificatie)-"U7D68478' (continuturi informationaleV valoare
de adevar)
4nformatiaW >materie prima? pentru:
+ rezolvarea de probleme
+ luarea de decizii
'tapele rezolvarii de probleme:
+ recunoasterea problemei
+ definirea problemei
+ cautarea de solutii alternative
+ luarea deciziei
+ aplicarea solutiei alese
+ evaluarea consecintelor
TE<NOLO+IA IN>ORMATICA SI DE COMUNICARE (TIC
Avanta!e %ezavanta!e
o facilitarea comunicarii la
distanta (e-mail, chat-room)
o sustinerea acumularii de
cunostinte (stocarea si
o dependenta de tehnologie
o confidentialitatea informatiilor
( nu poate fi pe deplin
asigurata)
.!
organizarea informatiilor)
o acces la surse variate de
informatii (biblioteci virtuale,
site-uri, soft-uri educationale)
o eliminarea constrangerilor de
timp si spatiu ( invatamantul la
distanta)
o securitatea informatiilor
(pirateria)
o acces contra-cost la
informatiile valoroase)
o pierderea caracterului personal
al relatiilor interumane
( anonimatul)
Loca#i$area infor%atii#or (e Internet
6e poate face prin:
+ introducerea adresei corecte a site-ului ( ex: XXX.edu.ro)
+ utilizarea cuvintelor cheie care descriu cel mai bine domeniul vizat
Motoare &e cautare
-programe special create pentru identificarea locatiei unor continuturi
informationale (Xeb site-uri), in functie de niste date input
- 'xemple: ,oogle, Yahoo, Alta Sista, cauta.ro, go.ro,
'orta#uri#e
+ 'ste considerat un Xeb site cu functii multiple, creat in scopul de a reuni
informatii relevante din mai multe domenii
+ Dfera continuturi informationale permanent actualizate
+ 'x: http:33XXX.xportal.*x.ro31D58ALU54.html
MANA+EMENTUL IN5ATARII
-1resupune autoreglarea de catre elev a propriei invatari.
-Autoreglarea invatarii presupune :
aspecte moti+ationae -
aspecte strate!ice(
'specte moti+ationae
Motivatia (entru invatare este rezultatul unui complex de factori
culturali, contextuali si individuali
a) $actori culturali
-valoarea acordata invatarii de tip scolar
-tipurile de interactiune incura!ate de activitatea de invatare (cooperare3
competitie)
-conceptii despre competente (teoretice si practice)
-experienta de invatare asigurata (masura in care deprinderile academice sunt
utilizate in activitatile curente)
b) $actori contextuali (mediu educational)
-tipul de sarcina (cele atractive sunt motivante)
-autonomia (oportunitatile oferite pentru a lua initiative sau pentru a deveni
mai responsabili)
-recunoasterea progreselor prin acordarea recompenselor formale3informale
..
-munca in grup (cooperarea genereaza interactiuni positive si o motivatie de
invatare pe termen lung)
-evaluarea ( evitarea erorilor de evaluare)
-timpul optim pentru sarcina de invatare ( prea scurt3 lung- inhibare,
demotivare)
c) $actori individuali
-valoarea acordata sarcinii de invatare de catre elev ( e cu atat mai mare , cu
cat sarcina coreleaza cu scopurile personale)
-expectante legate de rezultatele invatarii (convingerile despre
autoeficacitate, despre controlul asupra invatarii, atribuirile date cauzelor
succesului3escului in invatare)
'x: %upa locul controlului, succesul3 esecul pot fi atribuite cauzelor interne
( abilitatilor, efortului depus, dificultatii sarcinii), sau celor externe (norocului3
ghinionului, altora)
-reactiile emotionale legate de sarcinile de invatare (nivelul anxietatii)
Strategii %otivationa#e
+ %e control cognitiv ( ex: ignorarea voluntara a alternativelor attractive,
formularea unor autoinstructiuni positive)
+ %e control emotional ( controlul emotiilor cere pot amana3 inhiba actiunea
reamintirea punctelor tari si a resurselor disponibile)
+ %e control al mediului (manipularea distractorilor din mediu, de ex:
zgomotele)
'specte strate!ice ae in+atarii
a) 6trategii de elaborare asupra materialului ( de interpretare si
imbogatire a cunostintelor ce au ca scop intelegerea materialului si
corelarea lui cu informatiile stocate anterior) gandire critica
b) 6trategii de organizare a materialului:
Drganizarea materialui se refera la gruparea informatiilor in structuri
coerente pentru a asigura o buna asimilare.
6trategii de organizare: extragerea ideilor principale, reprezentarea
grafica sub forma de harta, grafic, tabel, realizarea de rezumate
c) 6tiluri de invatare
6e refera la preferinta constanta a elevului pentru anumite tehnici si
strategii de invatare.
%upa modalitatea senzoriala:
- stilul visual
- stilul auditiv
- stilul Tinestezic
%upa tipul de inteligenta:
+ inteligenta lingvistica
+ inteligenta logico-matematica
+ inteligenta spatiala
+ inrteligenta muzicala
.3
+ inteligenta Tinestezica
+ inteligenta interpersonala
+ inteligenta intrapersonala
MODULUL I5
'LANI>ICAREA CARIEREI
Cariera/ denumire care provine din limba francez:, este @n;eleas: @n limba
rom=n: ca profesie, ocupa;ie, iar prin extensie fie ca situa;ie bun:, fie ca pozi;ie
@n societate . %ic;ionarul englez de resurse umane o define9te drept slu!b: pentru
care ai fost preg:tit 9i pe care te a9tep;i s: o faci toat: via;a .
<n;elesul curent al conceptului de carier: este pus @n leg:tur: cu ideea de
evolu;ie sau de avansare a unui individ @ntr-un anumit domeniu de activitate cu
scopul de a ob;ine mai mul;i bani, responsabilitate mai mare, mai mult prestigiu
9i mai mult: putere.
