Tema 4. Caliti personale i comunicarea 1. Temperamentul oamenilor i comunicarea. 2. Atracia i empatia n comunicare. 3. Comunicarea asertiv, agresiv i pasiv 4.

Comunicarea persuasiv 5. Comunicarea nonviolent. AUTOCUNOATEREA Autocunoaterea este procesul de explorare i structurare a propriilor caracteristici (abiliti, emoii, motivaie, atitudini, credine, mecanisme de aprare i adaptare) n urma cruia rezult imaginea de sine a persoanei. Unul dintre cele mai cunoscute modele de descriere a personalitii este realizat prin cinci mari dimensiuni, care se prezint ca factori bipolari. Aceste cinci mari dimensiuni sau trsturi sunt, de obicei, definite printr unul dintre polii lor, el nsui descris prin trsturile (de nivel inferior) caracteristice care l constituie (organizare ierar!ic). Aceste cinci dimensiuni sunt" Extraversiune" cordialitate, siguran de sine, activitate, cutarea senzaiilor, emoii pozitive# Agreabilitate" ncredere, loialitate, altruism, colaborare, modestie, atenie fa de ceilali# Contiinciozitate" competen, ordine, sim al datoriei, dorina de reuit, autodisciplin, reflecie# Instabilitate emoional" anxietate, agresivitate, depresie, centrare pe sine, impulsivitate, vulnerabilitate# esc!i"ere" imaginaie, desc!idere ctre domeniile esteticului, sentimentelor, aciunii, ideilor, valorilor. Personalitatea Teoriile personalitii Personalitatea poate fi abordat din perspective i din direcii variate. Exist numeroase teorii ale personalitii, dintre care amintim: biologist, experimentalist, psihometric i sociocultural i antropologic. Orientarea biologist pune accent pe ntreaga organi!are psihocomportamental a omului, accentuea! rolul motivelor biologice i al experienei timpurii - pre- i postnatal - in formarea personalitii. "ependena, agresivitatea, sexualitatea sunt considerate trsturi primare. Exist i contraopinii. "e exemplu americanii vd r!boiul, agresivitatea i competiia ca fiind umane

prin natere.#otui, exist societi $%rapeii din &oua 'uinee( n care r!boiul este necunoscut, iar comportamentul agresiv i competitiv virtual inexistent. &ecesitatea abordrii experimentaliste a personalitii a fost formulat de )tanford $*+,-( astfel: .)tudiul personalitii este studiul modului n care oamenii difer pe un registru foarte ntins n ceea ce au nvat: fiecare persoan deci este unic.dar toi au nvat n concordan cu aceleai legi generale./ %u fost abordate ndeosebi procesele de nvare, procesele percepiei i procesele de cunoatere superioare. Orientarea psihometric nseamn studiul trstirilor exprimabile sub forma unor liste de atribute ce caracteri!ea! persoana n cadrul unei situaii. %u fost de!voltate un numr mare de tehnici i instrumente de msur: scale, chestionare etc. Orientarea socio-cultural i antropologic se ba!ea! pe ideea c personalitatea poate fi neleas numai lu0nd n considerare i contextul social n care triete individul, i numai compar0nd indivi!ii aparin0nd unor populaii i culturi diferite $1ead, 2inton(. Procesul de sociali!are e un proces social prin care individul uman, om, membru activ al societii, parcurge transformri succesive. Este un proces social continuu de iteraciune care d unei fiine potenial sociale posibilitatea s-i de!volte o identitate, un ansamblu de idei o gam de deprinderi. Esena acestui proces este c societatea ncearc s tranforme individul $viitor actor al societii( dup chipul su, astfel nc0t s rspund normelor, valorilor societii. Potrivit teoriei rolulilor fiecare dintre noi avem un status social i 3ucm diferite roluri n funcie de cerinele, ateptrile societii n general. &ou-nscuii umani care sunt poteniali personaliti umane : nu posed limba3 articulat4 nu au nici un fel de cunotine tiinifice sau tehnice4 nu au atitudini scopuri, idealuri de via4 simurile sunt incomplet de!voltate. #aturile $ersonalitii A% Tem$eramentul Tem$eramentul este "imensiunea "inamico&energetic a $ersonalitii' care se ex$rim cel mai $regnant (n con"uit% )% Ti$ologia lui *i$ocrate %n acest cadru, se definesc patru tipuri de temperament" sangvinic, flegmatic, melancolic i coleric. angvinicul este vioi, vesel, optimist i se adapteaz cu uurin la orice situaii. &ire activ, sc!imb activitile foarte des, deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. 'ririle afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale i instabile. 'rece cu uurin peste eecuri sau decepii sentimentale i stabilete uor contacte cu alte persoane. (

!legmaticul este linitit, calm, imperturbabil, cugetat n tot ceea ce face, pare a dispune de o rbdare fr margini. Are o putere de munc deosebit i este foarte tenace, meticulos n tot ceea ce face. &ire nc!is, puin comunicativ, prefer activitile individuale.

"elancolicul este puin rezistent la eforturi ndelungate. )uin comunicativ, nc!is n sine, are dificulti de adaptare social. *ebitul verbal este sczut, gesticulaia redus. Colericul este energic, nelinitit, impetuos, uneori impulsiv i i risipete energia. +l este inegal n manifestri. ,trile afective se succed cu rapiditate. Are tendina de dominare n grup i se druiete cu pasiune unei idei sau cauze.

+%

Ti$ologia lui ,avlov -aracteristicile sistemului nervos central sunt" &ora sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos i se exprim prin rezistena mai mare sau mai mic la excitani puternici sau la eventualele situaii conflictuale. *in acest punct de vedere se poate vorbi despre sistem nervos puternic i sistem nervos slab#

.obilitatea desemneaz uurina cu care se trece de la excitaie la in!ibiie i invers, n funcie de solicitrile externe. *ac trecerea se realizeaz rapid, sistemul nervos este mobil, iar dac trecerea este greoaie se poate vorbi despre sistem nervos inert#

+c!ilibrul sistemului nervos se refer la repartiia forei celor dou procese (excitaia i in!ibiia). *ac ele au fore aproximativ egale, se poate vorbi despre sistem nervos ec!ilibrat. +xist i un sistem nervos neec!ilibrat la care predominant este unul din cele dou procese. *in combinarea acestor nsuiri rezult patru tipuri de sistem nervos"

-%

tipul puternic / neec!ilibrat / excitabil (corelat cu temperamentul coleric) tipul puternic / ec!ilibrat / mobil (corelat cu temperamentul sangvinic) tipul puternic / ec!ilibrat / inert (corelat cu temperamentul flegmatic) tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic) Ti$ologia lui .ung i E/senc0 Unii oameni sunt orientai predominant spre lumea extern i intr n categoria extravertiilor, n timp ce alii sunt orientai predominant spre lumea interioar i aparin categoriei introvertiilor. +xtravertiii sunt firi desc!ise, sociabili, comunicativi, optimiti, senini, binevoitori, se neleg sau se ceart cu cei din 0ur, dar rm1n n relaii cu ei. %ntrovertiii sunt firi nc!ise, greu de ptruns, timizi, puin comunicativi, nclinai spre reverie i greu adaptabili. -ealalt dimensiune este numit grad de nevrozism. Aceasta exprim stabilitatea sau instabilitatea emoional a subiectului. +2senc3 a reprezentat cele dou dimensiuni pe dou axe

