Definirea moralei. Functiile eticii. Procesul de com. trebuie sa fie un proces etic., bazat pe norme si reguli. Etica - gr.

ethos = morav, obicei, caracter - desemna locul de origine al lucrurilor - preocuparile legate de etica sunt cristalizate de Aristotel - pune bazele eticii - considera anumite trasaturi - virtuti etice Cicero - vrand sa traduca conceptul al caracterului, moravului, ii spune moralis - din mores = moravuri. sec. !"- notiunea de moralitas - se incetateneste. - omonimul cuv. Etica #$%%-#&%% - Europa foloseste latina ca lb. academica. conceptele de morala, moralitate, etica sunt folosite de multe ori, ca sinonime, desi ele desemneaza llucruri diferite - prin morala, se intelege caract. subiectiv al activ. intreprinse de oameni, iar prin moralitate chiar act. in desfasurarea lor obiectiva. - 'egel Etica- stiinta care studiaza morala Definirea eticii. - ansamblu de standarde in raport cu care un grup decide sa-si reglementeze coportamentul pt a deosebi ceea ce este acceptabil de ceea ce nu este acceptabil. - ramura a filozofiei - domeniu al gandirii teoretice - actiune a eticii - un etician poate analiza un ansamblu de principii, virtuti care sunt recunoscute de o institutie - e(ista o forma logica a moralei) - domeniu in egala masura aplecat spre cercetarea lucrurilor teoretice, dar si a celor concrete

- stiinta filosofica ce studiaza morala, studiaza esenta, natura si structura moralei, reprezinta un domeniu al cunoasterii, are o traditie intelectuala, si, in consecinta,morala* moralitatea este obiectul de studiu al eticii. -cu alte cuv., elucidam probleme teoretice care se ref. la nat si esenta moralei probleme ce tin de normele, domenii practice, deontologia etica +problema datoririri,, fenomenologia eticii + morala unei societati in comparatie cu morala altei soc., etica istorica, etica profesionala. -orala, obiectul de studiu al eticii elem. constitutive . normele si principiile morale - normele morale sunt propozitii sau enunturi prescriptive prin care se indica ce trebuie sa faca sau sa nu faca, respectiv cum trebuie sau nu trebuie sa fie un subiect constient in situatii repetabile pt ca manifestarea sau felul sau de a fi sa fie apreciate ca bune si nu rele. individul trebuie sa fie constient +d.p.d.v. social., si trebuie sa fie in situatii repetabile. etica se refera la situatii de normalitate. /orme - generale* universale - proprie tuturor, regleaza toate tipurile de relatii interpersonale, nu se modifica de-a lungul timpului prea mult +e(p., sa nu furi, E(presia lor pozitiva este. Fii cinstit0 Fii recunoscator...ect. Fii drept0 - din aceste norme generale deriva normele particulare - se adreseaza unor comunitati determinate 1 poseda o variatie in timp. regleaza tipul de relatii umane particulare -2 o etica a familiei, a prieteniei - normele particulare cunosc variatii intre domenii nicio lege nu repara sufletul omului -norme ale activitatilor profesionale. - normele speciale. se adreseaza unor grupuri restranse, vizeaza rel.specifice. 3 norme de protocol, eticheta la Casa 4egala - cum ne adresam... ghidul bunelor maniere, cei 5 ani de acasa. - reglementeaza comportamentul e(terior, formal al indivizior. - vizeaza aspectul strict formal

4espectarea acestor norme este asigurata pe de-o parte de opinia publica. Convingerile interioare - bazate pe reprezentari cu privire la bine si rau, echitate si inechitate, virtute si viciu.