Carier. interac;iunea dintre rolurile de munc: 9i alte roluri de via;: ale
unei persoane, incluz=nd at=t munca pl:tit:, c=t 9i pe cea nepl:tit:. Damenii
creeaz: patternuri de carier: pe m:sur: ce iau decizii privind educa;ia, munca,
familia 9i alte roluri de via;:.
8ermenului de carier: i se atribuie, de c:tre diferi;i autori, @n;elesuri
multiple:
.4
?privit: sub aspectul mobilit:;ii, a ascensiunii @ntr-o organiza;ie, cariera
este perceput: ca Cavansare>
?privit: ca ocupa;ie, se apreciaz: c: anumite ocupa;ii constituie o carier:
(militari, profesori, manageri), pe c=nd alte ocupa;ii sunt Cproiectate> drept
posturi (osp:tar, 9ofer, v=nz:tor etc.)
?@ntr-o alt: viziune, cariera este perceput: ca Co succesiune de posturi de-a
lungul vie;ii> sau o Csuccesiune de func;ii> @n ordinea cresc:toare a prestigiului
prin care trece anga!atul @n mod ordonat, dup: o regul: previzibil:
?cu referire la persoan:, cariera este v:zut: ca Co succesiune evolutiv: de
activit:;i profesionale 9i pozi;ii profesionale pe care le atinge o persoan: ca 9i
atitudinile, cuno9tin;ele 9i competen;ele dezvoltate de-a lungul timpului>
?@ntr-o abordare subiectiv:, cariera este prezentat: ca o serie de roluri
legate de experien;a pe parcursul vie;ii (propriile concep;ii, aspira;ii, succese,
insuccese etc.), o succesiune de roluri @n munc: ale unui individ sau o succesiune
de experien;e separate, corelate @ntre ele
?sub aspectul perceperii individuale, cariera este considerat: o succesiune
de atitudini 9i comportamente, asociate cu experien;ele 9i activit:;ile de munc:
pe parcursul vie;ii personale. Aceast: abordare face referire at=t la cariera
subiectiv: dat: de experien;e 9i roluri care apar @n via;a individului, c=t 9i la
cariera obiectiv: care are la baz: atitudinile 9i comportamentele pe postu
%ezvoltarea carierei * "onstela;ia factorilor economici, sociologici,
psihologici, educa;ionali, fizici 9i de 9ans: care se combin: pentru a modela
cariera unei persoane (6ears, (QP)).
8oate aspectele vie;ii umane aflate @n devenire 9i cu o dinamic: specific: @n
diferite planuri (,.sbers, (QQ+), adic::
+ autocunoa9terea 9i formarea deprinderilor de rela;ionare
interpersonal:
+ educa;ia 9i formarea profesional: ini;ial:
+ asumarea de diferite roluri @n via;:
+ modul de integrare, tr:ire 9i planificare a diferitelor evenimente ale
vie;ii
Drientarea @n carier: Un program sistematic de informa;ii 9i experien;e
coordonate de un consilier 9i proiectate pentru a facilita dezvoltarea carierei
individuale 9i, mai specific, managementul carierei (-err Z Uramer, (QQ().
"onsilierea @n carier: Un proces interpersonal focalizat pe asistarea
individului @n a lua decizii adecvate privind cariera (-err Z Uramer, (QQ().
'ducarea pentru carier: Acele experien;e prin intermediul c:rora indivizii
iau cuno9tin;: despre 9i dezvolt: atitudini relativ la sine 9i la munc:, @n mod
obi9nuit prin activit:;i academice inserate @n curriculum (-err Z Uramer, (QQ().
.5
1rogramul de orientare 9i consiliere @n carier: - Un program comprehensiv,
de dezvoltare, proiectat pentru a asista indivizii @n realizarea 9i implementarea
alegerilor educa;ionale 9i ocupa;ionale informate. Un program de orientare 9i
consiliere @n carier: dezvolt: competen;ele individuale de auto-cunoa9tere,
@nv:;are pe parcursul @ntregii vie;i, explorarea educa;ional: 9i ocupa;ional: 9i
planificarea carierei.
8oate aceste defini;ii 9i interven;ii pot fi transpuse @n @ntreb:ri relevante,
a9a cum propune 6avicTas ((QQ+, (QQB) astfel:
Cum o#in o slu+#? pentru plasarea ocupa;ional:
Ce s ale!? pentru orientarea voca;ional:
Cine sunt eu? pentru consilierea @n carier:
Cum mi modelez cariera? pentru educa;ia pentru carier:
Soca;ie @nclina;ie sau predispozi;ie special: a individului de a exercita, cu
abnega;ie 9i devotament, o activitate socio-profesional:. Soca;ia este tr:it: de
individ ca o nevoie profund: de a efectua un anumit tip de activitate (ex. voca;ie
pentru 9tiin;:, tehnic:, art:, educa;ie etc.). D.s.p. poate contribui la stabilirea
caracteristicilor voca;ionale care s: corespund: at=t structurilor de personalitate,
c=t 9i nevoilor sociale.
TEORII 9N CONSILIEREA 'RI5IND CARIERA
Teoria #ui <o##an&
La baza acesteia se afl: o serie de afirma;ii:
,. -ersonalitatea individului este factorul primar n ale!erea profesiei.
.. -rofilul intereselor reflect personalitatea.
/. 0ndivizii dezvolt preri stereotipe cu privire la ocupaii, preri care +oac un rol
fundamental n ale!erea acestora.
1. 2rice persoan 3i caut o ocupaie care s fie con!ruent cu personalitatea sa,
astfel nct s-3i e*ercite atitudinile 3i s-3i valorifice calitile4 o #un potrivire
duce la succes 3i satisfacie.