perpendiculare, obin1nd tipurile extravertit / stabil, extravertit / instabil, introvertit / stabil i introvertit / instabil, pe care le a asociat cu cele patru temperamente clasice. 1% Ti$ologia colii 2ranco&olan"eze 34% *e/mans i E% % 5iersma6 +xist opt tipuri de temperament" pasionaii (emotivi, activi, secundari), colericii (emotivi, activi, primari), sentimentalii (emotivi, non activi, secundari), nervoii (emotivi, non activi, primari), flegmaticii (non emotivi, activi, secundari), sangvinicii (non emotivi, activi, primari), apaticii (non emotivi, non activi, secundari), amorfii (non emotivi, non activi, primari). 5. A,TITU INI#E Aptitudinile semnific ceea ce tie i poate s fac cineva (teoretic i practic). -e tiu6 -e pot face cu uurina 6 )ropoziii lacunare" +u tiu sa fac77dar nu tiu777. -ele mai bune rezultate le am la8in7.. )ot sa fac77.pentru ca77. 9mi place sa fac7..deoarece777. A$titu"inile reprezint potenialul unei persoane de a obine performan ntr un anumit domeniu. 'ipuri" generale, care permit obinerea de performane n mai multe domenii# speciale, care permit obinerea de performane ntr un numr restr1ns de domenii (sociale, artistice, muzicale, fizice). %dentificarea aptitudinilor se poate face prin auto observare, opinia celorlali, testare. C% CARACTERU# Caracterul este latura relaional valoric i "e autoreglare a $ersonalitii umane% -aracterul exprim modul de raportare la alii (atitudinile i trsturile volitive) i reiese din interiorizarea normelor i valorilor sociale fundamentale" % Adevrul, 5inele, &rumosul +ducaia, -redina, -ultura, 'radiiile -omunicarea, -olaborarea .unca, 9ntra0utorarea, -ompetenta, :espectul *emocraia, )acea, ;egea I7A4INEA E 8INE %maginea de sine este modul n care o persoan i percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emoionale, sociale i spirituale. <

+a este o reprezentare mental a propriei persoane, nu reflect ntotdeauna realitatea (subevaluare8supraevaluare) i are mai multe componente" eul actual / imaginea prezent eul i"eal / imaginea dorit eul viitor imaginea a ceea ce poate s devin individul

*imensiunile +ului sunt" eul 2izic / ce crede individul despre propriul corp# eul cognitiv / ce crede individul despre modul n care g1ndete, memoreaz etc.# eul emoional / ce crede individul despre emoiile i sentimentele sale# eul social / cum crede individul c este perceput de ceilali# eul s$iritual / ce crede individul c este important i reprezint o valoare pentru sine. %maginea de sine pozitiv favorizeaz creterea performantelor colare, relaii armonioase n cadrul familiei, relaii bune cu prietenii i colegii de aceeai v1rst. -omportamentele individului cu imagine de sine negativ implic" evitare (retragerea i comportamentele timide)# agresivitate defensiv (atac sursa frustrrii)# compensare (afirmarea propriei personaliti, adesea prin comportamente indezirabile)# motivaie sczut (refuzul de implicare n sarcin)# rezisten (refuz sc!imbrile ce i se propun, pentru a evita ulterioare eecuri) 8tima "e sine reprezint dimensiunea evaluativ a imaginii de sine i se refer la modul n care individul se consider ca persoan n raport cu propriile ateptri i cu ceilali. &ormarea ei este influenat de prerile8evalurile i reaciile prinilor i educatorilor. +ste evident necesitatea unui nivel optim n formularea cerinelor impuse individului" acestea s fie suficient de ridicate ca s l motiveze, dar s nu fie prea ridicate, pentru a nu genera stres i emoii negative inutile. *iferene ntre persoanele cu stima de sine ridicat i cele cu stima de sine sczut pot fi" stare de confort, mulumire psi!ic8disconfort, nemulumire# interpretarea situaiilor noi" provocatoare8amenintoare# asumare8neasumare de responsabiliti# iniiativ8neimplicare# asumare 8neasumare a consecinelor propriilor fapte# exprimare adecvat8inadecvat a emoiilor#

toleran8intoleran la frustrare# rezisten mare8sczut la presiunile grupului. *ezvoltarea stimei de sine este favorizat de" mediu stimulator, crearea de oportuniti pentru afirmare (evitarea etic!etrii)# existena unui suport social# dezvoltarea abilitilor de comunicare i de exprimare emoional, negociere, rezolvare de probleme# dezvoltarea sentimentului de autoeficien# ateptri rezonabile# acceptarea necondiionat a propriei persoane i a celorlali# 1. Temperamentul oamenilor i comunicarea. -onstituind latura dinamico energetica a personalitatii, temperamentul ne furnizeaza informatii cu privire la cat de iute sau lenta, mobila sau rigida, accelerata sau domoala, uniforma sau neuniforma este conduita individului# pe de alta parte exprima care este cantitatea de energie de care dispune un individ si, mai ales, modul in care este consumata aceasta. 'emperamentul se exprima cel mai pregnant in conduita si comportament, existand o serie de indicatori psi!ocomportamentali care ne pot a0uta sa identificam temperamentul" ritmul si viteza desfasurarii trairilor si starilor psi!ice# vivacitatea sau intensitatea vietii psi!ice# durabilitatea manifestarilor psi!ocomportamentale# intrarea, persistenta si iesirea din actiune# impresionalitatea si impulsivitatea# egalitatea sau inegalitatea manifestarilor psi!ice# capacitatea de adaptare la situatii noi# modul de folosire, de consumare a energiei disponibile. oamenilor in functie de

*ei intre oameni exista diferente psi!ocomportamentale, implicit si temperamentele foarte diferite, nu este mai putin adevarat ca este posibila o grupare a unor tipologii temperamentale" 'ipologiile substantialiste propuse de >ipocrates si ?alenus pornesc de la luarea in considerare a unor substante din organismul uman (sange, limfa, bila galbena si bila neagra) si propune urmatoarele tipuri temperamentale" sangvin, flegmatic, coleric, melancolic. @ trasaturile lor asemanatoare. )e aceasta baza s a a0uns la stabilirea unor tipuri de personalitati, a

8angvinicul este intotdeauna o persoana cu o personalitate atragatoare, care se distreaza extrem de mult in orice situatie, este vorbaret, bun povestitor, sufletul petrecerilor, centrul atentiei in orice grup, extrem de entuziast si expresiv, cu oc!ii inocenti, parand sa pastreze simplitatea unui copil si la varste inaintate. ,angvinicul este intotdeauna curios, concepe intotdeauna idei noi si interesante, insufleteste oamenii din 0ur, in orice grup s ar afla, isi face prieteni cu usurinta in orice circumstante. )rintre punctele negative se numara urmatoarele" nu respecta planul stabilit, vorbeste prea mult, devenind plictisitor, este egocentric, este putin sensibil la problemele altora deoarece este cufundat in a si admira propria personalitate, nu si foloseste eficient memoria, este nestatornic si uituc, intrerupe si raspunde in numele altora, este dezorganizat si imatur. -a recomandari, sangvinicii trebuie sa fie sensibili la interesele altor oameni, sa acorde atentie numelor oamenilor pe care ii intalnesc, sa inteleaga ce inseamna cu adevarat prietenie, sa puna in prim plan nevoile celorlalti, sa si organizeze viata si sa incerce sa se maturizeze. 7elancolicul este o fire introvertita, profund, ganditor si analitic, este serios, orientat spre scopuri cu raza lunga de actiune, cu o fire de geniu, talentat si creator. +ste persoana care adora listele, sc!emele, graficele si simbolurile, cel care gandeste ordonat si vede simboluri acolo unde celelalte temperamente vad oameni. -onstiinta detaliului este extrem de importanta, de aceea observa intotdeauna ceea ce celelalte temperamente nici nu iau in considerare. +ste ordonat si organizat, ingri0it si curat, perfectionist, cu standarde inalte, econom, profund preocupat de activitati si de oameni, plin de compasiune. -a puncte negative, melancolicul este deprimat, este cel care se asteapta tot timpul numai la necazuri, se supara usor, are o proasta imagine de sine, tergiverseaza lucrurile din perfectionism, are pretentii nerealiste de la ceilalti din dorinta ca toate lucrurile sa iasa perfect. :ecomandari" melancolicii trebuie sa fie constienti ca nimanui nu i plac oamenii posomorati, sa caute aspectele pozitive ale vietii, si sa invete sa alunge norii negri care apar in viata fiecarui om. *in punct de vedere al tergiversarii lucrurilor, melancolicul trebuie sa nu mai piarda mult timp cu planificarea, sa si coboare standardele si sa fie constient ca nu totul este perfect in viata si ca e necesara putina relaxare din cand in cand. Colericul este cel nascut sa conduca, de aceea isi manifesta o atitudine de asumare a responsabilitatii foarte devreme in viata. Are o nevoie impulsiva de sc!imbare, este intotdeauna interesat si increzator. Are o vointa puternica si este decis, poate sa coordoneze orice, este orientat spre scop, bun organizator, deleaga sarcini, exceleaza in impre0urari critice. -a puncte negative se poate inregistra dependenta de munca a colericului, nevoia de a controla situatii si oameni, faptul ca nu stie cum sa se poarte cu oamenii, este nerabdator, se