Principiile - repre. un temei al sis.normativ si o modalitate de coordonare a normelor morale $ categorii de principii - fundamentale* generale - particulare & principii fundamentale. #. prin. renuntarii $. prin. individualismului. &.prin colectivismului. #. - cel mai vechi1 propriu mai multor tipuri de morale istorice + morala crestina la inceputuri, morala budista, , $. - prin, de afirmare a ratiunilor individuale impotriva celorlalti si a colectivitatii. &. - princ. - nu e(ista morala care sa nu fi facut apel la acest principiu + -inca de la omul de pestera- distribuirea sarcinilor, - princ.fundamental al moralei contemporane -orala reprez. reprezinta ceva mai mult decat o totalitate de fapte care ar trebui interpretate. Etica - pare sa fie mai degraba ca ar rezida in ceea ce ar trebui sa fie, nu ceea ce este. - duce in ideea de realizare ideala, nu practica. 6mul - fiinta perfectibila - 2 actiunea sa etica este perfectibila. - trec prin perioade de iluminare, de descoperire, de intelegere a normelor morale Functiile eticii. #. F. cognitiva. - principala, normativa* a(iologica +etica nu are norme create, norma etica nu poate fi decretata, s-a elaborat prin adunarea, sistematizarea unor norme elaborate spontan in sfera e(istentei si e(perientei morale., - nu elaboram, sistematizam norme

$.F. persuasiva. - cu cat o societate este mai morala, cu atat isi influenteaza mai mult cetatenii + nu este vorba de legile oficiale, ci de persuasiune , &. F. educativa - posibilitatile educativ7e ale eticii sunt conditionate de mai multi factori.- e(istenta unui fond prealabil de moralitate in colectivitate - prin aratarea catre subiectul educat de semne de aprobare*incuviintare sau dezaprobare. - actiunea unor factori formativi din zona valorilor, nu a pseudo-valorilor -e(istenta in spatiul social a unor modele reale de comportament8 Dimensiunea morala a personalitatii. - in zona individului. - la niv.societatii -orala e mai degraba o masura a dominatiei omului asupra pasiunilor sale +anticii, Aristotel - afectele umane se pot realiza prin mi9locirea sau contrar vointei ratiunii. critica adusa lui Aristotel - a domina pasiunile nu inseamna neaparat o fapta morala, nu inseamna a le inabusi sec. :!:- filosofie despre indatoririle individului ;ant - binele suprem - care orienteaza ratiunea binele suprem se manifesta prin vointa buna + un bine incontestabil, este o abstractiune, este o vointa dezinteresata, de aceea nu are pret. este pura, libera de motivele folosului, al placerilor, de intelepciunea cotidiana, de orice motive empirice, 4atiunea guvernata de vointa buna ar trebui sa fie in concordanta cu afectele +pasiunile, si actiunile indivizilor =2concluzie. omul este moral in masura in care este rational si, in oglinda, este rational in masura in care este moral. Dimensiunea morala a societatii - traditiile, superstitiile, obiceiurile, intelepciunea cotidiana, normele de drept rel dintre indivizi sunt f. concrete - se construiesc in conformitate cu anumite motive -oralei ii sunt caracteristice $ particularitati. libertatea vointei + e(p. nu e(ista obligativitatea semnarii unui cod deontologic , universalitatea normei +;ant,

-el incearca sa rasp la intrebarea Este posibil ca omul sa-si impuna o regula de comportament si, in acelasi timp, aceasta sa fie si universala) - 2 regula de aur a moralei, a reciprocitatii, transpusa in proverbul ce tie nu-ti place, altuia nu face -orala reprezinta incercarea de dominatie a ratiunii caracterizate de vointa buna. <endinta spre binele suprem -otivele dezinteresate + vointa buna, Accentul pus pe forma sociala a rel. interumane Autonomia vointei. 4eciprocitatea relatiilor +dupa ;ant, Functionarea moralei in societate - morala este ceva ideal - morala cuprinde toata diversitatea e(istentei umane, este pretutindeni - este un vector al vietii constiente Cerintele moralei tind spre absolut, sunt incontestabile si se e(prima in sens negativ. Etica profesionala reprezinta un cod moral specific pt e(ponentii unei profesii. Ea insumeaza totalitatea regulilor de conduita specifice grupei specifice, reguli care asigura caracterul moral al interactiunilor determinata de activitatea profesionala respectiva. -orala si dreptul sunt sis. de reglementare a vietii sociale. -se intrepatrund, se determina reciproc. - au asemanari si deosebiri. - au ca obect reglementarea conduitei indivizilor in societate.