<n opinia autorului, personalitatea este rezultanta interac;iunii @ntre
caracteristicile mo9tenite 9i activit:;ile la care este expus un individ. <n structura
de personalitate a fiec:ruia se constituie un sistem de interese care contureaz:
direc;ia orient:rii sale profesionale. <n func;ie de modul particular de ierarhizare a
intereselor, -olland identific: 9ase moduri specifice de orientare profesional:,
respectiv 9ase tipuri de personalitate. Acestea din urm: sunt concepute pe baza
cuno9tin;elor despre indivizii unei anumite grupe profesionale.
a.) 5ipul realist reac;ioneaz: fa;: de mediu @ntr-un mod obiectiv, concret. 1refer:
activit:;ile fizice, acelea @n care sunt implicate deprinderi manuale 9i @ndeplinirea
de sarcini concrete. 'vit: sarcinile abstracte @n general, care necesit: calit:;i
intelectuale, artistice sau sociale. %e aceea nu este potrivit ca lider. 1ersoanele
realiste sunt materialiste, nesociabile 9i stabile emo;ional. Le place s: lucreze cu
.6
scule, instrumente, ma9ini, fiind potrivite pentru profesii tehnice, agricole sau
me9te9ug:re9ti (ex.: mecanic, pilot, electrician, fermier, zidar, tinichigiu etc.).
b.) 5ipul intelectual 6 investi!ativ reac;ioneaz: fa;: de mediu folosind
inteligen;a. 7u este atras de sarcinile concrete, manuale, ci de cele teoretice, care
presupun manipularea de idei, cuvinte, simboluri, pentru rezolvarea situa;iilor
abstracte, pentru explicarea cauzalit:;ii fenomenelor. 1ersoanele din aceast:
categorie sunt [nesociabile, masculine, insistente 9i introvertite[. 1refer: s:
lucreze @ntr-un mediu academic sau 9tiin;ific, exercit=nd o profesie ca:
matematician, chimist, fizician, astronom, meteorolog, biolog, geolog etc.
c.) 5ipul artistic face fa;: [provoc:rilor[ mediului @ntr-o manier:
individualist:, folosind forme 9i produse ale artei. 1ersoanele din aceast:
categorie nu sunt interesate de munci fizice, ci de sarcini creative, dezvoltare de
idei, c:rora le dau o not: personal:. "aracteristicile lor sunt: nesociabilitatea,
sensibilitatea, impulsivitatea 3 labilitatea emo;ional:, introversia. Le plac profesiile
precum: pictor, sculptor, poet, muzician, compozitor, actor, c=nt:re;, dansator etc.
d.) 5ipul social reac;ioneaz: pozitiv @n situa;ii de interac;iune social: @n
mediul educa;ional, terapeutic, religios. 1refer: contactul cu semenii, fiind @nclinat
s:-i a!ute, s:-i @nve;e, s:-i informeze pe al;ii. Astfel de persoane sunt vesele,
sociabile, cu sim;ul r:spunderii, doritoare s: se afirme, abilit:;ile de comunicare
spri!inindu-i @n acest sens. %e aceea sunt orientate spre profesii din domeniul
social: @nv:;:tor, profesor, psiholog, !udec:tor, logoped, preot etc.
e.) 5ipul ntreprinztor 6 antreprenorial are nevoie de putere 9i de
recunoa9terea calit:;ilor (mai ales a celor de lider) de c:tre cei din !ur. Are spirit
de aventur:, este dominant, persuasiv, impulsiv, extravert, vorb:re;, @ncrez:tor 9i
agresiv. Aceste caracteristici sunt puse, de c:tre @ntreprinz:tori, @n slu!ba ob;inerii
de beneficii materiale prin dezvoltarea propriei afaceri sau coordonarea,
conducerea altor oameni. 1ersoanele din aceast: categorie manifest: dorin;a de
a-i domina sau persuada pe al;ii 9i au preferin;e profesionale de genul:
antreprenor, agent de v=nz:ri, hotelier, agent de asigur:ri, politician etc.
f.) 5ipul convenional este orientat spre activit:;i de execu;ie, cu sarcini
bine precizate, stabile, lipsite de interven;ii originale. "reeaz: o impresie bun:
deoarece este ordonat, sociabil, corect, se conformeaz: normelor sociale 9i
accept: o pozi;ie de subordonare f:r: a se sim;i frustrat. 1ersoanele
conven;ionale se consider: masculine, dominante, rigide, dar au nevoie de
aprobarea celor din !ur. 1entru c: au mai degrab: aptitudini matematice dec=t
verbale sunt recomandate pentru munci administrative, de birou, @n domeniul
financiar: administrator de firm:, contabil, revizor contabil, casier, statistician,
func;ionar bancar etc.
-olland @nscrie cele N tipuri de personalitate pe laturile unui he"agon,
pentru ca @n practica orient:rii 3 reorient:rii profesionale s: fie mai u9or
identificate cele compatibile (@nvecinate pe figur:) 9i cele mai pu;in recomandate
(opuse @n unghiurile figurii).
' e a l i s t * ' + % n v e s t i g a t i v * % +
A r t i s t i c * A +
! o c i a l * ! + , n t r e p r i n z - t o r * E +
C o n v e n * C + i o n a l
"ei patru indicatori de urm:rit @n analiza codului -olland: congruen;a,
consecven;a, diferen;ierea 9i identitatea.