eri0eaza in sfatuitor c!iar si atunci cand nu este cazul. Bu este agreat pentru ca nu da niciodata dreptate nimanui, nu si cere scuze si nu si cunoaste defectele. -a recomandari" colericul trebuie sa invete sa se relaxeze, sa nu ii mai preseze pe ceilalti, sa nu i mai trateze pe ceilalti ca pe niste marionete, sa nu mai manipuleze oamenii, sa si exerseze rabdarea, sa inceteze cu controversele, sa si examineze slabiciunile si sa admita ca este si el o fiinta umana supusa greselii. Bumai atunci poate deveni fiinta puternica care crede ca este. 9legmaticul este cel care ofera stabilitate si ec!ilibru celorlaltor trei tipologii. +ste tipul de temperament cu care te intelegi cel mai usor. Are un ec!ilibru natural interior, actioneaza incet si in etape, este calm, stapan pe sine si temperat, rabdator, impacat cu sine, mediaza problemele si evita intotdeauna conflictele, are multi prieteni pentru ca este agreabil, pasnic, relaxant, calm, ec!ilibrat, rabdator, consecvent, inofensiv si placut. +ste un foarte bun ascultator in acelasi timp. )unctele negative" lipsa de entuziasm, opozitie fata de sc!imbare, pare sa fie lenes pentru ca amana si nu si asuma responsabilitati, are o incapatanare muta deoarece nu si exprima sentimentele, pare ne!otarat in luarea deciziilor. :ecomandari" flegmaticul trebuie sa invete sa se entuziasmeze, sa incerce ceva nou in fiecare saptamana, sa si asume responsabilitati, sa se motiveze, sa exerseze luarea deciziilor, sa invete sa si comunice sentimentele si sa invete sa spuna CBuD. Caracterul uman% -a latura relational valoric a personalitatii, responsabila de modul in care oamenii interactioneaza in cadrul societatii, caracterul a fost interpretat ca o pecete sau amprenta ce se imprima in comportament, ca un mod de a fii a omului, ca o structura psi!ica complexa prin intermediul careia se filtreaza cerintele externe si in functie de care se elaboreaza reactiile de raspuns. *eoarece caracterul exprima valoarea morala, personala a omului, a mai fost denumit si profilul psi!o moral al acestuia, evaluat, in principal, dupa criterii de unitate, consistenta si stabilitate. -aracterul reprezinta configuratia sau structura psi!ica individuala, relativ stabila si definitorie pentru om, cu mare valoare adaptativa, deoarece pune in contact individual cu realitatea, facilitandu i stabilirea relatiilor, orientarea si comportarea, potrivit specificului individual. -onsiderata componenta fundamentala a caracterului, atitudinea este o constructie psi!ica sintetica ce reuneste elemente intelectuale, afective si volutive. Atitudinea este o modalitate interna de raportare la diferitele laturi ale vietii sociale, la altii, la sine, la activitate si de manifestare in comportament. Atitudinea este invariantul pe baza caruia individul se orienteaza selectiv, se autoregleaza preferential, se adapteaza evoluand. Atitudinea se exprima, cel mai adesea, in comportament prin intermediul trasaturilor caracteriale" modestia, demnitatea, siguranta de sine etc. E

,unt considerate trasaturi caracteriale numai cele care sadisfac o serie de cerinte " sunt esentiale, definitorii pentru om# sunt stabilizate, durabile, determinand un mod constant de manifestare a individului si permitand anticiparea reactiilor acestuia# sunt coerente cu toate celalalte, caracterul presupunand nu trasaturi izolate 0uxtapuse ci sinteza, structurarea bine definita a trasaturilor de virtute carora oamenii se diferentiaza intre ei. ;a nastere, trasaturile caracteriale se afla la cota zero, evolutia lor fiind, teoretica, egal probabila# in realitate, omul va evolua spre un pol sau altul dupa cum reactiile lui vor fi intarite sau respinse social. )rocesul este deosebit de complex, fiind determinat nu atat de numarul situatilor pozitive sau negative cu care se intalneste individul cat, mai ales, de intarirea sistematica a unora dintre ele. +xist trasaturi comune (dup Allport) care i aseamana pe oameni i n virtutea carora acetia pot fi comparai unii cu altii i trasaturi individuale care, pentru a fi mai clar difereniate de primele, sunt denumite dispoziii personale, acestea difereniindu i pe oameni intre ei. Trsturi "e caracter% Atitudinea fata de societate, fata de ceilalti oameni se dezvaluie in trasaturi pozitive de caracter precum sunt" sinceritatea, cinstea, spiritul de colectiv, desc!iderea spre altul, altruismul, spiritul de raspundere. -ontrarele acestora / individualismul egoist, linguseala, spiritul mercantil, sunt evident trasaturi negative. Atitudinea fata de activitatea prestata ne apare in trasaturi pozitive ca sarguinta, constiinciozitatea, spiritul de initiativa, exigenta in activitate, probitatea s.a. Fpuse lor sunt" lenea, negli0enta, rutina, dezorganizarea, nereceptivitatea la nou s.a. Atitudinea fata de propria persoana apare in trasaturi pozitive ca modestia, sentimentul demnitatii personale, spiritul autocritic, increderea in sine, optimismul, stapanirea de sine s.a. :eversul negativ" ingamfarea, aroganta, sentimentul inferioritatii s.a. 'rasaturi negative mai frecvente si corectarea lor *intre trasaturile negative mai frecvente la copii si adolescenti, cercetarea psi!ologica si educationala a studiat cu deosebire" minciuna, capriciul, incapatanarea, timiditatea s.a., aratand cauzele acestora si modurile de combatere.