.7
a- Con!ruena reflect: gradul de potrivire @ntre personalitatea individului 9i
mediul s:u de munc:. %ac: cele dou: coduri de trei litere (al personalit:;ii 9i al
mediului de munc:) coincid @n privin;a con;inutului 9i succesiunii lor, atunci nivelul
de congruen;: va fi maxim.
b- Consistena (cf. ,h. 8om9a) sau consecvena (cf. 5. S. 'sbroecT) reprezint:
m:sura coeren;ei interne a puncta!elor ob;inute de o persoan:. 1entru
determinarea acestui indicator se iau @n considerare primele dou: litere ale
codului -olland 9i se urm:re9te pozi;ia lor pe hexagon. "u c=t sunt mai apropiate
pe figur:, cu at=t codul este mai consecvent 9i invers, cu c=t sunt mai dep:rtate,
cu at=t este mai inconsecvent.
c- 7iferenierea m:soar: cristalizarea intereselor individului. 1oate fi relevat:
prin diferen;a @ntre puncta!ul maxim 9i minim din codul -olland.
d- 0dentitatea reflect: claritatea scopurilor, intereselor 9i talentelor unei
persoane. 'ste legat: de diferen;iere 9i de consecven;:.
A(#ica2ie , 8ipuri -olland
Alege, din lista de mai !os, acele insusiri 3 trasaturi care te caracterizeaz: in
cea mai mare masura.
8 : ;
"onformist
6incer
Dnest
6upus
&aterialist
7atural
"onsecvent
1ractic
&odest
8imid
6tabil
'conom
Analitic
1recaut
"ritic
"urios
4ndependent
"ognitiv
4ntrovertit
&etodic
&odest
1recis
5ational
5ezervat
"omplicat
%ezordonat
'motional
'xpresiv
4dealist
4maginativ
Lipsit de abilitati practice
4mpulsiv
4ndependent
4ntuitiv
7onconformist
Driginal
= B C
"onvingator
"ooperant
1rietenos
,eneros
6aritor
4dealist
"entrat pe probleme
Amabil
5esponsabil
6ociabil
"u tact
4ntelegator
"ura!os
Ambitios
Atrage atentia
%ominant
'nergic
4mpulsiv
Dptimist
"auta placere
1opular
4ncrezator in sine
6ociabil
Sorbaret
"onformist
"onstiincios
Atent
"onservator
4nhibat
6upus
Drdonat
"onsecvent
1ractic
"ontrolat
Lipsit de imaginatie
'ficient
Interpretare
7umara cate trasaturi ai bifat pentru fiecare coloana si noteaza scorurile in
dreptul cifrei corespunzatoare:
8!
:!
;!
=!
B!
C!
.:
6e analizeaz: codul -olland 9i se fac corela;ii cu mediile de munc:
corespunz:toare tipurilor de personalitate.
. ETA'ELE DE@5OLT6RII CARIEREI -I INSTRUMENTE DE LUCRU
ADEC5ATE
A."unoa9terea de sine
G. 4nformarea cu privire la profesii 9i pia;a muncii
". 1lanificarea carierei
%. 'lemente de marTeting personal
IN>ORMAREA CU 'RI5IRE LA 'RO>ESII -I 'IA7A MUNCII
'rofesia este specialitatea sau calificarea ob;inut: prin studii (teoretice
sau practice), realizat: @ntr-o form: institu;ionalizat: 9coli, licee, facult:;i) sau @n
cadrul practic:rii ei (la locul de munc:). 4ni;ial se f:cea o diferen;iere net: @ntre
activit:;ile intelectuale 9i cele fizice, doar primele fiind considerate profesii.
%ezvoltarea tehnico-9tiin;ific:, precum 9i cre9terea complexit:;ii muncii a f:cut ca
profesionalizarea muncii s: devin: general:.
Meseria este complexul de cuno9tin;e teoretice 9i deprinderi practice
dob=ndite de o persoan: prin 9colarizare 9i prin practic:, necesare pentru
executarea anumitor opera;ii de transformare 9i prelucrare a obiectelor muncii,
sau pentru prestarea anumitor servicii.
>unc2ia este activitatea desf:;urat: de o persoan: @ntr-o ierarhie
func;ional: de conducere sau execu;ie.
Ocu(a2ia reprezint: activitatea util:, aduc:toare de venit (@n bani sau @n
natur:), pe care o desf:9oar: o persoan: @n mod obi9nuit, 9i care constituie pentru
aceasta sursa de existen;: aspectul concret al unei profesiuni, desf:9urarea ei
efectiv:. Dcupa;ia este, deci, proprie persoanelor active 9i poate fi exprimat: prin
func;ia sau meseria exercitat:.
Astfel, dac: profesia semnific: specialitatea (calificarea) individului ob;inut:
prin studii, ocupa;ia este specializarea exercitat: efectiv de c:tre acesta la locul
de munc:. 'xist: situa;ii @n care acestea coincid (ex. profesia conduc:tor auto,
ocupa;ia persoanei - conduc:tor auto) sau situa;ii @n care sunt diferite (ex.
profesia medic, ocupa;ia persoanei - senator).
Aplicaie. lucrul pe echipe * definirea termenilor@ analiza lor.
SURSE DE IN>ORMARE
(. &otoare de c:utare :
HHH3goog#e3co%
HHH3a#tavista3co%
HHH3infoseeI3co%
HHH3#Jcos3co%
). Adrese site-uri specializate:
HHH3(#oteus3net - informa;ii despre oportunit:;i de studiu @n ;:rile U'
HHH3cnro(3ise3ro - "entrul 7a;ional de 5esurse pentru Drientare 1rofesional:
Gucure9ti
HHH3ca((3ise3ro - portalul centrelor de asistenta psihoedagogica
XXX.go.ise.ro - ghidul ocupatiilor (prezentarea a OAA de ocupatii, chestionare de
interese profesionale etc)
HHH3unibuc3ro ! Universitatea Gucure9ti
*. Adrese site-uri specializate pe locuri de munc: :
HHH3Dobs!careers3co%
HHH3Dob3ro
+. Gro9uri de prezentare
B. &onografii profesionale
.;
6. Sizite la 9coli3 licee3 facult:;i3 fabrici
7. 1rofile ocupa;ionale pentru +BA de ocupa;ii din "D5
P. Fiarul despre cariera J Un viitor pentru fiecare K - publica;ie @n cadrul
proiectului 4""
5evista J 1erspective K - publica;ie a ".E.A.1.
Q. 4nstitu;ii furnizoare de servicii de consiliere 9i orientare
- 5e;eaua de asisten;: psihopedagogic: (".E.A.1., ".4.A.1.) din cadrul &'"
- "entrele de 4nformare 9i "onsiliere privind cariera din cadrul &'"
- "entrele de consiliere din cadrul A.7.D.$.&.
(A.&ass-media
!!. $amilia, prieteni, cunostinte.
'ROCESUL DECI@IONAL ( "um voi lua o decizie0)
Eta(e,
+ %efinirea deciziei si identificarea alternativelor
+ 'xplorarea si evaluarea alternativelor existente ( suprapunerea peste
caracteristicile personale, concordanta cu asteptarile persoanel,
sustinerea din partea celorlalti, costuri si beneficii implicate de
alternativa aleasa)
+ 1lanul de cariera- plan de actiune pentru punerea in practica a deciziei
+ 4mplementarea deciziei presupune aplicarea planului, implica
consecventa si flexibilitate in adaptarea la situatii neprevazute
+ 5eevaluarea deciziei cu scopul optimizarii procesului decisional
Care sunt factorii care i%i inf#uentea$a &eci$iaK * Conte"tu# &eci$iei
>actorii interni
Cunostinte &es(re sine ( interese, valori, deprinderi, caracteristici
de personalitate)
Cunostinte &es(re a#ternative#e e&ucationa#e si ocu(ationa#e
( necesitatea completitudinii si corectitudinii).
Gariere in alegerea carierei:
+ mituri ( >'xista o singura cariera potrivita pentru mine?, 6uccesul in
cariera se datoreaza exclusiv sansei?, 8rebuie sa aleg intre a avea o
cariera si a avea o familie?)
+ stereotipuri ( >$emeile sunt potrivite pentru domenii umaniste si
barbatii pentru cele tehnice?)
>actori e"terni,
+ 'arintii faciliteaza3 blocheaza decizia de cariera prin: suportul oferit,
feed-bacTurile in legatura cu alternativele alese, acordarea autonomiei,
acceptarea optiunilor, expectante realiste, propriul model
+ Mo&e#e &e cariera persoane semnificative din antura! sau promovate
de mass-media
+ +ru(u# &e (rieteni * prin expunerea la valorile grupului
+ Structura o(ortunitati#or * resurse materiale si financiare,
informationale si de formare, situatii si activitati de invatare care
constituie mediul de crestere si dezvoltare
>actori care #i%itea$a accesu# #a o(ortunitati, statutul socio-economic
al parintilor, dizabilitatea fizica3 psihica, genul copiilor
3<
Aplica;ii : Salori 9i ocupa;ii
5a#ori (e care #e (o2i #ua 1n consi&erare cFn& a#egi un #oc &e %unc.,
A-i a!uta pe al;ii
A lucra @n echip:
A lucra sub presiune
A avea mul;i bani
A avea un program flexibil
A @nv:;a lucruri noi
A deveni celebru
A fi perceput ca >intelectual?
A lucra cu tehnologie de ultim: ora
A putea fi spontan 9i creativ
A avea mult timp liber
A te sim;i @n siguran;: la locul de munc:
A lucra @n aer liber
A avea sarcini de lucru clar definite
.ifeaz/ 0n ista de mai sus/ trei +aori/ pe care e consideri cee mai
importante pentru tine(
OCU'A7II
Asistent social Dfi;er "easornicar Guc:tar
4nstalator electric 4nstructor de zbor -orticultor 4nfirmier3:
Atlet profesionist 1rofesor 1:durar Dptician
\ofer "oafez: 3 frizer Gi!utier "ontabil
Arhitect ,hid turistic 1o9ta9 'colog
"asier &edic veterinar "ritic de art: Asistent3: medical3:
6ecretar 6criitor 1atron &aseur
&anager $unc;ionar la banc: \ofer de ambulan;: 1rogramator 1"
Agent de v=nz:ri 1ilot avion $otomodel 1siholog
8ehnician dentar %irector hotel &ecanic auto &uncitor pe 9antier
Avocat Fidar 1oli;ist $armacist3:
Gibliotecar 4nginer constructor 8=mplar 1ompier
5eporter "osmetician3: $otograf %irector resurse
umane
&uzician 'ditor 6tomatolog Garman
Dperator computer \ofer taxi Galerin3: "ameraman
)numer 3 ocupaii 0n care sunt respectate +aorie seectate de tine(
(. 2222222222.
). 2222222222.
*. 2222222222.
3!
Ana#i$a ocu(a2iei
1lanificarea carierei
Aceast: etap: vizeaz: stabilirea scopurilor 9i a obiectivelor de carier:,
analize ale op;iunilor posibile 9i aspecte legate de luarea deciziei.
Aplica;ii:
"e fac azi, ce fac m=ine
Obiective (e ter%en scurt
(. "hiar acum eu sper s: 2222222222222.(ex. s: rezolv mai bine testul
la chimie).
8rei motive pentru care vreau s: ating scopul 2222222222..