2. Atracia i empatia n comunicare.

E7,AT:E & identificare, prin traire, cu alte persoane, cu eroii cartilor etc.# interpretare a eului altora dupa propriul eu. transpunere simpatetica in obiectele exterioare. (G fr. empat!ie, engl. empat!2). +mpatia este una din condiiile necesare i suficiente care faciliteaz comunicarea. H

+mpatia presupune acceptarea necondiionat a ideilor, sentimentelor, credinelor celuilalt, c!iar dac acestea sunt diferite de propriile modele de referin, de modul subiectiv de a privi respectivele informaii. +mpatia presupune a te pune n postura celuilalt, fr ns a pierde contactul cu propria persoana. +mpatia presupune IrezonantaI cu celalalt Rs$unsuri non em$atice 'e simi7 *in punctul tu de vedere7 *up tine7 *aca a fi n locul tu7 Jie i se pare c 7 ?1ndeti c7 -rezi ca7 9mi pui c7 Rs$unsuri em$atice )oate c7 . ntreb dac7 Bu tiu daca am neles bine dar 7 Bu sunt sigur ca am neles bine dar7 -orecteaz m te rog daca greesc dar7 + posibil ca7 )oate ca tu g1ndeti c7 Am impresia c vrei s spui c7

:eceptorul este pregtit s asculte acest lucru se poate transmite at1t ver#al (am la dispoziie un sfert de ora numai pentru dumneavoastr, v ascult) sau nonver#al (adoptarea unei posturi corespunztoare, desc!ise# centrarea ateniei pe celalalt, etc). :eceptorul menine contactul vizual cu interlocutorul, ncuviineaz, manifest interes, confirma prin micri ale capului faptul c a neles mesa0ul, menine o poziie desc!is, transmite interlocutorului expresii ale empatiei (un z1mbet pentru a confirma nelegerea, un sunet aprobator) :eceptorul pune ntrebri pentru a i confirma nelegerea corect a mesa0ului dar nu ntrerupe interlocutorul dec1t atunci c1nd acest lucru este posibil (nu l face pe interlocutor s i piard ideile, nu ntrerupe brusc comunicarea)# parafrazeaz ceea ce spune interlocutorul :eceptorul lupt pentru a evita distragerile i rezum mental din timp n timp receptorul se centreaz pe coninut# c1ntrete faptele evidente# nu 0udec, nu evalueaz p1n nu nelege n totalitate ascult modulaiile vorbitorului, tonalitatea vocii, este atent la ritmul respiraiei acestuia i ncearc s se adapteze la ele. Erori 2recvente in ascultarea activa; a. +xagerarea b. :edimensionarea c. Adugarea d. Fmisiunea e. Anticiparea $K

f. :amanearea in urma g. Analizarea !. :epetarea de tip IpapagalI

Atracia < atragerea emoional a unei alte persoane, farmecul unei partener de comunicare, de relaie. Afeciune puternic pe care o fiin o simte pentru alta, imbold de a te apropia de cineva sau de ceva. L &armec sau ispit pe care cineva sau ceva le exercit asupra cuiva. L -eea ce atrage, farmec, ademenete, distreaz. ;ipsa atraciei nu duce spre antipatie. )rincipala ntrebare a psi!ologiei atraciei este Mce i atrage pe oameni unul fa de altul6D. Atractivitatea const n urmtoarele" $. frumuseea fizic (. expresia )si!ologul Nibutani menioneaz c atractivul depinde nu at1t de exteriorul fizic, c1t de expresivitatea noastr (nlimea, ritmul micrii corpului, maniera de a privi, a z1mbi, a vorbi, de a se comporta). *e obicei, mentalitatea despre brbat detept i cu bani, iar cea a femeii frumoas i cult. eterminantele atraciei; $. aspectul exterior" stereotipul frumuseei fizice (ce e frumos este i bun). &enomenul egalitii / oamenii sunt predispui s prieteneasc i c!iar s se cstoreasc cu cei care sunt la un nivel cu ei att intelectual ct i din punct de vedere a frumuseii fizice. Asupra aspectului fizic influeneaz urmtorii factori" mbrcmintea, nclmintea, accesoriile, cuafura, igiena i mac!ia0ul. )ersoanele mai puin atractive tind s compenseze acest lucru prin dezvoltarea altor caliti" intelect, simul umorului, anumite talente etc. (. ,tilul de comunicare, comportamentul. +xist trei grupe de factori care mpiedic apariia atraciei n comunicare" arogana, semeia, mulumire de sine# dogmatismul, tendina de a nu fi de a cord cu alii# nesinceritatea. 4. &actorul asemnrii interlocutorilor" 'indem s credem c suntem pe placul celor cu care asemnm# Famenii care ni se aseamn ne ntresc convingerea noastr c suntem coreci i avem dreptate n animite situaii etc.

$$

&acem concluzii negative n adresa celor care nu sunt de acord cu persoanele care ni se aseamn

<..anifestarea atitudinii personale fa de partener n procesul comunicrii. (la ce ne ateptm aceea i atragem). Nivelurile atraciei sunt; $. ,impatia apare n baza primei impresii i datorit atraciei fizice a interlocutorului. (. )rietenia / are la baz interese comune, idei asemntoare. )rietenia n literatura de specialitate este analizat ca un proces" de interaciune, de sc!imb. de satisfacerea necesitilor emoionale. un proces informaional de cunoatere reciproc. interaciunea social a indivizilor. un dialog unic, inrepetabil a personalitilor. 4. *ragostea / se construiete pe baza valorilor comune i preOsunune responsabiliti reciproce. )entru apariia atractiei este necesar" numele, ! mbetul, complement, ascultarea partenerului, interesele partenerului. Numele < pentru o persoan este cel mai dulce i cel mai plcut sunet n orice limb. Bumele este simbolul personalitii. ,trduiiv s pronunai ct mai des numele interlocutorului n procesul comunicrii. =(mbetul / nu cost nimic, dar preuiete mult. Pmbetul transmite informaia c partenerul v este plcut, c l ascultai, c suntei atent. *ureaz o clip dar poate rmnea n memorie toat viaa. )oate servi ca o aprarea pentru cel ce l druie. &ormeaz emoii pozitive. Com$limentul / este menionarea acelor caliti ale interlocutorului, care ne sunt pe plac. -omplimentul duce la formarea emoiilor pozitive, satisfacerea necesitii n autoafirmare. Ascultarea $artenerului, fr a ntrerupe / transmite stim, nelegere, empatie, interes. 3. Comunicarea asertiv, agresiv i pasiv.

$(

5omunicarea asertiv s a dezvoltat ca o modalitate de adaptare eficient la situaii conflictuale interpersonale (:ees, ,!an, $HH$). ;ipsa asertivitii este una dintre cele mai importante surse de inadecvare social. Asertivitatea este rezultatul unui set "e atitu"ini i com$ortamente (nvate care au ca i consecine pe termen lung mbuntirea relaiilor sociale, dezvoltarea ncrederii, respectarea drepturilor personale, formarea unui stil de via sntos, nbuntirea abilitilor de luare a decizii responsabile. (:a3os, $HH$) Asertivitatea asigur o comunicare desc!is, sincer, direct i constructiv, fiind una dintre formele de comunicare cu cel mai nalt potenial de adaptare optim la cerinele situaiei. )rin acest tip de comunicare se pot exprima eficient emoiile i g1ndurile interlocutorilor, ceea ce are ca i consecine satisfacerea nevoilor, dorinelor, respectiv atingerea scopului comunicrii. 9n acest tip de comunicare, imaginea de sine a interlocutorilor nu este le!at . Astfel de interaciuni pot duce la dezvoltare personal, la dezvoltarea unei identiti stabile, la meninerea sau atingerea unui ec!ilibru emoional, etc. 9n acelai timp, comunicarea asertiv asigur meninerea unor relaii interumane optime, po!itive, av1nd rol deosebit n procesele de rezolvare a conflictelor. )rin comportament asertiv nelegem n primul r1nd tria de caracter, pe care .arc Aureliu a aezat o ntre cele patru virtui de cpt1i. F persoan are un caracter i un comportament asertiv dac are trie de caracter, adic dac are puterea de a alege ceea ce simte i dorete cu adevrat dintre posibilitile care i se ofer. -omportament asertiv nseamn s respeci drepturile asertive atunci c1nd doreti, adic s ti c poi spune BU dar s nu spui dec1t dac asta doreti, s dai explicaii n ceea ce te privete atunci c1nd simi nevoia s o faci, i s mai oferi o ans unei persoane dac doreti acest lucru. A fi asertiv este un mod de a fi in lume, in clipa in care invatam sa ne respectam pe noi insine (si pe ceilalti), fara ca prin asta sa periclitam drepturile celorlalti. *evenim asertivi in clipa in care ne putem exprima punctul de vedere, c!iar contrar celorlalti, fara ca acest lucru sa ne creeze stress, teama sau anxietate. A fi asertiv inseamna a fi sincer fara a l rani pe celalalt. Un comportament asertiv implica anumite caracteristici c!eie, care iti pot fi un bun punct de referinta" autoacceptare, autovalorizare, comunicare, respect. Autoacceptare / sa ai asteptari realiste de la tine, sa nu consideri ca trebuie sa faci lucrurile perfect pentru a avea un loc in lume# Autovalorizare / sa nu iti fie rusine de tine si de dorintele tale, sa nu simti stigmatizat pentru ca este o diferenta intre tine si ceilalti (credinta in dreptul de a si exprima propriile

$4

opinii si a actiona pentru satisfacerea propriilor nevoi) capacitatea de a alege cum sa raspunzi oamenilor si situatiilor# -apacitatea de a comunica, de a impartasi propriile experiente cu ceilalti mai degraba decat a pastra totul in tine# :espectarea drepturilor si a nevoilor celorlalti# ,entimente confortabile in legatura cu propria persoana, cu nevoile si actiunile personale. #6P786 "E %)E8#696#%#E Asertivitatea $e #a%" ne asigur respectarea drepturilor i permite exprimarea direct, clar a credinelor8convingerilor, emoiilor sau opiniilor. *e obicei este o exprimare care conine sintagma CvreauD, CcredD, etc. Asertivitatea empatic" de obicei conine afirmaii legate de starea interlocutorului. Asertivitatea presupune" recunoaterea strii mai delicate a interlocutorului i un enun n care ne exprimm clar i direct mesa0ul" CNtiu c eti foarte ocupat i ai multe probleme, dar am nevoie s mi spui c te intereseaz ceea ce i povestesc. 9mi doresc s ne facem mai mult timp liber ca s putem povesti.D Asertivitatea accentuat" apare n cazurile n care persoana creia ne adresm continu s ne ncalce drepturile, iar asertivitatea devine din ce n ce mai ferm. *e exemplu, C*e trei zile mi promitei c mi reparai maina. *ac m1ine la ora H nu va fi gata, voi fi nevoit s discut cu eful dvs. D 5O&)E56&:E2E 5O1PO8#%1E&#7276 %)E8#69 QAsigur respectul i desc!iderea spre comunicare a celorlalte persoane, duc1nd la stabilirea unor relaii interumane pozitive, de durat. Q)rin observarea consecinelor pozitive ale comunicrii asertive, multe persoane tind s preia modelul. QAsigur un oarecare control asupra comunicrii, oferind astfel i un sentiment de confort.

)asiv

Asertiv

Agresiv 9i alegi activitatea ta i pe a celorlali

9i lasaii pe ceilali sR aleagR n 9i alegi tu activitatea locul tRu Bencredere Au ncredere n ei

Fstili, blameazR, acuzR $<

Sezi drepturile celorlali ca fiind mai importante *repturile tale sunt ignorate

:ecunoti i drepturile tale i ale celorlali *repturile tale sunt susinute

*repturile tale sunt mai importante dec1t ale celorlali *repturile tale sunt susinute fRrR a Tine cont de drepturile celorlali

)roblema este discutatR )roblema este evitatR

)roblema este atacatR

8tilul $asiv ,tilul pasiv de comunicare este caracterizat de lipsa actiuni. Famenii care abordeaza acest stil se tem de ofensele altora, doresc sa fie placuti si cedeaza foarte usor. ,unt de acord cu orice li se propune c!iar daca in realitate nu doresc acest lucru. -onsidera ca orice dezacord care ar veni din partea lor va conduce la agresiune si respingere din partea celorlalti. :efuza sa si exprime furia sau lucrurile neplacute pe care le simt in legatura cu o persoana sau cu o situatie. Una dintre consencintele acestui stil de comunicare este ca oamenii devin inc!isi si reticienti in a vorbi c!iar si in situatiile in care se impune sa o faca. Actioneaza ca si cand doar ceilalti ar avea dreptul sa si spuna parerea si ei nu. +i cred ca sentimentele si nevoile celorlati sunt importante si ale lor nu conteaza. -a rezultat resentimentele si frustrarile apar foarte repede si conduc la o stare de stres si tensiune. )e de alta parte oamenii predispusi la pasivitate traiesc cu teama de a se apropia de altii atat emotional cat si fizic. )asivitatea in comunicare conduce la o superficialitate in relatii. 8tilul agresiv ,tilul agresiv se caracterizeaza prin intruziune in relatiile interpersonale si o stare de alerta permanenta. Acesti oameni persevereaza in ceea ce doresc si obtin, de obicei, cu forta nefiind interesati daca ii afecteaza pe ceilalti. Actioneaza astfel considerand ca ei au acest drept si ceilalti nu. *e altfel, pentru ei nu conteaza drepturile celorlalti. Bu sunt intimidati de ceilalti, actioneaza cu furie uneori si nu sunt interesati de sfaturile celor din 0ur. &uria lor si stilul dominator urmareste sa Cpuna la punctD oamenii care incearca sa se opuna intereselor lor. ,tilul agresiv produce stres atat in viata celui care abuzeaza de el cat si in prea0ma acelei persoane ingreunand apropierea fizica, increderea si relationarea cu acesti oameni.

$=

)entru a dezvolta ncrederea n sine (asertivitatea) este suficient de folosit o simpl formul. &ormula asertivitii const din 4 pai, care trebuie efectuai n ordinea descris. +x. *vs. va odi!nii n grdin (odaie), iar vecinii ascult muzica prea tare i acest lucru v deran0eaz. $. *escriei esena problemei examenul de mineD 4. -oncretizai ce dorii de la alii (sau ce dorii s facei) / Mv rog, s da i sunetul mai ncetD *ac dorii s creai impresia unei persoane ncrezute n sine / pstrai calmul. )entru aceasta" 9olosii intonaie neutr / vorbii moderat de tare i nu prea repede. +vitai tonalitatea ridicat. *ac vei vorbi prea moale, vocea dvs. va deveni nencrezut i timid, iar dac prea tare / vei crea impresia unei persoane neplcute i prea categorice. Amabilitate < avei gri0 de ceea ce spunei. Unele fraze pot crea bariere ntre dvs i interlocutor. *ac suntei o persoan agresiv dup natur spunei c v pare ru, dar nu c va i inervat. *ac suntei o persoan pasiv exprimaiv direct i impuneiv ca o persoan serioas. ,rivire "irect / l impune pe interlocutor s participe n soluionarea problemei, indiferent dorete el s o soluioneze au nu. 1% Comunicarea $ersuasiv ,copul comunicrii persuasive este de a convinge una sau mai multe persoane s i modifice comportamentele, opiniile, atitudinile, s se conformeze normelor de grup, s accepte sc!imbarea la nivel organizaional. .odificarea poate fi realizat i prin forme autoritare de comunicare" recomandri, dispoziii, ordine, interdicii, dublate de un sistem de sancionare premial i disciplinar, dar conformarea n acest caz este formal, exterioar, Ide nevoieI, rar o adeziune care s o fac durabil. *e aceea o aciune managerial eficient nu se poate lipsi de aceast form special de comunicare" ea duce la consens i evit tensiunile i consumarea energiilor pentru alte scopuri dec1t cele comune. .c?uire (ap. 5onoma i Paltman, $HE$) stabilete @ pai n comunicarea persuasiv, la fiecare pas trebuind s ne punem o serie de ntrebri care ne pot a0uta s optimizm comunicarea" $. Pre!entarea informaiei ;ntr-o manier potrivit -are este cea mai bun modalitate de $@ Mradioul dvs. cnt prea tare, eu nu pot s mi fac leciileD