1rimul pas va fi s: 222222222222222222222
). <n urm:toarele dou: luni eu vreau s: 2222222(ex. s: @mi @mbun:t:;esc
situa;ia la chimie).
a. 8rei motive pentru care vreau s: ating scopul 2222222222222
b. 1rimul pas va fi s: 222222222222222222222222
Ocu(a2ia LLLLLLLLLLLLLLLLLLLL
(. "erin;e educa;ionale:
). 6arcini 9i atribu;ii de lucru:
*. 1osibilit:;i de dezvoltare:
+. 'xist: ceva care ar face
aceast: munc: dificil: sau
imposibil de realizat pentru
mine0
B. Am resursele necesare pentru
a satisface cerin;ele
educa;ionale cerute0
N. <mi aduce resursele materiale
de care am nevoie0
O. <mi aduce statutul 9i for;a
social: pe care le doresc @n
munc: 9i comunitate0
P. <mi ofer: securitatea de care
am nevoie0
Q. <mi ofer: stabilitatea de care
am nevoie0
(A.<mi ofer: independen;a de
care am nevoie0
((.Soi putea lucra @n zona
geografic: @n care @mi doresc0
().<mi aduce stilul de via;: dorit0
(*.<mi ofer: posibilitatea de
dezvoltare pe care mi-o doresc0
(+.<mi ofer: timp pentru familie 9i alte
activit:;i desf:9urate @n afara
muncii0
(B.<mi ofer: posibilitatea de a fi
recunoscut 9i valorizat ca individ0
(N.<mi ofer: posibilitatea de a lucra cu
oamenii cu care doresc0
(O.'ste munca suficient de
antrenant:0
(P.<mi permite 9i realizarea unor
activit:;i de teren0
(Q.Alte aspecte importante pentru
mine:
2222222222222222222.
2222222222222222222.
2222222222222222222.
)A.'valuarea global: a acestei
ocupa;ii:
@mi place
@mi place pu;in
mi-e indiferent:
nu-mi place
nu-mi place deloc
3.
*. "=nd voi termina acest an, sper s: 2222222222..(ex. s: iau premiul 444).
a. 8rei motive pentru care vreau s: ating scopul22222222222
b. 1rimul pas va fi s: 222222222222222222222.
Obiective (e ter%en #ung
(. 'u @mi doresc s: devin 22222222222222222.(ex. medic)
8rei motive pentru care succesul este important pentru mine 22222..
222222222222222222222222222222.
"are sunt obiectivele pe termen scurt care m: a!ut: @n realizarea acestui
obiectiv pe termen lung0
222222222222222222222222222222.
). 1este B ani, a9 vrea s: 222222222222222..(ex. s: fiu student)
a. 8rei motive pentru care acest lucru este important pentru mine
2222222222222222222222222222.
b. "are sunt obiectivele pe termen scurt care m: a!ut: @n realizarea
acestui obiectiv pe termen lung0
22222222222222222.
22222222222222222222222222222..
*. 1este (B ani, a9 vrea s: 2222222222222.(ex. s: am propria cas:)
a. 8rei motive pentru care acest lucru este important pentru mine
2222222222222222222222222222.
b. "are sunt obiectivele pe termen scurt care m: a!ut: @n realizarea acestui
obiectiv0
2222222222222222222222222222.
MODUL 5
CALITATEA STILULUI DE 5IATA
33
"onceptul de sti# &e viata se refera la totalitatea comportamentelor si deciziilor
care au relevanta pentru calitatea vietii individului in urmatoarele domenii:
A/ Ca#itatea vietii in&ivi&ua#e
&/ Ca#itatea vietiiMre#atii#or socia#e
C/ Ca#itatea vietii (rofesiona#e
A. Ca#itatea vietii in&ivi&ua#e * dimensiuni,
+ $izica (sanatate fizica, igiena personala, alimentatie)
+ 1sihologica (sanatate si adaptare psihologica, cognitii, emotii,
comportamente)
+ 6pirituala ( valori personale, convingeri spirituale, standarde de conduita)
/. Ca#itatea vietii socia#e dimensiuni:
+ Apartenenta fizica ( camin, scoala, vecini, comunitate)
+ Apartenenta sociala ( familie, prieteni, colegi, vecini)
+ Apartenenta comunitara ( servicii sociale si de sanatate, loc de munca,
programe educationale si recreationale)
&. Ca#itatea vietii (rofesiona#e dimensiuni:
+ %ezvoltarea carierei
+ Drganizarea timpului liber
+ %ezvoltare personala si profesionala
%eficitul3excesul la nivelul uneia dintre aceste componente le afecteaza pe
celelalte ( munca in exces duce la epuizare fizica si boala)
A3 Ca#itatea vietii in&ivi&ua#e
Sti#u# &e viata N co%(onenta i%(ortanta a ca#itatii vietii
Sti#u# &e viata sanatos este &efinit (rin ansa%b#u# co%(orta%ente#or
care asigura starea &e bine fi$ic/ %enta# si socia#3
Obiective#e e&ucatiei (entru un sti# &e viata sanatos,
+ 4nformarea privind comportamentele de protectie si de risc
+ informarea privind consecintele sociale si de sanatate, de scurta si de luga
durata ale unui stil de viata nesanatos
+ formarea unor valori si atitudini positive, de acceptare a unui stil de viata
sanatos si de respingere a comportamentelor de risc
+ dezvoltarea si analizarea rolului influentei grupului, a familiei si a mass-
media
+ dezvoltarea deprinderilor de comunicare si de a face fata presiunii grupului
+ dezvoltarea unor comportamente alternative
+ dezvoltarea abilitatilor de luare a deciziilor
+ dezvoltarea abilitatilor de management al stresului si al conflictelor
+ desfasurarea de activitati de recreere
Abi#itati cu ro# (rotector (entru sanatate
34
Abilitati cognitive 5ezolvarea de probleme
Luarea de decizii
%ezvoltarea suportului informational
Abilitati e%otiona#e 'xprimarea emotionala
"omunicarea asertiva a emotiilor
negative
Abilitati socia#e "autarea si dezvoltarea suportului
social
7egocierea
Asertivitatea (abilitatea de a afirma si
sustine propriile dorinte si drepturi
fara a leza drepturile celorlalti)
>actorii co%(orta%enta#i ai sti#u#ui &e viata se (ot constitui in,
Co%(orta%ente (rotectoare
sanatoase
Co%(orta%ente &e risc
'xercitiul fizic (min * ori3sapt)
Alimentatie sanatoasa
'chilibrul somn-veghe
"omportament sexual prote!at
,andire pozitiva despre sine, lume,
viitor
5elationare interpersonala
armonioasa
&entinerea suportului social
"ontrolul stresului
Co%(orta%ente (reventiveM &e
siguranta ( purtarea centurii de
siguranta, vizite medicale regulate,
utilizarea cremelor de protectie
solara, utilizarea echipamentelor de
protectie)
6edentarism
Alimentatie nesanatoasa
$umat, consum de alcool, droguri
"omportament sexual neprote!at
7eutilizarea centurii de siguranta etc
7erespectarea unui program de
control medical periodic
Deci$ia si ca#itatea vietii in&ivi&ua#e
Abilitatea de a lua decizii este una din cele mai importante abilitati in
dezvoltarea personala
+ aceasta abilitate permite individului sa faca fata intr-un mod adaptativ
situatiilor de criza si sa evite implicarea in comportamente de risc.