(. ,punei ce fel de incomoditi v sunt create / Meu vreau s m pregtesc pentru

prezentare6 (. 50tigarea ateniei receptorului receptivitate6 4. %sigurarea nelegerii mesa3ului neleag mesa0ul meu6 <. Obinerea conformrii implicit conformarea6 =. %sigurarea reinerii i conformrii de durat ntrebrile precedente, conformarea va fi durabil6 @. %sigurarea comportamentului dorit ,e manifest modificrile de comportament urmrite6 *ac nu, la ce pas (pai) s a produs disfuncia6 -e trebuie remediat n etapele ulterioare ale comunicrii6 &orma de prezentare a mesa0ului este deosebit de important pentru valoarea lui persuasiv (convingere i sc!imbarea mentalitii)" o form proast va obosi, plictisi i n final nelegerea va fi precar, comunicarea nerealiz1ndu i scopul. tructurarea mesa&ului urmrete g!idarea receptorului pentru o nelegere corect i rapid, prin expunerea ideilor ntr o manier clar, logic, accesibil (fapte, argumentare 8interpretare, concluzii, implicaii) i este deosebit de util n cazul deciziilor colective pentru susinerea unor propuneri n faza de dezbatere sau n comunicarea unor decizii subordonailor. Argumentarea poate folosi argumente pro i 8sau contra" folosim numai argumente pro atunci c1nd destinatarul mesa0ului nu este bine informat asupra problemei, dac este de acord cu propunerea i dac anticipm c el nu va fi expus ulterior la contraargumente# argumentele pro i contra sunt utile dac destinatarul mesa0ului este bine informat, dac iniial nu este de acord sau dac este expus la contraargumente# argumentarea mixt are avanta0ul de a crea impresia de desc!idere i imparialitate, n caz de nefamiliari zare cu problema previne deruta creat de contraargumente i l inoculeaz pe destinatar mpotriva argumentelor negative auzite de al alii. 'r$inea $e pre%entare a argumentelor este de asemenea important" o informaie favorabil creeaz, prin efectul de iradiere (!alou), o atitudine favorabil fa de ceea ce urmeaz# dac destinatarul nu este deosebit de interesat, se ncepe cu argumentul cel mai ItareI i astfel crete ansa de a i declana interesul i de a l face s fie receptiv n $A *ac am gsit cele mai bune rspunsuri la -are ar fi sursele (intermediare) credibile care ar facilita acceptarea i -e ateptri are receptorul pe aceast tem6 )oate el s -e canal8mediu de comunicare mi asigur maxim

continuare# dac destinatarul este interesat, argumentele se prezint gradat, ls1ndu l pe cel mai tare la urm# cea mai defavorabil plasare a argumentului IforteI este la mi0loc, printre altele de mic intensitate de obicei mi0locul unui mesa0 se uit cel mai uor, astfel valoarea persuasiv a argumentului se pierde# efectul de primacitate (reamintire a preferenial a primei pri a mesa0ului) este mai frecvent n cazurile n care problema este familiar, de interes pentru destinatar, sau este controversat# efectul de recen (reamintirea preferenial a ultimei pri a mesa0ului) este mai probabil dac problema n cauz este dificil, nefamiliar sau neinteresant pentru destinatar# dac sursa comunicrii este nalt credibil n oc!ii destinatarului este de preferat n general s se nceap cu argumentele pro i forte, iar dac sursa este slab credibil cu cele contra i slabe. "otivarea pentru recepia mesa0ului este important at1t pentru nelegerea lui c1t i pentru obinerea conformrii, de aceea este bine ca, nainte de prezentarea mesa0ului propriu zis, emitorul s foloseasc un mesa0 preliminar, de IactivareI a ateniei, care s conin argumente despre utilitatea problemei n discuie Ieste important s cunoatei %facei .... pentru c .... .%at informaiile de care avei nevoieI i abia apoi urmeaz argumentarea propriu zis. Conclu%iile pot structura sau nu nelegerea mesa0ului n sensul dorit i obinerea conformrii, de la caz la caz" dac destinatarul este nefamiliarizat cu problema, prezentarea concluziilor la sf1ritul mesa0ului sporete eficiena persuasiv# n cazul n care destinatarul este nalt implicat n problem, familiarizat, inteligent 6competent, critic sau suspicios, este de preferat omitere a concluzii lor pentru c el se consider n msur s formuleze singur concluzii i vede n prezentarea fcut de emitor o desconsiderare a capacitilor sale, o insult, o ncercare de manipulare i dezvolt rezistene la persuasiune# dac destinatarul este lsat s formuleze singur concluziile el se va simi mai puin manipulat i se va implica mai mult, efectul persuasiv al mesa0ului fiind mai durabil# dac problema este foarte complex este bine totui s formulm concluzii, indiferent de implicarea destinatarului. $E

()ectul pro#a#il al timpului asupra sc!imbrii de atitudine difer n funcie de credibilitatea sursei" sursele nalt credibile produc sc!imbri mai puin durabile (efectul descrete cu timpul), n timp ce sursele slab credibile produc efecte mai durabile. Alegerea tipului de surs depinde de rapiditatea cu care dorim s realizm sc!imbarea sursa nalt credibil este reinut mai uor, dar se uit coninutul mesa0ului, n timp ce sursa slab credibil este uitat mai repede dar coninutul mesa0ului se reine. Coninutul a)ectiv al mesa0ului influeneaz durata efectului" comunicrile amenintoare sunt mai bine reinute dac destinatarul se simte capabil s se confrunte cu astfel de situaii i are o stim de sine ridicat. %nvers, mesa0ul va fi uitat dac destinatarul are o stim de sine sczut sau dac se simte incapabil de confruntare, datorit aprrilor eului (mecanisme care nltur din c1rnpul contiinei coninuturile neplcute care amenin ec!ilibrul psi!ic). Alegerea canalului de comunicare se face n funcie de avanta0ele i dezavanta0ele fiecruia n raport cu scopul persuasiunii" cu c1t sunt folosite mai multe canale cu at1t atenia este mai bun i se realizeaz o mai facil nelegere i acceptare a mesa0ului# canalele scrise rapoarte, dri de seam, circulare au avanta0ul c permit o

parcurgere a mesa0ului n ritm propriu, reluri, deci pot fi folosite atunci c1nd argumentarea necesit date (caracteristici, parametrii, diferite date numerice) greu de urmrit ntr o prezentare oral cursiv# valoarea sugestiv a argumentelor crete dac acestea sunt prezentate sub forma unor ilustraii grafice i figurale# canalele orale comunicarea fa n fa are avanta0ul folosirii mi0 loacelor

expresive metaverbale i nonverbale, care sporesc valoarea persuasiv a cuvintelor (o propoziie spus pe un ton convins, cu o privire sincer, pare mai adevrat dec1t dac ar fi citit), n plus prezena emitorului permite demonstrarea modului de funcionare, rezolvarea unor obiecii pe loc. *i)u%area mesa&elor presupune folosirea unor intermediari (persoane de legtur, lideri de opinie) care s rsp1ndeasc mesa0ele unor teri. +ste de preferat ca aceste persoane devenite IsursI s fie influente (surse credibile), s aib contacte personale multiple i frecvente cu persoane care nu au contacte ntre ele (de ex. ntr o ntreprindere persoana ideal pentru rsp1ndirea unui zvon este curiera, care viziteaz pe r1nd mai multe compartimente i are interesul s i menin statutul de persoan bine informat). *urabilitatea sc!imbrii crete dac se realizeaz o afiare public a implicrii persoanei n sc!imbare" un astfel de anga0ament implic IobrazulI, n sensul c neonorarea anga0amentului $H