>or%area sti#u#ui &e viata sanatos
1odeu con+in!erior despre sanatate considera ca un
comportament se formeaza prin evaluarea de catre individ a doua
componente:
+ perceptia amenintarii #olii6 comportamentului de risc
+ costurile si #eneficiile comportamentului4
&resiunea !rupuui
+ 4n grup indivizii impartasesc aceeasi identitate sociala
+ 6entimentul de apartenenta la grup este asociat cu uniformitatea
stereotipa sociala a comportamentelor, atitudinilor, perceptiilor si valorilor
+ 4dentificarea de grup este asociata cu concordanta comportamentala a
membrilor grupului
35
+ 1resiunea grupului induce individului conformarea fata de expectatiile celor
din grup
Dez+otarea a"iitatii de a face fata presiunii !rupuui (etape)
(. Analiza situatiei Unde esti0 "u cine esti0 "um te simti in grupul de
prieteni0 "e ai face daca ai fi singur0
). Analiza consecintelor comportamentului- "um te vei simti dupa ce vei lua o
decizie influentata de un prieten0 "e vor crede parintii, profesorii0 "e
consecinte asupra sanatatii3 relatiilor vei suporta0
*. 6tabilirea unei decizii proprii 4a o decizie in functie de ceea ce este bine
pentru tine
+. 'xprimarea deciziei fata de prieteni cand decizia ta este 7U poti spune
simplu : >7u, multumesc?, >7u sunt interesat?, >Am decis sa nu fac acest
lucru
>unctii#e co%(orta%ente#or &e risc
+ exprimarea opozitiei fata de autoritatea adultului si normele conventionale
ale societatii ( consumul de droguri)
+ o modalitate de a se identifica cu grupul si de a fi acceptat in grup (fumatul,
consumul de alcool)
+ un semn de maturitate prin adoptarea unor comportamente adulte
+ mecanism de coping, de adaptare la situatiile de stress, frustrare,
inadecvare, esec sau la situatii anticipate ca fiind de esec
+ o functie de recreere, amuzament, experiente inedited sau pentru > a rupe
rutina?
'revenirea co%(orta%ente#or cu risc este eficienta :
+ daca se focalizeaza concomitent pe consecintele de lunga durata si pe cele
imediate asupra sanatatii, relevante pentru elevi ( accidente, violenta si
delincventa, comportamente sexuale de risc, costuri emotionale, suicidul)
+ daca se evidentiaza consecintele imediate asupra aspectului fizic (ex:
fumatul ingalbeneste dintii si unghiile)
+ daca sunt demitizate anumite convingeri eronate ale elevilor cu privire la
consumul substantelor cu risc, conceptii sau motive care intaresc si mentin
consumul 'x: imaginea sociala->Geau fiindca asta ma face barbat?, >Geau
fiindca am probleme?, >$umatul te face mai atractiv?
+ daca elevii sunt implicate in luarea unor decizii cu privire la acele
comportamente cu risc ei respecta regulile negociate impreuna si nu pe
cele impuse de adulti
+ daca se evita moralizarea si amenintarile excessive care induc rezistenta si
opozitie, de cele mai multe ori
Stereoti(uri#e &e gen/ sti# &e viata si cariera
Stereoti(u# &e gen * set &e (rescri(tii socia#e sau cu#tura#e (rivin&
ro#u# &e gen3
! &anifestarea stereotipurilor de gen impiedica dezvoltarea potentialului
individual al copilului.
! 1entru fiecare gen, normele socio-culturale prescriu comportamentele
dezirabile acceptate si pe cele indezirabile care sunt sanctionate.
&anifestarea stereotipurilor de gen in orientarea carierei:
+ "onvingerea ca anumite ocupatii sunt >feminine? ( asistent medical, dascal)
iar altele sunt >masculine?(inginer, ofiter)
+ "onceptia potrivit careia femeile ar trebui sa se orienteze spre activitati
bazate pe relationarea cu ceilalti iar barbatii spre activitati de productie.
+
Stresu# si %anage%entu# stresu#ui
36
Stresu#N ras(uns a# organis%u#ui #a confruntarea (ersoanei cu situatii si
sarcini (e care #e (erce(e ca fiin& &ifici#e/ a%enintatoare sau cu %i$a
%are (entru (ersoana in cau$a3
Co%(onente#e stresu#ui,
!. Sursee de stres- evenimente3situatii interne 3 externe, conditii ale
mediului, suficient de intense sau frecvente care solicita reactii de adaptare
din partea individului
+ 6coala- schimbarea, inceputul, sfarsitul scolii
+ $amilia-divortul, decesele, conflictele, violenta in familie
+ 1ropria persoana- nemultumirile fata de aspectul fizic sau fata de anumite
caracteristici de personalitate
+ %ecizia pentru cariera
+ 6tarea de boala fizica sau psihica
+ 6tarea financiara precara
+ 1ierderea locului de munca
+ %ezastrele naturale
+ Lipsa suportului social
+ Abuzul fizic, emotional, sexual, negli!area
2( *esurse personae de a face fata a factorii stresori
- reprezinta capacitatea cognitiva, emotionala, si comportamentala de a reduce,
stapani sau tolera solicitarile interne sau externe care depasesc capacitatea de
raspuns automata a organosmului
- exista factori de protectie la stres: stima de sine, asertivitatea, optimismul sau
sentimental de autoeficacitate
- 5esurse, mecanisme de coping: cautarea suportului social, abilitatea de
rezolvare de probleme, cautarea de informatii, tehnicile de relaxare, umorul,
religia, reevaluarea pozitiva
3( *eactii a stres
5eactii
fizice3fiziologice
5eactii cognitive 5eactii
emotionale
5eactii
comportamentale
%ureri de cap
Dboseala
%ureri musculare
1alpitatii
Apetit alimentar
scazut3 crescut
4nsomnii
8ranspiratii
excessive
Ameteli
Gloca!e ale
gandirii
6caderea
capacitatii de
concentrare
%ificultati de
reactualizare
%iminuarea
creativitatii
%ificultati in
luarea deciziilor
,anduri negative
despre sine,
lume, viitor
"ognitii pesimiste
4deatie suicidara
4ritabilitate
crescuta
1roasta dispozitie
1ierderea
interesului pentru
viata sociala
4nstabilitate
emotionala
Anxieteate
%epresie
7eincredere in
viitor
1erformante
scazute
Lipsa
entuziasmului
"onsum de
substante cu risc
8ulburari de
somn
%ificultati de
adormire
&anagement
ineficient al
timpului
4zolarea de
prieteni
"omportament
impulsiv3agresiv
Efecte#e stresu#ui asu(ra ca#itatii re#atii#or inter(ersona#e
Legatura este bidirectionala, in sensul in care stresul influenteaza calitatea
relatiilor, comunicarea interpersonala, dar si relatiile3absenta lor pot fi
generatoare de stress.
Stresu# si (#anificarea carierei
37
- %ecizia pentru cariera - potential stressor, cu cat miza pentru persoana este mai
mare si cu consecinte pe termen lung.
+ "u cat exista mai multe solutii potential acceptabile, cu atat nivelul
stresului este mai ridicat.
Mo&a#itati &e %anage%ent a# stresu#ui
Strategii &e re&ucere a stresu#ui,
83 Constienti$area reactii#or #a stres,
+ identificarea si exprimarea emotiilor fata de anticiparea evenimentului
+ identificarea reactiilor imediate ( ex: iritabilitate) si de lun!a durata (ex.
apatie, nea!utorare) fata de eveniment
+ identificarea reactiilor comportamentale si fiziolo!ice privind evenimentul
(ex ce cred despre eveniment, ce cred despre capacitatea mea de a face
fata evenimentului)
+ evitarea autoblamarii sau a blamarii altora pentru eveniment
+ identificarea tendintelor dezadaptative ale gandirii fata de eveniment si
fata de sine
+ reevaluarea evenimentului interpretat ca fiind stresant prin prisma gandirii
pozitive.
:3 De$vo#tarea unor abi#itati &e gan&ire si co%(orta%ente &e
%anage%ent a# stresu#ui,
+ dezvoltarea !andirii pozitive
+ dezvoltarea comunicarii pozitive
+ invatarea te"nicii de a spune 8nu si de a spune 8da (comportamente
asertive)
+ identificarea si rezolvarea conflictelor cand apar
+ invatarea metodelor de luare a deciziilor4
+ invatarea unor metode de rela*are.
;3 Stabi#irea si %entinerea unui su(ort socia# a&ecvat
+ 6olicitarea a!utorului direct si receptivitatea fata de acesta
+ %ezvoltarea si mentinerea relatiilor de prietenie
=3 De$vo#tarea unui sti# &e viata sanatos
+ &entinerea unei greutati normale
+ 1racticarea regulata a unor exercitii fizice
+ 1racticarea unor exercitii de relaxare
+ 5enuntarea la consumul de alcool si fumat
+ 1racticarea unor comportamente alimentare sanatoase
B3 De$vo#tarea sti%ei &e sine
+ stabilirea prioritatilor si limitelor personale
+ participarea la activitati care dezvolta stima de sine
+ stabilirea unor scopuri realiste
C3 Manage%entu# ti%(u#ui
+ 5evizuieste-ti 6"D1U54L'
+ 5ealizeaza o L468A cu activitatile obligatorii si cu cele dorite
+ Analizeaza "D76'"478'L' A&A7A544 U7D5 A"84S48A84
+ 6electeaza activitatile in D5%i7'A realizarii lor
+ 4ncearca sa faci cate D A"84S48A8' 1A7A LA $47AL4FA5'A '4
+ $a 1AUF' intre activitati
+ Analizeaza-ti standardele
3:
+ 4n final, nu uita ca ai realizat o activitate si ofera-ti D 5'"D&1'76A]
A3 Ca#itatea re#atii#or socia#e
5elatiile sociale au doua componente esentiale: structura
( ex: marimea, genul persoanelor implicate, frecventa contactelor) si
functia3 suportul social.
6uportul social poate fi de patru tipuri:
+ emotional ( discutarea problemelor, incura!area, feedbacT-ul pozitiv),
+ instrumental (a!utorul oferit in cresterea copiilor, suportul financiar)
+ informational ( in situatii de decizie)
+ apreciativ (mesa!e cu privire la valoarea, calitatea unei persoane)
+ 6urse de suport social: familia, prietenii, colegii, profesorii, diferite persoane
semnificative din comunitate
3;