atrage dup sine presiuni din partea grupului n sensul conformrii (Iopinia publicI este important pentru stima de sine). 7ic (n"rumtor "e retoric )entru a susine cu succes o cuv1ntare n public trebuie s avei foarte clar n minte rspunsul la c1teva ntrebri" CINE este publicul6 -e caracteristici au persoanele care vor recepta mesa0ul (v1rst, gen, nivel de instruire, care este istoria relaionrii cu aceste persoane cunoscute 6 necunoscute)6 -are sunt ateptrile i motivaiile care le fac s fie receptive la mesa06 -are este mrimea audienei (numr de persoane)6 Aceste informaii vor servi la alegerea limba0ului i a formei discursului" n formularea ideilor vom adopta acele expresii i moduri de frazare care sunt familiare publicului i pe care le va nelege i accepta cu mai mult uurin. E CE 6 -are este scopul comunicrii (informare, persuasiune)6 CE vrei s transmitei acestor persoane6 9nainte de a concepe discursul este bine s v clarificai propriile idei i s le selectai pe acelea care servesc scopului comunicrii. *ac transmitei prea puine informaii n raport cu scopul comunicrii riscai ca mesa0ul s nu fie neles. A spune tot ce tii despre subiectul respectiv este o greeal pentru c, n primul r1nd, nu se poate spune #O# i, n al doilea r1nd, prea mult informaie n comunicarea oral este greu de reinut# vei provoca plictiseal, frustrare, presiune, agresiuneU Sorbitorul plicticos devine i antipaticU CU7 este mai bine s organizm comunicarea6 -are este atitudinea audienei (publicului) fa de coninutul comunicrii6 +ste nevoie s recurgem la te!nicile de comunicare persuasiv6 -um organizm coninutul comunicrii6 +ste K formal sau informal6 UN E i C>N va avea loc comunicarea6 -are sunt condiiile de spaiu comunicare sunt colegi, prieteni, persoane

(caracteristicile slii, mi0loace audio vizuale) i n ce moment al zilei va avea loc comunicarea6 9n ce fel influeneaz aceste particulariti natura comunicrii6 5oninutul discursului +mesa&u,ui )entru a fi uor de neles, informaia trebuie structurat n uniti logice legate ntre ele de un Ifir rouI, care s permit urmrirea ideilor.

(K

 n funcie de scopul comunicrii, de natura informaiilor i de propria dispoziie, putei alege o organizare a coninutului n 4 sau n = puncte. 8c!ema unui "iscurs (n ? $uncte $. #itlul trebuie s fie interesant, atractiv, s conin o ntrebare, o problem (legat de ideea central), care s trezeasc atenia (atenie la efectul de recenl). (. Enuntarea temei precizeaz inteniile oratorului (ideea central) i orienteaz nelegerea de ctre receptor a ceea ce urmeaz. 9n aceast parte pot fi folosite pilde, anecdote (numai una singur pentru un discursU), exemple care s constituie o ilustrare intuitiv a principalelor idei din discurs. 4. %rgumentarea trebuie s conin idei pro i contra ideii principale. <. Prerea persona, se prezint ntr un mod care s influeneze acceptarea ei de ctre receptor. (punctele 4 < se pot inversa, dup caz). =. Conclu%ia este cea care nc!eie n mod logic irul ideilor i de claritatea ei depinde valoarea persuasiv a discursului. (:einei c dintr un mesa0 se reine mai uor nceputul i sf1ritul i se uit mi0locu$U). ,tructurarea n 4 puncte presupune succesiunea ideilor n urmtoarea ordine" @. -um s a a0uns la situaia actual6 A. Unde ne aflm6 E. -e e de fcut6 !orma $e susinere a mesa&ului (comportamentul nonverbal al vorbitorului)" Postura -uv1ntrile n public se susin de obicei st1nd n picioare, pentru a ne manifesta respectul fa de public. Aceast poziie permite vorbitorului o mai bun vedere asupra auditorului i receptarea feedbac3 ului. Jinuta trunc!iului i a capului trebuie s fie dreapt, pentru a permite o bun respiraie, dar i pentru a transmite sigurana de sine. .esticulaia +ste de dorit ca micrile s fie sigure i puine# nu este recomandat plimbarea, pentru c deplasarea continu a sursei distrage atenia receptorului de la coninutul de idei (el va fi preocupat s aud mai bine de fiecare dat c1nd poziia emitorului se sc!imb). .1inile lsate n 0os creeaz o imagine depresiv, mpreunate la spate dau impresia de recitare Ipe de rostI, manipularea diverselor obiecte trdeaz nervozitate i se transmite auditorului. 'otui m1inile trebuie Ilsate s vorbeasc singureI cu msur, pentru c gesturile ($

ilustratoare (care se produc cu c1teva fraciuni de secund naintea cuvintelor) pregtesc recepia mesa0ului verbal" receptorul ncearc s descifreze semnificaia gestului i confirmarea Ig!iciriiI, prin cuvintele care urmeaz, i produce satisfacie (IA!a, e palpitant ce audUI). "imica )rivirea prietenoas, desc!is, a vorbitorului craz un efect favorabil asupra recepiei verbale. -ontactul vizual, privirea direct n oc!ii interlocutorului 8 publicului comunic siguran de sine. P1mbetul are rolul de a transmite inteniile prietenoase i de a detensiona, de a relaxa interaciunea. /espiraia &r s ne dm seama, respiraia trdeaz implicarea noastr n problem" o respiraie ritmic, de tip abdominal, indic relaxare i siguran de sine# o respiraie g1f1it, de tip toracal (de efort), indic o stare emoional intens, specific situaiilor n care ne simim nesiguri pe noi nine. :espiraia toracal trebuie evitat din cauza dezavanta0elor" poate fi meninut un timp scurt pentru c produce oboseal i nu permite o bun emisie vocal. tructura acustic a mesa&ului )entru ca ideile pe care le transmitem s fie corect recepionate este important ca fiecare asculttor s aud distinct fiecare cuv1nt. Sorbitorul trebuie s fie atent la modul n care pronun cuvintele" o articulare rapid craz dificulti de nelegere, receptorul av1nd impresia c vorbitorul i Ing!ite cuvinteleI# vocea cald, cursiv este mai uor de urmrit dec1t cea inegal i poticnit# intonaia contribuie la meninerea ateniei, ritmul monoton adoarme auditorul. tructura lingvistic &razele lungi sunt greu de urmrit, fiind de preferat cele scurte.

5.Comunicarea nonviolent0
Comunicarea nonviolent@ denumitR n continuare -BS este o modalitate de interaciune care faciliteazR fluxul comunicRrii pentru sc!imburi de informaii, atitudini, sentimente i rezolvarea nenelegerilor n mod panic. ,e concentreazR asupra nevoilor i valorilor general umane i ncura0eazR folosirea unui limba0 ce sporete bunRvoina i nu genereazR resentimente. -BS pune accentul pe asumarea responsabilitRilor alegerilor i mbunRtRirea calitRilor relatiilor ca scop prioritar. 8co$ul CNA este; de a construi relatii mai bune# de a satisface nevoile n moduri care respectR valorile tale i valorile celorlali# ((

sR depReti sentimentele de vinR, ruine, fricR, deprimare# sR transpui furia sau frustrarea n crearea de coaliiii obinerea de rezultate prin cooperare# sR gRseti soluii bazate pe siguranR, respect reciproc i consens# sR dezvoli respectul, empatia i ascultarea profundR. -B- se orientezR practic spre sine, asupra ta dar i asupra celorlali av1nd in centru ca nucleu bunRstarea tuturor. Com$onentele CNA sunt" % ObservaiaBB 2@r@ a Cu"ecaBB# II 8entimentul# III NevoileD IA Cererea% ;e vom analiza i explica acum pe fiecare n parte" legat de prima componentR, observaia spunem pur i simplu ce fac oamenii, ce ne place sau nu ne place fRrR nsR a 0udeca. ;a componenta a doua, sentimentul, formulRm felul n care ne simim c1nd observRm o aciune ( suntem bucuroi, speriai, amuzai, 0ignii, etc. ). 9n cadrul componentei trei, nevoile, spunem ce nevoi personale sunt legate de stRrile afective pe care le am identificat. -omponenta a patra cererile, reprezint1 aciunile concrete pe care le cerem pentru a ne mbunRtRi viaa. -BS implicR separarea observaiei de evaluare. )rin observaie dorim sR exprimRm clar i onest altei persoane starea noastrR de moment. -1nd se combinR nsR observarea i evaluarea diminuRm probabilitatea ca ceilali sR audR mesa0ul pe care vrem sR l transmitem, ei aud n sc!imb critica. *acR se fac totui evaluRri ele trebuie bazate pe observaii specifice unui anumit moment sau context. ( ex." VV?. nu a marcat nici un gol n (K de meciuri.VV i nu VV ?. este un 0ucRtor slab.VV ). ;a identificarea i exprimarea sentimentelor, dezvolt1ndu ne vocabularul, pentru a exprima trRiri emoionale care sR ne permitR sR ne numim sau sR ne identificRm clar emoiile, putem intra n legRturR unii cu alii. *acR permitem sR ne simtim vulnerabili exprim1ndu ne sentimentele, putem rezolva conflictele. -BS distinge exprimarea propriu zisR a sentimentelor de enunurile care descriu g1nduri, evaluRrivi interpretRri. + necesar" sR difereniem sentimentele de g1nduri# diferenierea ntre ce simim i ce credem cR suntem# diferenierea ntre ce simim i cum credem cR reactioneazR sau se comportR alii. A treia componentR a -BS este recunoaterea nevoilor din spatele sentimentelor. -eea ce spun i fac alii poate fi stimul dar nici odatR cauza sentimentelor noastre. -1nd cineva transmite mesa0e negative suntem pui n situaia de a avea patru alternative de reacie" sR ne culpabilizRm sR i nvinovRim pe alii sR ne sesizRm propriile sentimente i nevoi sR sesizRm sentimentele i nevoile ascunse n mesa0ele negative ale celeilalte persoane. WudecRile, criticile, diagnosticele i interpretRrile cu privire la alii sunt toate expresii denaturate ale propriilor noastre nevoi i valori. -1nd alii aud critici, tind sR i investeascR energia in (4

autoapRrare i contraatac. -u c1t facem mai direct legRtura dintre sentimente i nevoi cu at1t le e mai uor celorlali sR rRspundR cu compasiune. -ererea folosim un limba0 afirmativ centrat pe aciuni" QexprimRm ceea ce dorim nu ceea ce nu dorim ( ex". % am cerut sR nu mai stea at1ta timp la serviciu. greit. reacia lui, +l sa nscris la un turneu de golf. var. corect1 ar fi putut fi" .i ar plRcea sR petreacR mRcar o searR pe sRptRm1nR acasR mpreunR cu copii Xi cu mine.) YexprimRm cererile ntr un limba0 clar, afirmativ, concret i centrat pe aciuni, dezvRluind ceea ce dorim cu adevRrat (ex". 9ntr o bandR desenatR e nfRiat un bRrbat care a cRzut ntr un lac. PbRt1ndu se n apR, i strigR c1inelui lui de pe mal" ;uza cere a0utorU 9n urmRtorul cadtu c1inele e ntins pe canapeaua unui psi!olog.) 9n cadrul cereii Qformularea contientR a cererilor, adesea nu suntem contieni de ceea ce anume cerem. F cerere nensoitR de sentimente i nevoile interlocutorului poate suna a poruncR, mai ales c1nd cererea mbracR forma unei intrebRri. ( ex". -e ar fi sR mergi sR te tunzi6 formularea corectR ar putea fi" ,untem ngri0orai cR pRrultRu a crescut prea lung i i ar limita vederea, mai ales c1nd eti pe bicicltR. -e ai zice sR te tunzi6) Ycu c1t spunem mai clar ce dorim cu at1t avem mai multe anse sR obinem acel lucru. 9n cadrul cererii Q redarea mesa0ului I parafrazareaI Y sR ne asigurRm ntotdeauna cR mesa0ul transmis este identic cu cel primit. ( i crem ascultRtoruluu sR l redea ) Y exprimR apreciera c1nd ascultRtorul ncearcR sR rRspundR la solicitarea de a reda mesa0ul. Y empatizeazR cu ascultRtorul care nu vrea sR redea mesa0ul primit. 9n cadrul cererii Q solicitarea onestitRii Y dupR ce ne exprimRm i ne dezvRluim vulnerabilitatea, de multe ori am vrea sR tim" a). ce simte ascultRtorul b). ce g1ndete ascultRtorul c). dacR ascultRtorul e dispus sR acioneze ntr un anumit fel. Avem nevoie de empatie pentruva oferi empatie. -1nd simim cR suntem prea diferii sau incapabili s1 empatizRm e necesar" a). sR ne oprim, sR respirRm s1 ne oferim nouR nine empatie, b). sR strigRm nonviolent sau c). sR luRm o pauzR. 'rebuie transformat n I +u aleg sR....pentru cR vreau sR...I. Siolena se nate din credina cR ceilali sunt cauza suferinei noastre i de aceea meritR pedepsii. -1nd auzim un mesa0 dificil avem n faR patru opiuni" $). sR dRm vina pe noi nine (). sR dRm vina pe alii 4). sR ne observRm proprile sentimente, precum i nevoile celorlai.

(<

5lamarea i pedepsirea celorlali sunt expresii superficiale ale furiei. *acR dorim sR exprimRm pe deplin furia, primul pas e sR l degrevRm pe celRlalt de orice responsabilitate pentru furia noastrR. Aducem n c1mpul contiinei propriile sentumente i nevoi. +xprim1ndu ne nevoile, avem mai multe anse sR ne fie satisfRcute dec1t 0udec1ndu i, blam1ndu i sau pedepsindu i pe ceilali. -ei patru pai n exprimarea furiei sunt" $). ne oprim ivrespirRm (). ne identificRm g1ndurile acuzatoare 4). intrRm n contact cu nevoile noastre <). ne exprimRm sentimentele i nevoile nesatisfRcute. Uneori paii 4 i < putem alege sR empatizRm cu interlocutorul ca sR ne poatR asculta mai bine c1nd ne exprimRm n pasul <. ;auda i complimentele sunt adesea 0udecRi c!iar dacR pozitive, asupra celorlali in de comunicarea alienantR. -1nd folosim -BS pentru a exprima aprecierea o facem pur i simplu pentru a celebra nu pentru a privi ceva n sc!imb ( a manipula). -BS distinge trei componente ale aprecierii" a(. aciunile care au contribuit la starea noastr< de bine b(. nevoile care ne-au fost satisf<cute. c(. sentimentele pl<cute generate de satisfacerea acestor nevoi. tizRm cu interlocutorul ca sR ne poatR asculta mai bine c1nd ne exprimRm n pasul <. .....not $oar su#punctele 2, 3, 4 )r... mic in$rumtor $e retoric, sc1ema unui $iscurs in cinci puncte, )orma $e susinere a mesa&ului, 5. $easemenea punctul 1 nu tre#uie.

(=